(R6).

X
CAPITOLUL

ca si semnul "X" eu arnbele sernne prelungite astfel. in depresiunea Intorsatura Buzaului (Transilvania), cu acest semn s-a brodat mai-cu-seama tivul manecii si gulerul, a fost ales in tesatura bracirilor. in frizele fotei. Cu a doua varianta s-au imbcgatit si scoartele oltenesti si cretanul mehedintean. a fost utilizat in tinutul Padurenilor (R.7). nu a lipsit din broderia dobrogeana (R.S). nici din Tara Zarandului (R.9). Semnul X cu prelungiri in cleste formand unghi de 90 de grade. luat de la Grumazesti. Tarpesti (mileniul al V-lea). sau de la Dudesti. de la Soroca (-t5-t5) si pus in crucc cu deschiderile de cleste laterale. A fost brodat si altfel, in doua variante: cu intcrscctia alungita pe 0 drcapta, cu sagcti (R.IO). sau cu drcpte prclungitc pc ax si finalizatc in unghiuri (R.II). "X" prelungit in patru cruci. sau cruce cu bratcle in cruce. semn inscris intr-un patrat sau drcptunghi a fost model prefcrat celor care brodau .in satele Padurenilor (R.12). sau ale Iasului (R.13). ca si la Persani, Fagjiras, Arges, Teleorman. in uncle cazuri. barclc au fost pr.elungite in volute. ca in lzvoadclc din Argcs (R.I-t). pc Somes. pe Mures. in Nasaud. in Oas. in judctul Satu-Mare. Friza tivului este brodata cu acest semn in toate zonele etnografice, tivul fiind luat intreg ca izvod. sau numai pe jumatate. . Unghiul. care nu lipscstc nici din alternanta crucii in cruci. pretutindeni ocupa un sfert din broderia tcxtila. .

Trifesti-Neamt s-a creat un sir policrom cu simbolul de la Nucet (R20). in broderia covorului maramuresean (R.21). izvodul principal a fost format dintr-un romb in care sunt expuse noua arcade asezate "in stol de cocori". Arcada, in combinatie cu alte simboluri, tesuta in fir metalic. in Banal. pare de efect deosebit (R.22). In satele moldovene s-a tesut areada in doua variante. Adesea. pe fota, perechea de arcade a protejat rombul, pereehea de segrnente. sau patru puncte (R.23). Arcada cu rasfrangere in interior, in cleste, luata in asociere cu alte semne este usor de recunoscut in grafiea vestimentara sibiana (R.2-t). in unele cazuri. in pereche, in sens opus. a imbratisat rombul inscris in romb l R. 25). sau 0 floare cu patru petale (R.26). Aceeasi arcada cu prelungiri laterale prin ax .. si eu doua rasfrangeri formand 0 voluta in unghiuri a fost aplicata ea izvod in multe zone, eu pondere fiind Bihor. Zarand. Hateg (R.27). Oas (R.2S), pe versantul rasaritean al Muntilor Apuseni, la Toplita, la Dolj, in toate [inuturi le moldovenesti. in unele sate bihorene, latura rasfranta a unor variante a fost creata sub forma de pieptene sporind astfel efeetul grafie al compozitiei. Multitudinea de variante face ca arcada sa fie pretutindeni in grafica tuturor pieselor textile, in toate zonele spatiului romanesc. Pomul-simbol a avut semnificatii majore in toate timpuriie subiiniind prin prezenta lui cele trei axe ale vietii omului. El a fost prezent la ridicarea acoperisului unei locuinte, a fost impodobit la nunta. ramura cu spicul spre pamant (la Let, in anii -tSOO), la Carna (1500). Pe langa "pomul vietii", model de tip iranian, :au. e.leniStic, i~ arealul. Carpatilor .dunareni a existat III inventarulsimbolurilor-sacre ~l pomul autohton, simbol cu alte semnificatii, mult mai bogat in . continutul lui de idei: Pomul cu ramuri lungi si cu varful catre pamant, ramura de brad cu spicul in jos au fost mult folosite in simbolistica cerarnicii funerarc (R mai veche mentiune 0 constituie incizia de la Valea LUDIIIII

(V)

"Arcada" neolitica de laParta (cuItura Turdas), repetata in cuItura Tei, la Popesti-Nucet (R15) si Carna-Dunareni (1500) trebuie sa fi avut semnificatii adanci daca frecventa ei a fost atat ' de mare in spatiul brodat al textilelor, in cele patru variante ale ei. in broderia costumului de la Persani (R.16). arcada alterneaza cu sernnul "X" ca in anii 3515, compozitia gasindu-se si in broderia costumului de pe Somes. de pe Crisuri (R17), Arcada in banda imbogateste broderia fotei moldovenesti (R.1S), unde apare in banda meandrata intre doua drepte paralele (R.19). Si in localitatea
III

'$ ..

124

125