Lasa-ti lumea

Mihai Eminescu

Inclusa in unicul volumul antum de vesuri al poetului (Poesii,1883), figurand intr-un prim manuscris datat 1876, creatia lirica Lasa-ti lumea a fost definiti ata la !ucuresti si se pastrea a in 8 manuscrise si vreo 18 versiuni" #minescologul $imitrie %atamiuc aprecia a ca& ,,Poe ia ridica o pro'lema interesanta" (ituata, prin ela'orare, in epoca 'ucuresteana, prin peisa) si atmosfera, ne indruma spre Iasi**" Incadra'ila, prin tonul elegiac si prin mu icalitatea versurilor in specia ,,ramantei conta'ile**, poe ia denota o atmosfera senina, incre atoare in iu'irea impartasita su' semnul indemnului voluptuous& ,,Lasa-ti lumea ta uitata**" +ot ce o separa pe femeia indragita de ursitul sau tre'uie aruncat in uitare, caci singura realitate semnificativa nu mai este a ei sau a lui, ci alor ca perec,e" $ragostea lui atotputernica o pa este de orice rau si de orice intru iune nedorita in intimitatea suficienta siesi a cuplului ferict" Precum in $orinta ori in -loarea al'astra, indemnul este acela de a ,,rataci** pe cararile intortoc,eate ale ,,vec,ilor paduri**- martore unice, alaturi de stele- la ta'loul idilic al im'ratisarii perpetue" %ersurile-refren din primele trei strofe sunt aproape identice si converg spre nevoia indragostitului de a ocroti fiinta adorata& ,,.ime-n lume nu ne stie**, ,,.imelume nu ne vede**" /rta iu'irii este cele'rate intr-un d0cor fa'ulos, care vi'rea a de glasul ,,tanguios** al 'uciumului ce rasuna indelung, ecoul sau a)ungand pana la urec,ea perec,ii inlantuite" +otul in )ur capata re onanta vi'rarilor sentimentale& padurea ii ocroteste par1a in mod constient pe indragostiti, stelele stralucesc cu farmec, melodia prelungita pana departe a 'uciumului rasuna cu drag, pe cer isi face aparitia ,,dulcea luna**, ivindu-se ,,dintr-o rariste de fag**" Ileana 2osan eana din visurile celui indragostit are parul lung si 'ogat, iar suvitele 'alaie ,,se desprind** si ii invaluie pe amandoi, precum crengile salciilor pletoase" #a se desface din im'ratisarea 'ar'ateasca ,,c-o dulce sila**, semn ca n-o respinge, cid oar o amana, amplificand voluptatea

asteptarii" 2,ipul ei delicat seamana cu cel al unui 3*inger dragalas**, ai carui oc,i e4prima ,,mila** si intelegerea pt o iu'ire atat de adanca" 5ila este un sentiment profound, care anga)ea a total spiritul fiintei impresionate sa constate ca devenise- pt cel ce o divini a- un verita'il o'iect cult, o icoana in fata careia adoratorul se inc,ina ca in pre enta divinitatii" 6rupa)ul strofelor a %III-a, a I7-a, a 7-a formea a, in structura poematica, o capodopera de erotomorfism& lacul, melancoli at de iu'irea perec,ii umane care-i sta in prea)ma, se insufleteste si este in stare sa presimta fiorii pasiunii8astfel, se uneste si el cu ra ele lunii, care-i ating cu voluptate suprafata limpede ,,poleindu-l** cu lumina lor8 stralucirea selenara nu mai este rece- ca de o'icei in lirica eminesciana, ci se intensifica si 3*stra'ate** lacul pana in adancuri8 elementul acvatic tre it la dragostea lunatica, veg,ea a sin u mai poate ,,sa adoarma**" 9nirea cosmosului cu teluricul se reali ea a prin intermediul luminii astrului nocturn, preferat de romanticul #minescu in asa masura, incat 6" 2alinescu numeste fenomenul ,,lunatism**" La adapostul noptii, lacul personificat ,,simte-a lui singuratate** si sufera ca o fiinta nera'datoare sa-si manifeste trairile intense" #rotomorfismul este un proces de empatie, o comunitate sipatetica cu un element caruia ii atri'uim propriile stari caracteristice" /ceasta consta in faptul ca eul l:ric trasmite lacului propria stare sufleteasca si elementul natural are satisfactie de a rasfrange in undele sale un c,ip adora'il de femeie" 9n gest ritualic similar are loc in poemul 2raiasa din povesti, cand fata isi contempla frumusetea- precum miticul .arcis- in limpe imea acvatica" $ar in Lasa-ti lumea, #minescu merge mai departe si isi imaginea a o scena magica in care numai 'ar'atul menit iu'irii contempla spledoarea femeii, ci lacul insusi este inamorat de ea" (eductia vi uala se produce intrun du'lu sens8 fata este impresinata de limpe irea fara cusur a lacului in care isi intre areste trasaturile si formele perfecte, iar acesta, la randul sau, se reflecta cu voluptate in oglinda c,ipului feminin desavarsit" .u se poate inc,ipui un elogiu mai mare adus femeii careia .atura- ea insasi sim'ol al perfectiunii- sa ii recunoasca splendoarea a'soluta" +onul poetic este cald, inim, familiar, sugerand dialogul pasional dintre cei doi indragostiti" Poetul recurge intentionat la forme le4icale u uale, la e4presii populare, iar sintactic apelea a atat la simple propo itii principale, enuntiative si interogative, cat si la su'ordonate eliptice si uneori inversate" 2el ce iu'este simte nevoia unui spatiu cat mai larg in care sa poata respire in voie, cu tot sufletul lui incarcat de atatea sentimente ce-si cauta loc propice de e4primare" ;idicand privirile, cei doi tineri contempla

,,inaltimile al'astre** care im'ratisea a, la randul lor, ,, area** necuprinsa a dealurilor iar repetitia simetrica, cu valoare aspatiala, ,,stele-n ceruri**, ,,stele-n valuri** sugerea a tocmai elemental luminos care stra'ate cu iuteala fulgeratoare spatiile intergalactice si uneste cerul cu pamantul" In mi)locul #denului natural, in armonia elegiaca a cantecului prelung din 'ucium, in mireasma patrun atoare a tailor din ,,cranguri**, intr-o solitudine deplina, cei doi se simt ,,atat de fericiti**, incat iu'irea pamanteasca devine nemuritoare si capata accente divine" (ingura indiscretie o comite lumina lunii, care ,,varsa apelor vapaie** si, in stralucirea ei pasionala, isi rasfrange ra ele asupra cuplului ingemanat intr-o singura fiinta& ,,(i te afla stransa-n 'rate,< $ulce dragoste 'alaie**