Thalassa

de Alexandru Macedonski
La nceputul secolului al XX-lea simbolismul se generalizase, dup ce la finele veacului precedent cucerise aproape toate btliile literare si toate... inimile dispuse a pulsa n ritmuri moderne. La noi, cel care si asum rolul de initiator si maestru al noului curent este Al. Macedonski, poet, dramaturg, prozator si publicist, un suflet orgolios si nelinistit, cu sigurant cel mai important scriitor romn al momentului, dac avem n vedere c Eminescu nu mai scria, nu mai publica din 1883, n ciuda faptului c notorietatea si gloria sa erau n continu crestere. Pn n 1890 Macedonski a scris poeme ample, de factur romantic, cu versuri lungi i cu un pronunat caracter satiric, ca de exemplu ciclul Nopilor, caracterizat i printr-un abundent retorism romantic, inspirat din volumul Nopile al poetului romantic francez Alfred de Musset. Dup 1890 lirica lui Alexandru Macedonski trece printr-un proces de esenializare. n aceast perioad scrie Rondelurile; discursul liric este rezultatul unui efort de sintez i se bazeaz pe o metafor concret. Poetul renun la retorismul primei etape, poezia devenind sugestie i muzicalitate. Spre exemplu, acum scrie Rondelul rozelor ce mor, Rondelul apei din grdina japonezului, Rondelul crinilor, Rondelul lucrurilor. Macedonski este unul dintre puinii autori romni de rondeluri. Spre sfritul vie ii a scris celebrele cicluri Rondelurile Rondelurilor(1927). Al. Macedonski, declarat sau nu, voit ori nu, si cldeste si el edificiul literar n rezonanta eminescianismului, chiar dac adesea cu vanitatea replicii superioare, cutnd a strluci prin eclipsarea modelului, utilizeaz, ntr-o alt perspectiv, mijloace si motive mprumutate (sau comune) de la acesta. Evidenta practicii apare si n epic, mai ales n teritoriul prozei fantastice, unde ampla nuvel Thalassa si afl multe puncte comune cu proza eminescian. Thalassa, publicat n Cartea de aur, 1902, este nendoielnic cea mai izbutit dintre aceste proze, dei foarte rar i s-a acordat locul meritat este structurat astfel: Noaptea de argint, Zile de aur, Eros, Epoda roie, Priap, Erebos, Pronaos, Cimpoi i Tibicine, Grijania de foc, Dies irae, mprtania pribege, Rondelurile celor patru vnturi, Rondelurile rozelor, Rondelurile Senei i Rondelurile de porelan. Cele cinci cicluri au fost publicate n volumul postum Poema

din urm, Ultra Coelos. Thalassa se situeaz la jumtatea drumului ntre poem descriptiv i nara iune, varianta romneasc se nscrie ca o oper veritabil novatoare4 i trebuia s ocupe n proz locul pe care l ocup n poezie Poema rondelurilor. Thalassa, amestec de poem simbolic i roman liric este situat la interferena elementelor romantice, simboliste, parnasiene, naturaliste etc. Coordonatele fantasticului sunt intrinseci structurii literare simboliste si Al. Macedonski ncearc felurit a marsa pe ele, fie n teatru, unde o feerie intitulat Moartea lui Dante Alighieri aduce fast si strluciri debordante, cu scene de purgatoriu sau de infern, ce solicitau din plin... tehnologia montrilor scenice n continu evolutie, fie n plan epic, practicnd basmul cult (Asa se fac banii, subintitulat "nuvel oriental", sau Lna de aur, "poveste srbeasc"), n poemul n proz, n schita polemic ori n nuvela liric, si mai cu seam n poezie, pretutindeni modernismul su fiind unul agresiv, n ciuda substratului atitudinal liric. de altitudine real a prozei fantastice macedonskiene - ntre tehnicitate si lirism - o gsim, desigur, n poemul epic Thalassa, singular n opera acestuia dar nscris pe linia celor mai pure povesti de iubire din literatura universal, multi comentatori vznd aici o replic autohton la celebra idil dintre Dafne si Chloe. Al. Macedonski reia motivul insulei paradisiace - pe care l tratase si M. Eminescu n Cezara propunnd ns o alt speculatie filosofic a dezbaterii, cci n acest eden primordial, n care singurttile nasc umanitatea din propriul vis al dorintelor sangvine, dragostea inocent, pur, esueaz printr-o criz a constiintei de a nu putea reface unitatea, primordial, a androginului - cum remarca, cu drept cuvnt, Al. Piru -, a crei nebiruint are n final att actul crimei ct si sinuciderea, ca form apoteozat de purificare din robia pasionalittii carnale, prin moarte. Thalassa, n fiinta cruia se decanteaz fiorii descoperirii de sine a ntiului brbat al lumii, trieste izolat - pe insula serpilor, ntr-un teritoriu al naturii primare, "respirnd mprejur un farmec levantin de senzualism tulburtor" - aventura iubirii virile ale brbatului. "Poet al timpurilor dinti", Thalassa, crescut pe "stradele Smirnei", rtcitor "n Sulina, ca si n Constantinopole", fr a-si gsi rostul, rmne mereu "acelasi frumos nestiutor de femei", descinznd, parc trimis mai degrab la nceputul dect la captul lumii, ca paznic de far - simbolic destin de ins care vegheaz asupra semnului cluzitor al navigatiei pe apele nesfrsirii - ntr-un teritoriu n care totale pentru Caliope, o fascinant fiint feciorelnic, o alt Ev, nscut nu din coapsa ci din visul halucinant, coplesit de lingoarea dorintelor

tragediile lumii i se vor ntrupa n realitate, izvorte din subconstientul su fecundat de preaplinul firii: "Noaptea, sunetele unui grai, venit ca din fundul cerurilor, i cuta n suflet. nvlmsite la nceput si nespunndu-i nimic, ele se prindeau la urm n cuvinte cu ntelesuri sovitoare, si copilul si le spunea siesi, ntovrsindu-le cu gesturi mari. Armonizri de rime, ritmuri legntoare sau vijelioase - uneori mpciuitoare si alteori flacr - se ncrucisau ntre peretii odii. Fiorii i zguduiau inima". Halucinanta sa existent n care visul se suprapune realittii face n cele din urm "s scoat din adncurile nimicului lumea pe care o poart n suflet..." Toat aceast rezmislire a universului din propria-i fire, se petrece ntr-un halou existential mirific, fascinant-fantastic, n care "fiecare stea este un ochi al lui Dumnezeu", unde ns "Dumnezeu si cucereste nencetat nemrginirea". Tnrul Thalassa care "si doarme viata cu ochii deschisi", primeste pe Caliope, descins realitate sau vis - din naufragiul unui vas n miez de furtun (shakespearean) ori prin nsufletirea propriei dorinti, cu revelatia unui miracol: "zna fr simtire zcea aproape goal, goal chiar, sub strvezia zdrentuire a cmsii n care marea o aruncase la pieptul lui Thalassa (...) O lumin de argint tremura pe goliciunea de zn a Caliopei, si ntre corp si flacr se statornicea o logodn de armonizri. Lumina flfitoare fcea brate cu degete fluidice, si le ntindea spre gingsia soldurilor, spre micile snuri mprejurul crora prea c se joac". Bucuria acestei iubiri nu dur mult. Viermele ndoielii, a suspiciunii ncepu s lucreze n constiinta lui Thalassa, Caliope nssi descoperi scderile umane ale brbatului pe care la nceput l adorase ca pe o adevrat zeitate, ntre ei intervenind nu doar rceala ci si un fior de ur, un dor de rzbunare ce conduce, ritualic, spre sacrificarea iubirii: "Usoare si mngioase, la nceput, degetele i se strecurar atunci, cu de la ele voint, de-a lungul albului grumaz. Ele urcar apoi mai sus, si, cu dezmierdri, aici dulci, aici glumete, i se oprir pe gtlej, l cercuir, catifelate, cu brtara lor; se strnser, din ce n ce mai mult asupr-i, si , schimbndu-se n milostivenia nclestrii, o duser, n ciuda trupestilor rzvrtiri, pe care el i le stpnea cu unul din bratele lui; n ciuda dezndejduitelor scrsniri din dinti si a suiertoarei rsuflri, ntr-un soare alb, unde ea nu mai fusese, si ce, n loc s-o ard, o nghitea; ntr-un soare care o umplea, totusi, cu nemrginita bucurie c sufletul ei nceteaz de a fi, fr ca ns s nu si urmeze viata, cci si-o revars s si-o triasc n Thalassa. Dar mpreun cu cea de pe urm zvrcolire a Caliopei, si o dat cu buzele ce i se nvineteau si cu rceala ce i se urca de la degetele picioarelor si minilor la inim, din Priap, a crui ndrjire trecuse de culme, ncordarea lui cea presus de fire pornea scurte si repezi tsniri de snge, ce nlocuiau

cuminicturile preasfinte cu jalnicele dre ale desvrsitelor istoviri... prvlindu-se, la urm, de-a lungul peretilor jertfelnicului, si prelungindu-se pe lespezi, jos, desprtindu-se, n sfrsit, n mici-mititele ramuri, acest snge - cel al amarei ispsiri - lua drumul deschizturii sanctuarului si, rzbind n afar, era sorbit, ncet-ncet, de soare, but de el si el primit ca un prinos de la el plecat si la el napoiat..." Acum ns, singurtatea vinovat, dublnd culpa omuciderii ("Talassa stia c ea fusese, cu de la sine putere, judectorul cel deasupra tuturor, si palosul ce nu iart, dar, n schimb, moart pentru veci zcea bestia cea rea, si pentru ntia oar, poate, se nfptuia misiunea ca sufletul de ndrtnicie si de vesnic mpotrivire cum este simtirea de tgduire si de respingere a tot ce este avnt si cer s primeasc - cu nssi a lui voie - a se nimici n altul. Macedonski creeaz insulei calitatea de spaiu simbolic: Fluture cu aripi albe, luntrea cu pnzele ntinse aluneca ntre cerul albastru i culoarea adnc a mrei, i se apropia de coastele stncoase lustruite de talazuri. Insula, pisc de munte vrsat deasupra valurilor de iadul flcrilor luntrice ale prefacerilor pmnteti, sngera sub izbucnirile solare ale apusului. Suprafa a eas a ei, larg ct o bttur de curte i necat de ierburi uriae printre care se tra o mul ime de erpi de ap, se uita de sus clipitoare de strluciri peste nemrginirea pustie a valurilor. Farul din mijloc, alb ntre cldiri mrunte, cazrmi de odinioar ale garnizoanei musulmane, rsfrngea n lumina ochiului su de ciclop discul de aur fulgertor ce se prvlea n mare. Aa cum ne ndeamn Adrian Marino, trebuie s parcurgem Thalassa cu pauze, pe fragmente, ca s ne revenim din sufocare, Thalassa fiind aa cum ne avertizeaz i autorul o epopee a sim urilor, ne ine toate simurile ncordate, opera are meritul de a nu sensibiliza numai privirea sau auzul ci i mirosul, pipitul, lsnd uneori chiar gustului un efect de nchisoare, mediul n care se desfoar aciunea este maritim i torid: Dogoreala stncei ce nmagazinase o parte a cldurei amiazului ncepu ns s-l apese cu o abstragere de timp i loc. Cu cte cinci sim urile istovite, cugetrile i se nimiceau, i el se scufund n nespus de nalta mulumire a nefiinei. Cu toate aceste, undele de micri nevzute ale florilor i ale plantelor ce ntocmesc mirosul se amestecau cu ale izmei slbatice unde redttoare de via iar animalul omenesc, a crui funciune ncetase o clip, relu contiina eului. Rnd pe rnd toate simurile sunt exacerbate: Amurgul lrgea suflarea zrei. Aprig i srat, ea i umplea pieptul. Micri lenevoase i ncordau muchii, ce, precumpnitori, i se redeteptau nainte chiar ca omul sufletesc s fi reintrat n normele lui. Dar acest fenomen da natere altuia, renvia sim irea pipitului, i pierderea cunotin ei n care el fusese azvrlit din pricina unei prea mari cheltuieli de fluid nervos, se

desfiina. Pielea de pe braele i gtul lui tresrea sub rcoarea serei, porii i se broboneau, vocea mrei i reintra n auz. Deschise ochii. Prin aprinderea simurilor, opera aparine simbolismului, relevnd un scriitor de mari i inepuizabile percepii vitale7, natura capt rol de anestezic al simurilor: Dar miresmele leintoare ale ierbei strivite se ridicar i-l nfurar cu blnde ea dulceag a cloroformului. O moliciune l ovia. Pmntul se cltina sub picioarele lui ca sub ale unui om beat, i, fr s vrea, aternu pe ierburile moi plasticitatea corpului s de spartan. Scris ntr-o continu metaforizare a gesturilor eroilor, a luxuriantei peisajului, a pasionalittii existentiale n general, nuvela lui Al. Macedonski (6) ne nvluie ntr-un lirism poetic de un parfum exotic aparte, demonstrnd o viziune de replic mitologic ce se deduce din starea de vis a realittii. E o modalitate de descindere n spatiile fantasticului liric ce-l caracterizeaz pe poetul preocupat, de altfel, sub canonul simbolismului, si de tehnicitatea lumii moderne. Tocmai n aceast balansare dintr-o zon n alta a orizontului reprezentrilor fantastice ale lumii st marca personalittii artistice a scriitorului nostru.

Bibliografie : Macedonski,A. Thalassa , editura Erc Press , Bucuresti, 2009 Conf. univ. dr. Constantin Cublesan ,Proza fantastica a lui Alexandru Macedonski Drd. Miron Costina Violeta, Interferente simboliste si parnasiene din Thalassa a lui Alexandru Macedonski. http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Macedonski 12.01.2013

Universitatea Dunarea de Jos Galati Facultatea de Litere Romana-Engleza, Anul II, grupa 1

Thalassa
Lector dr. Nicoleta Ifrim Giuvelic Carmen-Maria

Semestrul I 2012-2013