Thalassa

de Alexandru Macedonski
La nceputul secolului al XX-lea simbolismul se generalizase, dup ce la finele veacului precedent cucerise aproape toate btliile literare si toate... inimile dispuse a pulsa n ritmuri moderne. La noi, cel care si asum rolul de initiator si maestru al noului curent este Al. Macedonski, poet, dramaturg, prozator si publicist, un suflet orgolios si nelinistit, cu sigurant cel mai important scriitor rom n al momentului, dac avem n vedere c !minescu nu mai scria, nu mai publica din "##$, n ciuda faptului c notorietatea si gloria sa erau n continu crestere. % n n "#&' Macedonski a scris poeme ample, de factur romantic, cu versuri lungi i cu un pronunat caracter satiric, ca de exemplu ciclul Nopilor, caracterizat i printr-un abundent retorism romantic, inspirat din volumul Nopile al poetului romantic francez Alfred de Musset. (up "#&' lirica lui Alexandru Macedonski trece printr-un proces de esenializare. )n aceast perioad scrie Rondelurile* discursul liric este rezultatul unui efort de sintez i se bazeaz pe o metafor concret. %oetul renun la retorismul primei etape, poezia devenind sugestie i muzicalitate. +pre exemplu, acum scrie Rondelul rozelor ce mor, Rondelul apei din grdina japonezului, Rondelul crinilor, Rondelul lucrurilor. Macedonski este unul dintre puinii autori rom ni de rondeluri. +pre sf ritul vie ii a scris celebrele cicluri Rondelurile Rondelurilor("&-./. Al. Macedonski, declarat sau nu, voit ori nu, si cldeste si el edificiul literar n rezonanta eminescianismului, c0iar dac adesea cu vanitatea replicii superioare, cut nd a strluci prin eclipsarea modelului, utilizeaz, ntr-o alt perspectiv, mi1loace si motive mprumutate 2sau comune/ de la acesta. !videnta practicii apare si n epic, mai ales n teritoriul prozei fantastice, unde ampla nuvel Thalassa si afl multe puncte comune cu proza eminescian. Thalassa, publicat n Cartea de aur, "&'-, 3este nendoielnic cea mai izbutit dintre aceste proze, dei foarte rar i s-a acordat locul meritat4 este structurat astfel5 Noaptea de argint !ile de aur "ros "poda roie Priap "rebos Pronaos Cimpoi i Tibicine #rijania de $oc %ies irae &mprtania pribege, Rondelurile celor patru vnturi, Rondelurile rozelor, Rondelurile Senei i Rondelurile de porelan. ,ele cinci cicluri au fost publicate n volumul postum Poema

din urm 'ltra Coelos( Thalassa se situeaz la 31umtatea drumului ntre poem descriptiv i nara iune, varianta rom neasc se nscrie ca o oper veritabil novatoare46 i 3trebuia s ocupe n proz locul pe care l ocup n poezie Poema rondelurilor.4 70alassa, 3amestec de poem simbolic i roman liric4 este situat la interferena elementelor romantice, simboliste, parnasiene, naturaliste etc. ,oordonatele fantasticului sunt intrinseci structurii literare simboliste si Al. Macedonski ncearc felurit a marsa pe ele, fie n teatru, unde o feerie intitulat )oartea lui %ante *lighieri aduce fast si strluciri debordante, cu scene de purgatoriu sau de infern, ce solicitau din plin... te0nologia montrilor scenice n continu evolutie, fie n plan epic, practic nd basmul cult 2*sa se $ac banii, subintitulat 8nuvel oriental8, sau +na de aur, 8poveste s rbeasc8/, n poemul n proz, n sc0ita polemic ori n nuvela liric, si mai cu seam n poezie, pretutindeni modernismul su fiind unul agresiv, n ciuda substratului atitudinal liric. de altitudine real a prozei fantastice macedonskiene - ntre te0nicitate si lirism - o gsim, desigur, n poemul epic Thalassa singular n opera acestuia dar nscris pe linia celor mai pure povesti de iubire din literatura universal, multi comentatori vz nd aici o replic auto0ton la celebra idil dintre (afne si ,0loe. Al. Macedonski reia motivul insulei paradisiace - pe care l tratase si M. !minescu n Cezara propun nd ns o alt speculatie filosofic a dezbaterii, cci n acest eden primordial, n care singurttile nasc umanitatea din propriul vis al dorintelor sangvine, dragostea inocent, pur, esueaz printr-o criz a constiintei de a nu putea reface unitatea, primordial, a androginului - cum remarca, cu drept cuv nt, Al. %iru -, a crei nebiruint are n final at t actul crimei c t si sinuciderea, ca form apoteozat de purificare din robia pasionalittii carnale, prin moarte. 70alassa, n fiinta cruia se decanteaz fiorii descoperirii de sine a nt iului brbat al lumii, trieste izolat - pe insula serpilor, ntr-un teritoriu al naturii primare, 8respir nd mpre1ur un farmec levantin de senzualism tulburtor8 - aventura iubirii virile ale brbatului. 8%oet al timpurilor dint i8, 70alassa, crescut pe 8stradele +mirnei8, rtcitor 8n +ulina, ca si n ,onstantinopole8, fr a-si gsi rostul, rm ne mereu 8acelasi frumos nestiutor de femei8, descinz nd, parc trimis mai degrab la nceputul dec t la captul lumii, ca paznic de far - simbolic destin de ins care veg0eaz asupra semnului cluzitor al navigatiei pe apele nesf rsirii - ntr-un teritoriu n care totale pentru ,aliope, o fascinant fiint feciorelnic, o alt !v, nscut nu din coapsa ci din visul 0alucinant, coplesit de lingoarea dorintelor

tragediile lumii i se vor ntrupa n realitate, izvor te din subconstientul su fecundat de preaplinul firii5 89oaptea, sunetele unui grai, venit ca din fundul cerurilor, i cuta n suflet. )nvlmsite la nceput si nespun ndu-i nimic, ele se prindeau la urm n cuvinte cu ntelesuri sovitoare, si copilul si le spunea siesi, ntovrsindu-le cu gesturi mari. Armonizri de rime, ritmuri legntoare sau vi1elioase - uneori mpciuitoare si alteori flacr - se ncrucisau ntre peretii odii. :iorii i zguduiau inima8. ;alucinanta sa existent n care visul se suprapune realittii face n cele din urm 8s scoat din ad ncurile nimicului lumea pe care o poart n suflet...8 7oat aceast rezmislire a universului din propria-i fire, se petrece ntr-un 0alou existential mirific, fascinant-fantastic, n care 8fiecare stea este un oc0i al lui (umnezeu8, unde ns 8(umnezeu si cucereste nencetat nemrginirea8. 7 nrul 70alassa care 8si doarme viata cu oc0ii desc0isi8, primeste pe ,aliope, descins realitate sau vis - din naufragiul unui vas n miez de furtun 2s0akespearean/ ori prin nsufletirea propriei dorinti, cu revelatia unui miracol5 8z na fr simtire zcea aproape goal, goal c0iar, sub strvezia zdrentuire a cmsii n care marea o aruncase la pieptul lui 70alassa 2.../ < lumin de argint tremura pe goliciunea de z n a ,aliopei, si ntre corp si flacr se statornicea o logodn de armonizri. Lumina f lf itoare fcea brate cu degete fluidice, si le ntindea spre gingsia soldurilor, spre micile s nuri mpre1urul crora prea c se 1oac8. =ucuria acestei iubiri nu dur mult. >iermele ndoielii, a suspiciunii ncepu s lucreze n constiinta lui 70alassa, ,aliope nssi descoperi scderile umane ale brbatului pe care la nceput l adorase ca pe o adevrat zeitate, ntre ei intervenind nu doar rceala ci si un fior de ur, un dor de rzbunare ce conduce, ritualic, spre sacrificarea iubirii5 8?soare si m ng ioase, la nceput, degetele i se strecurar atunci, cu de la ele voint, de-a lungul albului grumaz. !le urcar apoi mai sus, si, cu dezmierdri, aici dulci, aici glumete, i se oprir pe g tle1, l cercuir, catifelate, cu brtara lor* se str nser, din ce n ce mai mult asupr-i, si , sc0imb ndu-se n milostivenia nclestrii, o duser, n ciuda trupestilor rzvrtiri, pe care el i le stp nea cu unul din bratele lui* n ciuda deznde1duitelor scr sniri din dinti si a suiertoarei rsuflri, ntr-un soare alb, unde ea nu mai fusese, si ce, n loc s-o ard, o ng0itea* ntr-un soare care o umplea, totusi, cu nemrginita bucurie c sufletul ei nceteaz de a fi, fr ca ns s nu si urmeze viata, cci si-o revars s si-o triasc n 70alassa. (ar mpreun cu cea de pe urm zv rcolire a ,aliopei, si o dat cu buzele ce i se nvineteau si cu rceala ce i se urca de la degetele picioarelor si m inilor la inim, din %riap, a crui nd r1ire trecuse de culme, ncordarea lui cea presus de fire pornea scurte si repezi t sniri de s nge, ce nlocuiau

cuminicturile preasfinte cu 1alnicele d re ale desv rsitelor istoviri... prvlindu-se, la urm, de-a lungul peretilor 1ertfelnicului, si prelungindu-se pe lespezi, 1os, desprtindu-se, n sf rsit, n mici-mititele ramuri, acest s nge - cel al amarei ispsiri - lua drumul desc0izturii sanctuarului si, rzbind n afar, era sorbit, ncet-ncet, de soare, but de el si el primit ca un prinos de la el plecat si la el napoiat...8 Acum ns, singurtatea vinovat, dubl nd culpa omuciderii 287alassa stia c ea fusese, cu de la sine putere, 1udectorul cel deasupra tuturor, si palosul ce nu iart, dar, n sc0imb, moart pentru veci zcea bestia cea rea, si pentru nt ia oar, poate, se nfptuia misiunea ca sufletul de ndrtnicie si de vesnic mpotrivire cum este simtirea de tgduire si de respingere a tot ce este av nt si cer s primeasc - cu nssi a lui voie - a se nimici n altul. Macedonski creeaz insulei calitatea de spaiu simbolic5 3:luture cu aripi albe, luntrea cu p nzele ntinse aluneca ntre cerul albastru i culoarea ad nc a mrei, i se apropia de coastele st ncoase lustruite de talazuri. @nsula, pisc de munte vrsat deasupra valurilor de iadul flcrilor luntrice ale prefacerilor pm nteti, s ngera sub izbucnirile solare ale apusului. +uprafa a eas a ei, larg c t o bttur de curte i necat de ierburi uriae printre care se t ra o mul ime de erpi de ap, se uita de sus A clipitoare de strluciri A peste nemrginirea pustie a valurilor. :arul din mi1loc, alb ntre cldiri mrunte, cazrmi de odinioar ale garnizoanei musulmane, rsfr ngea n lumina oc0iului su de ciclop discul de aur fulgertor ce se prvlea n mare.4 Aa cum ne ndeamn Adrian Marino, trebuie s parcurgem Thalassa cu pauze, pe fragmente, ca s ne revenim din sufocare, Thalassa fiind aa cum ne avertizeaz i autorul o epopee a sim urilor, ne ine toate simurile ncordate, opera are meritul de a nu sensibiliza numai privirea sau auzul ci i mirosul, pipitul, ls nd uneori c0iar gustului un efect de nc0isoare, mediul n care se desfoar aciunea este maritim i torid5 3(ogoreala st ncei ce nmagazinase o parte a cldurei amiazului ncepu ns s-l apese cu o abstragere de timp i loc. ,u c te cinci sim urile istovite, cugetrile i se nimiceau, i el se scufund n nespus de nalta mulumire a nefiinei. ,u toate aceste, undele de micri nevzute ale florilor i ale plantelor ce ntocmesc mirosul se amestecau cu ale izmei slbatice A unde redttoare de via A iar animalul omenesc, a crui funciune ncetase o clip, relu contiina eului.4 B nd pe r nd toate simurile sunt exacerbate5 CAmurgul lrgea suflarea zrei. Aprig i srat, ea i umplea pieptul. Micri lenevoase i ncordau muc0ii, ce, precumpnitori, i se redeteptau nainte c0iar ca omul sufletesc s fi reintrat n normele lui. (ar acest fenomen da natere altuia, renvia sim irea pipitului, i pierderea cunotin ei n care el fusese azv rlit din pricina unei prea mari c0eltuieli de fluid nervos, se

desfiina. %ielea de pe braele i g tul lui tresrea sub rcoarea serei, porii i se broboneau, vocea mrei i reintra n auz. (esc0ise oc0ii.4 %rin aprinderea simurilor, opera aparine simbolismului, relev nd 3un scriitor de mari i inepuizabile percepii vitale4., natura capt rol de anestezic al simurilor5 3(ar miresmele leintoare ale ierbei strivite se ridicar i-l nfurar cu bl nde ea dulceag a cloroformului. < moliciune l ovia. %m ntul se cltina sub picioarele lui ca sub ale unui om beat, i, fr s vrea, aternu pe ierburile moi plasticitatea corpului s de spartan.4 +cris ntr-o continu metaforizare a gesturilor eroilor, a luxuriantei peisa1ului, a pasionalittii existentiale n general, nuvela lui Al. Macedonski 26/ ne nvluie ntr-un lirism poetic de un parfum exotic aparte, demonstr nd o viziune de replic mitologic ce se deduce din starea de vis a realittii. ! o modalitate de descindere n spatiile fantasticului liric ce-l caracterizeaz pe poetul preocupat, de altfel, sub canonul simbolismului, si de te0nicitatea lumii moderne. 7ocmai n aceast balansare dintr-o zon n alta a orizontului reprezentrilor fantastice ale lumii st marca personalittii artistice a scriitorului nostru.

=ibliografie 5 Macedonski,A. Thalassa editura !rc %ress , =ucuresti, -''& ,onf. univ. dr. ,onstantin ,ublesan ,Proza $antastica a lui *le,andru )acedons-i (rd. Miron ,ostina >ioleta, .nter$erente simboliste si parnasiene din Thalassa a lui *le,andru )acedons-i( http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Macedonski /0(1/(01/2

?niversitatea C(unarea de Dos4 Ealati :acultatea de Litere Bomana-!ngleza, Anul @@, grupa "

Thalassa
Lector dr. 9icoleta @frim Eiuvelic ,armen-Maria

+emestrul @ -'"---'"$