exprimare

In
AI

"

DERIVATE ALE SIMBOLURILOR

jurul anilor doua mii l.e.n., simbolurile, ca mijloc de si-au largit sfera lor de influienta prin aparitia mai Trusesti - Suceava, anii 4400 Le.n, mul,tor elemente noi. Iclod - c. Tisa, anii 4400 i.e.n Fiecarui simbol i s-au adaugat varian~" "~ ~. te; unele dintre aces-

tea imprumutand elemente structurale, ~ altele incar ca nd structura primara cu elemente nou create, toate acestea fiind astfel derivate ale semnelor de inceput. Atat simbolurile, cat $i derivatele lor au fost red ate frecvent in ceramica, in metal si nu numai in aceste materiale, potrivit regulilor traditionale atat de inradacinate. Fig. 23 Mozaceni - Arges F tul .' 1 1 ap ca III seco u al XX-lea al erei crestine tesaturile poarta in grafica lor, de-o potriva simbolurile si derivatele lor, presupune existenta neintrerupta in aceasta lunga perioada a aceluiasi suport motivational cu adancile lui semnificatii. AItfel nu se poate explica in broderia textila a tuturor simbolurilor si derivatelor lor, suportul textil dovedindu-se documentar, tot atat de rezistent in timp, cat piatra, sau metalul. Derivatele din simboluri au aparut si s-au raspandit treptat, pe masura ce semnificatia mistica a simbolurilor pierdea din intensitate in avantajul bunului gust si al indemanarii. Cu toate acestea, din mileniul I i.e.n. p1na la finele mileniului II-lea e.n.,

~" ~4:";'~JI!

compozitiile rarisime erau create sub protectia zeilorsi folosite numai la ceremonialul inchinat aeestora. , In textile, si derivatele din simboluri s-au ridieat la rang de izvod, au oeupat loc important alaturi de simbolurile eu rol semnificativ in mesaj. Clepsidra deriva din coloana prin seetionarea~, , modulelor alaturate formand 0 imagine asemanatoare eu doua triunghiuri apropiate, opuse la varf, in grafica textila, motivul coboara din imaginile antropomorfe ale eeramieii pictate de la Traian-Dealul Fantanilor si ehipul . "Zeitei-albina" redat in ceramica, tot in mileniul al IV-lea, in asezarile de pe Valea Siretului Superior, ambele avand la baza semnul transfocator al imaginii de pe falanga. Este important de retinut ca tot in ceramiea cucuteniana, la Trusesti-Suceava, in romb a fost inseris alt romb, iar in aeesta au fost trasate dona drepte paralele la o. latura. Fragmentul de coloana, ulterior, a

<>

fost redat in trei variante interesante. Astfel, in prima varianta, extremele inferioare au fost prelungite in doua talpi formand dona unghiuri de cate 90 grade. Apoi la ~ Monteoru, numai extrema superioara a fost incizata in aeest mod (R.I), urmand ea a treia varianta sa ' intruneasca conditiile celor doua, precedente. Fragmentul de coloana utilizat la Monteoru, Vadastra si Habasesti, incrustat in bronz la Berzasea (Caras-Severin), Aiud, Ighel (Alba), Taut (Bihor), a fost "ales" si brodatin material textil, in sate Ie din nordul Basarabiei (R.2), in eele din Tara Oltului (R.3), in Lapus (R.4), in Gorj (R.5), in Arges, in Dobrogea si Vulcanesti, in tinutul Buceacului. , Semnul "X" eu un segment prelungit orizontal este preluat din pictura cucuteniana. 0 analiza mai , atenta conduce .la concluzia ca fragmentul de coloana a fost format. intai din doua semne "X" suprapuse, observatie ce trimitenemijlocit la originea semnelor primare. Este important ca semnul X, din epoca metalelor pana astazi a imbracat cinci forme de sine statatoare in tot atatea modele textile. Acest "X" cu prelungiri pe unghiuri de 135 grade a fost brodat pe artieole vestimentare in zona Persani, in Tara Barsei $! Izvorul Muresului

3t

CAPITOLUL

III

122

123

DE LA 3500 pANA TNANUl ZERO