in broderia textila "Cultul Soarelui" a fost evidentiat in lucrari de mare valoare (R. 5.).

Aceste lucrari de referinta mijlocesc 0 analiza lesnicioasa a continutului simbolistic vestimentar, prilejuicsc 0 trecere in revisla a evolutiei liniei curbe inchise. caci aceasta - cercul - nu poate fi neglijat, nu poate fi exclus din randul arbetipurilor graficii textile. Contuml mult-indepartatei "Ientile", semnul primar de Ia Icoana. semnul sacru atat de raspandit in asezarile neolitice ale mileniilor V-III, sub impulsul putemic al credintelor de inceput s-a ridicat la rangul neperecbe al Cultului Solar. Cultul Soarelui atutelat !?rafica sacra de-a lungul perioadei metalelor.rtoate manifestarile rituale facandu-se atunci sub stlipanirea acestei forte spirituale. Ceramica specifics a "campului de urne", de pilda, a fost incizata, incrustata, imprimata sub girul cultului dominant, cbipul simbolie al acestuia fiind prezentat in peste 1Svariante. Influienta trebuie sli fi fost colosala daca relicvele accstui simbol s-au pastrat in. grafica textila vreme de peste 3500 ani. Astfel, patru semne "S" puse in cruce. peun ax au alcatuit rozeta soarelui drept simbol al vietii, al energiei ~i al miscarii perpetue. Rozeta soarelui . a fost brodata pc cojoace, a inflorat pieptarele barbate~1i ~i femeiesti la Costesti ~i Sarmisegetuza, la Orastie, la Venetia do Jos, in toate satele Oltului transilvan (R.55). AlAturi de rozeta cu cercuri concentrice inscrise in cere format din puncte, binecunoscuta ~i la SAsliu~i-Sibiu (R.56)~ rozeta solaraa fost conturata cu fi subpre de gaitan pretutindeni in.satele Crisului Alb (R.57), a fost izvod de-sine-statator in "gliitiinitul" costumului schileresc, a fost brodat pe gluga, alaturi de luna ~i stele in multe sate din centro Moldovei (R.58). . . "S"-ul asezat de doua ~ri. in cruce, a constitui alt semn alaturi frecvent de "C" pereche, unul opu . celuilalt, acesta specific semnului de la Dunaren Crucea cu bratele prelungite in volutefoarte raspandi ' in decoml textilelor grosiere, mai ales in Moldova Basarabia, unde este cunoseuta sub numele de "crastll Este flreasca frecventa crasta,ului in grafica romaneasca, deoan acesta ocupa loe important in deeorul ceramicii davei de I

.Simbolul

soarelui

, <0>
CAPITOLULIII

Sprancenata (sec.l i.e.n., R.59), iar in sec. II-IV e.n. figura in decorul culturii carpilor la Padureni, Piatra Neamt (R.60). Insee, al X-lea e.n., a fost bine cunoscut in asezarea de la Garvan-Macin ca semn al unei indelungate ~i valoroase mosteniri, semnul soarelui bucurandu-se de alese aprecieri in randul simbolurilor textile. Pentru cli redarea lui a prezentat dificultati in tesut ~i brodat, campul de afirmare l-a avut in cojocarie ~i -in ornarea cu gaitan, Tot ingrupa semnelor solare a fost ~i crucea, fie ea cu bratele "in cruci". cu bratele prelungite in unghiuri, sau prelungite "in coame de berbec". Nu in putine cazuri crucea este "tliiata" de X, de drepte radiante menite sli . sublinieze accentul simbolului .. Crucea inspicata in unghi (R.61), sau cea cu volute rnsfrante "in coame de berbec", totdeauna au fost pe acelasi plan cu crucea ale carei volute sunt intoarse catre interior. Toate acestea au fost asezate mai cu seama in frizele terminale. in decoml extremelor. al tivurilor, ~olosindu-se astfei p~~e~ ~epe.tlirii, sa~ al alternantei, Pe valea Buzaului ~l a Siriului, crucea cu bratele finalizate in triunghi, de factura celei arbaice de la Tangaru (cultura Gumelnita) a constituit semnul principal in complexul vestimentar. Pe tesatura bainelor groase, acest semn a fost brodat in Vlasca ~i Teleorman, la Romanati, Dolj, nu a lipsit din broderia bWteana. Prin sacralizare, cercului i s-a adAugat semnul X, intersectia modulilor ccloanei, astfel dublandu-i-se ~i semnificatia. Aeestui simbo!, ulterior, prin anii 2000 ~ l.e.n. in statiunea Govora is-au adaugat cercuri concentrice ~i 0 aureola zimtatli. Cercul' sectional, ~~ ~ Incercuit ~i aureolat a strapuns substraturile, straturile ~i adstraturile culturilor carpatice i~ind . la vAzul lumii in anii IS00, in sudul Oltemei, in .anii 100, la Sprancenata, in ceramica de la Dridu (R62), pe vase de lut in Transilvaoia secolelor VII-VIII (R.63), a populat ornamentul ceramicii de la Garvin in sec. X-XII e.n., continuand firul neintrerupt al simbolurilor rpatice. Acest semn cu semmfieatii majore a fost . totdeauna plasat in centrul compozitiilor,"al broderiilor

+ +

~IO\~

31

DE LA 3500 pANA TNANUL ZERO