Lucian Blaga

Dai-mi un trup, voi munilor

Numai pe tine te am, trectorul meu trup, i totui flori albe i roii eu nu-i pun pe frunte i-n plete, cci lutul tu slab mi-e prea strmt pentru stranicul suflet ce-l port. Dai-mi un trup, voi munilor, mrilor, dai-mi alt trup s-mi descarc nebunia n plin! Pmntule larg, fii trunchiul meu, fii pieptul acestei nprasnice inimi, pref-te-n lcaul furtunilor cari m strivesc, fii amfora eului meu ndrtnic! Prin cosmos auzi-s-ar atuncea mreii mei pai i-a apare nvalnic i liber cum sunt, pmntule sfnt. Cnd as iubi, mi-a ntinde spre cer toate mrile ca nite vnjoase, slbatice brae fierbini, spre cer, s-l cuprind, mijlocul s-i frng, s-i srut sclipitoarele stele. Cnd a ur, a zdrobi sub picioarele mele de stnc biei sori cltori i poate-a zmbi. Dar numai pe tine te am, trectorul meu trup.