bietului supus (fig: 31): Pare tncorsetatde' legile aspre, neiertatoare, caci potrivit acestoraviata nu poate fi conceputa flirA

reversul ei, petalerele contrabalansului lumina fiind cu lnnmericul.binele eu ranl, viata eu nefiinta. Cele doua 'imagini ale spiritului uman reliefeazA axul afi~ri'i de .sine siaxulthanatic, primulprin rosul arhaic predominant, celalalt prin alb-crem, .primul prin prezenta Coloanei pe .hexagonul pieptului, celalalt prin prezentarombului alb-crem, prin prezenta culorii osului. In-dansullor injurul Coloaner arata cA viata este cuprinsa. de gandulaspru al mortii, iar nefiinta este euprmsa de gandul innaripat, tot atat de zimtat alvietii.: Din toate .imaginile .reiese eA, anatomic.i.pieptul. este lacasul marelui spirit, capul- Bcandu-se abstracpe de treptele ierarhice - poarta autoritar semnul Coloanei. Pretutindeni, cele trei chipuri ale spiritului, focalizate in forte . duaIe, au fost sintetizate in semne care Ie reprezinta. Vreme de, zece milenii, aceste semne, adesea criptiee pentru noi, au fost slefuite continuusi cu acest chip greu de -talmacit reverbereaza din adancurileunor vechi civilizatii (R.3). grafica textila, simbolurile .sunt dovezicare, potrivit strnvechile credinte,,'atestA existenta unei puteri -atotstapanitoarea pe care 0 reprezinta, sunt parghiile cucare aceste forte universale iSi exercita prerogativele. Eleau fost alcatuite din tncrustatii vadit-logice, proces tnceput. pevremea cand omul s-a detasat de lumea animala, urmand sa se adauge, treptat Si alte valori spirituale. In esenta, toate simbolurile reprezinta Cosmosul- spiritul universal' - si .rapormrile .acestuia cu spiritul uman atjt' de vulnerabil. '1nstimand exemplele date, toatesimbolurile eromografice textile pot figrupate astfel: . . 1. EIementeIe cosmomorfe; prin aceasta intelegandu-se ehipul perceptibil aI unui fenomen abstract; al unei anume forte spirituale tutelare, binejndividualizata in cutume. Ele cuprind portretele acestora si simbolurile lor; 2. Elemente sacre, cele care erau integrate in manifetArile cu caracter religios: arborele primar,ramura vesnic verde a acestuia, pomul ridicat din oceanul planetar, inainte de' aparitia uscatului. Un alt element: spicul de gran, semn al aluatului pentru ofrandA, plAmAdit in templu, apoi inungherul locuintei, Si al treilea element:

strugurele, frunza Si lujerul vitei-de-vie '; simbol al.bAuturii sacre .. ~i cu. aceste simboluri s-au implorat fortele nevazute, spre binele muritorilor. . Elementele generatoare textila in trei compartimente de optimism .sunt .gruPate In plastica distincte> .'., ';}"\

- omulla ospAt, bine dispus, identiiicat in "tablele"covoarelor, pe cingatori, pe stergare, pe marame;. - semne avimorfe, precum cocosul, apoi pAunu(porumbeIol; ", semne fitomorfe: trandafirul, macul, garOOfa;' stinjenelul, fruete (fragi, capsuni, cirese) s.a. ,~ .~ Pe mAsurn ce au aparut in repertoriul izvoadelor, fiecare si-a insumat 0 anumeincArcAturA informationalA fiind astfel in coneordantA cu mediul spiritual in care s-au integrat. in ansambIuI lor Si astazi par sA fie decupate din libatii, din adulatiile destinate Spiritului Universal, inchinate Cosmosului. In mileniul de inceput al erei crestine, treptat, s-au adaugat Si alte izvoade, muIte derivate din cele arhaice, toate rAmanand dovezi ferme ce atesta 0 reahtate vAditA: spatiul Carpatilor dunAreni a fost epicentrul unei mari civilizatii, unul din putinele leag~e ale credintelor precrestine. Aceste convingeri mist~ce au constituit un tipar in care s-au cristalizat simbolurile,' frizele Si compozitiile pentru a raspunde unui mesa] anume, unei cerinte axiomatice. Cand fondul compozipe; (campul), si-a pierdut valoarea de simboI, izvoadele au intrat intr-un joc haotic ~i astfel a aparut incArcAtura bizantina cu mult,e elemente fitomorfe ase71lte meandric. . I. .,,' .' , .... Totdeauna modiflcArile sociale au-Influientar ~romografica textila in modul de prezentare, de expunere, dar simboluiile si-au pastrat forma inilialA, cerintele saere au.lasat Iocul ceiorestetice, Brit ca modificArile formale sA prejudicieze simbohil. tit feIuI lui de a fl. ';.,~

in

Referinte:
1.' Romulus Vulcanescu: Mitologie' romini, Ed. Academiei Romine, Bucuresti 1985;

. 2. Muzeul de etnografie - Chiiniu, i~v. DT.205, covor C~i; 3. Ana Vasilescu:Colectie personala, Motru,jud.Gorj;

CAPITOLUL III

142

143

DE LA 3500 pANA TNANUL ZERO

---

'"'