PERENITATEA Multedovezi

SIMBOLlTRILOR

arheologice eOnflima o perioada de treeere

lenta a simbolurilor primare de la ceramica, la metal. Metalul mult

mai pretios atunci a devenit treptat rivalul lutului ars, in exprimarea semnelor purtatoare de informatii. in prima parte a perioadeis-au imprimat paralel, in lut ~imetal, si semnele derivate din simbolurile . primare, toate alcatuind dialogul eu puterile ancestrale. S-au eontopit, ori s-au perindat multe culturi pe fondul simbolistic al credintelor populatiei stabile. Triburi straine au venit eu carul pe patru roti (R.l), si in vechiul cere incizat al podoabelor, localriicii au si adaugatcele patru spite ale rotii (R2). Acest imprumut a fost posibil numai dupa ce se stingea cloeotul rival dintre triburi, fiindea sedentarii nu au gasit nimic bun la cei care Ie tulburau linistea. Pentru intarirea dialogului launtric, omul a eontinuat sa-si apropie semnele mesajelor de sursa de emanare a lor. A cautat sa se exprime, prin simboluri, in lut, in metalul atat de pretios, in semnele ~i culorile hainelor si ehiar prin incrustarea simbolurilor saere in propria piele a corpului (R.3). Si in perioada bronzului si a fierului, inciziile, pentru Ie intari semnificatia au fost umplute, ca ~i mai inainte, cu pasta alba, in rare cazuri, eu metal, adaosul in ineizii fiind, la randul lui element menit sa' sublinieze semnificatia simbolului. . Pentru 0 receptionare lesnicioasa s-au adus elemente noi la simbolurile vechi. impodobirea acestora cu altele create fiind necesara in exprimare. Astfel, in asezarea de la Aldei, ~i nu numai acolo, in ceramica s-au incizat patrate ~i romburi eireumserise precum si crestaturi triunghiulare (R4). Semnele sa ere, simbolurile primare au dovedit vitali tate in mileniile marilor framantari sociale, au venit in sprijinul mentinerii credintelor. Din mileniul al Ill-lea, pana in anul zero a treeut de multe ~" flacara . nimicitoare a altor popoare. Dupa fieeare val simbolu ile s-au ridieat mult .mai viguroase, Venitii au trecut, ori s-au top t in .neant: cimmerienii (1.20(). i.e.n.), celtii (550. i.e.n.), bastarnii' (200 i.e.n.), s-au repetat incursiuni romane, s.a., s-au format .coloniile grecesti intre anii 650 si 500 i.e.n. Desi fieeare aveau elemente proprii ale bogatiei spirituale,in repertoriul

Frumusica - Neamt, 4500 i.e.n.

Raucesti - Neamt, 4500 i.e.n.

Costesti -Basarabia, PLANSA

CAPITOLUL III

2700 i.e.n. D

108"

109

DE LA 3500 pANA TN ANUL ZERO