Filra prelungiri laterale, fragmentul de coloana de tip Monteoru cu prelungirile rasfrante in interior a fost multfolosit in omamentica textilelor, "citirea"

lui facandu-se in ambele sensuri pozitionale. Cu romb in interior, cu puncte, sau cruce, semnul textil a fost reperat ca fiind preponderent in broderia cingatorilor si a zgardelor in Maramures, Hunedoara, in Tara Lovistei ~i a Hategului (R.38), pe scoartele oltenesti, sau in broderia bihoreana (R39), pe brau in Suceava ~i Bacau. Acest tip de fragment de coloana, cu rasfrangeri in interior, sau exterior, dar ~i cu prelungiri laterale drepte a constituit un alt model mult raspandit. Frecventa mare a acestui izvod pare sa fie in Banat, in tinuturile Vascau si Beius (R40), pe valea Oltului transilvan (R41). Aria simbolului cu lateralele spiralate este considerabil mai mare, ca ~i intensitatea in raport cu celelalte semne folosite in compozitie, Oricand se apreciaza acuratetea semnului in zona Hateg (R42), in Caras-Severin, Maramures (R43), in Dobrogea ~i Teleorman (R.4..J), in peretarele basarabene, in covor. Adesea, mai-cu-seama in Dobrogea ~i Banat, intre prelungirile laturilor rombului apar 1-2 volute intermediare care au menirea "sa incarce" modelul pana in masura in care acesta iese usor inevidenta (R.45). Semnul astfel creat a fost brodat pe camasa in satele banatene si ale Hategului (R46), exemplare gasindu-se usor in Dobrogea, in Basarabia, in nordul Transilvaniei, in Baragan. A fost tesut pe chilim in satele Cotmenei ' (R47) si pretutindeni unde macatul este in atentie. Multimea de ' variante a rombului cu laturile prelungite, decupat din ceramica specifica a "campului de ume" a fost raspanditA in toate zonele ~i pe toate tipurile de broderie. in uriasul repertoriu de semne, adesea, rombul ~ a fost subliniat prin dublarea laturilor cu alte simboluri, probabil prin~ sublinierea continutului ~
CAPITOLUL III .

mistic al imaginii. Simbolul derivat in urma cu multe milenii are o mai mare raspandire in Dobrogea (R.48) ~i In satele litoralului basarabean, pe la Vulcanesti, Rombul dublat de patru drepte finalizate spiralic a ramas izvodul preferat ~ al tesatoarelor de covoare din Soldanestl ~i Vasoca (R.49). Rombul sugerat de laturi izolate, finalizate in volute a descins din repertoriul ceramicii de la Carna (1500) s-a raspandit in intreg . spatiul carpatic, adesea predominand broderia textil4. A ramas izvod preferat in repertoriul satelor Bardar ~i Cemoleuca (RSO), in. broderia din Vlasca, Lunca Timisului, in yatra lui de b~tinA, in Dolj. Doua romburi suprapuse partial au format un alt izvod textil apreciat. A fost ingenios combinat cu alte semne frecvente inBanatul Severinului, la Tilisca-Sibiu (R51), in costumul mocanilor din muntii Apuseni (RS2), in compozitia graficA a fotei in satul Briceni-Basarabia ~i in desenul catrintei de la Caciulata (R.S3). Pentru ca s-au creat atatea variante ale rombului spiralat cap adepp ai frumosului textil sunt in spatiul romanesc, se simte nevoia , alcatuirii unui inventar ~i o selectie bazata pe criterii valorice. Stabilirea valorii 'este cu putinta numai stabilind frecventa semnului avizat in raport cu celelalte semne arhetipale, caci cea mai mica interventie grafica schim~4 structural intreaga compozipe ~i deturneaza mesaiul, De pilda, rombul marginit de douatriunghiuri opuse, pline, formate din cele doua jumAt4ti' ale modulilor alaturati, formeaza un semn care predomina decorul, saunu lipseste din acesta in mai toate compozitiile textile. De fapt-incizia de la Cuina Turcului are in locul unghiurilor repetate culoarea ee exprim4 continntul acestora. Desi grafica este schimbata, continutul simbolistic este. acelasi. Semnul astfel schimbat ocupl loc in omamentul scoartelor, al covoarelor, al peretarelor, .predomina frizele vaInicelor oltene~ nu lipse~e din alcAtuirea grafic4 a altitei etc., este cunoscut in lntreg spatiul romanesc.

128

129

DE LA"3500

pANA

TNANUl ZERo