Ccle peste noua variante ale spiralei identificate in costumul national sunt de fapt semne identice ale spiralei

care a impodobit costumul zeitatilor de la Carna (anii 1500 'i.e.n.) preluate pe un plan superior de la vetre culturale locale mult rnai vechi. Spirala in lant.' fugatoare. in volute legate sau nu. cunoscuta inca din neoliticul timpuriu in arealul Carpatilor dunareni. in anii 1500 i.e.n., era introdusa in complexul vestimentar -de ceremonie. Si astazi se gaseste in compozitia "tablelor" ciupagului, preferata .fiind in satele valcene, ale Muscelului. in Arges. in pcrechi repetate, -opuse. spirala a creat cfect pe tivul gulcrului ingust al camasii barbatesti sau pe tivul rnanecii, pe "baibaric", in satele fagarasene (R.IO). Acest izvod important a intrat in componenta frizelor pecojoacc si in masura covarsitoare a impodobit hainele lungi ale costumului femeiesc bihorean. a predominat unele modele ale cama~ii femeiesti in Arges, Valcea ~i in satele de pe valea Dambovitei (R.ll). in toate reprezentarile, in textile a fost folosita spirala ca izvod prioritar, in tsensul direct al desfasurarii ei. sau in sens retrograd, cu toate ca semnul de al doilea tip a avut pondere in grafica preistorica.

s-ar fi nascocn spirala si gaitanul nu ar fi existat costumul schileresc (R.12) si tara acesta. satele Jiului de Sus nu ar fi fost atat de bogate in arta ves-

,a

Parta - Banat Nucet (c. Tei), mileniile IV-II i.e.n.

timentara.

5S>
-'
.

Spira'a cu volute in unghi

A fost creata iit doua variante: prima varianta cu toate unghiurile .de cate 90 grade fiecare, iar a doua variants cu un unghi ascutiturmat de altul obtuz. Cea de a doua varianta a fost identificata cu precadere pe vetrcle ncolitice Turdas (cultura Vinca-Turdas) ~i A1deni (cultura Boian), in vreme ce prima varianta domina orizonturile culturilor din Vadastra, .Rastu, Parta, Tarpesti, Glavanestii Vechi. s.a. Frecventa mare a acestui semn in grafica preistorica a avut influienta profunda. asupra graiicii vetimentare dad. s-a pastrat atat de bine in acest compartirreie al activitatii spirituale. Se pare ca tehnica trodatului si a crosetatului a avut prioritate in rcdarea spiralei .. pnn excelenta obtinandu-se efecte cu ajutorul snurului aplicat. Fara spirale, fie ele de orice tip, nu ar fi avut erect cornpozitiile care au alcatuit ornamentul hainelor lungi si mijlocii cunoscute sub 0 larga var.etate de denumiri. Daca nu

Cele doua variante ale spiralei, in tandem. au creat efect compozitional de cate ori acestea au intrat in prim-planul broderiilor, mai cu seama cand au intervenit si efecte cromatice. Prin specificul ei. spirala nu a putut fi legata usor de alte izvoade, moth' pentru care ea s-a gasit frecvent izolata, individualizata Fig. 28 Tinuturile Valcea i Olt in compozitii. dar a adus efecte dcoscbite in labirintul meandrelor. in grafica vestimentara, spirala a ramas un simbol.

Coloan~in

broderie

Dupa cum a fost redata initial la Cuina Turcului, la Carcea, Gura Baciului ~i Dunareni. in cele 15 vetre preistorice importante, inainte de anii 3850, "Coloana Cerului" de mai tarziu a constituit un simbol de seama in cultura spirituala arhaica (R.13). Ea a fost alcatuita din verticale drepte, ondulatorii, sau in zig-zag asezat eu unghiurilc opuse alaturate. Pe falanga de ecvideu. pe "solnita" de la Carna, pe "a sui de la Verbicioara sau pe cel de la Govora, coloana cste reprezentata printr-un fragment: un modul marginit de doua jumatati ale acestuia.

CAPITOLUL

III

148

149

DE LA 3500 pANA TN ANUL ZERO