important in ornament. fiind asociat frecvent cu elemente fitomorfc.

fapt ce dcmonstreaza ca acest motiv a fost creat mai tarziu ~i deriva din schevron-ul zeitei-pasare. in ornamentul textil s-a mentinut cu vigoare in satele sibiene. la Avrig (R20). in satele Crisului Alb (R.21). pretutindeni in muntii Bihorului (R22). Unghiul conturat in sticla policolora a dat reflexe deosebite gatelii capului si camasii. in Zona Vailor. a Jiului de Sus si a Motrului, atunci cand a fost lucrat in sticla colorata sau "cruce cu aripioare". lucrata. cusuta cu "amici". Cu patrat la mijloc salt nu. aceasta cruce. in V-uri. a constituit model important in broderia pieselor vestimentare din satele Briceni-Basarabia. Sulita si Ostrita-Bucovina. a ramas preferabila in cusutul prosoapclor moldovenesti (R.23). "Unghiul inchis" - triughiul "umplut" sau conturat. totdeauna repetat. a constituit izvod de seama in compozitiile camasii iemeiesti, preponderent in Muntenia si Tara Crisurilor. EI a format rauri pe camasi in Muscel (RI8) si "tablele pieptilor" in Bihor (R.19). Descins din ceramica de la Let (mil. ~I i.e.n.) unghiul cu plasa a ramas de neinlocuit in alcatuirea "coltisorilor" necesari bordurii poalelor, a tivului terminal. Adesea luand forma de triunghi cu laturi egale. dupa modelul de la Parta (mil. al V-lea) acesti "zimti It, "colti de lup't au impodobit extremelc tuturor compozitiilor textile, au format frize, chenare, s-au antrenat ill jocul policrom al tuturor compozitiilor, In unele cazuri, "coltisorul" si-a prelungit laturile in spirale, sau una din laturi, precum se incizau la Carna sau la Mo~teoru. adesea fiind cu hasura, din drepte paralele. la 0 latura. In alte cazuri a luat 'chip de schevron, ca pe vestele banatene. UnghiuI alcatuit din friza, creat la Cuina Turcului si Turdas s-araspandit in broderia vestimentara in proportie apreciabila pentru ca se gaseste pe toate piesele vestimentare. Pretutindeni apare intercalat sau repetat. Adesca. aceste frize formeaza schevronul de bust sau "costisele" bine cunoscute in intreg spatiul carpatic. Rombul pe materiale textile Cu certitudine, rombul exista in anii 10650 i.e.n. Apoi, asirienii l.. au considerat zeul cerului.Tn scrierea cuneiforrna era

semnul soarelui, iar egiptenii l-au redat in arta tesutului obtinand reflexe deosebite (R24). La noi. Incepand cu mil. al VI-lea s-a extins in toate vetrele neolitice. A fost incizat ca semn sacru la Turdas, la Vadastra, apoi la Pianu de Campie, la Dunareni, a dat suflu sacru vaselor de lut. apoi bratarilor din metal pretios, tuturor obiectelor din materiale dure. Romburile circumscrise, cu laturile in "varci", de la Aldeni-Buzau sugereaza redarea acestui simbol in material textil (R.25). "Daruitoarea vietii" ca zeita primordiala era impodobita in mileniul al VI-lea cu asemenea semne de inceput. La Glina, Tei (cultura Boian), rombul a fost imbogatit cu hasura din paralele la 0 Iatura, iar la Dudesti-Bucuresti, tara hasura. a fost introdus in fragmentuI de coloana. Frecventa mare a acestui simbol a fortat iesirea lui din cadrul de exprimare in ceramica, dovada fiind abundenta bronzurilor transilvanene purtatoare a semnului sacru. Astfel, identic semnului de la Carna. rombul sugerat de laturi prelungite in volute opuse a impodobit horbota prosopului de la icoane in satul Bardar (R26) siCemoleuca, .in Basarabia, a fost redat in broderie, a fost ales inrazboiul de tesut constituind astfel izvod prioritar in toate zonele etnografice ale spatiului nostru. Adesea, rombul a fost incadrat de drepte, acestea. zimtate sau nu, fiind prelungite in spirale unghiulare numai pe doua colturi opuse (R.27) .. Rombul incadrat de laturi rasfrante spre interior, in unele cazuri intoarse spre exterior, formand un "E'' para lei la fiecare latura a constituit un izvod de efect in creatia vestimentara din satele de pe Crisuri ~i de pe Somes. in aceeasi zona ca si in Oas, frecvent, din "E" s-a generat un peptene eu cinci dinti asezat in prelungirea laturei la romb (R28). In unele cazuri acest pieptene a fost asezat in interiorul rombului. sau in prelungirea laturei acestuia. "Rombul incarcat", fie el circumscris ori sugerat prin imperecherea clepsidrelor totdeauna a creat efect in comoozitie prin suplete grafica si prin policromie. Sub impulsul indepartatei traditii. adesea a rosr asociat cu coloana. cu unghiul si cu linii paralele, ca si cum indepartata falanga de ecvideu si-ar fi descompus compozitia in paienjenisul fire lor impletite pe vastul spatiu atemporal.

CAPITOLUL

III

DE LA 3500 pAN.I. TNANUL ZERO

~~~---