Un alt fragment de coloana: clepsidra, derivA tot din coloana, prin Intersectie.

vunind astfel doua triunghiuri opuse la varf, Cele trei variante: coloana modulata, fragmentul incizat pe falanga si clepsidra sunt modele. de inceput la tot atatea izvoade, tot atatea elemente compozitionale importante, frecvente in grafica . textila a intregului spatiu carpatic. Ca model in broderie, coloana a servit cu .precadere in alcatuirea chenarelor, a frizelor de tiv ~i rareori ca element de sine statator, In multe cazuri, toate tipurile de coloana au format laolalta benzi cu efect menit sA sublinieze centrul deinteres al "tablei" compozitionale. ~i "vrastele" policrome, sau "penele" care au impodobit piese vestimentare, au confirmat totdeauna prezenta coloanei, cu precadere.vin componenta broderiei blinAtene ~i nasaudene, De reala valoare a fost coloana tesuta "in vergi", simbolul impodobind fota bucovineana in toate asezarile de pe Prutul Mijloeiu si ale Siretului Superior, pana pe valea Ceremusului, Segmentul de coloana de factura celui de pe falanga a fost freevent redat in grafica vestimentarabanateana, in apropierea vetrei de origine,a constituit elementul de baza in desenul fotei muscelene; nu a lipsit din repertoriuI specific textilelor bihorene (R.14). Pe lesAtura fina, destinata alcatuirii camasii de sarbatoare, fragmentele de coloana au ocupat loe prioritar in lista modelelor . (R.15), iar efectul policrom ,a sporit considerabil rostul ~i semnificatia simboluIui (R.16). . Clepsidra, ca izvod textil a aparut.totdeauna ca element de legatura intre alte modele. Nu a lipsit din componenta frizelor de pe catrintele oltenesti, de pe maneca iiei in Valcea, Arges, Teleorman ~i Romanati, de pe "zgardarul" din O~, pe Somes, de pe fota dobrogeana, din. compozitia "peticului" blinatean. .In multe cazuri, clepsidra a constituit izvod cu semnificatii mult. mai adanci, Infunctie de semnul care tl purta pe modulul principal: spirala, punct, cruce, romburi, s.a. Totdeauna, si semnele care inconjurau modulul dadeau sens major compozitiei, Coloana si cele dona segmente ale ei, impreuna au constituit . .a .saptea parte din mijloacele primare de exprimare artistica, de fundamentare sacra a vesmintelor, .

Per.enitatea unghiului pri~ar Unghiurile recunoscute in mileniu al X-lea auconstituit podoaba "Madonei" de la. Rast ~i a accesoriilor de cult,' au [inut in tainA rostul semnelor pe TabliteJe de la Tartaria, au imbogatit grafica sacra de laCarna, Gogosu, Balta Verde. "V'vurile paleoliticului superior carpatic au fost si au ramas cu aceeasi imagine sacra, aureolata, in grafica vestimentara a tuturor timpurilor. Cand este yorba de continuitate, de persistenta simbolurilor in timp, pentru confirmare pot veni in sprijin vasele sacre, purtatoare de imagini. Acestea, incrustate, sau pictate in muIte, muIte variante evidentiaza un climat cultural comun, un pretext mitic uniform, aceeasi interpretare a simbolurilor in context, toate in egala masura Ja TraianDeaJuJFantanilor ca in toate vetrele moJdovene~ de pe ambeJe maluri ale Prutului, Ja Poiana in Pisc, Santimbrn, Turdas, Let, Deva, Ciumesti, Barsana, Ghindari, Ariusd, Ditrau -in Transilvania, Vadastra, .Cotofeni, Salcuta, Verbicioara - in Oltenia, Gumelnita, Stoicani, Vidra - in ;~untenia, Hamangia, CiamurJia, MangaJia _ in Dobrogea. Peste I 1 5 asezan neoJitice din Carpap au adulat unghiul ca semn sacru. L-au sapat in piatra, l-auslefuit in os ~i corn, l-au incrustat in Jut ~i metale pretioase, l-au redat in dubla putere fo- . losind simbolurile tricromiei. in paraJel, alaturi de celelalte simboluri l-au impletit in fir colorat pentru alcatuireave~minte]or specifice credintelor primare, ~i aici, in aceasta practica a impodobirii a ramas din veacul veacurlfor. ca sA dainuie tot atata vreme. . In practica'broderici. ca ~i in ceramica, unghiul a luatfelurite . chipuri, a fost asezat in diferite pozitii, potrivit unor cerinte greu de descifrat. Astfel, unghiurile cu laturile paralele margmire de doua drepte au ornat gulerele inguste, tivurile ~i chenarele tuturor tipurilor de haina, folosindu-se cu ~ . predilectie .firul negru. ~ '0//// GrupajuJ mai mare de unghiuri paraJeJe, ///A~' marginn de doua drepte, sau nu, cu nervura sau nu, . ~ de tipul ceJui de la Ostrovu CorbuJui sau Pacta (5300 Le.n.), a fost folosit intens. sub forma de cruce, ca element de-sine-statator. De fapt, aria acestui semn a ajuns pana' la Kiev ~i Minsk, a trecut peste Armenia, pana in indcpartata Indie, in regiunea Pradesh (R] 7). "Crucea in aripioare" a constituit izvod

CAPITOLUllII

151

DE LA 3500 pANA TNANUL ZERO

_.

-~~---