trup, auzi-s-ar atuncea măreţii mei paşi. şi totuşi Când aş iubi, flori albe şi roşii eu nu-ţi pun pe frunte mi-aş întinde spre cer toate mările şi-n plete, ca nişte vânjoase, sălbatice braţe, căci lutul tău slab spre cer, mi-e prea strâmt pentru straşnicul suflet să-l cuprind, ce-l port. mijlocul să-i frâng, să-i sărut sclipitoarele stele. Daţi-mi un trup, voi munţilor, Când aş urî, mărilor, aş zdrobi sub picioarele mele de stâncă daţi-mi alt trup să-mi descarc nebunia bieţi sori în plin! călători Pământule drag, fii trunchiul meu, şi poate-aş zâmbi. fii pieptul acestei năprasnice inimi, prefă-te-n lăcaşul furtunilor cari mă Dar numai pe tine te am, trecătorul meu trup! strivesc! Daţi-mi un trup, voi munţilor de L. Blaga Răspunde la fiecare dintre următoarele cerinţe pentru a realiza înţelegerea textului:
1. Găseşte sinonime pentru sensul din text al cuvintelor nebunia, năprasnic,
frâng, călători; 2. Identifică verbele la modul condiţional-optativ şi explică rolul folosirii lor; 3. Precizează rolul adverbului de exclusivitate numai prin care debutează textul; 4. Explică funcţia construcţiei adversative şi totuşi din prima strofă; 5. Precizează rolul vocativului şi al imperativului în invocatia din strofa a doua; 6. Selectează două câmpuri semantice din text şi comentează-le în câteva fraze; 7. Identifică la nivel morfologic mărcile dezlănţuirii eului liric; 8. Identifică sentimentul predominant din penultima strofă şi pune-l în relaţie cu mijloacele artistice; 9. Explică titlul poeziei în relaţie cu textul; 10. Găseşte două trăsături moderniste ale textului;