abate nimeni.

in fieeare zona, timpul se scurgea pe vadul inghetat al acestor simboluri, lara nici cea mai mica abatere. Marele atelier de Ia Cremenea-Sita Buzaului, de la Galma, de la Ladauti-Costanda, de la Let, de 1a Ariusd judetuk Covasna au constituit un lant al aceleeasi culturi spirituale, fiecare perioada fiind marcata cu anume caracteristici, dar pe acelasi fond al credintelor primare sustinut pe coloanele simbolurilor. Dovezi ale aceluiasi filon se.gasesc, Ia nivelul tehnic al culturii Monteoru, in multe localitati, dintre acestea nelipsind Pauleni, Tg. -Secuiesc, .Catalina, Cernat, s.a, Se dovedeste prin aceasta ca fie care asezare paleolitica s-a extins prin dezvoltarea ei fireasca, prin sporul natural al populatiei ~i odata cu dezvoltarea s-au _ consolidat credintele. Dovada consolidarii credintelor 0 constituie ins~i perenitatea simbolurilor in grafica fiecarei culturi (R.37). Setul semnelor sacre, alaturi de variantele lor, in noi compozitii si variante se intalnesc in tehnica incrustarii, astfel.: -scarita, linia valurita adanc, hexagon 'cu diametru punctat, zig-zag, toate lucrate in negru, la Poiana Turcului; - spirale ell volute in unghi asezate opus ~i simetrie pe van de unghi, unghiuri cu laturi paralele incadrate de drepte paralele, friza de "es't-uri, la Dragusesti, asemanator cu frizele de la Maeni: - Ian] de "es'i-uri, Ia Monteoru si Ostrovu Mare; - repetari de segmente oblice, paralel incadrate, formate din drepte paralele, frize cu lant din romburi punctate, spirale inclestate etc., lei. Novaci, Draganest- Vlasca (R.38). Toate marcheaza robustetea cu care simbolurile traditionale intra in epoca fierului, in Hallsttadt $i La Tene, in acest orizont cultural se gasesc elementele primare in fraze compozitionale complexe, dar ~i izolate ca cele de lainceputuri. Astfel, la Harman-Brasov, coloana in . zig-zag este incarcata cu unghiuri cu laturi paralele la unghiurile repetate ale coloanei. Tot in aceeasi statiune apare grupul de drepte paralele si orizontaIe intocmai ca pe spatele falangei de ecvideu, alaturi de insemnul zeitei-pasare si de schevron (R.39). Imitatii de imprimare cu snurul s-au inregistrat in Dobrogea, Galati, Braila, in Oltenia ~i Transilvania, dar in toate statiunile erau redate aceleasi simboluri, sub impulsul credintelor, nu al elementelor de mediu. Asezarile primitivilor erau in preajma apelor, acestea fiind unul din depozitele sursei de hrana. Liniile valurite
CAPITOLULIII

nu confirmau realist prezenta apei, fiindca aici prezenta rarnurei de brad existenta in repertoriul semnelor nu confirma prezenta bradului intr-o statiune asezata la distante mari de zona cu acesti arbori (R.40). in La Tene, in perioada daco-getica s-au mentinut simbolurile traditionale, cat si cele derivate din acestea (RAl). Multe dovezi confirma folosirea simbclurilor noi, cu preponderenta, la Popesti-Ilfov (R.42), dar sunt ~i dovezi (cazul Dudesti) unde coloana este fermata dupa modelul de la Cuina Turcului. Deosebirea consta in faptul ca rombul, in locul hasurei are -un alt romb. La Dudesti, pe langa spirale mai sunt si frize cu "es"-uri paralele, asemanatoare eu cele de la Naeni (R.43). Semnele sacre au constituit elementul de baza al tuturor compozitiilor, in ornamentistica secolului I i.e.n., au supravietuit $i s-au impus in cultura populatiilor existente atunci, pe aceste locuri. In mileniile II-I l.e.n. s-a conturat patura conducatoare prin anumite caracteristici in port ~i in relatiile cu semenii supusi, AstfeL aristocratia triburilor dace de la Runcu ~i Baia de Fier-Gorj, rlea-Corabia, s.a., consuma vin de Rhodes si se purta dupa moda receasca si romana, ea de altfel toata aristocratia dacilor, iar marea masa a populatiei din Carpati a ramas credincioasa datinilor, obiceiurilor, cultului mostenit de milenii. in perioada La Tene s-au lmpus elemente eleniste in credintele daco-getilor aristocrati, dar multimea, in gospodaria ei de tip autarhic a ramas supusa acelorasi eguli milenare neschimbate. in dave se impletea curentul modern idus prin nego] cu filonul autohton care, prin vitalitatea lui, nu putea pieri. In aceasta perioada s-a repetat criza lnregistrata de mbolistica in perioada de trecere de la sistemul matriarhal, la . eel bazat pe forta ~i supunere. Cetatea Buridava poate fi un exemplu unde traditionalul se impleteste cu modernul importat, unde resturile ramice ~i urmele textile se gasesc pe aceeasi vatra cu fusaiolele ell greutatile razboiului de tesut ~i cu bulgarii de oxid rosu (R.44). Poate unde Buridava s-a ridicat pe temeiul altor forturi trace, cele sapte semne au fost raspandite in ornamente, alaturi de riantele lor $i de alte semne aduse in grafica ~i arhitectura. In nnii pragului dintre cele dona ere, continutul sacru al simbolurilor topea in canoanele regulilor estetice, in vreme ce semnele sacre,

116

17

DE LA 3500

pANA rN AN