Testele proiective Chestionarele de personalitate Complexitatea constructelor de personalitate, atat in tabloul normal, cat si in patologia personalitatii, relationarea dintre

acestea si marea varietate a circumstantelor de viata in care individul se integreaza au condus in evaluarea personalitatii la conceperea si constructia unor probe speciale numite probe proiective. Acestea sunt folosite in diagnoza, prognoza si psihoterapie. De asemnea pot fi folosite in depistarea unor aptitudini si talente. Testele proiective, prin structura si constructia lor determina slabirea cenzurii constiente a subiectului, astfel incat continuturile intrapsihice depozitate in inconstient (potentiale focare pentru aparitia unor boli psihice) sunt scoase la lumina constiintei fara vointa subicetului. Probele protective au aceasta valoare diagnostica datorita strcuturii lor speciale caracterizata prin: Incompletitudine Ambiguitate Slaba structurare si organizare Capacitate de incitare spre interpretari libere

Aceste mecanism prin care subiectul da raspunsul la probele proiective fara cenzura constienta se numeste proiectie, de aici numele probelor. Mecanismul proiectiei etse considerat de Freud, un mijloc de aparare a eului, in sesnul ca unele idei, trasaturi, frustratii, tensiuni intrapsihice,, care nu sunt acceptate constient de catre subiect sunt proiectate in exterior. Aceste continuturi intrapsihice, in ipostaza acctiunii lor negative sau defavorabile sunt responsabile de producerea unor boli psihice. In ipostaza lor pozitiva prin asa numitul mecanism al sublimarii, ele se proiecteaza in opere artistice din diverse domenii, creatii poetice, dramatice, dese, pictura, grafica, dans, constructii, etc. Elle Frank Testele proiective sunt teste sincretice de personalitate bazate pe productii libere de expresie creatoare prin care se exprima in mod constant, inconstient, anumite trasaturi de personalitate, aspecte ale imaginii de sine, in special dorinte, nazuinte, sentimente, precum si tensiunea psihica ce caracterizeaza la un moment dat subiectul uman Lindsay, a facut cea mai complexa clasificare: 1. Tehnici associative bazate pe stimularea primelor idei sau imagini ce-I vin in minte subiectului la prezentarea probei. Un astfel de test proiectiv etse textul si Rorschach. Se mai numeste si testul petelor de cerneala.Se aplica atat in normalitate cat si in patologie. Au urmat o serie de autori, ca Bohm, care a avut intuitia sa imparta plansa Rorschach. 2. Tehnici constructive care stimuleaza capacitatea de creatie intr-o activitate complexa, cognitive sau imaginative. Un astfel de test este testul thematic de aperceptie. Cu imagini mai mult sau mai putin strcutturate, unele cu personaje, subiectul trebuind sa construiasca mici povestioare pe baza fiecarei planse. Datorita mecanismului proiectiei, in multe cazuri subiectul devine personajul din plansa sau implica personajul din plansa in interpretarea lui. 3. Tehnici de completare sau constau in completarea rapida a unei probe complexe. Se mai numesc probe cu lacune. Acest tip de probe poate sa fie sub forma unor propozitii lacunare. 4. Tehnici de alegere sau de ordonare in care subiectul trebuie sa aleaga si s a ordoneze fie in ordinea preferintei fie in ordinea lipsei de preferinta a unor material continute de proba.

Astfel de probe sunt testul Luscher sau testul culorilor. Testul Szondy-acesta consta intr un numar de cartonase, pe fiecare existand o figura umana. In marea majoritate, bolnavi psihici. Fiecare cartonas are pe verso un cod.De exemplu, pentru homosexuali. 5. Tehnicile expressive, care presupun creatia sau activitatea subiectului in functie de propria lui imaginative, dar mai ales datorita proiectiei continutului intra-psihic. Din aceasta categorie fac parte, testul familiei si testul arborelui.

Testul familei Exista variante cu desenarea familei la modul general sau mai exista o variant cu desenarea familei ideale Varianta lui Corman Consta in desenarea familieii proprii. Se pune la indemana subiectului foaia A4, subiectul poate sa faca desenul cum doreste. Extravertii folosesc in general foaia pe vertical iar introvertii folosesc foaia pe orizontal si inghesuiesc subiectii stanga-dreapta. Se pune la dispozitia subiectului creion neru si creioane colorate si guma. De asemenea I se sugereaza subiectului sa foloseasca creioanele colorate.Timp> 30 de min. Dupa finalizarea desenului se aplica un interviu. 1. Descrie familia desenata 2. Spune-mi unde sunt personajele desenate? 3. Ce varsta si ce fac personajele? 4. De care personaj de simti mai apropiat? Reda perefrintele/legatura afectiva sau lipsa acestuia. 5. Care este cel mai fericit membru al familei tale? 6. Daca vrei sa pleci intr-o excurie cu masina in care incap doar doua persoane, pe cine ai lua cu tine? 7. Care dintre membrii familiei ai vrea sa fii tu? 8. Vrei sa mai adaugi ceva la desen? Schema de intepretare. Identificarea familei-familia proprie, familia in general, familia dorita. Distanta dintre personaje. Intima Distanta cu minimul de afectiune- distanta de cativa milimetri intre personaje Distanta personala-cativa centrimetri Distanta oficiala-personajele sunt indepartate, se afla pe acelasi plan , sunt in planuri diferite. Distanta publica.

Tema desenului, este un alt parametru. De obicei-tema pozitiva/negatica. Daca facesul da impresia ca rade sau este vessel-tema pozitiva. Plasarea personajului in pagina. Cea mai mare lipsa de afectiune. Daca personajele sunt plasate pe diagonal. Pot fi trasate pe acelasi plan Tendintele subiectului> 1. De dependenta-cand mama si tata, de ex sunt desenati mai mari ca personaje, pe un plan mai sus . 2. De competitive-desenele subiectului si a fratilor-complex de gelozie fraternala 3. Tendintele ludice-apar accesorii. 4. Tendintele agresive. Atribuirea de sens a fiecarui personaj. Pe masura ce deseneaza. Vestimentatia subiectilor. Ajuta la identificarea sexului, simt estetic. Marimea personajului este perceputa ca autoritate, dar exista si aceasta perceptive subiectiva