P. 1
Curs Iepuri Si Animale de Blana

Curs Iepuri Si Animale de Blana

5.0

|Views: 838|Likes:
Published by Ioan Ioardachi
Cresterea iepurilor si animalelor pentru blana
Cresterea iepurilor si animalelor pentru blana

More info:

Published by: Ioan Ioardachi on Jul 16, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/05/2014

pdf

text

original

MODUL

:

TEHNOLOGIA CREŞTERII IEPURILOR ŞI ANIMALELOR DE BLANĂ

2010

CUPRINS
Rase de iepuri de casă: - rase mari de blană; - rase mijlocii de blană-carne; - rase mici de blană-carne; - rase de păr şi carne Reproducţia iepurilor: - tehnologia reproducţiei; - monta, gestaţia, fătarea; - condiţii de igienă şi microclimat Creşterea puilor, a tineretului cunicul şi a iepurilor adulţi: - alăptarea puilor de iepure; - hănirea suplimentară a puilor de iepure; - îngrijirea şi înţărcarea puilor de iepure; - hrănirea tineretului cunicul – furaje recomandate şi tehnica hrănirii; - tipuri de cuşti; - hrănirea şi adăparea iepurilor adulţi; - conditii de igiena şi de microclimat LECTURI SUPLIMENTARE - Bolile iepurilor de casa ; - Valorificarea iepurilor ; - Sacrificarea iepurilor. Tehnologia creşterii animalelor de blană - nutria, nurca, vulpea argintie: - caractere morfofiziologice; - tehnologia reproducţiei; - tehnica alimentaţiei; - particularitătile construcţiilor pentru animalele de blană; - conditii de igienă şi de microclimat CUVINT INAINTE In decursul vietii profesionale, am avut sansa de a lucra intr-o “ citadela a zootehniei romanesti “, intr-o ferma de elita, in mijlocul unui colectiv de elita, de specialisti adevarati, din cadrul Avicola Bacau. Am invatat de la ei, tot ceea ce foarte putini, din Romania, stiau pe atunci : tehnologia cresterii si selectiei iepurilor de casa . A fost o ramura noua, care a luat fiinta pe linga intreprinderile avicole din unele judete, si, ca in orice activitate, de pionierat, a fost foarte greu, cu multe probleme dar si cu multe satisfactii. As putea sa dau si numele colegilor mei (cu care ma mindresc ori de cite ori am ocazia ) dar, de emotie, sa nu omit pe cineva,(pentru ca nu mi-as putea ierta niciodata acest lucru), nu am s-o fac. Motivatia lucrari este, ca iubitorii acestei specii sa aprofundeze cunostintele teoretice si practice pe care le detin si de ce nu sa, treaca de la hoby la afacere.Din pacate, ideia nu este noua si nici originala. In multe tari ca Franta, Italia, Germania, Ungaria etc. afacerea functioneaza de mult timp si cu profit. Si in Romania a fost pina in 1989 dar din diverse motive nu a mai mers.

Da, cresterea iepurilor de casa poate fi o afacere dar crescuti in sistem industrial.Lecturind paginile urmatoare, sper sa gasiti, singuri, motivatia acestei afirmatii. Pe parcursul lucrarii, m-am straduit sa prezint cit mai pe scurt problemele teoretice, deja cunoscute din numeroasele carti, reviste si pliante elaborate de reputati autori si publicate deja in Romania,si am descris, mai pe larg, experienta proprie, informatii cu caracter de noutate, aflate de la diversele simpozioane, conferinte, expozitii si tirguri la care am participat in ultimii ani. Subliniez ca totusi, datele oferite in aceasta lucrare nu isi propun si nici nu cred ca ar reusi, sa ofere solutii “ unice “, “concluzive “ si” categorice” la multitudinea de probleme ridicate de cresterea iepurilor de casa. Sunt gata sa recunosc orice alta opinie care modifica sau completeaza ideile mele, daca argumentatia este convingatoare. In acest fel toti avem de cistigat. Ma vad obligat sa va spun ca aceasta lucrare nu ofera solutii de “ imbogatire peste noapte “. Aceasta afacere presupune cunoasterea multor elemente dar este nevoie si de bani. Cu alte cuvinte, banii sunt necesari dar nu si suficienti, trebuie sa cunoaste-ti “secretele tehnologiei “iar pe unele ma voi stradui sa vi le impartasesc chiar eu. In final, mi-ar face o deosebita placere sa constat ca, dupa parcurgerea acestei lucrari, un numar cit mai mare de cititori vor identifica informatii utile, care sa le fie folositoare nu numai pentru inbogatirea bagajului de cunostinte in acest domeniu, cit si pentru a alege sa-si faureasca viitorul lor, si a familiei lor, pe aceasta afacere. Accesarea Fondurilor Europene fiind un motiv in plus ca aceasta afacere sa devina realitate, urez succes tuturor celor care au curajul de a fi …primii. AUTORUL Importanta cresterii iepurilor de casa Din totdeauna haituit si vinat pentru carnea lui gustoasa si pielea fina si calduroasa, iepurele, a fugit mereu de oameni . Din acest motiv, iepurii au fost printre ultimile animale domesticite.Inca de la prima privire, aruncata pe furis intr-o cusca cu iepuri, te face sa-i adori, sa nu poti rezista tentatiei de a-i atinge si de –ai mingiia.Sunt convins ca atunci, imediat, a-ti simtit fiorul “dragostei la prima vedere”.Nu stiu daca mai exista un alt animal pe care sa nu-l poti uri, chiar daca te-a zgiriat,precum iepurele. Dar ce a-ti spune daca, pe linga bucuria sufleteasca de a-i privi si ingriji, zi de zi, ve-ti avea si o bucurie materiala - baneasca ? Sa va dau citeva elemente de reflectie : - iepurii au un ciclu scurt de reproducere si o prolificitate ridicata (proverbiala); - au o viteza mare de crestere (la 70 de zile au 2.5 – 2.6 kg ); - carnea de iepure este dietetica si nu are restrictii de intrebuintare ca de pilda carnea de porc ; - grasimea de iepure este o materie prima pretioasa in industria farmaceutica; - iepurii consuma hrana care nu intra in alimentatia oamenilor, in acest fel au o baza furajera sigura; - de la iepuri se obtin si blanite excelente, care prin vopsire, pot rivaliza, ca aspect, cu blanurile cele mai scumpe; - gunoiul de grajd, dupa fermentare, se constituie intru-n excelent fertilizator biologic ; - daca de la o femela, intru-n an, se pot obtine,in sistem intensiv, 7 fatari x 7 pui /fatare si se intarca 6, in total 42 pui/an x 2.5 kg/cap la 70 zile, se obtin aprox. 100 kg. carne x 2 euro/ kg = 200 euro x un nr. X de femele = ???;

-

Mai departe va las sa socotiti dumneavoastra. Sa nu uitati insa ca sunt si cheltuieli, dar, dupa scadere, tot ramine ...destul; la iepuri nu evolueaza boli grave ca cele de la bovine (sindromul vacii nebune),ovine (scrapia) sau porcine (pesta) iar cele care sunt, se pot preveni, iepurii fiind crescuti in mediu controlat; si in sfarsit, daca avem in vedere ca Romania a aderat la UE si perspectiva livrarii carnii de iepure, pentru export , catre tari mari consumatoare cum ar fi: Franta, Ialia, Germania,etc.poate fi o realitate, avem tot atatea motive sa credem ca, in Romania, cresterea industriala a iepurilor de casa va fi o ramura a zootehniei, deosebit de rentabila in viitorul foarte apropiat si careia ( sper ) i se va acorda importanta pe care o merita.

Despre iepuri "Iepuri" este denumirea generica data unor animale din familia Leporide. Se disting 3 grupuri principale de iepuri:
1.

iepuri propriu-zisi :iepurele comun sau iepurele de camp, iepurele alb, iepurele de Manciuria si iepurele tolai; iepuri de vizuina; iepuri cu blana aspra (sunt fara valoare economica).

2.

3.

1. Iepurele de camp

Iepurele de camp este Raspândit în toata Europa pâna în Asia iar la noi in tara exista doua subspecii : - Subspecia Lepus europaeus (subspecia iepurelui comun), raspândita în intreaga Europa; - Subspecia Lepus europaeus Transsilvanicus, ceea ce inseamna ca iepurele de camp de la noi este o subspecie de sine statatoare. Este un mamifer de talie mica, cu lungimea de 55-70 cm si greutate medie de 3,8 - 4,0 kg ( maxima 6,5 kg).

gasind pui de iepure.iar urechile sunt negre pe margini si cenusii brune la varf.4 ori pe an .dar pieptul si laturile sunt galbui. Firele de par sunt cenusii la baza. Denumit popular si lapin .albe sau cenusii.3-2 kg greutate. Iepurele de vizuina Denumirea stiintifica este Lepus Oryctolagus Cuniculus Europaeus . cum ar fi : aplicarea in mod nechibzuit a pesticidelor in agricultura.abdomenul se prezinta lucios. din primavara.Blana iepurelui de camp prezinta o variatie destul de mare sub raportul culorii .a.cate 3-7 pui si care au deja par crescut. Stiati ca : Aproximativ 64% din iepurii de camp.)? Atentie ! Adesea copiii sau cei virstnici . puii salbatici pier. mor inainte de a implini virsta de un an? Femela fata de obicei de 3. avand de fiecare data 5 . iar pleoapele ochilor nu sunt lipite? Dupa 6-7 zile de alaptare. Ajunge la maturitate sexuala la 6 luni. ii aduc acasa crezind ca ii salveaza. roscati sau cenusiu .femela fata de 5-8 ori pe an . . 2. albe .iepurele de vizuina . braconajul . intemperiile. dar si altor factori. care afecteaza prima generatie. Este de talie mult mai mica decat iepurele de camp : 41-42cm lungime totala si 1. puii pot parasi culcusul si-si cauta singuri hrana? Mortalitatea ridicata a tineretului se datoreaza in principal numerosilor sai dusmani din lantul trofic . Culoarea parului este variata: de obicei este cenusie bruna.6 pui. Picioarele dinainte sunt puternice si conformate pentru sapatul galeriilor. insa. mixomatoza. precum si bolile specifice (coccidioza .deschis.galbui la mijloc si negre la varf. pe care-i alapteaza cu grija. putindu – se vedea iepuri cenusii . este originar din sud vestul Europei si este singura specie de iepure domesticita. in conditiile casnice. s. stramosul a peste 100 de rase de iepuri de casa.inchis spre negru.picioarele dinapoi fiind insa mai scurte decat la iepurele de camp.

mijlocii. Vestigiile arheologice confirma domesticirea iepurilor. de blana. prin domesticirea iepurelui de vizuina. devenind independenti dupa 3. de unde. . Stiati ca : Iepurii de vizuina nu dau hibrizi la imperecherea cu iepurele de camp? Iepurele de casa ( domestic ) Originea : Iepurele de casa a fost obtinut in jurul anului 1000 î.Puii sunt fatati fara par. in functie de productia principala : de carne. mici si pitice.4 saptamani.e. au pleoapele lipite (cam 10 zile). s-au raspandit in Asia si restul Europei. odata cu expansiunea imperiului roman. mixte.n. in functie de lungimea firului de par : cu par scurt si cu par lung. Rase de iepuri de casă: Sunt catalogate in prezent peste 100 de rase de iepuri care se clasifica astfel : - in functie de greutatea corporala : mari. mai intii in Spania.

. Californiana. Capul este masiv. dar exista exemplare ce depasesc 10 kg. Uriasul Alb sau Termond . Limita de greutate este in general de 7 kg .Cu par scurt (Rex). Cu par mediu.De blana. Prolificitatea medie (nr. Berbecul englez . Uriasul Belgian Este cea mai raspindita rasa de iepuri de la noi din tara datorita marimii sale spectaculoase.3-5 kg :Chinchila mare. Albastru vienez. MIJLOCII . Neozeelandeza . Olandeza . Rase mari de blană. de produsi la o fatare) 5-6 pui. . PITICE . negru. Puii cantaresc la nastere 6070g. Unii sustin ca s-a format din iepurele belgian in urma unor selectii.Cu par lung (Angora ) in functie de productia principala . Masculii ating maturitatea sexuala la 9 luni iar femelele la 8 luni. Uriasul German. cenusiu inchis (cangur ). chinchilla. Uriasul francez . . Argintiul Francez. MICI .sub 2 kg :Poloneza. altii cred ca este rezultatul unei mutatii genetice.peste 5 kg :Uriasul Belgian .2-3 kg :Havana .MARI . bruna.De carne.urechile lungi 17-20 cm chiar si 22. cu varful rotunjit si purtate in ''V'' Culori : agouti(salbatica) dar poate fi si neagra.Mixte. . Chinchila mica. In functie de lungimea firului de par: . Nu se cunoaste cum a aparut aceasta rasa.

scurt si matasos.greutatea de 6-9 kg. Iepuroaicele fata de 2-3 ori pe an. prolificitatea medie este de 5-7 pui pe fatare si ating maturitatea sexuala la cca 10 luni. blana de culoare alb stralucitor. la femele insa se poate intalni o usoara salba. Greutatea la fatare a puilor este de 55g. iar pielea nu prezinta pigment. Aspect exterior : . -corpul cilindric. -culoarea blanii este alba cu par des.Uriasul German Alb Rasa s-a format in Belgia si Germania prin selectia iepurilor din rasa Urias Belgian si este de talie mai mica decat rasa din care provine. . .gatul la masculi este fara salba . . ochii de culoare roz (pupila rubiniu inchis iar irisul mai deschis).urechile au o lungime de cca 18-20 cm. cu varfurile rotunjite. voluminos si bine legat. greutatea medie fiind de 6-7 kg. Uriasul German Pestrit ( Fluture German ) .are o constitutie robusta.urechile avand lungimea de 15-18 cm purtate in ''V''.capul la masculi este rotunjit si la femele mai alungit.

Intrucat selectia s-a facut in directia productiei de carne. Lungimea urechilor este de 16-17 cm. Uriasul alb German i-a transmis o serie de particularitati specifice. fara a avea desenul specific al capului. in anul 1910. prezentind petele de culoare specifice rasei. obtinindu-se desenul specific al capului de la Uriasul pestrit iar in 1908 Uriasul pestrit a fost recunoscut ca o noua rasa. fiind insa ceva mai fina.Limita inferioara este de 5.0 kg. dar avind inelele din jurul ochilor. La varsta de 3 luni au deja 1. Rase mijlocii de blană-carne. . Culoarea blanii este totdeauna roscata cu luciu intens . desenul fluturelui.iar limita superioara nu exista. Dimensiunile rasei sunt peste media raselor mijlocii. formand "cercuri" mai deschise la culoare decat restul corpului. fapt ce-i confera un aspect placut. Prolificitatea medie este de 5-8 pui la fatare si ating maturitatea sexuala la cca 910 luni. Rasa Neozeelandez Rosu Rasa s-a format in America de Nord.3 kg. musculoas si bine proportionat.0 kg. Trunchiul este relativ cilindric. In jurul ochilor blana este un pic mai subtire.A fost format in Germania la inceputul secolului XIX in urma selectiei Fluturelui urias francez cu care se aseamana foarte mult. Culori: alb-negru . Exemplarele pestrite au fost prelucrate ulterior. alb-albastru Greutatea normala este de 6. evidentiate prin marimea si conformatia corpului. sunt crescuti in intreaga lume pentru carne si blani de un colorit remarcabil. In prezent.Pestritul german este ceva mai masiv decat Fluturele urias francez. Ating maturitatea sexuala la cca 8-9 luni. mai delicata. Uriasul pestrit avea initial o structura corporala asemanatoare cu cea a belgianului. provenind dintr-o incrucisare fericita intre rasele Urias Belgian si Roscat de Bourbogne.5 kg iar la maturitate media este de 4.

Linia spinarii este dreapta . puternice si musculoase . cu limite intre 3. Perimetrul toracic masoara 32-36 cm . Membrele sunt scurte . Rasa Californian Are corpul lung . Greutatea corpului este in medie de 4 kg . Maturitatea sexuala apare la varsta de 4 – 5 luni. armonios dezvoltate si cu musculatura bine exprimata . foarte larg si cu o musculatura bine dezvoltata . nicidecum in Noua Zeelanda? Culoarea blanii este alb curat iar a ochilor este roz.Rasa Neozeelandez Alb Este o rasa foarte populara in intreaga lume fiind folosita adesea drept animale de companie. . Iepuroaicele fata de 4 – 5 ori pe an .2 kg iar la 6 luni greutatea ajunge la 4-4. larg si cu o musculatura puternica .5 si 5 kg . STIATI CA ? Denumirea rasei este oarecum eronata intrucIt rasa a fost obtinuta initial in America de Nord. avand cam 8 – 10 pui pe fatare. In Romania sunt utilizati mai ales pentru productia de carne. Membrele sunt scurte si bine imbracate in musculatura . Au un spor natural rapid ceea ce a condus la utilizarea lor intensiva pentru productia de carne si blana . La varsta de 3 luni ating 2.5 kg. Spatele si trenul posterior sunt largi . Are un trunchi lung de 47-51 cm .

Au o precocitate accentuata . membre .Greutatea corpului la adulti este de 4 kg . Rasa Chinchilla Poseda un trunchi alungit .2 kg . cilindric si bine proportionat . Greutatea medie a adultilor este de 4. Greutatea corporala medie a rasei este de 4 . urechi. iar tineretul cunicul . Culoarea blanii este argintie pe aproape tot corpul. atinge la varsta de 3 luni la circa 2 . unde este mai inchisa . membre si coada ). cilindric . Maturitatea sexuala se instaleaza la 5-6 luni . zvelt si bine proportionat . Are un aspect elegant ce aminteste de forma iepurelui de padure .2 Culoarea blanii este gri-deschisa albastruie cu o umbrire neagra . urechi.2. cu exceptia zonelor cu par mai scurt (bot. STIATI CA ? Rasa Californiana impreuna cu Neozeelandezul Alb este folosita la producerea de hibrizi industriali pentru productia de carne? Rasa Argintiu Francez Are trunchiul relativ alungit .5 kg iar la varsta de 3 luni atinge 2. Rasa Iepure Olandez . Membrele sunt puternice si musculoase . in jurul ochilor. Culoarea corpului este alba cu extremitatile (bot .5 kg .coada) negre. Membrele sunt musculoase si puternice. Ochii sunt de culoare rosie.7 -2 kg. iar la varsta de 3 luni cantareste deja 1. Ochii sunt de culoare maro inchis. maturitatea sexuala instalandu-se la 4-5 luni.

STIATI CA ? . Durata medie de viata : 5 .Ceea ce l-a facut in timp foarte popular printre crescatorii de iepuri consta in coloritul caracteristic. insa blana sa fina si scurta (parul are in lungime de doar 2 cm) este foarte cautata pentru confectia de haine si alte sortimente diverse de imbracaminte. dupa o gestatie de 28-32 de zile. iepurasul olandez nu este crescut pentru productia de carne. Datorita taliei sale.7 ani Varsta ideala pentru reproducere : 5. in prezent existand doar 6 varietati coloristice recunoscute de asociatiile internationale de cunicultura. iepurasul olandez nu s-a prea schimbat de-a lungul anilor. De acolo s-a raspandit intai in Olanda (fiind primit cu entuziasm de crescatori) si apoi pe intreg teritoriul lumii.5 si 2. adica dupa implinirea varstei de 6 luni. in anul 1830. Iepurii din aceasta rasa au o talie sub media raselor mijlocii. Stiati ca ? Aceasta rasa este recomandata mai ales persoanelor incepatoare in cunicultura intrucat nu este prea pretentioasa si are o rezistenta peste medie la boli? La maturitate. Iepurasul Arlechin Alte denumiri : iepurele japonez sau iepurasul cotofana. prin urmare nu necesita custi cu dimensiuni mari.6 luni. exemplarele cantaresc intre 2. Acestia au pleoapele inchise si incep sa vada abia pe la varsta de 14 zile. Iepuroaicele. In pofida popularitatii sale. adevarul e ca rasa a luat nastere in Anglia. usor de remarcat.7 kg. fata in medie 5-6 pui. Rase mici de blană-carne. Desi numele ii sugereaza provenienta olandeza. 60x60 cm fiindu-le suficient.

4 saptamani.roz cu reflexe argintii) . Rex Lynx ( este bej . Cele mai cunoscute rase de iepuri cu par scurt sunt : Castor Rex ( tonalitatea culorii poate varia de la brun . Aspect corporal: este un iepure mic . 2. Varietatea japoneza : Este uimitoare prin marcajele sale coloristice : negru cu roscat . oasele pelvine incep sa se sudeze (fuzioneaza) iar iepuroaica nu mai poate fata natural ( aspect mortal).7 . Rex Chinchilla Stiti cum au aparut rasele de tip REX ? Un crescator francez de iepuri ( acum vreo 100 de ani) a observat intr-un cuib de iepurasi. forma trupului e similara cu a celorlalte rase. Varianta cotofana : La aceasta varietate culorile sunt : alb si negru. Daca o ureche este neagra. Femela fata cam 3-5 pui ( dar a existat si un caz deosebit : 9 pui) . marcajele de pe cap sunt de asemenea impartite in cele doua culori.roscat inchis pana la brun .Prima fatare trebuie sa aiba loc obligatoriu inainte de implinirea varstei de un an? Motivul : dupa implinirea varstei de un an. In rest. albastra . Impartirea lor pe trup este similara cu cea a variantei japoneze.6 kg. cealalta va fi obligatoriu roscata. fatati de vreo 3 . . este paleta coloristica a celor doua varietati cunoscute: Varietati : 1. ca unul din ei avea parul foarte scurt si catifelat. bruna sau galben inchis ). Urechile sunt colorate diferit. Greutatea medie a iepurasului arlechin este de 2.3. Rex Dalmatian ( fondul culorii este alb pe care se su prapun pete de culoare neagra. In orice caz. Cu picioarele si spatele se intampla acelasi lucru.ciocolatiu ). Rex Tricolor . Perioada de gestatie este intre 29-31 de zile. avand ca linie mediana in mijlocul fetei. exemplarele femele nu mai trebuie date la monta dupa implinirea varstei de 3 ani. pentru a evita situatiile neplacute. Ceea ce il recomanda insa. Rex Lutru (negru ca smoala).

etc. roscat. i . Havana.a incrucisat. cenusie. galben. ATENTIE ! . matasos. Culoarea blanii poate fi albastra. invelisul lor pilos este cunoscut si sub denumirea de "lana". moale. elastic. Rase de păr şi carne Iepurii din aceste rase au par lung. neagra. urechi si membre cu o lungime specifica raselor cu par normal .Peste cateva luni. fapt pentru care. chinchilla. neagra. Vulpe Aceasta rasa are parul de pe trunchi cu o lungime uniforma de 5-6 cm iar cel de pe cap .cum cei doi pui erau de sex opus. Greutatea medie a rasei este de 3. pe obraji ("favoriti") si la varful urechilor ("clopotei"). agouti ) . Astfel s-a raspandit in intreaga lume aceasta rasa deosebita si mult pretuita pentru blana ei. Parul care le acopera capul este mai dezvoltat pe frunte ("mot") . albastra. Membrele sunt bine acoperite cu lana ("papuci"). alba. Adultii ating in medie o greutate de 3 kg.5 kg . iar productia de lana de circa 1 kg pe an . Cele mai reprezentative rase cu par lung sunt : ANGORA Aceasta rasa are parul mai lung. aceiasi iepuroaica fata un nou rand de pui si situatia s-a repetat. rosie. Culoarea parului poate fi alba sau de alte varietati (gri. in jur de 6 cm . Un pui avea parul scurt si foarte placut la atingere. Crescatorul nostru s-a gandit sa pastreze aceasta calitate a parului si .

. care au un efectiv destul de mare. sau guturai).la femele-dezvoltarea organelor de alaptare. Masculii cu deformari de constitutie. .inseamna succes. . vioi. atunci trebuie efectuate unele cercetari de piata pentru a afla pretul la carnea de iepure. Este necesara procurarea de la ferma de unde cumparati iepurii si a hranei necesare in vederea trecerii treptate de la un mod de furajare la altul. perfecteaza acte de vanzare . numai cu un testicul si cei la care unii dintre pui s-au nascut morti. In mod obligatoriu. iar cel bolnav va atarna moale. dar a fost prost hranit. Cumparati iepuri cu ochi senini. la lina etc. va fi ca un arc. Alegerea reproducatorilor Cel mai bine e sa procurati reproducatorii de la fermele specializate sau de la fermele inregistrate si controlate sanitar veterinar. la blanuri.dorinta de imperechere peste 2-3 minute.cumparare si poarta raspundere pentru iepurii vanduti.aspectul exterior. Cand cumparati iepurele.respiratie normala dupa doua imepecheri cu un interval de 5 minute.o atentie deosebita Daca scopul este cresterea iepurilor pentru a avea un venit bun si nu pentru hoby. Criteriile la alegerea reproducatorilor .la masculi-densitatea corpului si caracterul. sunt inlaturati de la reproductie. Alegerea corecta a rasei. despre productivitatea parintilor iepurilor alesi. sa fiti atenti la starea organelor sexuale si incredintati-va ca nu au probleme. ridicati-l de spate. aplicarea exacta a tehnologiei . Indicii masculilor buni reproducatori : . Schimbarea brusca poate avea consecinte neplacute ducand pana la moartea animalelor . Nu cumparati iepuri slabi. . cumpararea reproducatorilor buni. Parul lipit pe partile interioare ale labutelor dinainte . cu murdarie sub coada cu riie sau capuse in urechi.Alegerea rasei . . Daca este sanatos. pleoapele sa nu fi umflate. iar daca a slabit din cauza hranei insuficiente. . . respecta tehnologiile. Sfaturi practice : In nici un caz nu cumparati iepuri cu botul umed sau jilav.respiratie normala pana dupa imperechere. Iepurele sanatos are mereu pofta de mancare. nu va lasati convinsi ca iepurele este de rasa.un simptom evident ca iepurele este bolnav (rinita infectioasa. Intersati-va despre productivitatea rasei alese la ferma de iepuri. Nu cumparati reproducatori de la piata sau de la oameni necunoscuti ! Caractersticele principalelor rase sunt descrise destul de amplu in numeroase lucrari despre iepuri dar si in aceasta. se va indarji. acest iepure nu poate oferi pui de calitate.Constitutia.parul iepurelui.

iar la masculi. aparatul genital intra in functiune mai tarziu decat alte aparate si sisteme ale organismuluil. deoarece. apte pentru a fi fecundate. Bazele teoretice Dupa cum se stie la mamifere. la fel de grave.5 mici 1. de la fiecare iepuroaica. etc.5 1. economic. la female.si manifeste dorinta de impreunare. cu obtinerea unei sperme necorespunzatoare calitativ si epuizarea fizica si sexuala rapida.70-75% din greutatea corporala a individului adult din rasa respectiva.5 2. indiferent de gradul lor de dezvoltare corporala. incep sa .8 6.5 . precocitatea rasei . pentru obtinerea. intarzieri de crestere. ci coincide cu stadiul in care aparatul genital este capabil sa elaboreze celule sexuale mature.7 4. Greutatea corporala pe care o are reproducatorul in momentul montei este mult mai importanta decat varsta. lumina). cu distocii (fatari grele ). determina pierderi. ei pot fi folositi la reproductie doar cand ating varsta optima si foarte important .5 4 7.8 5. Este o greseala si sa se monteze iepurii. Maturitatea sexuala. productie mica de lapte. prin reformarea unor indivizi valorosi din punct de vedere genetic.Reproducţia iepurilor: Reproductie = organizarea in cele mai bune conditii a procesului de inmultire.5 mijlocii 2. la o varsta prea frageda . a numarului de fatari planificate. Si atunci ??? UM kg luni kg luni RASE mari 3. aparatul genital se dezvolta mai incet decit restul organismului. se soldeaza. Cu toate ca maturitatea sexuala la iepuri se instaleaza la varsta de 4-5 luni . in fiecare an. La iepurele de casa. dar si consecinte.5 6. momentul aparitiei maturitatii sexuale este determinat genetic. microclimat (temperatura.5 5. Acest fapt. fiind relativ apropiat la femele si masculi si influentat de alimentatie.Virsta si greutatea optima reiese din tabelul urmator: Specificare Greutatea minima pentru reproducere a iepuroaicelor Varsta iepuroaicelor pentru reproducere daca au greutatea minima Greutatea minima pentru reproducere a iepuroilor Varsta iepuroilor pentru reproducere daca au greutatea minima ATENTIE ! Admiterea tineretului cunicul la reproductie inainte de varsta si dezvoltarea corporala optima. Tehnologia reproducţiei. nu corespunde cu momentul in care indivizii de sex opus. la iepurii de casa.avorturi .

Ritmul de reproducere intensiv se bazează pe realizarea a 4 fătări pe an şi obţinerea a 30-35 pui înţărcaţi/femelă.se trantesc pe o parte si nu accepta masculul ( uneori il musca de bursele testiculare. Intervalul între două fătări succesive este de 75 zile (30 zile de gestaţie şi 45 zile de alăptare). Semnele caracteristice perioadei de calduri sunt urmatoarele: . . Cele trei cicluri de reproducere însumează 325 zile.3 zile.Ritmul de reproducere extensiv. pe ovare. în urma cărora se înţarcă 26-28 pui/femelă.se agita in cusca si rascolesc asternutul. .Ritmul de reproducere semiintensiv constă în realizarea a 3 fătări pe an. estimată prin numărul de pui înţărcaţi pe cuşcă şi pe an.i-si smulg parul de pe abdomen si . Atunci cand dupa imperechere. STIATI CA ? Cele mai intense calduri la iepuroaica se manifesta dupa fatare la 1. . este caracteristic crescătorilor care dispun de condiţii de hrănire şi adăpare precare şi se bazează pe realizarea a două fătări pe an.fug si tin coada lipita de corp. . ritmul de reproducere poate fi: . .au organele genitale externe de culoare rosie-aprins. care. secreta hormoni si care raman activi circa o luna. interval de timp in care caldurile dispar. Cele două cicluri de reproducere însumează 180 zile pe an şi se derulează între 1 martie-15 septembrie. trebuie să ţinem cont de condiţiile de creştere asigurate (hrănire şi adăpostire) în cadrul acesteia. corpii galbeni . în urma cărora se obţin 12-18 pui înţărcaţi pe femelă. . După intervalul de timp între două fătări succesive. accepta monta.Atentie la corelatiile din tabelul de mai sus.si fac cuib. Ritmul de reproducere Pentru stabilirea ritmului de reproducere a iepurilor de casă într-o crescătorie. Productivitatea iepuroaicelor dintr-o fermă. la 912 zile si la 28-30 de zile? Momentul efectuarii montelor la iepuri este determinat de cel al depistarii femelelor in calduri. iepuroaicele care nu sunt in calduri dar sunt introduse la mascul au alte semne caracteristice si anume : .femelele sunt nelinistite. Spre deosebire de cazul anterior . de numărul de pui la fătare şi de procentul de supravieţuire a puilor până la înţărcare. exista intotdeauna foliculi pe cale de maturare. . apar niste cicatrici de culoare galbena. depinde de intervalul între două fătări succesive. castrandu-l). in locul acestora. Ovulatia este provocata de actul montei. Un ciclu de reproducere este alcătuit din 30 zile de gestaţie şi 60 zile de alăptare.iepuroaica introdusa in cusca mascului . Durata unui ciclu de reproducţie este de 75 . In ovarele iepuroaicei. nu are loc fecundatia ovulelor expulzate.

actul montei are loc rapid. Monta. aceasta. . . dimineata sau seara. Momentul incetarii impreunarii este pus in evidenta de faptul ca masculul scoate u n sunet specific si cade in lateral. iar femela este în activitate 360 zile/an. Acelasi lucru se va face si daca se foloseste insamintarea artificiala a iepuroaicelor. Fătările au loc la interval de 60 de zile (30 zile de gestaţie şi 30 zile de alăptare). constă în obţinerea a 6 . iar cu cealalta se sustine greutatea intregului corp prin plasarea miinii in regiunea fesiera. fătarea. va fi verificata starea de sanatate a celor doi reproducatori si a organelor genitale externe. gestaţia. durand doar cateva secunde. executa miscarea caracteristica a trenului posterior. Sa nu uitam ca la aceasta specie exista posibilitatea simultaneiratii gestatiei cu alaptarea si reducerea intervalului intre generatii. Iepuroaica se transporta spre cusca mascului astfel : se tine cu o mana de pielea din regiunea spinarii.zile.Ritmul de reproducţie foarte intensiv sau superintensiv. sa se realizeze un usor masaj al zonei sexuale externe. inainte de introducerea femelei in cusca masculului. cat mai aproape de gat . Se recomanda ca. devenind agresiva.7 fătări/an/femelă şi a 36-48 pui înţărcaţi/an/femelă. ATENTIE ! NU se va introduce niciodata masculul in cusca femelei pentru ca cesta. iar femela este în activitate 300 zile/an. va fi preocupat de acomodarea cu noul mediu si nu va acorda nici o atentie femelei. miscare ce sugereaza excitatia si dorinta de imperechere. Inainte de realizarea imperecherii. Dupa introducerea femelei in cusca masculului. Este recomandabil ca monta sa se realizeze pe timp racoros . pana cand femela.

5 zile inainte de fatare se va efectua pregatirea cuibului prin introducerea de paie curate si uscate sau fan. caz in care se vor remedia deficientele urgent.Dupa realizarea a doua monte consecutive. Gestatia dureaza intre 29 – 31 de zile cu o medie de 30 zile. dar mai putin lapte. cei cu probleme. ATENTIE ! La controlul cuibului. O alta metoda prin care se poate efectua controlul instalarii gestatiei este prin reintroducerea femelei in cusca masculului. cind un astfel de program exista (cea mai indicata evidenta ) Femelele in calduri care refuza actul sexual. este necesara efectuarea adoptiei prin asa numitului sistem “cuc”? Aceasta inseamna ca. puii sanatosi. care a fatat odata sau cit mai apropiat cu femela pe care o inlocuieste dar are un numar mai mic de pui. Totodata se observa viabilitatea acestora si se inlatura puii morti. ATENTIE ! Controlul cuibului se va efectua numai dupa ce ne vom spala pe maini cu un sapun fara miros sau cu o solutie de cloramina ( sau alt produs pe baza de clor) dar cu care iepuroaica este obisnuita si numai dupa ce scoatem iepuroaica din cusca. ea se considera gestanta si se scoate rapid din cusca acestuia. Puii fatati au ochii inchisi si fara par si cantaresc fiecare intre 50-70 de grame. Aceasta precautie este obligatorie intrucat iepuroaica isi recunoaste puii dupa miros si . vor fi introduse in cusca altui mascul.Daca nici de aceasta data nu accepta masculul. sau daca a murit. (caz in care iepuroaica va fi indepartata de la reproductie) si mai poate fi determinat de carente alimentare in perioada de gestatie precum si de absenta apei imediat dupa fatare. exista posibilitatea sa refuze sa ii mai alapteze sau chiar sa-i manince ( canibalism ).iepuroaica ii acopera cu parul smuls de pe abdomen. Iepuroaica fata usor si dureaza cam15-25 de minute. sunt calzi. se iau puii. Cu 4 . de la o femela. STIATI CA: Daca o iepuroaica are mai multi iepuri. La 24 de ore de la fatare. Fatarea are loc de obicei noaptea si este semnalata de iepuroaica prin smulgerea parului de pe abdomen si amenajarea cuibului. iepuroaica va fi readusa in cusca din care a fost luata si se opereaza data montei in fisa individuala si in registrul reproductiei sau direct in calculator. aceasta se introduce intr-o “cusca de asteptare”.daca apar modificari de miros. Aceasta pornire canibala a iepurelui de casa este o reminescenta a instinctului de conservare mostenit de la forma salbatica a speciei. . si se pun in cuibul alteia. cu mobilitate slaba si pielea usor cutata. sunt mai reci. prezinta miscari vioaie si tendinta permanenta de a se hrani pe cand. Dupa 10-12 zile de la monta se poate proceda la palparea transabdominala a trompelor uterine pentru diagnosticarea starii de gestatie. Daca femela ataca masculul si emite sunete tipice. controlam cuibul si se numara puii. Pentru a-i proteja termic.

Temperatura are o influenta majora asupra efectivelor de animale din crescatorii. ( latratul ciinilor constituia un factor important de stress) in toate tarile crescatoare de iepuri. . astazi. Domeniul de temperatura recomandat pentru cresterea iepurilor este de 10 °C – 20 °C dar optim este 18 – 20 la reproductie si 15 – 18 in sectorul de crestere . Se vor folosi pentru dezinfectie numai solutiile avizate sanitar. Contrar tehnologiei vechi din Romania. sa se asigure o liniste perfecta. si care estompeaza alte zgomote accidentale. scancesc tare si se misca in permanenta . Aceasta influenta se reflecta asupra : . cu care iepurii se obisnuiesc treptat. Este absolut necesar ca in crescatorie sa se impiedice accesul rozatoarelor in vecinatatea iepurilor. Viteza curentilor de aer nu trebuie sa depaseasca 0.40 m/ secunda la limitele superioare ale confortului termic.Atunci cand puii nou-fatati.ingrasare. .35 – 0. Flambarea se va folosii ori de cite ori se aduna puf pe custi sau ocolo unde au murit iepuri. putind creste pina la 0. pentru a se preintampina consumarea puilor de catre mama. La temperaturi sub 12 °C si peste 20 °C se reduce considerabil dorinta de imperechere. trebuie sa se asigure un fond muzical.starii de sanatate a iepurilor . Umiditatea aerului nu reprezinta o problema in tara noastra dar trebuie avut in vedere ca in halele de crestere sa fie intre 60 – 80 %. inseamna ca ori le este frig. ori le este foame.10 – 0.74 m2 suprafata totala . Densitatea minima a efectivului va respecta urmatoarele valori: Crestere in custi Iepuroaica cu pui pana la 5 saptamani Iepuroaica cu pui pana la 8 saptamani Suprafata minima 0. numai dupa obisnuirea treptata a iepurilor cu ele. cind se impunea ca in crescatoriile de iepuri de casa.consumului zilnic de furaje . Condiţii de igienă şi microclimat Se vor respecta conditii stricte de curatenie si igiena permanenta. situatie in care trebuie intervenit rapid asupra factorilor deficitari. iar cele cu mirosuri persistente.56 m2 suprafata totala 0.functiei de reproducere.15 m/ secunda la limitele inferioare de confort termic. cu o intensitate medie.

tratate preventiv cu un antibiotic de spectru larg (atentie deoarece anumite antibiotice sunt toxice la iepuri) si se vor urmari comportamental. nu vor veni in contact direct cu animalele deja existente in crescatorie (daca exista) timp de cel putin 30 de zile. atunci acestia sunt rotunjori si sunt linistiti. productia de lapte scade. ochii se deschid la varsta de 10 zile.56 m2 per exemplar Carantina . Apoi se lasa sa suga.animalele achizitionate. si este cantitatea totala de lapte produs de iepuroaica ( nu uitati sa scadeti greutatea cosului). Diferenta de greutate.07 m2 per exemplar 0. si se cintaresc din nou. in general dimineata si dureaza 4 – 5 min. Se vor face vaccinarile (daca nu s-au facut). Creşterea puilor. La fatare. In timpul suptului puii primesc 6 -8 g / cap in primele zile. Capacitatea de alaptare se calculeaza la 7 – 14 si 21 de zile si are rol in selectia efectivului matca. iar incepand cu ziua 16-20 ies din cuib si incep sa guste mancarea mamei. Ingrijirea şi înţărcarea puilor de iepure . vitaminizate. Este bine sa se administreze iepuroaicei. STITI CUM SE CALCULEAZA « CAPACITATEA DE ALAPTARE » A IEPUROAICEI ? Seara se izoleaza intrarea iepuroaicei spre cuib cu un paravan. iar dimineata se pun intr-un cos ( cintarit in prealabil ) toti iepurasii si se cintaresc. Mai intii vor fi deparazitate. Iepurasii cresc rapid si la o luna au greutatea de 400-700gr. la iepuroaica. este capacitatea de alaptare. Daca femela are lapte destul.Iepurii intre 5 – 12 saptamani Iepurii peste 12 saptamani Iepuroaice si iepurii pentru reproductie 0. iepurasii au greutatea de 50-70gr. complet din care vor minca si iepurasii pina la intarcare si inca 4 – 5 zile dupa aceasta. apoi se va administra furaj combinat special pentru tineret. a tineretului cunicul şi a iepurilor adulţi Alaptarea iepurilor Alaptarea se efectuiaza o data pe zi. Cu cit aceasta cantitate este mai mare. un furaj combinat granulat. La ipeurasi. pentru a evita stresul. macar in aceasta perioada. timp in care se vor urmari cu multa atentie. cantitate care va creste pina la 30 – 35 g / cap / zi. la virsta de 18 – 20 zile.18 m2 per exemplar 0. iar puii incep sa consume din hrana mamei. dar dupa acomodare. Hănirea suplimentară a puilor de iepure Dupa 21 de zile. si iepurasii ei vor avea o viteza mai mare de crestere si o greutate mai mare la intarcare.

Acestia vor ramine in cusca in care au fost fatati pina la livrare. La aceasta specie. vitamine ). O alta particularitate legata tot de stomac este ca iepurele se hraneste in permanenta cu mici pauze. care nu permite animalului sa vomite.eliminate sub aspectul unor crotine moi. indica o tulburare metabolica. sufera importante transformari. incadrati de doi incisivi mai mici si asezati mai inapoi. Dentitia este compusa din 28 dinti. deoarece. Din punct de vedere fiziologic.la semiintensive la 35-45 zile. tratamentele medicamentoase trebuiesc facute cu mult discernamint. geletinoase si pe care iepurele le consuma cu placere mai ales in timpul noptii. tot timpul vietii. punind la dispozitia organismului substante nutritive usor asimilabile ( acizi grasi. determinata de lipsa sau excesul unor vitamine sau saruri minerale si se manifesta clinic prin consumul crotinelor dure. La acest nivel. Cecotrofia . proprii sau a altor iepuri. M = 6 / 6 = 28 Incisivii ( I ) au aspect de prisma patrulatera curbata. iar medical reprezinta simptomele clinice ale unor boli nervoase.la fatari intensive intarcarea se face la 28-29 zile. o particularitate deosebit de importanta o constituie cecotrofia.Intrucit flora baceriena este foarte sensibila la antibiotice. se va face prin scoaterea iepuroaicei din cusca si Nu prin scoaterea iepurasilor. dintii cresc continuu. Foarte importanta este observarea permanenta a fiecarei custi pentru descoperirea precoce a tulburarilor digestive ( diareei ). celuloza din furaje. C = 0 / 0 . In procesul de digestie. sub forma unui jet subtire iar in lipsa furajelor se acumuleaza in stomac si duc la aparitia tulburarilor digestive (diaree). stomacul si intestinul gros. coprofagia. . In 24 de ore pot consuma 70 – 80 de tainuri. neputindu-le voma. datorita procesului de tocire ce are loc in timpul cind iepurii consuma nutreturile solide (fie crengute de copaci fie furaje concentrate sau granulate). care produc tulburari gastrice. La nivelul orificiului cardia are un sfincter foatre puternic. pentru evitarea stresului de intarcare. determinind de cele mai multe ori moartea iepurasilor. Fata de alte specii de mamifere. dispusi pe arcadele maxilarelor dupa urmatoarea formula: I = 4 / 2 . Cei de pe arcada superioara sunt reprezentati prin doi incisivi foarte dezvoltati. fenomen prin care iepurele de casa este capabil sa utilizeze substantele nutritive elaborate de microflora din cecum. Intestinul gros prezinta particularitatea morfologica a unui cecum foarte dezvoltat cu lungimea de cca.Trebuie facuta neaparat mentiunea ca in trecut “unii specialisti”. glandele salivare produc saliva in mod continuu . in functie de metoda de crestere: . iepurele prezinta unele particularitati morfologice privind dentitia. Pm = 6 / 4 . 1m si capacitatea de 6 – 12 ori mai mare ca a stomacului. Hrănirea tineretului cunicul – furaje recomandate şi tehnica hrănirii Particularitatile morfo fiziologice la iepuri Iepurii de casa sunt animale rozatoare ierbivore. O alta particularitate ar fi ca. proteine. Ca urmare. Ei se pastreaza in limite normale. mor intru-n timp foarte scurt. Atentie ! Intarcarea. este interzisa hranirea iepurilor cu furaje alterate sau toxice. au pus semnul egal intre cecotrofie si coprofagie. sub actiunea unei bogate flore bacteriene. Stomacul la iepuri este de tip monogastric ( unicompartimentat ) si are un volum ce variaza de la 50 – 200 ml .Iepurii se intarca la varste diferite.

dupa ce strabat celelalte segmente ale intastinului gros. De asemenea . amestecate cu lucerna si trifoi si pot reprezenta cam 50 . dupa un timp. fara sa treaca prin cecum. vom folosi pentru furajare: fan. pesticide ). nu vom recolta niciodata furaje verzi de pe terenuri fertilizate excesiv cu ingrasaminte azotate sau de pe terenuri unde s-a efectuat tratamente cu substante chimice (ex. Fanurile de lucerna. Furajele verzi Sunt ierburi provenite de pe pajisti de buna calitate . deoarece in cazul celui de lucerna iepurii au tendinta de a consuma doar frunzele. altfel iepurii vor face risipa de hrana . Furajele vor fi oferite in hranitori speciale. trifoi si graminee Acestea sunt destul de bogate in substante nutritive si au calitatea de a asigura volum mare ratiei si suficienta celuloza pentru desfasurarea normala a digestiei. . ajung la anus.este o manifestare fiziologica. Acestea. care le inghite fara sa le mestece. fanurile pot avea o pondere in ratia zilnica de 40 . normala la aceasta specie. Aici sunt stocate 6 ore si transformate in cocoloase cu umiditatea de 70 – 80 % numite crotine moi cu aspect. Furajele grosiere . In afara acestei perioade. Pentru iepurii adulti si chiar pentru tineret. Este preferabil sa utilizam mai mult fanul de trifoi .sunt impurificate cu pamant .sfecla.sunt prafuite . . fanurile pot constitui singura sursa de hrana pentru toata durata sezonului rece. nutreturile ingerate. unde se deshidrateaza pina la umiditatea de 45 – 50 % si apoi sunt eliminate prin anus sub forma de crotine dure.ude cu roua . De aici ele sunt impinse in intestinul gros. ci la o zi dupa ce au fost cosite ( acestea nu vor fi lasate la uscat la soare ci la umbra ). de unde sunt preluate cu gura de iepure. trec in intestinul subtire. daca sunt : . fara conotatii de anormalitate.50 %.transparent.) Hranirea cu nutreturi din gospodarie se completeaza in cazul sistemului semiintensiv de crestere cu supliment furajer concentrat. mere. . Crotinele moi inghitite. gelatinos. Atentie ! In nici un caz. Explicatia fenomenului de cecotrofie ar fi ca. nu vom oferi ca hrana iepurilor furaje verzi . imprastiind furajele.100 % din hrana iepurilor .contin plante posibil toxice . urmata de asimilatia intestinala. provocand o mare risipa. HRANIREA IEPURILOR IN CRESCATORIILE FAMILIALE In cadrul sistemului familial de crestere a iepurilor (extensiv). strabat in scurt timp traiectul tubului digestiv pina la cecum. etc. Furajele verzi nu se ofera proaspete. ajung in stomac si. unde are loc a doua digestie. asemanator unui ciorchine de strugure miniatural. graunte de cereale si furaje suculente (morcov.

. . datorita gustului sau placut.Furajele grosiere . dulce. raportul intre continutul in celuloza si proteina avind un rol esential in obtinerea productiilor dorite si pastrarea sanatatii animalelor dupa cum se poate vedea si din tabelul urmator: Proteina bruta Sub 16 % Intre 16 si 18 % Celuloza Sub 12 % Intre 12 si 15 % Intre 12 si 15 % Efecte risc de diaree mare securitate pentru diaree dar productie mica . iepurii consuma furaje bogate in celuloza.se previne aparitia unor afectiuni a cailor respiratorii. Prin granulare se obtin cateva avantaje majore : . paiele. .timpul de conservare a furajelor creste. Morcovul Reprezinta nutretul preferat al iepurilor.reteta ideala pentru productie intensiva . Tarata (care este un produs secundar al macinarii graului) poate fi folosita numai in cantitati mici .temperatura din timpul compactarii imbunatateste starea sanitara a furajelor. secara. grau. intrucat contin oxalati (substante ce provoaca diaree si intoxicatii). Sfecla furajera Poate fi administrata in cantitati moderate. deoarece are efect laxativ. . porumb ) se pot administra intregi sau doar aplatizate (strivite). Frunzele de sfecla furajera vor fi administrate iepurilor in cantitati foarte mici .creste digestibilitatea si randamentul de valorificare al hranei. cel mai performant sistem de preparare din acest punct de vedere este granularea ( este vorba de compactarea mecanica a sortimentelor furajere maruntite ).5 3.se evita consumul preferential al furajelor (iepurii nu mai pot alege). orz. HRANIREA IEPURILOR IN CRESCATORIILE INTENSIVE In cadrul fermelor specializate in cunicultura. vor fi introduse in hrana iepurilor doar pentru a corecta ingestia de substanta uscata si celuloza ( adica in cazul in care le-am oferit anterior prea multe furaje suculente).5 kg de furaj granulat consumat ? Spre deosebire de porci si pasari. Paiele au un efect favorabil asupra starii de sanatate a efectivelor de iepuri in randul carora exista cazuri de enterita (diaree). Stiati ca ? Iepurii tineri hraniti astfel realizeaza 1 kg de spor in greutate pentru fiecare 2. Grauntele de cereale Grauntele (ovaz.

Peste 18 % Intre 12 si 15 % Sub 12 % risc de diaree diaree in majoritatea cazurilor La schimbarea lotului de furaje. 3/4. Pentru testarea furajului. Daca dupa 5 – 6 zile.Pentru inceput se va da in amestec cu furajul din lotul vechi. CUSTI SI ACCESORII PENTRU IEPURII DE APARTAMENT . incepind cu 1/4. se poate folosi un lot martor (de aceeasi varsta cu lotul testat) care sa fie hranit cu noul furaj si se vor observa reactia lor. cu 4 – 5 zileinainte de a se termina lotul vechi. totdeauna se va face testarea acestuia. Tipuri de cuşti 1. animalele sunt vioaie si nu prezinta balonari sau diaree inseamna ca furajul este bun si se va administra si celorlalti iepuri. 1/2. granulat sau negranulat.

(pentru fiecare sistem folosindu-se diverselor tipuri de custi) si care pot fi diferentiate si clasificate astfel: 1. deoarece hranirea animalelor se face cu resursele vegetale din flora spontana. Sistemul de intretinere extensiv (semilibertate) Acest sistem este unul de tip familial. grajduri) sau pur si simplu sub cerul liber. tipul de adapost. CUSTI PENTRU IEPURII DE CURTE In functie de densitatea animalelor pe unitatea de suprafata. CUSTI PENTRU TRANSPORTUL IEPURILOR 3.ninsoare. vint) iar prevenirea si controlul bolilor se face foarte greu. etc. In afara de iarba care creste in interiorul tarcului. iepurii sunt crescuti in adaposturi simple (soproane. se procedeaza la hranirea suplimentara cu fibroase si suculente . Dezavantajul este ca acest gen de crestere expune efectivul la intemperii (ploaie. iepurii mai primesc si suplimente de masa verde. El solicita un volum mic de munca. ritmul de reproductie. In acest sistem. este foarte vechi. fan. Reproducerea lor nu este dirijata in nici un fel. pentru perioada rece. tipul de hranire.2. paie. coceni.pe care le doreste crescatorul sau imaginat diverse sisteme de intretinere a iepurilor de casa. si a fost practicat din timpuri stravechi. pe care iepurii le pasc direct iar. si au posibilitatea de a se adaposti intr-un sopron. Cresterea la sol .60 mp. suculente si concentrate. motiv pentru care nu este recomandabil pentru cresterea de efective mari. Acest sistem foloseste cu un randament mic suprafete intinse de teren. Cresterea extensiva se realizeaza in 2 modalitati : Cresterea in tarcuri Iepurii cresc intr-un tarc (confectionat din plasa sau scanduri) in sprafata de 50 . Putem creste in acest mod un efectiv de pana la 50 de capete.

Sistemul de intretinere superintensiv (cunicultura industriala) Acest sistem de intretinere este intalnit exclusiv la cresterea industriala a iepurilor in ferme de mari dimensiuni. fiind folosit pe o scara larga in tara noastra.amplasate separat sau grupate in "baterii" dispuse pe unul sau mai multe nivele. Hranirea cu furaje. puii se obisnuiesc repede cu hrana folosita de adulti.evacuarea dejectiilor se fac automatizat. 40 . 4. iepurele de casa s-a transformat in iepure de ferma.9 iepuroaice si un iepuroi (sistem"harem").Se realizeaza in grajduri sau soproane cu pardoseala din pamant si compartimentate. furaj granulat. Sistemul. iepuroaicele gestante isi sapa cuiburi subterane in care vor fata si -si vor creste puii. Sistemul de intretinere semiintensiv Acest sistem de intretinere este tot un sistem de tip familial. umplerea congelatorului familiei cu carne.Sistemul de intretinere intensiv (microfermele) Spre deosebire de primele doua sisteme. intensiv de crestere. pentru a fi rentabil. In cadrul acestui gen de crestere . marirea dimensiunilor adaposturilor. In aceste conditii . cresterea intensiva inseamna. existente in curtea gospodariei. Pentru fiecare iepuroaica si puii ei va trebui sa repartizam cam 10-15 mp. se adreseaza iubitorilor de iepuri care urmaresc si obtinerea de profituri banesti de pe urma cresterii iepurilor. oamenii lucrand mai mult cu utilajele si mai putin cu iepurii. presupune insa. Custile pot fi amplasate direct sub cerul liber.reproducatori de valoare si altele. Intensivizarea cresterii iepurilor nu presupune neaparat. obtinerea unui profit financiar. Mai simplu spus. In astfel de ferme iepuroaicele trec prin 5 – 7 gestatii anuale. Dupa iesirea din cuibul subteran. De fapt. In fiecare compartiment vom caza cate 7 . care aveau ca scop exclusiv. sub copertine.vom obtine anual de la fiecare iepuroaica urmasi care cantaresc in total aprox. 2. adica microclimat dirijat. acest sistem. cu tehnologie riguroasa. cu mii de capete. lunar. Acest sistem. 3. ci obtinerea unei productii ridicate de carne / mp de spatiu. .50 de kg masa vie. in aceste locuri.adaparea cu apa. existenta unor adaposturi tip hala. consta in cresterea iepurilor in custi individuale. ceea ce conduce la epuizarea lor rapida. in soproane sau in alte genuri de adaposturi.

sa fie usor de curatat si dezinfectat). ca adancimea acestora.CUSTILE De-a lungul timpului. fibrocement. adica atunci cind avem iepuroaice gestante. (distanta de la portita de acces pana la peretele din spate) sa nu depaseasca 50 cm. . in caz contrar. hranitorul pentru concentrate si o adapatoare pentru apa. mase plastice sau combinatii ale acestor materiale iar pentru acoperire se folosesc.sa nu permita evadarea iepurilor din cusca (inclusiv a puilor).custile. plasa de sarma. tigla. pentru miscarea iepurilor .sa fie construite din materiale ieftine. Pardoseala . sa devina cusca pentru cresterea si ingrasarea tineretului .sa asigure suficient spatiu atit pe verticala. Acestea cuprind o paleta larga de forme si dimensiuni si pot fi confectionate din lemn.crescatorii de iepuri au creat si perfectionat o mare varietate de custi. . durabile si usor de procurat. sa poata fi introduse cuiburi de fatare. . La construirea custilor. . .sa protejeze iepurii impotriva intemperiilor (ploi. absolut necesare pentru furajare si adapare si evacuarea dejectiilor. rozatoare.d. diverse animale de prada ). trebuie sa fie universale. . foi de azbociment . frig ). prin simpla scoatere a cuiburilor. Principalele conditii pe care trebuie sa le indeplineasca o cusca : .sa asigure conditii optime de zooigiena (sa nu se imbibe cu urina. trebuie sa avem in vedere.sa nu permita accesul altor animale in cusca (pasari. iar la intarcare. tabla. Pe fata custii mai putem fixa accesorii precum : jgheabul pentru fibroase si suculente. pentru ridicarea pe picioarele inferioare dar si pe orizontala. Partile componente ale unei custi folosita in sistemul extensiv: Fata custii Aceasta este reprezentata de un perete format dintr-o carcasa de lemn sau metal pe care este fixata plasa de sarma sau vergele metalice la care vom fixa in balamale o usa de acces ( o portita). vom intimpina dificultati in prinderea iepurelui sau curatarea custii.a. zapezi. vanturi.sa fie prevazute cu utilajele.sa asigure un loc confortabil de odihna ( evitarea materialelor reci) . tabla s. cartonul asfaltat. .m. .

si dupa un timp putrezeste.i asiguram un asternut din paie. trebuie sa . Iepurii sunt foarte sensibili la curentii de aer. Plafonul custii Daca tinem cusca in spatiile inchise. plasa de sarma. d) metalica. plafonul va fi confectionat din materiale pline. motiv pentru care este si cea mai calduroasa) dar ca dezavantaj. rezistente la umezeala si va avea o panta de 40-45 de grade spre partea din spate (pentru scurgerea precipitatiilor).Pardoseala poate fi : a) compacta (confectionata din lemn de esenta moale. plafonul poate fi confectionat din orice material avem la indemana. pe un perete lateral dar la loc vizibil. Peretii laterali Pot fi confectionati din diverse materiale (lemn. sub cerul liber. avand distanta de 2 cm intre ele pentru a facilita scurgerea dejectiilor) c) mixta ( o combinatie intre cele doua prezentate anterior).rumegus sau talas. Acest tip de pardoseala poate fi realizata din plasa de sarma sudata prin puncte ( avand ochiuri de 20 x 20 mm ) sau din vergele metalice dispuse la 20-25 mm intre ele. tabla) si pot avea diverse accesorii pt. In cazul cresterii iepurilor in custi dispuse in curte . La acest tip de pardoseala iepurele se va odihni pe suprafata compacta (40-50 % din suprafata custii) si isi va face necesitatile in cealalta parte. Trebuie aplasat in interiorul custii. . Pentru a putea sa asiguram curatenia. putandu-se imbolnavi cu usurinta. hranire si adapare. Marginea plafonului va depasi cu 10-20 de cm marginile custii. se imbiba cu urina. Accesorii folosite la custi: Cuibul de fatare Are aspectul unei ladite. Spatele custii Va fi confectionat totdeauna din perete plin (lemn. impiedicand patrunderea precipitatiilor si a razelor solare intense.tabla sau material plastic) pentru a impiedica producerea curentilor de aer . b) tip gratar ( din sipci din lemn dispuse paralel.

cand puii vor implini 21 de zile de la fatare si vor incepe sa consume hrana solida ). sticla. (vezi imaginea alaturata) Gura sticlei va fi fixata la aproximativ 2-3 centimetrii distanta de fundul recipientului. In acest scop. O adapatoare des utilizata poate fi o sticla plina cu apa pe care o fixam cu gura in jos intr-un recipient din tabla. Adapatorile Servesc la administrarea apei si pot fi confectionate din materiale precum tabla. ceramica. dar poate fi pus si in interior. Hranitorul pentru nutreturi concentrate sau granulate Asa cum ii spune si denumirea.Este construit . serveste la administrarea economica a hranei granulate punand iepurele in imposibilitate de a imprastia hrana prin scurmare cu labutele din fata. apa din sticla se va goli pe masura ce iepurele bea apa din tavita. In acest mod. vom introduce in interior un strat de paie gros de 5 cm care va fi scos ulterior. din lemn si are un orificiu circular sau patrat in care intra si iese iepuroaica pentru a alapta puii. Acest jgheab este atasat de obicei in partea exterioara a custii. in general. Plafonul cuibului de fatare este mobil (o usa de vizitare fixata cu 2 balamale) ceea ce permite crescatorului verificarea zilnica a evolutiei cresterii puilor. . Jgheabul pentru nutreturi de volum Serveste la administrarea economica si igienica a fanului si furajului verde. Cuibul de fatare se introduce in cusca iepuroaicei gestante cam cu 4 .5 zile inainte de fatare.

cu ochiuri de 20x20 mm).folosirea spatiului mai putin eficienta. Dezavantaje . ceea ce va conduce la existenta in permanenta a apei in fiecare vas de adapare (principiul vaselor comunicante intalnit in scoala la lectiile de fizica fluidelor). Custi etajate ( acestea sunt folosite mai rar) Custile etajate reprezinta baterii la care custile individuale sunt dispuse pe 2 nivele (uneori chiar 3). . Custi pe un singur nivel (flat-deck) Utilizarea lor este considerata la ora actuala cea mai profitabila.1. Rezervorul central si vasele de adapare vor fi dispuse la acelasi nivel. b.crescatorul poate observa cu usurinta efectivele.iluminat uniform in fiecare cusca. lat de 1.2 m si intins pe toata lungimea adapostului.evacuare dejectii necesita un efort minim. Fiecare cusca are sistem separat de hrana si adapare. Rezervorul central este prevazut si cu un "plutitor" care va permite ( la fel ca la vasul de expansiune intalnit in orice toaleta) intrarea apei proaspete in rezervor pe masura ce iepurii consuma apa.5 m.adapare. adanc de aproximativ 1 . . in care se colectioneaza de-a lungul unui an toate dejectiile rezultate.operatiunile de hranire.5 . Custile sunt pozitionate cu ajutorul unor suporti metalici peste fose de adancime. acestea fiind asamblate intre ele prin cleme din tabla care se inchid cu un cleste special. Avantajele custilor pe un singur nivel: .Adaparea cu nivel constant (folosita in microferme si cresterea industriala) consta in faptul ca de la un rezervor central de apa vor fi duse conducte de alimentare spre vasele de adapare din fiecare cusca. Aceste custi sunt confectionate din panouri de sarma zincata (sudate prin puncte. Custi folosite la cresterea intensiva a iepurilor a. fosa = un sant betonat. .

spatiul disponibil in adapost este folosit la maxim. dimensiunea acestora nu va depasi 19 mm x19 mm.observarea iepurilor se face cu dificultate mai ales a celor de la nivelul superior. Atentie ! In nici un caz nu vom tine impreuna masculii dupa implinirea a 90 de zile. intrucat acestia vor incepe sa se bata si se pot castra intre ei. . datorita etajarii.5 mm. Diametrul sarmei utilizate la confectionarea plasei nu va fi mai mic de 2. in orice crescatorie vor exista si custi individuale pentru: . . iar pentru ochiurile de plasa rectangulare dimensiunea nu va depasi 75 mm x 12. Dezavantaje : . .exemplarele aflate in carantina. .Sub fiecare nivel exista tavite de colectare a dejectiilor.iepuroaicele gestante.032 mm. Indiferent daca folosim custi etajate sau nu. Cerinte suplimentare privind protectia si bunastarea iepurilor In cazul cresterii in adaposturi unde podeaua este construita din plasa. Hranirea si adaparea iepurilor se poate face semiautomat sau automat. sex si volum corporal) pentru inlocuirea celor care mor sau sunt reformate .custi comune (in care se vor caza cate 6-8 sau 3-5 exemplare tinere/cusca in functie de varsta.iluminatul fiecarei custi nu este uniform.iepuroii de prasila. Avantaje: . ceea ce conduce la o umiditate mare in adapost si care favorizeaza imbolnavirile. marimea ochiurilor acesteia trebuie sa fie corespunzatoare dimensiunilor animalelor. In cazul ochiurilor de plasa patrate. .exista o suprafata mare de evaporare a urinei pe multiplele tavite de colectare. .

sau sa aiba o valoare care sa permita iepurilor sa stea in pozitie verticala. ) de nutrienţi /sortiment/ zi / iepure de casă Furajul nutreţ verde siloz rămurele cu frunze Iepuri adulţi ( greut.18 m2 per exemplar 0. Se numesc concentrate nutreţurile cu conţinut bogat în substanţe nutritive. Cuibul va avea o lungime minima de 30 cm. medie=4 kg) în repaus în în sexual gestaţie lactaţie 800 80015001000 1800 300 200 300400 100 100-150 100200 Tineret în vârstă de 2-3 luni 3-4 luni 4-5 luni 350450 50-75 500700 100150 75-100 7001000 150-200 100-125 . cu urechile ciulite. din cauza greutatii. se va asigura un asternut curat. Când produsele se folosesc sub forma lor naturală se numesc generic. cuprinse într-un volum mic. toate proeminentele rezultate in urma procesului de fabricatie vor fi indepartate. Cantităţi maxime (gr.08 m2.07 m2 per exemplar 0.74 m2 suprafata totala 0. si o suprafata libera de minimum 0. Adapatoarele cu suzeta trebuie situate la aproximativ 25 cm fata de podeaua custii.56 m2 per exemplar Adaposturile pentru iepurii de peste 12 saptamani nu vor avea mai putin de 45 cm inaltime. iepurii sa fie crescuti pe podele pline. prevederi specifice speciilor de animale prevazute la articolul 2. Domeniul de temperatura recomandat pentru cresterea iepurilor este de 10 °C – 20 °C.56 m2 suprafata totala 0. furaje naturale şi sunt consumate fie verzi. pentru ca iepurii sa aiba acces facil la acestea. Densitatea minima a efectivului va respecta urmatoarele valori: Crestere in custi Iepuroaica cu pui pana la 5 saptamani Iepuroaica cu pui pana la 8 saptamani Iepuri intre 5 – 12 saptamani Iepuri peste 12 saptamani Iepuroaice si iepuri pentru reproductie Suprafata minima 0.Plasa va fi neteda. cum sunt grăunţele cerealelor sau unele derivate ale acestora.( ANEXA la Norma sanitara veterinara privind cerintele suplimentare de protectie si bunastare a animalelor crescute pentru scopuri de ferma) Hrănirea şi adăparea iepurilor adulţi Iepurele de casă este un animal ierbivor care foloseşte în alimentaţia sa produse vegetale. Cand este necesar ca. fie uscate sau preparate ca amestecuri diferite de nutreţuri naturale.

5. faină de carne: 7. tărâţe de grâu: 34. rezultând astfel un amestec de nutreţuri ce alcătuiesc o raţie. ovăz uruit: 24.5. şrot floarea soarelui: 10.5. bostănoase varză deşeuri zarzavat fân 200-300 300 300 400 200 150 200-250 300-400 200-300 400-500 200-250 100-150 50-100 50-100 10-15 50-60 30-40 50 8-10 grăunţe cereale 50 boabe leguminoase seminţe oleaginoase tărâţe şroturi lapte făină de carne 40 10 50 30 5 300400 400600 300400 500600 250300 250300 100140 75-100 15-20 75-100 50-70 100 13-20 75-200 200300 75-100 100150 50-75 50-75 50-60 20-30 5-6 10-15 5-10 50 3-5 100200 300400 100200 200300 75-100 75-100 65-75 30-40 6-8 20-30 10-15 5-7 200-300 400-500 200-300 300-400 100-150 100-200 75-100 40-60 8-10 30-50 15-20 7-10 În continuare se vor prezenta diferite reţete furajere de nutreţuri combinate care se folosesc în alimentaţia iepurelui de casa în diferite stadii fiziologice: Starea fiziologică femelă gestantă femelă în lactaţie tineret înţărcat Reţeta furajeră (gr/zi/cap) ovăz uruit: 50. ovăz uruit: 40. sare 0. lucernă (fân) măcinată:14.5. ovăz:35. tărâţe de grâu: 37. .5. In continuare se arată ca model unele raţii furajere ce se folosesc în alimentaţia iepurelui de casă. mangal:2.5. mangal: 2. orz uruit: 30. adult la îngrăşat Pentru a asigura un necesar optim de substanţe nutritive pe lângă aceste nutreţuri concentrate trebuie administrate şi alte tipuri de nutreţuri. şrot floarea soarelui: 5. soia: 5. mazăre furajeră: 10.5. drojdie de bere: 1. tărâţe de grâu: 35. tărâţe de grâu: 34. faină de carne: 7. sare 0.cartofi morcovi sfeclă. lucernă (fân ) măcinată: 15. faină de carne: 7.5. sare 0. mangal:2.

triptofan). aminoacizi (lizina. metionina. argina. astfel: Vara . 1/3 m. dar cele mai bune rezultate se obtin daca se utilizeaza furaje combinate complete. verde +1/2 concentrate + ramuri de arbori (ora 19).in general. verde (ora 15). proteina bruta(PB). Iarna . verde +2/3 concentrate + lăstari de arbori (ora 17). celuloza bruta(CB) si grasimi brute(GB) . iepurii valorifica destul de bine o gama larga de furaje.1/3 m. cistina. 1/3 m. rădăcinoase (ora 13).Raţii pentru iepurii adulţi de 3-4 kg (gr/cap/zi) Starea fiziologică masculi şi femele în repaus femele gestante şi masculi perioada de montă femele în lactaţie Vara Nutreţuri Concentrate 70 Iarna Nutreţuri concentrate 50 100 Verzi 1000 800 Fân 150 150 Rădăcinoase 200 200 80-100 1500 100-150 200 250-400 Raţii pentru tineretul în creştere (gr/cap/zi) Vârsta (luni) 1-2 2-3 3-4 4-7 Vara Nutreţuri Concentrate 30 40 50 60 Iarna Nutreţuri concentrate 50 60 70 80 Verzi 300 450 600 800 Fân 70 100 120 150 Rădăcinoase 150 200 250 300 Raţii pentru îngrăşare (gr/cap/zi) Vârsta (zile) 1-10 11-20 21-30 Vara Nutreţuri Concentrate 60 90 120 Iarna Nutreţuri concentrate 80 110 130 Verzi 700 500 200 Fân 150 100 100 Rădăcinoase 300 300 300 Raţiile se vor administra în 3 tainuri. Dupa cum s-a vazut.½ fân +1/3 concentrate (ora 8).verde+1/2 concentrate (ora 7). 1/3 m. cerintele in energie metabolizanta(EM).

CB 14%. PB 18%. GB 3%. Unele din ele au un efect toxic si pot provoca imbolnavirea sau chiar moartea.CB 14%. In cazul cind nu sinteti sigur daca o anumita planta este buna.9%.EM 2400 kcal/kg.lizina 0.9%. se poate folosi un lot martor(de aceeasi varsta cu lotul testat) care sa fie hranit cu furaj granulat si se vor compara rezultatele obtinute cu cele doua loturi. Atentie ! Nu toate plantele constituie o hrana potrivita pentru iepuri.triptofan 0.lizina 0.EM 2400 kcal/kg. nu o folositi si cereti sfatul medicului veterinar in aceasta problema. PB 17%. -femele in lactatie. Se pot face si furaje negranulate. argina 0.ar fi : -tineret 4-12 saptamani .18% metionina+cistina 0. care au un rol profilactic sau de tratament impotriva maladiilor.reprezinta reteta ideala pentru productie intensiva.CB 14%. lizina 0.. GB 3%..2% metionina+cistina 0. Deoarece furajarea diferentiata este mai greu de realizat.lizina 0.triptofan 0. Pentru testarea furajului negranulat pe un anumit lot. deoarece solicita un grad inalt de tehnicitate. Mai jos va propunem o clasificare a plantelor cu efect pozitiv pentru iepuri. respectand parametrii furajului.EM 2400 kcal/kg.6%.6%. O nutritie deficitara poate favoriza aparitia de boli de natura parazitara.8%. argina 0.18% metionina+cistina 0.6%.GB 5%. PB 15%. saptamini sau chiar luni. PB 15%. deoarece nu contin praf care irita mucoasa nazala si pot contribui la a g r a v a r e a u n o r b o l i ( d a c a s u n t purtatori).triptofan 0. Plantele cu efect pozitiv .CB 12%. precum pasteureloza. sau infectioasa.22% metionina+cistina 0. cit si cele toxice.triptofan 0. -femele gestante si reproducatori. dar sunt destul de greu de realizat. iar ingestia de hrana este mai redusa decat la cel granulat.EM 2600 kcal/kg. argina 0.7%. argina 0.5%. Un factor major de care trebuie tinut cont este echilibrul intre CB (celuloza bruta ) si PB( proteina bruta). impedimentul major reprezentand printre altele si praful. se poate folosi furaj unic pentru toate categoriile mentionate : .6%. Exista si plante foarte bune pentru sanatatea iepurilor.5%.. GB 3%.75%.9%. Atentie! Furajul cu PB cuprinsa intre 16-18% si CB 12-15%. Sunt cazuri cind aceste efecte toxice sint intirziate si apar numai peste citeva zile. Cele mai indicate pentru iepuri sunt furajele granulate . bacteriana.

Astfel ve-ti afla de ce cantitate au ei nevoie.Poate fi dat uscat.Este o planta bogata in proteina si calciu. · Dati hrana principala seara. Este buna pentru functia intestinelor si pentru membranele mucoase. voma. dar numai de doua ori pe saptamina.Poate fi data in cantitati nelimitate. trebuie sa experimentati. Va ajuta in prevenirea viermilor si altor probleme ale sistemului digestiv. moarte.Sunt bogate in vitamina A si pot servi ca profilaxie impotriva scabiei si napirlirii Patlagina. maninca mai linistit in timpul serii. De obicei. Morcovul. ATENTIE · Iepurii trebuie sa aiba apa potabila in permanenta. astfel iepurii vor putea sa-si aleaga hrana dupa plac. Daca ei nu termina toata mincarea pe care le-ati dat-o. data urmatoare le dati mai putin. deorece si ea are unele calitati medicinale pentru iepuri. · Cartofii cruzi · Frunza de cartofi · Resturi de planta de rosii · Resturi de planta de tutun In majoritatea cazurilor iepurii vor muri. Va impiedica aparitia balonarii. de exemplu). Vetrice. · Varza (verde. · Dati iepurilor o mincare variata si echilibrata. · Ceapa · Sparanghelul · Arpagicul · Prazul Boli gastrointestinale. Astfel de hrana este utila in special in timp de iarna. cind nu este masa verde. pentru a hrani iepurii in timp de iarna.diaree. diaree Pentru a sti cita hrana sa dati iepurilor. Podbalul. Suplimentar la aceste plante. Mai puteti face fan din iarba cosita vara. iepurii.Poate fi data iepurilor in cantitati nelimitate. de obicei ca nutret combinat. Plantele cu efecte negative Tineti minte: · Este important ca iepurii sa fie hraniti in fiecare zi la acelasi timp. cu atit mai mult ca acestea sint in cantitati mari ca produse secundare in Moldova.Lucerna. . in adapatori. Se mai recomanda sa dati iepurilor si un amestec de plante. se mai recomanda hranirea iepurilor si cu iarba obisnuita (din paduri. alba si rosie) · Trifoiul rosu · Conopida Balonare.Sfecla rosie. · Plantele conifere · Apa in care a nimerit o planta conifera Gastrointerita. Si cioclejii pot fi folositi in hrana iepurilor. deoarece este mai racoare si este mai putin zgomot. Mai puteti hrani iepurii si cu diferite cereale cum ar fi grau. Poate fi crescuta in gradina si o puteti recolta de 4-5 ori la sezon. trebuie schimbata in fiecare zi. Unde nu avem posibilitate de apa curenta de la robinet. porumb si orz.

000 de ani ) . Ventilatia . Dupa trecerea acestei perioade. se difuzeaza muzica diversa. STIAT CA ! Pentru diminuarea stresului cauzat de zgomote. zgomotele care apar brusc. 2. acest animal mai are citeva reminescente ale comportamentului animalelor salbatice reactionind rapid si exagerat la stimulii noi din mediu. pentru a elimina microbii ( metoda chimica la care vom utiliza o solutie de 3-5 %). se flambeaza din nou si apoi se aseaza in locul custii care a fost luata pentru dezinfectare. vom matura toata cusca iar la sfarsit vom imprastia un strat subtire de rumegus peste zona dejectiilor. umiditate sau ventilatie in adapost sunt interpretate de iepuri ca un factor de stress si poate declansa cu usurinta diverse boli. in mai toate fermele de iepuri din afara tarii. De asemenea. se v-a face mai intii flambarea apoi spalarea cu solutii de detergenti si dezinfectanti.Conditii de igiena şi de microclimat Igiena adaposturilor pentru iepuri Datorita faptului ca iepurele de casa este o specie domesticita relativ recent in istoria omenirii (adica doar de vreo 3. Zgomotele efectuate de crescator pentru curatirea custii nu constituie factor de stress pentru iepuri (iepurii se obisnuiesc repede cu ingrijitorul). Asadar . provoaca adevarate drame in metabolismul animalului. .dupa raclarea dejectiilor. 1.atentie marita la factorii de microclimat. E adevarat: iepurele este un animal foarte curat si acorda o atentie deosebita impartirii spatiului in: spatiu de odihna si spatiu pentru efectuarea necesitatilor si el nu va amesteca niciodata rolurile celor doua spatii atat timp cat este sanatos.In cazul in care efectuam curatenia intr-o cusca in care stim sau banuim ca a locuit un iepure bolnav. Astfel simplele schimbari de temperatura. in permanenta? Pentru custile din alte materiale decit cele din plasa de sirma: . urmate de clatire si depozitarea acestora in spatii curate timp de cel putin 24 de ore. Evacuarea dejectiilor Evacuarea dejectiilor din custi si adaposturi trebuie efectuata macar o data la 3 zile. la intensitati medii.ar fi foarte bine ca macar o data la doua saptamani sa stropim pardoseala si peretii custii cu var proaspat stins. Pentru custile din plasa de sirma. inainte de a stropi cu solutia de var este necesar sa flambam interiorul custii pentru a elimina termic majoritatea microbilor (metoda termica cu lampa de benzina sau arzator cu butelie). .

ventilatia nu este o problema. Viteza de circulare a aerului trebuie sa fie reglabila ( ventilator cu mai multe trepte de viteza sau cu turatie variabila ) si sa se incadreze intre limita minima de 0.Ventilatia este importanta intru . in cazurile susmentionate este bine sa fim atenti la modul cum construim custile pentru a nu realiza o ventilatie prea mare in interior (iepurii fiind foarte sensibili la curentii de aer care depasesc 0.4 metri / secunda La iepurii crescuti in sistem semiintensiv (microferme) sau in cel intensiv .4 m/ sec.2 – 1. este recomandat ca intre orificiul de admisie si cel de evacuare sa nu exista o distanta mai mica de 1. 3. trebuie sa fie de minim 1. ea realizandu-se pe cai naturale.cat are rol de evacuare a aerului viciat din adapost si de introducere a aerului curat. adica in cladiri avand destinatie cunicula .1 m/sec si cea maxima de 0. Pe de alta parte. In acest mod vor fi eliminate gazele nocive care se formeaza in adapost (gaz metan. Temperatura . dioxid de carbon si hidrogen sulfurat). In plus are si o influenta decisiva asupra temperaturii si umiditatii.5 m. Distanta dintre fantele de ventilatie si iepuri. Neventilarea corecta a adapostului se va concretiza in aparitia rapida a bolilor. La iepurii de casa crescuti in sistem extensiv (tarcuri) sau semiintensiv (custi plasate in curtea gospodariei). amoniac.5 m. Pentru ca circularea artificiala a aerului in adapost sa aiba randamentul asteptat. admisia si evacuarea aerului au loc prin orificiile de ventilatie existente in structura cladirii ( fante sau prize de admisie si de evacuare).

Temperatura optima in maternitate este de 17 . De la temperatura de 20 de grade Celsius. . Dupa unii autori. In adaposturile pentru iepuri adulti .16 grade Celsius. In privinta temperaturii critice maxime. trebuie sa avem grija ca temperatura din interior sa nu sufere variatii mai mari de 2-4 grade pe parcursul a 24 de ore. iar cea maxima 30 de grade. peste 20 grade Celsius. In compartimentul crescatoriei destinat tineretului cunicul sunt necesare : 22-23 de grade in primele 2-3 zile dupa intarcare. temperatura critica minima pentru iepuri ar fi 5 grade . temperatura critica minima este mult sub 5 grade Celsius (cunosc cazuri cand iepurii adulti au suportat fara probleme geruri de minus 25 de grade ) . . . desigur.consumului zilnic de furaje . Pentru a obtine rezultate bune in crescatorii. Este vorba. diminueaza capacitatea de reproductie si contribuie la cresterea consumului de nutreturi (animalul incercand astfel sa-si patreze temperatura corpului in limite normale ). 16 .Cresterea temperaturii. In ceea ce priveste iepurii de casa crescuti in custi amplasate in curte.6 saptamani .19 grade ( in cuibul de fatare se asigura astfel cele 30 .22 de grade pentru varsta de 4 .18 grade pentru intervalul 6 -14 saptamani . 20 . in maternitate.Temperatura are o influenta majora asupra efectivelor de animale din crescatorii.starii de sanatate a iepurilor . e adevarat : . de influenta temperaturii asupra iepurelui de ferma. Temperaturile de sub 10 grade Celsius constituie factori favorizatori ai bolilor digestive si respiratorii .atat iepurii de casa cat si cei de ferma rezista cu greu caldurii verilor toride. fiecare grad suplimentar va diminua ritmul de crestere al iepurelui si pofta sa de a consuma nutreturi.functiei de reproducere. Aceasta influenta se reflecta asupra : .32 de grade necesare puilor). duce la scaderea drastica a productiei de lapte a iepuroaicelor. temperatura optima este de 14 .

Aceste boli vor aparea ulterior.5 w / mp. . . RECOMANDAM ca atit in interiorul adaposturilor.Singura solutie pentru custile amplasate afara este sa stropim cu apa atat custile cat si animalele. .La tineretul pentru carne. umezeala pronuntata in jurul gurii. Programul de lumina Lumina are o influenta puternica asupra functiei de reproductie la iepuri. ve-ti introduce si mai mult aer incalzit de afara ( avind uneori peste 32 – 35 grade Celsius )si mariti si viteza curentilor de aer din adapost. motiv pentru care este necesar sa li se acorde o grija deosebita. 2 – 3 ore / zi cu o intensitate de 0.La masculi 10 ore / zi cu o intensitate de 2 w / mp. NU porniti la putere maxima sistemul de ventilare . apoi respiratii sacadate si foarte rapide. LECTURI SUPLIMENTARE PRINCIPALELE BOLI IN FERMELE DE IEPURI Generalitati: Iepurii crescuti in captivitate sunt mult mai sensibili decit cei din salbaticie. ATENTIE ! In cazul in care observati ca iepurii dau semne de supraincalzire ( adica : agitatie extrema in prima faza. provocindu-le diverse afectiuni respiratorii. . ce pot duce la moartea animalelor. asigura confortul biologic al iepurelui.Tocmai de aceea.Iepurele va fi transportat rapid intr-un loc racoros. Ei sunt foarte sensibili la schimbarile de temperature. blocajul digestiv cauzat de parul inghitit de animale (cu ocazia efectuarii toaletei pilozitatii) . In acest fel (prin evaporarea apei) vom obtine o scadere artificiala a temperaturii cu 7 . Facind astfel. trebuie sa fim foarte atenti in privinta adapatorilor : apa proaspata sa nu lipseasca. . Umiditatea constituie un factor de microclimat important cu implicatii directe in echilibrul fiziologic al iepurelui. Cel mai bine e sa avem in crescatorie un sistem de climatizare automatizat. .La femelele de reproductie 16 ore / zi cu o intensitate de 3 – 4 w/mp. 4.8 grade. Frecvent intilnite la iepurii crescuti in captivitate mai sunt si boli precum pietrele la vezica urinara. cu pierderi materiale si economice inseminate.La tineret reproductie 29-98 zile se asigura 8 ore lumina / zi cu 1-2 w/ mp. curenti care sunt raspunzatori de aparitia diverselor boli la iepuri. Ventilatia sa fie pornita doar pentru a se asigura oxigenul necesar iepurilor dar si pentru a se elimina excesul de umiditate. O umiditate relative cuprinsa intre 65 – 80 %. 5. Nivele ale umiditatii relative sub 55 % si peste 85 % sunt considerate praguri critice pentru viata iepurilor. bine aerisit si linistit. in jurul acestora dar si pe acoperis sa stropiti cu apa rece. ATENTIE ! Daca iepurii supraincalziti se afla in adaposturi inchise.mici hemoragii in zona narilor ) trebuie actionat astfel : .

Diareea afecteaza toate rasele de iepuri si toate categoriile de varsta. fie din cauza actiunii unor factori exteriori ( de exemplu alimente alterate) se instaleaza o inflamatie la nivelul intestinului care se exprima clinic prin diaree.in general. nasul si organele genitale. Examinati foarte bine ochii. Daca stiti ca unul dintre iepuri este bolnav sau credeti ca este bolnav. de hrana nepotrivita. aruncati toata mancarea care a ramas. virala ori parazitara. unele chiar foarte grave. Dupa ce ati hranit iepurii bolnavi. va veti spala si dezinfecta bine mainile. urmatorii iepuri. izolati imediat animalele ce va trezesc suspiciuni si anuntati medical veterinar. Cand cumparati iepuri. . altfel boala poate fi transmisa la cei sanatosi prin miinile crescatorului. se pot imbolnavi cu usurinta . Ca sa fiti siguri ca veti descoperi bolile la timp. furajele administrate. Daca observati ca ceva nu este in ordine. ca sa fiti siguri ca sunt sanatosi si nu bolnavi. se recomanda sa-i examinati atent cit mai des. fie din cauza maririi actiunii elementelor patogene de natura bacteriana. are cauze extrem de variate .Bolile se manifesta in general prin scaderea poftei de mancare. mancare buna si sunt intretinuti in incaperi curate. in toate anotimpurile ( dar cu precadere toamna). nu este exclus ca boala sa se raspindeasca rapid si sa-i molipseasca si pe ceilalti. Cand iepurii bolnavi sunt luati din cusca de carantina. in caz contrar. Daca iepurii bolnavi sunt prea aproape de cei sanatosi. Aceasta cusca particulara trebuie sa fie curatata obligatoriu de doua ori pe saptamana prin flambare si dezinfectata. Boli netransmisibile Bolile digestive Balonarea si diareea sunt cele clasice si sunt cauzate . Cusca pentru asemenea iepuri trebuie sa fie la o distanta de cel putin zece metri de celelalte ( indicat ar fi sa fie situate in alte adaposturi). Cand mecanismele locale defensive se dezechilibreaza. Iepurii bolnavi trebuie sa fie hraniti ultimii. urechile. Toamna e un anotimp cu anumite particularitati si predispune specia iepureasca la contractarea unor forme de diaree. In intestinul oricarui mamifer exista un ecosistem extrem de fragil. format dintr-o flora microbiana „ buna ” rezidenta permanent la acest nivel si o alta flora formata din elemente de natura patogena compusa din virusi. Diareea este o inflamare a intestinelor. Consultatia lui este mai ieftina decit cumpararea altor iepuri. bacterii sau paraziti. pusi in aceeasi incapere. excremente mai putine sau mai mici si de consistenta diferita. Actiunea acestor elemente patogene la nivelul mucoasei este temperata de sistemul de aparare local. dupa care le veti administra vaccinurile corespunzatoare. 1. Nu neglijati sa verificati daca iepurii au consumat sau nu. Retineti: Iepurii care primesc apa curata . trebuie sa-l izolati pentru a-i proteja pe ceilalti. vor fi niste iepuri sanatosi. ii veti pune in cusca de carantina pentru o perioada de minim 30 de zile.

sunt un factor predispozant pentru instalarea diareilor prin faptul ca obliga organismul sa se adapteze. rigide.). putand aparea foarte usor fracturi ale membrelor . Daca observati simptomele. iar mucegaiurile sunt. lumina solara. sau ambele).alteori nu . Diareea este mai usor de prevenit decat de combatut. incercati sa nu exagerati cu adaosuri de calciu in dieta iepurilor. zilele incep a fi tot mai reci. Boala se caracterizeaza printr-o cadere exagerata a parului. Primele simptome ale diareei la iepuri nu sunt greu de observat Fecalele au consistenta diferita. Putem evita cu usurinta aceasta situatie adaugand in dieta animalelor alimente bogate in provitamina A ( ex: sfecla rosie si morcovi). Hipercalcemia Hipercalcemia este cauzata de un exces de calciu in hrana iepurilor. de la moale la lichida. iar culoarea difera in functie de bacilul contractat si de cat de avansata este boala. Avitaminoza A Aceasta maladie apare cind dieta iepurilor este saraca in vitamina A . Acest efort de adaptare influenteaza sistemul circulator. favorizand patrunderea si instalarea unor germeni infectiosi la nivelul mucoasei intestinale. De asemenea. nu au pofta de mancare si sunt deshidratate ( din cauza deselor descarcari diareice) . Osteoperoza si Rahitismul (maladii ale oaselor) Osteoperoza se caracterizeaza printr-o descompunere progresiva a oaselor. Animalele nu consuma furaje.RHD . iar frigul. fiind o boala grava. endocrin. Pentru a preveni aceasta maladie. iar toamna este bogata in astfel de furaje (de exemplu : fanuri invechite. izolati imediat exemplarele si contactati imediat medicul veterinar pentru a stabili urgent tratamentul. Caracteristica: forma naturala a corpului iepurelui se schimba treptat si miscarile ii devin greoaie . Boli infectioase Boala hemoragica a iepurilor sau Septicemia virala . Frecvent. factori predispozanti pentru instalarea enteritelor grave. 2. coceni de porumb etc. Rahitismul se caracterizeaza prin oase malformate si membre strimbe.In acest anotimp se fac simtite fluctuatii mari de temperatura. dati-le mai putine plante bogate in calciu (ex: lucerna si orz). nervos. Toamnele ploioase predispun de asemenea furajele la mucegaire. diareea este insotita si de balonari mortale. de asemenea. Aceasta maladie are drept cauza insuficienta calciului si a vitaminei D (ceea ce inseamna ca iepurii nu primesc suficienta hrana ce contine calciu. Alti factori favorizatori sunt furajele intarite (lignificate). Uneori apare si febra. mai ales frigul umed. Consistenta oaselor devine fragila si friabile.

supraaglomerarea sau alimentatia deficitara. lacrimare. uneori pleuropneumonie. Forma cronica apare de obicei la adulti. dispnee si uneori moarte fulgeratoare in maxim 24 de ore. inclusiv la om. nesporulat. In forma supraacuta apare brusc hipertermia (42 grade Celsius) In forma acuta. Cele sanatoase din aceiasi crescatorie vor fi sacrificate de asemenea . Boala evolueaza enzootic (grupuri limitate) sau chiar epizootic ( pe o scara larga) . virulenta germenului. infectiile recurente. De obicei sunt afectate animalele tinere. De cele mai multe ori semnele predominante sunt cele respiratorii: tuse. dispnee si conjunctivite mucopurulente si cheratite. sinuzita si depresie. jetaj bilateral purulent. congestie. stranut.dar ( dupa controlul si avizul sanitar . raluri. intermusculara. . dar poate afecta si animalele adulte. Mixomatoza Agent etiologic: Boala este cauzata de virusul Myxoma (genul Leporipoxvirus). Aceasta forma are evolutie lenta. evolueaza sub forma supraacuta. conditiile de mediu. Animalele infectate vor fi obligatoriu eutanasiate si incinerate. gasindu-se la absolut toate speciile de animale. timp in care animalele slabesc si mor prin epuizare. Clinic. Aparitia bolii depinde de mai multi factori incluzand specia. stranut. Animalele mor de obicei in 5-8 zile. fiind un comensal al tractului respirator superior. Pasteureloza este un flagel care ataca toate organele animalului bolnav. un virus care apartine aceleiasi familii ca si virusul ce produce variola. pe langa semnele descrise mai sus apar si tulburari respiratorii: dispnee.veterinar ) pot fi consumate. Simptome : abatere. stranut. gram negativ. Virusul este originar din America de Sud unde a produs o pierdere majora printre iepurii salbatici. chiar luni de zile. In localizarea nazala (coriza) apare prurit nazal. Boala se poate exprima si prin formare de abcese reci solitare sau multiple de marimi diferite cu localizare subcutanata. Boala mai este denumita si “ Guturai contagios” al iepurilor. jetaj. Agentul cauzal este cel mai frecvent este bacteria Pasteurella Multocida care actioneaza pe fondul unor factori favorizanti: frigul. care prin deschidere lasa sa se scurga un puroi albicios cremos. acuta si cronica. raluri si matitate pulmonara. fiind una dintre cele mai pagubitoare boli ale iepurilor. varsta. Germenul este un cocobacil de dimensiune redusa. in ganglioni etc. Se caracterizeaza prin febra moderata si semne in functie de localizare.Pasteureloza Pasteureloza este o boala infecto-contagioasa produsa de germeni din genul Pasteurella (acesta cuprinde mai multe specii).

desi apetitul le ramane neschimbat pana in ultimele zile de viata. aparitia MIXOAMELOR (umflaturi) in primul rand in zona genitala si apoi in zona capului( urechi. La fel s-a intamplat si in cazul iepurilor importati din Europa in Australia.). purici s. Simptome Primele simptome apar la 4 . rinita .a. in unele cazuri boala devenind cronica. cale digestiva) cat si indirect (prin intepaturile insectelor hematofage: tantar. fiind mai frecventa in zonele joase si mlastinoase. In faza cronica a bolii apar tumori dupa 10-15 zile de la infectarea cu virusul. iepurii si-au dezvoltat imunitatea la acest virus. . nasului si al labelor.100 % iar media de viata din momentul infectarii cu virusul este de 7-14 de zile. Dintr-un accident. Mortalitatea in forma cronica a Mixomatozei este de 95 . ATENTIE ! Spre sfarsitul epizootiei . imunitatea lor fiind foarte scazuta.5 zile dupa ce iepurele a fost infectat. Virusul se raspandeste atat la iepurii de casa cat si la cei salbatici.bot . Iepurii slabesc brusc. animalele dobandesc un oarecare grad de rezistenta. Tratamentul Mixomatoza este o boala declarabila si supusa masurilor de carantina. atat prin contact direct (mucoasa. Cu timpul. dar (indiferent de sex) devin sterile. din cercetari s-a constatat ca abia in ultimele 2 saptamani de viata iepurele isi pierde pofta de mancare. Aceste excrescente apar la nivelul urechilor. virusul a fost adus si in Europa si numarul iepurilor existenti a scazut drastic. toti cei atinsi de el au decedat.lasand in urma lor suprafete singerinde.friabile si rupandu-se usor. urmatoarea zona afectata sunt ochii (conjuctivita seroasa). Mixoamele cresc rapid in volum devenind moi. piele .pleoape). uneori excrescentele se resorb lasand doar niste urme care dispar si ele cu timpul. Boala are un caracter sezonier . Acestea sunt febra .Cand iepuri provenind din Europa au fost importati inAmerica nici unul nu a rezistat acestui virus.

Boli parazitare TOXOPLASMOZA IEPURELUI Toxoplasma gondii . Gazdele de transport sunt ramele. La iepurii vii. vaccinarea este obligatorie (va fi administrat subcutanat un vaccin heterolog). varianta scurta : in urma infestarii. ameteala. el poate exista si pe gazde intermediare cum ar fi iepurele sau omul. muschi. putem observa urmatoarele simptome : indiferenta. gazda preferata a acestui parazit este tineretul cunicul. Boala poate fi supraacuta. Din pacate tratamentul in cazul Myxomatozei este de cele mai multe ori ineficient. mortalitate si avort). Cum impiedicam raspandirii bolii ? Trei lucruri sunt foarte importante pentru a impiedica raspandirea bolii: 1. 3. mustele si gandacii de bucatarie. La necropsie sunt gasite granuloame necrotice (puncte de culoare inchisa) in toate organele interne (splina.este un protozor parazit intracelular care poate fi gasit in peste 300 de specii de animale (in general paraziteaza animalele cu sange cald). ficat etc). epuizare fizica. exterminarea mustelor si tantarilor (dezinsectie) Prevenire Pentru ca nu exista un tratament propriu-zis pentru Mixomatoza . TRICHINELOZA . Caracteristicile bolii si evolutia ei sunt prea complexe pentru a face obiectul acestei prezentari succinte. acuta sau cronica iar pierderile in randul efectivelor sunt importante (prin morbiditate. Mortalitatea iepurilor infestati ajunge la 35-50 %. Aparitia bolii poate fi prevenita prin indepartarea pisicilor din crescatorie si prin montarea de plasa de sarma cu ochiuri mici la ferestrele adaposturilor de iepuri (pt a restrictiona accesul mustelor).La iepurii care nu mor. Deci. dar nu numai. trecerea prin boala este urmata de o imunitate puternica si de durata. plamani si ochi. Toxoplasmele (rezultatul toxic al activitatii parazitului) pot fi gasite prin analize de laborator specifice in mai toate organele interne ale animalului bolnav. complicatiile respiratorii (pneumonia)sunt inevitabile si iepurele nu mai poate fi salvat. 2. oricat de mult ne-am stradui. plamani. in organismul iepurelui apar chisturi in creier. de aceea este mai bine sa fie eutanasiat in momentul in care diagnosticul este pus de catre medicul veterinar. dezinfectarea locului in care iepurii au locuit dupa ce au fost infectati . Desi gazda finala este pisica. Afecteaza predominant aparatul respirator si sistemul neuro-muscular. 4.eutanasierea tuturor iepurilor contaminati. Splina este marita iar ficatul presarat de focare mici de culoare oranj.ca si pentru celelalte boli virale. In cazul iepurilor. . Atat animalele domestice cat si omul se infesteaza in general de la o sursa principala : pisica din gospodarie. Animalele dobandesc imunitatea cam la 3-7 zile dupa administrare. paralizia trenului posterior.

In muschi. deci boala exista si la iepuri. Dupa ce este fertilizata. Are loc si imperecherea (cam la 30-35 de ore de la infestare). dupa ingestia de carne neprelucrata prin fierbere corespunzator. Acesti paraziti se localizeaza in aparatul digestiv ( adultii) sau musculatura (larvele). apar umflaturi la nivelul fetei . Ajunsi in stomacul animalului. femela trece prin mucoasa gastrica si ajunge in nodulii limfatici.6 mm lungime. Dupa moartea acestor larve. O noua faza a bolii sunt durerile de inima. tulburari nervoase. la om se schimba datele problemei. desigur. gat si ochi. Spre deosebire de om. . La om . Se intalnesc de asemenea (dar mai rar) pierderea poftei de mancare. vom spune doar ca omul infestat are o stare de rau general. omul. Concluzionand . chistii sunt supusi actiunii acizilor gastrici si elibereaza din interiorul lor larva. la om. conjuctivita.boala evolueaza cu simptome usoare. Larvele migreaza prin vasele de sange in intreg organismul. Dupa 4-6 zile incepe sa depuna larve. Inflamatia atinge pragul maxim cam la 5-6 saptamani dupa infestare. tremuraturi.durata de viata a larvei este de maxim 25 de ani. la animale boala evolueaza aproape fara simptome vizibile. (plus inca vreo 6-7 simptome pe care nu are rost sa le descriem aici). Urmeaza o alta faza care consta in probleme respiratorii. Infestarea se produce prin consumul de carne care contine chisti trichinelici. Apar febra (pana la 40 de grade). Durata de viata a unei larve cuibarita in muschi este egala cu durata de viata a gazdei.hemoragii gastrice. limba. constipatie. pierderi in greutate si diaree. Aceasta « productie » dureaza cam 4-6 saptamani ( in functie de specia careia apartine gazda). Aceste simptome dureaza aproximativ 5-7 zile.la final. voma. chistii se calcifiaza . dupa care femela moare. Boala poate afecta foarte multe specii de mamifere (peste 100) atat domestice cat si salbatice si. mancarimi insuportabile si eruptii ale mucoaselor. dureri de burta . dureri de ceafa si ochi. Viermele cu pricina este un nematod mic si subtire avand doar 1. miscarile globilor oculari devin dificile si dureroase. Daca la animale. dar supravietuiesc doar cele care ajung in tesutul muscular (mai ales in diafragma. ameteli.transpiratie abundenta si . limba. muschii oculari).Este o boala provocata de viermele nematod Trichinella Spiralis si vizeaza aparatul digestiv si musculatura. moartea (cam la 24-48 de ore de la debutul durerilor).larvele naparlesc si ajung in stadiul de chisti. oboseala. boala debuteaza in maxim 10-20 de zile. devenind duri. Daca totusi omul bolnav nu moare (mai sunt cazuri) . Larva migreaza in intestin si in 26 de ore naparleste de 4 ori ajungand la stadiul de adult. crampe abdominale.4-1. paralizie. greata. O femela poate produce peste 1500 de larve zilnic. Astfel. In cazul iepurilor de ferma exista situatii de canibalism sau de atacare a soarecilor si sobolanilor. la care boala are o evolutie grava.

ovine . producand niste chisti ce devin vizibili cu ochiul liber la disectie (au diametrul de 15 mm). pasarile de prada. e clar ca animalul era bolnav). trebuie sa amintesc ca. .Diagnosticul efectivelor de iepuri va fi pus in stransa legatura cu aparitia bolii la om ( daca boala apare la un grup restrans de oameni care au mancat din carnea aceluiasi animal. rezultatul final fiind uneori dobandirea imunitatii si adeseori decesul.prin congelarea carnii de iepure timp de o saptamana la cel putin –20 grade Celsius . Totusi . Prepararea carnii in cuptoarele cu microunde nu ucide toti parazitii. in general infestarea omului cu acest parazit are ca punct de plecare carnea de porc si nu cea de iepure. reptilele si omul. CUM PREVENIM aparitia bolii in crescatorie ? Deratizarea impotriva soarecilor si a sobolanilor este salutara. problema e ca si rezolvata.sau prin fierberea ei (s-a demonstrat prin teste in laborator ca sarcochistii nu rezista la o temperatura de peste 60-65 grade Celsius). Rata redusa a metabolismului ii face practic invulnerabili la medicamente. esofag sau din sistemul nervos central). Chiar daca un om urmeaza un tratament impotriva acestei boli. Tocmai de aceea este recomandat sa nu consumam nici un fel de carne inainte de a o prelucra termic (indiferent de specia de la care provine carnea. Sarcosporidiile sunt raspandite pe tot globul (mai putin zona antarctica) si afecteaza numeroase specii de animale. Ca sa nu se ajunga insa la aceasta situatie. Iepurele ( alaturi de bovine. cainii. el nu se va vindeca niciodata 100 %. pierderi in greutate (forma cronica a bolii nu are simptome vizibile). In corpul animalului se duce insa o lupta permanenta.caprine. totdeauna ramanand cu boli de inima . SARCOSPORODIOZA IEPURELUI DE CASA Agentul care produce boala este un organism microscopic ce face parte din familia Sarcosporide. daca fierbeti carnea. In formele cronice ale bolii. Agentul care produce boala actioneaza chiar in interiorul celulelor organismului ( celulele din muschii striati. intrucat sarcosporidele si sarcochistii pot fi distrusi prin prelucrarea termica a carnii : . reducerea ratei de crestere. Forma clinica poate fi : acuta. este bine sa supunem carnea animalelor sacrificate unui examen trichineloscopic (de laborator).) Un exemplu : Oamenii care se infecteaza cu Sarcocystis suihominis (agent sarcoptic specific porcului) prezinta diaree intensa si severa si pot ajunge pana la probleme circulatorii fatale dupa consumul a doar100 grame de carne de porc infestata.rozatoare si alte specii) constituie o gazda intermediara . tulburari ale sistemului nervos. gazde finale fiind pisica. Simptomele la iepure pot fi : avort. sau cronica fiind afectate indeosebi animalele tinere.suine. Ca sa nu va sperii . Boala este incidenta indeosebi in perioada iunie-noiembrie. sarcochistii pot creste chiar si timp de un an. nu trebuie sa ne ingrijoram cu privire la carnea pe care o obtinem de la iepuri . Oricum. Chistii formati in interiorul corpului animalului sunt foarte rezistenti la orice forma de tratament.

Incinerati exemplarele moarte. Ele pot fi intalnite insa si in plamani si ficat (mici focare de 2-4 mm de culoare gri. se sparge iar sporii invadeaza celula vecina. Agentul etiologic paraziteaza gazdele prin oochisti de dimensiuni microscopice. pisica. Boala are o incidenta mai mare vara si se caracterizeaza prin enterocolite acute sau cronice si are caracter de zoonoza deoarece este transmisibila la om. CRIPTOSPORODIOZA Este o protozooza enteropatogena (digestiva si pulmonara) ce evolueaza singura sau in asociere cu Escherichia coli. O iepuroaica bolnava va transmite pe cale placentara boala urmasilor sai.ZOONOZA ENCEFALITICA INFECTIOASA Este o boala cronica. S-ar parea ca sunt implicate urina. . Luati legatura cu medicul veterinar in cazul in care suspicionati aparitia bolii in crescatorie.post-mortem. cobai. Boala a fost prima oara descrisa la specia umana in 1959. Leziunile principale vor aparea in sistemul nervos central al iepurelui si in rinichi. gaina. La iepuri incidenta bolii ajunge pana la 15-76 % din efectivele tinere ( intre 0 si 16 saptamani).cainele. calea transplacentara sau (dupa alte opinii) doar pisica. Caile de difuzare a parazitului de la un organism la altul nu au fost inca deplin elucidate de oamenii de stiinta. Mortalitatea atinge 50 % . Manifestari : tulburari cerebrale precum paralizia. cu marginile zimtate). Cand o celula este distrusa de parazit. Afecteaza tineretul mai multor specii de animale : iepurele de casa. Parazitul (care mai poarta si denumirea de Nosema cuniculi) e un parazit intracelular ce se localizeaza predilect in creier si rinichi. tulburari digestive ce constau in reducerea apetitului si diaree. Slaba consolare pentru iepure. Tratament si prevenire : Cloroquin fosfatul are cea mai mare eficacitate. vulpile si omul. purcel. uneori fatala caracterizata prin encefalita si vasculita provocata de parazitul microscopic Encephalitozoon cuniculi ce afecteaza in general iepurii. miscari in cerc si convulsii . Oricum…pana la ora actuala. gasca.ied . Criptosporodioza apare in toate sistemele de crestere si produce mari pierderi economice prin diareea neonatala pe care agentul etiologic (un organism unicelular denumit Criptosporidium) o provoaca. paun . cea mai sigura metoda de diagnosticare sigura a bolii este cea .incepand cu faringele si terminand cu rectul. miel. acestia putand fi gasiti in tot aparatul digestiv. In orice caz. porumbeii. debilitanta. manz .fecalele . vitel. orbirea. izolati exemplarele suspecte de boala. Oamenii de stiinta au descoperit ca sporul nu rezista mai mult de o saptamana la temperatura de 4 grade Celsius si mai mult de 4 saptamani la 22 de grade. soarece. curca. Structura sporilor parazitului poate fi observabila doar la microscopul electronic.

zgomote puternice. Un iepure poate trai sanatos toata viata lui.cat si la animalele de apartament.coccidiozele evolueaza sub trei forme : intestinala. Coccidiozele izbucnesc in randul efectivelor. Tratamentul in sine si dozajul acestuia poate fi stabilit numai de catre medicul veterinar in urma unui examen de laborator.deficitara. Diagnosticul este dificil de dat de un necunoscator (diareea fiind un simptom al mai multor boli).Criptosporodioza este o boala foarte contagioasa. Boala este supusa regulilor carantinei. Din punct de vedere clinic. ingrijitorii si detinatorii de animale de ferma si / apartament. Mortalitatile ce intervin in randul tineretului cunicul sunt mari. intrucat retine urina. . Dat fiind faptul ca boala poate trece de la animal la om si invers. In interiorul organismului parazitii se ataseaza de interiorul membranei intestinului.microclimat necorespunzator (curenti de aer. putem interpreta criptosporodioza ca fiind o boala profesionala pentru crescatorii.lotizari (repartizarea unui iepure bolnav intr-un lot sanatos). favorizand aparitia bolilor). hepatica si otorinofaringiana. Contaminarea se face prin inghitirea oochistilor aflati in hrana sau apa infestata cu fecalele altor animale. Poate fi intalnita atat la animalele de ferma . fiind foarte frecventa la tineret si destul de rara la exemplarele adulte.daca li se ofera urmatoarele cauze favorizante : . Odata aparuta boala . Aproape ca nu exista iepure care sa nu aiba oochisti.sporochistii se dechisteaza si elibereaza sporozoizi. Cum se manifesta boala ? . aceasta trece de la un animal la altul prin oochistii din excremente . . Coccidiozele Agent etiologic: Iepurii de casa sunt parazitati de zece tipuri distincte de coccidii (genul Eimeria). Dupa 3-5 zile se instaleaza diareea si animalul bolnav devine la randul sau transmitator prin fecalele sale contaminate. acestia patrunzand si dezvoltandu-se in epiteliul intestinal (in general) sau in canalele hepatice. .lipsa ventilatiei in adapusturile inchise. membrana externa a acestora lipindu-se de vilozitatile intestinale si formand asa numitele « organite de hranire ». Factorii de mai sus sunt agresivi si determina o slabire a reactivitatii generale .acestia infestand furajele si apa de baut. .stagnarea dejectiilor si temperaturi de peste 22 grade in adapost. .asternut umed ( de aceea mentionam la pagina despre custi ca nu este recomandata podeaua compacta. Dupa infectare.ceea ce conduce la o inmultire masiva a coccidiilor din organismul animalului.suprapopulare in crescatorii.fara ca boala sa apara (desi agentul etiologic exista in corpul sau). Un diagnostic precis poate fi stabilit numai in conditiile unui examen de laborator a fecalelor exemplarului suspect .hranirea necorespunzatoare. .

Abdomenul este permanent balonat si (din pricina diareei) iepurii slabesc foarte repede . Spre sfarsitul evolutiei iepurii prezinta tulburari nervoase. adresati-va direct medicului veterinar pentru combaterea agentului etiologic.subproduse.dar mai atenuate. Pentru tratament trebuie luata legatura cu medical veterinar. Bolile. Scabia si Dermatomicoza Cauzele cele mai importante ale scabiei sunt lipsa curateniei in incaperi sau dimensiunile prea mici ale acestora.paduchi).lina.devenind casectici (scheletici). VALORIFICAREA IEPURILOR PENTRU PRODUCTIA DE CARNE . . prin tratament. 4. . Acestea sunt pricinuite de prezenta toxinelor in organism. . Daca interesul tau fata de iepuri vizeaza cresterea si inmultirea lor sistematica. Valorificarea iepurilor Daca privesti iepurele doar ca pe un companion. dermatomicoza poate fi favorizata de lipsa vitaminei A. Boala evolueaza mai lent (14-15 zile). Furnizati animalelor hrana bogata in vitamina A. Atentie !!! Dupa unii autori.reproductie. Moartea survine dupa 9-10 zile de la infestare. iepurele ne ofera produse foarte diversificate si ca nimic (sau aproape nimic) nu ramane nefolosit ( vorbim asadar despre o valorificare de aproape 100% ). jucaus si foarte simpatic. . D si E. Se manifesta prin urinari frecvente. De asemenea. La aceasta forma animalele se pot vindeca spontan. In forma acuta exista aceleasi simptome. Forma cronica apare numai la iepurii mai in varsta de 4 luni si este mai putin grava. Simptome : In forma supraacuta fecalele devin lichide. o usoara diaree si uneori chiar constipatie.Boala apare de obicei la tineretul cunicul (cam in perioada intarcarii) si este consecinta unei infestari interne masive cu oochisti.carne. cu aspect mucos si sunt eliminate mai frecvent. la fel si numarul mare de animale intr-o incapere. Aveti grija ca incaperea pentru animale sa fie suficient de mare si folositi pentru curatirea custilor solutia de inalbitor.blanite si piei. Infestarea cu insecte parazite (purici. simtomele si tratamentul in cazul infestarii iepurilor cu insecte parazite hematofage (care se hranesc cu sange) sunt identice cu cele din cazul celorlalte animale domestice. atunci trebuie sa studiezi un pic urmatoarele pagini care se refera la valorificarea pentru : . D sau E. Dupa cum puteti vedea. ai aflat deja ca acesta poate fi un animal de casa incantator pentru ca este inteligent. iepurii de casa ar mai putea fi valorificati si prin vanzarea lor catre laboratoarele de cercetari medicale. precum si obtinerea de castiguri financiare. Daca este cazul.

TRANSPORTUL IEPURILOR RECEPTIONATI DE ACHIZITOR Iepurii vor fi transportati in custi din plastic.31 mart. In procesul de valorificare a carnii de iepure se parcurg mai multe etape : APRECIEREA IEPURILOR VII DESTINATI SACRIFICARII Aceasta etapa are scopul de a stabili calitatea iepurilor care urmeaza a fi achizitionati de la producator si este necesara pentru stabilirea pretului de achizitie. Aprecierea exacta a calitatii iepurilor se poate realiza numai dupa sacrificare. stare de intretinere. intr-un timp cat mai scurt. .31 mart. sezonul livrarii. pe baza rezultatelor de abator privind randamentul la taiere si calitatea carcasei.18 iepuri. intrucat acestea pot produce intr-un timp rapid enterite ( deranjamente digestive ) urmate de deshidratari puternice si pierderi rapide in greutate. PREGATIREA IEPURILOR PENTRU SACRIFICARE . . Transportatorii nu administreaza furaje verzi. 1 apr.30 nov. In acest scop se sacrifica tineretul crescut in mod special. In sezonul de vara este de dorit ca transportul sa se efectueze pe timp de noapte. iepuroii necastrati se transporta in custi compartimentate. 1 dec. Iepurii necorespunzatori ca stare de intretinere.5 2.30 nov.2 Perioada de livrare 1 dec. etc. compuse din furaje concentrate. Desi aprecierea calitatii iepurilor "in viu" se bazeaza pe criterii obiective ( greutate. precum si iepurii de casa adulti reformati de la reproductie.2 2. Transportul se realizeaza pe calea ferata sau cu mijloace auto. fibroase si suculente. nu sunt receptionati de cel care efectueaza achizitia in vederea sacrificarii. .) ea are un grad destul de ridicat de subiectivitate. chiar daca au greutatea minima ceruta. Exista trei clase principale de calitate in care iepurii vii destinati sacrificarii pot fi incadrati la achizitionare : Calitatea I II III Greutatea minima a iepurilor vii ( kg ) 2. Datorita agresivitatii lor.Majoritatea iepurilor de casa sunt valorificati pentru productia de carne. In fiecare cusca standard incap cate 12 . . varsta. 1 apr.5 2. conformatie corporala. Pe timpul transportului iepurii sunt furajati cu ratii de intretinere .

iepurii vor fi receptionati numeric si cantariti. Apoi sunt introdusi in custi din material plastic dezinfectate si transportati in apropierea salii de sacrificare. iepuroaicele aflate in primele 10 zile dupa fatare. exemplarele cu afectiuni gastro-intestinale. ATENTIE : Nu sunt admise pentru sacrificare urmatoarele exemplare : iepuroaicele depistate gestante.Odata ajunsi la abatoare. animalele cu stare de intretinere slaba. rani. Iepurii adusi de la distante mari vor fi lasati sa se odihneasca inaintea sacrificarii cel putin 6 ore ( iarna ) sau 12 ore (vara ). . animalele bolnave sau suspecte de boli. mamite. stare febrila. ocazie cu care sunt examinati din punct de vedere sanitar veterinar si ca stare de intretinere.

cat timp acesta este inca cald. sangerarea este realizata prin sectionarea gatului sub maxilarul inferior.SACRIFICAREA IEPURILOR Sacrificarea efectivelor achizitionate se face in abatoare mecanizate care dispun de o linie special amenajata pentru iepuri. Raman atasate la carcasa : inima. iepurii sunt suspendati de membrele posterioare pe suportii transportorului mecanic ( acestia sunt dispusi la 40 de centimetrii unul de altul ). Vor fi indepartate anusul si rectul. Dupa asomare. . Transportorul se deplaseaza cu o viteza constanta de 3. se indeparteaza picioarele de la genunhi si jaret in jos. fierea si organele genitale. ficatul. traheea. Dupa eviscerare. esofagul. se scoate din carcasa masa gastro-intestinala. Dupa jupuire. va fi efectuata eviscerarea printr-o incizie de la anus pana la stern. Odata ajunsi la jgheab.5 metri / minut catre jgheabul de sangerare. Dupa sangerarea completa si moartea reala a iepurelui. splina. plamanii si rinichii. se realizeaza jupuirea " in burduf".

continutul maxim de azot usor hidrolizabil nu trebuie sa depaseasca 32 mg la 100 de grame de carne.4 grade ) congelare ( sunt pastrate pana la livrarea catre clienti la o temperatura constanta de 15 grade si o umiditate de 60 . un pic mai groasa pe regiunile superioare si flancuri ) . Culoarea carnii de iepure trebuie sa fie roz-pal ( cu nuante un pic mai inchise la exemplarele adulte ). Starea de ingrasare se estimeaza dupa stratul de grasime ce acopera carcasa ( o pelicula continua ce acopera carcasa. se fasoneaza si se lasa la zvantat ( adica sunt tinute pe carucioare cu rasteluri timp de 30-60 de minute la o temperatura de 6 10 grade Celsius ).3 . refrigerare ( sunt tinute 12 . carcasele fara cap se clasifica in Romania in patru grupe principale ( denumite si "calibraje").3 .4 coci / mm / camp microscopic.24 de ore la o temperatura de . Carcasa nu are voie sa prezinte la exterior rupturi de tesuturi pe suprafata de jupuire. PREZENTAREA PENTRU COMERCIALIZARE A CARCASELOR DE IEPURE .1. Din punct de vedere al greutatii.3 .70 % ). a culorii carnii si a starii de ingrasare.3. Aprecierea subiectiva Aprecierea subiectiva a carcaselor se realizeaza pe baza aspectului lor exterior. sortare. ambalare ( in pungi de polietilena care se muleaza pe carcasa prin vidare ).Carcasele sunt spalate cu dus de apa rece. 2. dupa cum urmeaza : Carcase MARI (grupa A ) = 3.3 kg / bucata Carcase MICI (grupa C ) = 1. Dupa aceasta carcasele urmeaza urmatoarele etape: racire. Aprecierea obiectiva Aprecierea obiectiva se realizeaza dupa greutatea si calitatea carnii.3 kg / bucata Calitatea carnii se apreciaza prin examen chimic si bacteriologic. Regiunile cu musculatura valoroasa ( pulpele si spatele ) trebuie sa fie bine imbracate cu muschi si dezvoltate. APRECIEREA CARCASELOR IEPURILOR ABATORIZATI 1. La examenul bacteriologic se admit maxim 3 .3 kg / bucata Carcase FOARTE MICI (grupa D) = 0. fire de par.9 .3 kg / bucata Carcase MIJLOCII (grupa B ) = 2. La controlul chimic.4.2. urme de sange sau continut intestinal.

Pe fiecare cutie se aplica o eticheta similara cu cea de pe pungi . iepurii preambalati in pungi se pun in cutii de carton ondulat. B . Datorita pretului ei destul de ridicat. conserve de carne . iepure de casa fara cap. iar apoi se pun sabloane referitoare la : greutatea bruta . motiv pentru care este foarte cautata.Pentru comercializare. carnea de iepure poate fi prezentata in diverse sortimente : iepure de casa cu cap. Sortimentele de mai sus sunt livrate sub forma proaspata sau congelata. carne transata conform cererii firmei. C sau D ) . lana de iepure se prelucreaza in amestec cu lana de la alte animale. initialele calibrajelor ( A . Aceasta lana este de cateva ori mai calduroasa decat lana de oaie. Carnea de iepure se transporta de la abator la beneficiar numai in vagoane sau autodube frigorifice. tara de provenienta . bumbac si fibre sintetice. deseuri de matase naturala. numarul de carcase continute si data producerii. La livrare. . VALORIFICAREA IEPURILOR PENTRU PRODUCTIA DE LANA Lana de iepure ( rasele Angora si Vulpe ) reprezinta o importanta materie prima pentru industria textila. carne semipreparata. greutatea neta .

250300 fire de spic si 6.000-7.La iepurii crescuti special pentru acest tip de productie stratul de par ce acopera trupul este format din 4 categorii de fire de par : jar (par de directie) tilotriche spic puf (75-95 % din cantitatea totala) Un iepure de Angora are pe un centimetru patrat de piele 80-90 fire de jar. motiv pentru care. Incepand cu saptamana a 7-a dupa tundere fiecare iepure trebuie pieptanat si periat de 2 ori pe saptamana ( timp de 2-3 minute) pentru a preveni impaslirea si innodarea lanii.000 fire de puf. crescatorii efectueaza zilnic masajul fiecarui iepure pentru a intensifica cresterea parului. . in primele 3-4 zile dupa tundere. Lana se obtine prin tunderea iepurelui ( fiind deci un caz fericit de valorificare fara sacrificare). S-a stabilit ca ritmul de crestere al lanii iepurelui este in stransa legatura cu circulatia sangvina de sub piele.

300 grame de lana. La rasa Angora parul creste cu o viteza medie lunara de 2 cm timp de 3-4 luni. cele mai valoroase se folosesc in industria de blanuri. La o singura tunsoare aplicata unui Angora de 4-5 kg greutate vom obtine aproximativ 1. . mai groase si mai grele comparativ cu cele obtinute de la femele si tineret.Lungimea firelor de par la rasa Angora (65-85 mm) se datoreaza unei mutatii de bun augur efectuata de-a lungul timpului de crescatori prin imperecheri dirijate. care nu poseda aceasta mutatie. labe). in unele zone stagnandu-si cresterea mai repede ( cap. VALORIFICAREA IEPURILOR PENTRU BLANITE SI PIEI Blanitele obtinute in urma sacrificarii iepurilor se valorifica in conformitate cu calitatea lor. Astfel. iar de la celelalte se foloseste doar pielea ( cu par sau depilata ) care va fi utilizata in marochinarie. varsta. sezon si de conditiile de crestere asigurate de crescator. Pielea de iepure este moale. Intr-un an vom obtine deci 4 .2 kg de la fiecare exemplar. poroasa iar rezistenta este destul de scazuta.5. De la masculi sunt obtinute piei mai mari. parul creste 6 saptamani si apoi stagneaza. Pe o scara de 100 de puncte rezistenta blanii de iepure este cotata cam la 20 de puncte. sex .000-1. Nu este rentabil totusi sa asteptam mai mult de 13 saptamani intrucat parul nu creste cu aceiasi viteza pe intreaga suprafata a corpului animalului . Calitatea blanurilor si a pieilor este influentata de rasa. La iepurii obisnuiti. urechi.

se verifica daca sunt bine uscate si daca nu prezinta cute . dupa care se sectioneaza in linie dreapta in regiunea abdominala. Animalele cu o slaba intretinere alimentara si cele extenuate de boala vor avea o piele subtire. uscat si maruntit ). uscare . la adapost de lumina directa a a soarelui. Raclarea nu se va efectua profund deoarece exista riscul de a afecta radacina parului sau de a deteriora pielea prin taiere. Din pieile de iepure tabacite se pot obtine piei pentru captuseli. blanurile se scot de pe sanuri. Inca din primele zile ale lunii noiembrie incepe sa se formeze o blana deasa de iarna pe care iepurele o va pastra pana in luna martie. Sezonul sacrificarii joaca un rol major din punct de vedere al calitatii blanurilor. fiind preferabila sacrificarea exemplarelor adulte. piei simis ( imita pielea de caprioara) destinate stergerii ochelarilor. blanurile se decarneaza prin raclare tesuturilor care au aderat la piele cu un cutit bont( sau cu freze de cauciuc ). piei pentru articole de marochinarie ( ex : portochelari . Uscarea se face la 18 . degresare . Degresarea blanurilor ( adica absorbtia resturilor de grasime si a umiditatii in exces din piele ) se efectueaza in tobe de degresare ( laitare ) si consta in 3 faze : degresarea cu pielea in afara. intindere pe san . Dupa 5 .6 zile . bine ventilate . Prelucrare chimica a pieilor si blanitelor .55 %. La iepurii adulti naparlirea incepe in martie si contribuie la mentinerea rara a parului pe tot parcursul sezonului cald. neuniforma si o textura slaba. scuturarea blanurilor. portmonee. Prelucrarea primara a blanurilor Aceasta operatiune consta in : decarnare . In perioadele cu temperaturi ridicate. dupa care se pun in incaperi spatioase . Dispunerea blanurilor in pachete se face asezandu-le fata in fata. piei pentru confectionarea manusilor . se leaga in pachete de cate zece bucati si se livreaza beneficiarului ( exemplu : tabacariilor ). degresarea cu parul in afara. Varsta minima pentru o astfel de sacrificare este de 3 . se intind pe masa de sortare unde vor fi clasate pe categorii . Blanurile degresate se intind pe sanuri ( metalice sau din lemn ) cu blana in interior . Conditiile de crestere influenteaza in mod deosebit calitatea blanurilor de iepure. piepile pot fi conservate prin sararea fetei carnoase. Agentul de degresare este de regula rumegusul de foioase (curatat. fete pentru papuci de casa ) .20 de grade Celsius si o umiditate de 50 . conservare si depozitare pana la valorificare.Varsta determina diferente mari in structura blanurilor. Imediat dupa jupuire. uneori in combinatie cu neofalina.4 luni. O noua naparlire are loc in lunile septembrie si octombrie.

Dupa uscare Hala de uscare .

Croitorie piei si blanuri Diverse produse finite .

VALORIFICAREA IEPURILOR PENTRU SUBPRODUSE Ce sunt subprodusele cunicule ? Din sacrificarea iepurilor de casa in abatoare rezulta.rinichi.plamani.ochi. alaturi de carne. curatitura de pe piei si continutul stomacului.limba. Subprodusele de abator sunt : capul cu partile sale componente ( creier. Deseuri de abator cuprind: carnurile confiscate. oase si muschi cranieni) organele (inima .glande endocrine .organele necomestibile.ficat.tendoane. denumite subproduse precum si deseuri de abator.blana si lana si unele produse secundare . .splina) picioarele (de la genunchi in jos) coada tubul digestiv oasele ghearele sangele mici bucati de piele par Dupa scopul in care sunt folosite aceste subproduse se impart in alimentare (comestibile) si industriale (sau tehnice).urechi.organe sexuale.

Datorita calitatilor sale.a.bucati din piele. dar pot fi folosite si in industria de artizanat pentru confectionarea de obiecte estetice. parul de iepure de casa este folosit pe o scara larga in industria textila la confectionarea palariilor de fetru si a paslei. incaltaminte calduroasa. Dupa cum observi .tendoane se obtine prin fierbere o substanta numita colagen . fiind un ingrasamant natural foarte valoros pentru culturile agricole. Aceste deseuri sunt utilizate pentru fabricarea unor tipuri de pasla . material izolant s. cand se desprinde usor). rezulta cantitati apreciabile de fibre groase si rigide ( denumit par de directie ).Gunoiul de iepure de casa este de asemenea un subprodus cunicul. Aceasta crestere este eficienta numai in masura in care sunt valorificate cat mai multe produse si subproduse. din oase. Din procesul de fabricatie a palariilor de fetru. . pasla = produs textil compact obtinut prin baterea in piua a lanei sau a parului netors al unor animale . avand diferite intrebuintari ( confectionarea de palarii. Parul se obtine fie prin tunderea lui de pe pielicelele improprii prelucrarii.) De asemenea. nu se pierde aproape nimic de pe urma cresterii iepurilor. fie prin smulgererea directa de pe iepuri vii (numai in perioadele de naparlire.

. un produs adeziv larg utilizat in arta picturii ( inca din evul mediu). .Prin prelucrarea colagenului obtinem cleiul de iepure . In cadrul sistemelor de tip familial (de crestere extensiva si semiintensiva) sacrificarea iepurilor este relativ simpla si nu ridica probleme deosebite.tineretul care nu a implinit minim 3 luni. Important Nu va fi efectuata sacrificarea urmatoarelor categorii de iepuri : . VALORIFICAREA IEPURILOR PENTRU REPRODUCERE Valorificarea iepurilor pentru reproductie. Daca . pe langa carne.animalele bolnave sau suspectate a fi bolnave. reprezinta cea mai rentabila afacere pentru ca. . In cazul urmarim exclusiv obtinerea de carne. suntem interesati si de blanurile obtinute.femelele gestante si cele aflate in lactatie. atunci vom efectua aceasta activitate in sezonul in care naparlirea iepurilor s-a finalizat (vara sau iarna). acestia vor fi sacrificati in curtea gospodariei sau in abatoarele aferente fermelor cunicule. SACRIFICAREA IEPURILOR SACRIFICAREA IEPURILOR IN GOSPODARII In functie de locul si sistemul de cresterea iepurilor. un iepure este valorificat cu de 2 – 3 ori mai multi bani decit daca ar fi vindut pentru productia de carne. aceasta activitate poate fi efectuata in oricare perioada a anului.

exemplarele care prezinta rani. stare febrila.plamani. etc. fie singur.etc) o galeata pentru depozitarea temporara a subproduselor ( sange.. vecin. fie ajutat de un membru al familiei. aspect exterior casectic (slabe) Crescatorul amator de iepuri va efectua aceasta activitate in curtea personala. cap. vom pregati din timp urmatoarele Ustensile necesare: un cutit cu lama lunga de minim 20 cm si foarte bine ascutita (pentru taierea efectiva) un cutit cu lama lunga de 10-15 cm ( pentru jupuirea blanii) un lighean plin cu apa (pentru depozitarea temporara a carcasei transate) o farfurie adanca pentru a depozita separat organele interne ale animalului (ficat . Inaintea inceperii sacrificarii. etc) un suport metalic pentru atarnarea si efectuarea jupuirii iepurelui (de catre o singura persoana) o sursa de apa curenta pentru spalarea carcasei de par sau alte impuritati .

vaz si auz foarte dezoltate este recomandabil ca intre aplasamentul custilor si locul unde vom efectua sacrificarea sa existe o distanta de minim 20 de metrii. Transportul animalului de la cusca la locul de sacrificare Intrucat iepurii sunt animale inteligente si au un miros . Imobilizarea poate fi obtinuta prin fixarea picioarelor din spate a iepurelui in suportul metalic de agatare (daca efectuam sacrificarea de unul singur) . am observat cu atentie comportamentul animalelor. Animalul ales pentru consum va fi scos din cusca si trasportat in asa fel incat sa se evite la maxim stresarea sau agitarea sa in mod inutil.Etapele sacrificarii iepurilor de casa in gospodariile de tip familial sunt: Transportul animalului de la cusca la locul de sacrificare Imobilizarea Asomarea (inducerea inconstientei) Sacrificarea propriu-zisa Jupuirea Eviscerarea Igienizarea carcasei Transarea Depozitarea temporara a produselor si subproduselor obtinute 1. iepurele va fi oricum stresat intrucat simpla lui scoatere din cusca reprezinta de fiecare data un eveniment deosebit. 3. una va tine iepurele iar cealalta va desfasura restul activitatilor. Daca sacrificarea este efectuata de 2 persoane . 2. Chiar si asa. par sa intuiasca exact motivul scoaterii din adapost. Imobilizarea Imobilizarea reprezinta aplicarea unui procedeu de limitare a miscarilor animalului in scopul usurarii operatiunii de asomare saude sacrificare. De cele mai multe ori. Cu ocazia sacrificarilor efectuate. Asomarea (inducerea inconstientei) .

induce o starede inconstienta. folosind toata lungimea lamei si apasand pe masura ce taietura se adanceste. Aceasta operativitate se explica prin aceea ca jupuirea se face mult mai usor "la cald" si devine tot mai dificila pe masura ce corpul incepe sa se raceasca. cu cat iepurele este mai in varsta. Aceasta stare trebuie sa dureze pana la survenirea mortii. Jupuirea Dupa aproximativ 1-2 minute de la sacrificare se poate trece la operatiunea de jupuire. Sectionarea totala a gatului se realizeaza printr-o miscare rapida. Exista mai multe procedee de asomare a iepurilor ( descrise sumar in cartile de specialitate ) : . continua cu arterele carotide (provocand o sangerare abundenta) si se finalizeaza cu laringelele si traheea.tensionarea corpului (smucirea brusca a capului si trupului in directii opuse) . cu atat efectuarea jupuirii va fi mai dificila (pielea aderand mai puternic la trup).electrocutarea ( cu pistolul electric de asomare) Atentie !!! Nestapanirea corespunzatoare a tehnicilor de asomare descrise mai sus poate provoca animalelor dureri intense (manifestate prin tipete pe care nu le veti uita prea usor). Aceasta operatiune se executa in conditii optime folosind un cutit lung de minim 20 de cm si foarte bine ascutit. . Pe plan longitudinal sectiunea incepe obligatoriu cu coloana vertebrala (paralizand in totalitate iepurele). atunci cand este aplicat unui animal. In acest mod animalul va fi decapitat repede (dureaza 1-2 secunde) si aproape fara durere (cel putin asa sper). decat sub indrumarea unui crescator profesionist experimentat. Sacrificarea propriu-zisa Prin sacrificare intelegem cauzarea mortii animalului (dupa imobilizare si asomare) prin sangerare. fiind deci un mijloc de evitare a suferintele inutile. Blana iepurelui se jupoaie dinspre membrele posterioare spre gat dintr-o singura miscare . 5. De asemenea.asomare = orice procedeu care.rasucirea capului la 360 de grade (rezultand fracturarea instantanee a coloanei vertebrale si sectionarea maduvei spinarii in zona cervicala) . in acelasi fel in care scoatem de pe mana o manusa intorcand-o pe dos.lovirea puternica cu un obiect contondent la baza osului occipital (la ceafa) . Nu sfatuiesc pe nimeni sa implementeze practici noi in crescatoria sa. 4. Imediat dupa decapitare gatul animalului va fi dirijat spre galeata aflata la indemana (pentru recoltarea jetului sangvin).

etc). In mod obligatoriu de pe ficat va fi indepartata vezica biliara (colecistul) intrucat contine un lichid foarte amar numit bila ( o veti recunoaste imediat dupa culoarea verde). ficat infestat cu coccidii de culoare alba. Important : Cu ocazia eviscerarii trebuie sa analizam cu atentie organele interne ale iepurelui pentru a depista eventualele afectiuni gastrointestinale ce ar putea sa faca carnea improprie consumului ( ex: intestine inchise la culoare si umflate cu gaze. 6. dinspre membrele posterioare spre torace.vor fi depozitate in galeata si . iepurelui i se vor sectiona picioarele (de la articulatia genunchilor ). Dupa scoatere. ficatul . Carcasa va fi analizata cu atentie pe exterior si interior pentru a depista eventualele boli ale sistemului osos sau muscular. folosind cutitul de 10 cm.plamanii si inima vor fi spalate . abdomenul iepurelui va fi sectionat median . Rinichii . taiate in 2 si asezate in farfurie. ulterior .vor putea constitui hrana cainilor din gospodarie.5. Eviscerarea Dupa jupuire. iar carcasa obtinuta va fi spalata cu atentie timp de 1-2 minute pentru a indeparta orice fir de par sau alte impuritati. Igienizarea carcasei Dupa eviscerare .dupa prelucrarea termica . rani interne. . e mai bine sa renuntam imediat la folosirea produselor pentru consum si sa incineram toate produsele si subprodusele provinite de la animalul in cauza. Indepartarea intestinelor se face foarte usor. In cazul in care suspectam existenta vreunei boli.

s. toate produsele obtinute vor fi sortate pe categorii . incepem de la capat procesul cu iepurele urmator. .) In nici un caz nu vom amesteca carnea cu organele interne si in nici un caz nu vom pastra pentru consum produse care nu arata sanatos ( carnea iepurelui trebuie sa fie alba-roz. 8.Informatiile de acest gen sunt necesare pentru a invata din mers si a trage concluzii despre hranirea si dezvoltarea animalelor din gospodaria noastra (ex: depistarea bolilor. Blanitele vor fi puse la uscat. Transarea Este o operatiune simpla si se efectueaza asa cum se vede mai jos.d. Fiecare exemplar va necesita atentia noastra aproximativ 20-25 de minute ( ceea ce inseamna ca o echipa de doua persoane poate sacrifica in cinci ore aproximativ 12-15 iepuri). 9. Dupa taierea tendoanele din jurul articulatiilor. Nu vom incerca fortarea .spalate din nou si lasate sa se zvante 10-15 minute dupa care urmeaza sa fie refrigerate si congelate .m. depistarea deficientelor de nutritie. costite la costite. dar nu vor fi asezate direct sub razele soarelui ci la umbra. Dupa finalizarea transarii . Depozitarea temporara a produselor si subproduselor obtinute Dupa terminarea activitatii. Dupa scurgerea sangelui din bucatile de carne. in vase cu apa (organe la organe. acestea se pot rasuci. acestea vor fi scoase din apa.a.etc). ruperea articulatiilor sau a oaselor intrucat riscam sa ne accidentam prin taiere sau intepare.asa cum vom vedea cand vom ajunge la capitolul despre " Valorificarea productiei de carne". cu o tenta mai inchisa la exemplarele adulte).

SACRIFICAREA IEPURILOR IN ABATOARE abator = orice instalatie sau local aflat sub control sanitar veterinar. destinat sacrificarii profesionale a animalelor. sa vedem cateva poze referitoare la modalitatile de sacrificare a iepurilor in abatoare. pentru producerea carnii pentru consum sau pentru alte motive.Si acum. Pasul 1 Pasul 2 .

Pasul 3 Pasul 4 .

Pasul 5

Pasul 6

Tehnologia creşterii animalelor de blană: nutria, nurca, vulpea argintie

Nurca
Nurca este un animal salbatic apartinand familiei Mustelidae, care este crescut in captivitate, in special pentru productia de blanuri. Primii pui de nurca nascuti in captivitate au fost obtinuti in 1936, in Statele Unite. In libertate, se intalnesc doua subspecii de nurca: - nurca americana (Mustela vison) sau vizonul; - nurca europeana (Mustela lutreola). In captivitatea, se creste, in special, nurca americana. Extinderea cresterii nurcilor se datoreaza adaptabilitatii animalelor la conditiile de mediu oferite de crescator si calitatilor deosebite ale blanurilor.

Aspectul exterior si dimensiunile
Nurca este un animalut de talie mica. Capul mic si lat, cu fruntea tesita este prevazut cu urechi mici, rotunjite. Botul este lat. Buza superioara, anterior si toata buza inferioara sunt de culoare alba. Corpul este alungit, cu picioare scurte. Degetele de la

nivelul membrelor posterioare sunt unite printr-o membrana interdigitala, acoperita cu par, ceea ce il face un bun inotator. Nurca prezinta glande perianale. Blana lor este deasa, lucioasa, usor aspra. In urma cresterii in captivitate din nurca salbatica ce prezinta varietatea de culoare maro inchis, au aparut in mod spontan mai multe mutatii care s-au stabilizat ca varietati de culoare. Se cunosc 27 varietati de culoare dintre care 19 sunt determinate de gene recesive si 8 de gene dominante. Astazi, se intalneste o gama larga de culori, ca: negru, maro, gri, albastru, violet, alb. Blana este mai inchisa in partea dorsala a corpului, mai ales pe ceafa si catre membrele din spate. Fata ventrala a corpului are o nuanta mai deschisa, sur-cafenie. Pe gat, caracteristic, se poate sesiza o pata mica, galbena sau albicioasa. Lungimea corpului variaza intre 28-45 cm, iar cea a cozii este de 11-18 cm. Masa corporala este de 1-5 kg la mascul si de 0,5-1 kg la femela.

Comportamentul
Nurcile sunt mamifere carnivore semiacvatice. Nurcile sunt animale extrem de sensibile la stres, femelele purtand avorta spontan, in aceste circumstante. Nurca duce o viata monogama, sapandu-si galerii pe malul apelor. Inoata si se scufunda bine. Este un vanator crunt, chiar daca agresorul este mai puternic. Este un animal carnivor, hranindu-se cu peste, insecte, mormoloci de broasca, soareci.

Habitatul
Nutria este raspandita in cea mai mare parte a Nordului Europei, precum si in aproape toata America (nurca americana), Asia de Nord-Vest, Caucaz si Siberia de Vest. La noi, este destul de raspandita fiind intalnita cu predilectie in jurul apelor statatoare si curgatoare, atat in regiunile de campie, cat si in cele de deal si de munte. Populeaza, in general, locurile parasite de prin luncile paduroase din vaile raurilor, din zona lacurilor, baltilor, deltelor. In Moldova, se intalneste in regiunea cursului inferior al Nistrului. In salbaticie, nutria traieste, de obicei, in scorburi de copaci, in vizuini sau in galerii. Nurcile crescute in captivitate, in crescatorii, trebuie sa beneficieze de anumite conditii de viata. Toata crescatoria trebuie sa fie betonata si prevazuta cu un sistem de canalizare. Custiile individuale montate pe un cadru metalic, fiecare la un metru inaltime de la platforma de beton sunt acoperite cu o copertina. Custile prezinta o dimensiune standard (Lxlxh = 100x36x31 cm). La unul dintre capetele custii se amenajeaza un cuib ce comunica cu padocul printr-un orificiu circular. Custile sunt formate din plasa de sarma. In partea opusa cuibului este prezenta o adapatoare din aluminiu pentru furajare. Intreaga crescatorie este imprejmuita de un gard din plasa, cu o inaltime de 2 metri, 30 de centimetri intrand in beton.

Hranirea
Alimentatia nurcilor este alcatuita in proportie de 60-80% din furaje de origine animala si restul din furaje de origine vegetala. Furajele de origine animala sunt reprezentate de confiscate de abator, organe (de ovine si taurine), peste, lapte si derivati din lapte, oua, pui in varsta de o zi, confiscate de pasari de la abator. Acest sortiment se toaca marunt (circa 5 mm). Furajele de origine vegetala sunt reprezentate de paine neagra (bogata in complex B), rosii, cartofi fierti, frunze de

salata, de spanac tocate marunt (circa 1 mm). In hrana nurcilor se vor introduce, de asemenea, minerale, sare fosfocalcica si carbune de lemn. Toate aceste alimente se amesteca in malaxoare speciale si se administreaza circa 300 g/zi/nurca adulta. Nu se pregateste hrana decat pentru ziua respectiva. In timpul sezonului rece, hrana se administreaza in timpul pranzului, iar in sezonul cald, la sfarsitul zilei.

Reproductia nurcilor
nurcile se reproduc o singura data pe an, intre 5-25 martie. Raportul intre sexe este 1:3. In perioada de calduri, maturarea ovulului se face in 2-3 serii, la un interval de 6-8 luni; Ovulatia este provocata de actul sexual si are loc la 48 de ore dupa imperechere; In urma fecundarii, incepe diviziunea celulara ducand la aparitia zigotului. Acesta coboara in uter, dar nu se implanteaza, hranindu-se prin difuziune si osmoza cu embriotrop (lapte uterin); Nu se formeaza placenta ca la restul mamiferelor. Daca se folosesc doi masculi se obtin semifrati sau semisurori (frati vitregi), dar de obicei, se foloseste acelasi mascul. Gestatia dureaza intre 38-78 de zile, cu o medie de 52 de zile. Fatarea se desfasoara eutocic (fara probleme), in cuibul de fatare, femela dand nastere, in medie, la 4-6 pui (cu o lungime de 5-7 cm si o greutate de circa 7-9 grame). Puii prezinta canalul auditiv infundat, sunt lipsiti de par, iar ochii sunt lipiti, deschizandu-se in jurul varstei de 30 de zile. La 50 de zile, parul de vara este complet dezvoltat. Intarcarea se realizeaza la 50-60 de zile (circa 2 luni), hranirea suplimentara a puilor facandu-se dupa primele 3 saptamani de viata cu un amestec format din ficat si splina de vita si oua fierte.

Boli si afectiuni curente
Majoritatea variatiilor de culoare ale blanii prezinta unul sau mai multe defecte, in comparatie cu tipul salbatic. Aceste defecte au aparut ca o consecinta a efectelor pleiotropice a genelor mutante, incat bolile ereditare sunt foarte frecvente la aceasta specie. Astfel, nurca Aleutina, care are culoarea albastra-violet, prezinta o debilitate constitutionala si o sensibilitate crescuta la boli. Nurca mutanta Pastel Royal prezinta o anomalie congenitala a gatului numita (torticolis). Nurcile albe Hedlund sunt caracterizate printr-o predispozitie crescuta la surditate, iar majoritatea masculilor prezinta azoospermie (sunt sterili).

CRESTEREA NUTRIILOR
Cresterea nutriilor ar fi o afacere de familie profitabila pentru fermieri daca se tine cont de urmatoarele avantaje: Nu cere investitii considerabile, iar profitul poate fi obtinut chiar din primul an; In comparatie cu iepurii, nutria este foarte rezistenta la boli, asa ca pierderile sunt practic excluse si cheltuielile pentru vaccinuri nule; Totodata animalul nu e pretentios la hrana, consumand resturi vegetale, ierburi etc. Nutria este un animal rozator, semiacvatic, intalnit in stare salbatica in regiunile mlastinoase din America de Sud. Animalul adult cantareste la varsta de un an in jur de 5 kg. Pe piata autohtona, pretul unui kg de carne de nutrie, ajunge pana la 40 de

dupa fatare. ferit de curenti si de zgomote neobisnuite. Metoda cresterii la podea este mai avantajoasa.lei. protejata din interior contra roderii cu plasa din sarma. totodata din cauza zgomotului (latratul cainelui. desi speciile Nutria neagra.) animalele pot pierde pofta de mancare. masculii si femelele. situat pe latimea custii. Femelele produc. Terenul Expertii afirma ca terenul pe care se organizeaza crescatoria de nutrii trebuie sa fie permeabil. inclusiv cele cu pui. Nutriile sunt foarte sensibile la curentii de aer. apar la 1-3 zile. de la 100-110 cm lungime si 65-70 cm latime pana la 200 cm lungime. in conditiile cresterii in captivitate. Inmultirea Nutriile se inmultesc pe tot parcursul anului. dupa intarcare. inalt de 1. Totodata de la nutrii sunt utile si blanurile. o familie de 11 membri poate fi amplasata pe 4-5 metri patrati.5-4 kg. Nutria standart. Fiecare cusca este prevazuta cu 1-2 usite de vizitare si la unul din capete cu un bazin de scaldat. care ar avea sub 4 kg ar fi de 200-250 lei. Pretul unui animal matur de 4-5 luni. Causeni. care se face din scandura rezistenta. Grigoropol. zincata. Problema principala cu care se confrunta crescatorii de nutrii este achizitionarea materialului genetic corespunzator. Chisinau din Republica Modova. muzica la volum ridicat etc. iar masculii la 7-8 luni. Acestea se confectioneaza din sarma groasa. La celalalt capat al custii se ataseaza cuibul. Incinta se imprejmuieste cu gard din plasa de sarma zincata.5-2 m. . Custile suspendate pot avea diferite marimi. Pe de alta parte. La nutrii durata vietii este de 6-8 ani. femelele introducandu-se la reproductie la varsta de 5-6 luni. Nutria lemon pot fi gasite la membrii Societatii "Myocastor-lepus" din Donduseni. insa se recomanda ca femela mama sa fie data la monta in urmatorul ciclu. Adapostirea se face in custi suspendate (la minimum 3545 cm deasupra solului) sau in compartimente situate la sol. Caldurile dureaza circa 36 de ore si se repeta la intervalele de 24-30 de zile. pierzand astfel din greutate. 4-6 pui viabili la o fatare. in cazul compartimentelor situate la sol. La prima imperechere animale trebuie sa aiba masa corporala de cel putin 3. Animalele adulte de reproductie. in medie. scade accentuat. cu ochiul de 25/25 mm. sunt cazate individual iar puii. Pentru infiintarea unei familii aveti nevoie de 10 femele si un mascul. 80-90 cm latime si respectiv 40-50 cm inaltime. dupa varsta de 3-4 ani. In tara noastra practic nu exista crescatorii care sa ofere fermierilor masculi si femele pur sange. o pielicica costand circa 150 de lei. fiindca sunt economisiti bani din amplasarea custilor suspendate si a bazinului. care provoaca aparitia mucozitatilor. Tineretul provenit din aceeasi fatare trebuie cazat in aceeasi cusca. Perioada de gestatie este in medie de 132 zile. cu ochiuri de maximum 30/30 mm. aproape de sursa de apa potabila si de reteaua electrica. in general. 40-55 cm din lungimea acesteia. Primele calduri. in grup. Bazinul se confectioneaza din tabla galvanizata. insa prolificitatea. si usor inclinat. acest gen de produs lipsind practic de pe piata.

grupati pe sexe. Expertii recomanda crescatorilor incepatori un raport de cel putin 1/10. incercarile se reiau in perioada de 48-54 zile dupa fatare. Puii se intarca in jurul varstei de 24 de zile si se transfera.Raportul poligamic este variabil. 1/15. In cazul in care nu se realizeaza monta. stiut fiind ca intr-un grup format nu se mai pot introduce alte animale. in cazul cresterii in perechi. Expertii recomanda ca hrana sa se dea sub forma de amestec umectat de sfecla si de fan sau masa verde tocata. Productia de blanuri Recoltarea blanurilor se face la varsta de 8-9 luni a tineretului de productie. femela se introduce in cusca masculului sapte zile la rand incepand cu a 24-a zi dupa fatare. Carnea de nutrie este un aliment valoros. Din punctul de vedere al continutului in substante nutritive. in varsta de 6-8 luni. Monta la mana se practica de obicei in cazul femelelor dupa fatare. Fatarile survin de obicei in timpul noptii sau dimineata devreme. in compartimente de cazare colective. Imperecherea se face individual (monta la mana) sau in grup (monta in harem).5-2 m de sursa de caldura. indiferent de sezon. nu este inferioara carnii de iepure de casa si de bovine. in cazul tineretului care intra pentru prima data la reproductie. de la un mascul la o femela. Are un continut deosebit de ridicat de hemoglobina musculara: 800-1000 mg % (fata de 150-200 mg % la iepure de casa). in care se pune accentul pe ferirea animalelor de lumina solara directa si pe marirea frecventei imbaierilor cu apa proaspata. Apararea sanatatii nutriilor . grasimi si hidratii de carbon). In scopul obtinerii unei calitati corespunzatoare. recoltarile din sezonul cald sunt precedate de o perioada de pregatire. pana la 1/10. Uscarea se face intr-o incapere incalzita la temperatura de 25-30 de grade. Pentru obtinerea imperecherii individuale. iar monta in harem. Dupa degresare blanurile sunt imbracate simetric pe sanuri in vederea uscarii. furaje concentrate bine maruntite si saruri minerale. Alimentatia nutriilor Zilnic o nutrie trebuie sa consume cel puti 200-250 de grame de furaj concentrat. animalele cu greu suportand murdaria.6-2 kg. 1.5-3 kg carne iar de la un tineret. Desi face parte din ordinul rozatoarelor nutria suporta cu dificultate celuloza si aceasta inrautateste calitatea celorlalte furaje: fiecare procent suplimentar de celuloza micsoreaza cu 1-2% digestibilitatea substantelor nutritive calorigene (proteine. Productia de carne Odata cu blana de la o nutrie se obtin si 2. Totodata este foarte important ca apa nutriilor sa fie schimbata zi de zi. cand parul secundar este dezvoltat si cel intermediar este naparlit. cu exceptia masculilor in haremul femelelor. avand grija ca blanurile sa nu fie mai aproape de 1.

septicemia hemoragica. miros. sorgul. mijloacele de cazare. varza in exces. . Totusi. pot fi afectate de unele maladii contagioase. primavara si toamna. haine de lucru). CITEVA SFATURI La infiintarea unei familii de nutrii trebuie sa urmarim ca masculul sa fie si liderul familiei. cum sunt pesticidele. . Nu in ultimul rand. tricofitia. atunci ea trebuie exclusa pentru a nu zadarnici inmultirea animalelor. respectiv a plantelor toxice din masa verde. pentru a evita aparitia unor probleme digestive la nutrii. prezenta sau absenta mucegaiurilor.Intoxicatii cu plante otravitoare. de asemenea la preintampinarea formarii nitratilor in bulbo-radacinoaselor preparate). plantele supraingrasate cu azot. . preintampina inmultirea mustelor). macrisuri. cotetele pentru pasari nu trebuie amplasate deasupra custilor cu nutrii. . mucegaite (atentie la furajele inghetate. mustarul. fermentate.Intoxicatii cu furaje alterate. Din categoria bolilor necontagioase. Totodata este necesar sa tinem cont ca trecerea de la hrana uscata la cea verde si invers se face lent. cand animalele sunt mai susceptibile la imbolnaviri. mai frecvent cu nutreturi incinse. sanatatea animalelor fiind atestata prin certificat veterinar.Procurarea animalelor se va face din zone si din crescatorii indemne de boli specifice nutriilor. inventar. printre care. Dintre mijloacele de dezinfectie pot fi folosite: flambarea cu lampa de benzina. sarea de bucatarie in exces. .Mentinerea in permanenta a curateniei uneltelor si a adaposturilor. lacuri si vopselele care contin plumb ( folosite pentru vopsirea custilor). colibacterioaza. timp de 7-10 zile. apa clocotita si lesia de cenusa precum si substante dezinfectante omologate. controlul zilnic al nutreturilor dupa aspect. la nutrii pot aparea: . fiindca acestia au o boala comuna care poate fi transmisa de la gaini la nutrii. volbura.Intoxicatii cu compusi chimici. cum sunt: paratifoza.Nutriile sunt in general rezistente la boli.( evacuarea frecventa a gunoiului si apei murdare.Apa trebuie sa fie potabila si cat mai proaspata. care contin acid oxalic). galbeaza si trichineloza. Pentru prevenirea imbolnavirilor la nutrii crescatorii trebuie sa aiba in vedere recomandarile specialistilor: . . rapita. Daca una din femele incearca sa-l inlocuiasca.Dezinfectia bianuala a intregii crescatorii (incinta.Hranirea rationala a animalelor. frunze de sfecla si stir. cartofii cruzi incoltiti (atentie la loboda. .

cu constitutie fina spre robusta. Greutatea corporala la masculi este de circa 5. iar in restul lumii se gaseste in captivitate. Lungimea corpului este de 65 cm la masculi si de 60 cm la femele. Raportul intre sexe este de un mascul la trei femele. Mures si Bacau. matasoasa si elastica Coama este prezenta la masculi si este alcatuita din fire de spic groase si relativ lungi. vulpea argintie.5 kg.circa 75 lei NOTA BENE. cu irisul inchis la culoare la varietatea argintie si deschis la cea platinata. Sistemul de monta este dirijat in care se face potrivirea perechilor in functie de caracterele fizice si estetice pe care le dorim. In prezent se cresc vulpi argintii la Tg. specia (Vulpes fulva).circa 150 lei Hranirea unei nutrii timp de un an . La 15 zile deschid ochi si la 30 de zile trec la furajarea suplimentara cu pasta carnata. Dupa o gestatie de 52 -54 de zile. Constanta. La Codlea sa infiintat prima ferma de crestere a vulpilor argintii in 1924. Capul. Pana in 1990 au existat 18 ferme in care s-au crescut vulpile argintii in Timis. Dimorfismul sexual este putin exprimat. . genul Canis. botul si urechile sunt ascutite. Galati. Vulpea argintie este de talie mijlocie.5-6 kg iar la femele de 4-4. VULPEA ARGINTIE Vulpea argintie este un animal carnivor care face parte din familia canidelor. Specialistii considera ca daca femela la o fatare aduce 5-6 produsi atunci rentabilitatea afacerii este asigurata. cu o granulatie mai fina decat la animalele adulte. in crescatorii de profil. iar la Tg Mures s-au facut primele populari cu vulpii argintii in 1950. situati frontal. In stare salbatica este raspandita in partea de nord al Statelor Unite si in Canada. Satu Mare. Membrele sunt relativ lungi si fine. Aceasta specie este originara din America de Nord unde a aparut ca o mutatie spontana din vulpea rosie de padure (Vulpes vulpes). Vulpile argintii sunt cu reproductie sezoniera. Intarcarea se face la 45 de zile. are doua varietati bine definite ca aspect fenotipic: varietatea standard cu blana fina si matasoasa.Cheltuieli la infiintarea unei familii (11 nutrii) Procurarea materialului genetic 11 x 250 = 2750 lei Constructia adapostului . Neamt. care debuteaza in 15-20 ianuarie si dureaza aproximativ 3 luni. Blana este deasa. cu un profil al capului dreptunghiular. femela fata 3-5 pui acoperiti cu par si cu ochii inchisi. pufoasa. varietate Alaska inalta cu blana brun roscata. Bucuresti. In SUA. cu ochi rotunzi.

In sezonul cald. Mongolia si sudul Rusiei. Are botul ascutit. ce pe spate are culoarea neagra sau gri – argintiu iar pe lateral si abdomen este galbena deschis. Vulpes cana Este intilnita in Afganistan. Sacrificarea vulpilor pentru blana se face in lunile noiembrie decembrie. sacalii si ciini domestici. Egipt. fara a socoti coada care are 30 – 40 cm. preria si in ferme. Algeria. . India si Banglades. Sunt totusi si citeva populatii in Nordul Africii. Dar se mai intilneste si in tari ca Senegal. Vulpea polara Vulpea Alopex lagopus Iarna este de culoare alba. Ea prefera regiuni cu o bogata diversitate a vegetatiei. Aria de raspindire Vulpea rosie se gaseste in aproape toata Europa si in Nordul Americii. Dupa varsta de trei luni se vor caza individual pentru a evita conflictele. picioare scurte dar puternice.Se cazeaza in custi de 0. tundra. Vulpes velox Aceasta vulpe este intilnita in zona sudica. cu precipitatii reduse. in districtul Mustang din nordul Nepalului. Aceasta se intilneste in sudul Africii din Zimbabue pina in Angola. Libia. Tunisia. Este recomandat ca intarcarea sa se faca pe grupe de frati si sexe cu o densitate de 2 pui la metru patrat. Se intilneste in nordul Africii. Arabia Saudita si Iran. Nepal.80 metri cubi. Prefera zonele inalte. arida a Statelor Unite. La statiunea din Tg Mures exista 4 varietati: varietatea argintie (gri inchis cu nuante de bleu). Vulpes chama este o vulpe mica. La 12 luni se instaleaza maturitatea sexuala. urechi lungi si o coada lunga si stufoasa. Afganistan. Pakistan. Vulpes corsac Aceasta vulpe se intilneste in regiunile de semi – desert din zona centrala a Africii si in tari ca Afganistan. Prefera regiunile uscate. Prefera regiunile aride dar se poate intilni si in regiunile impadurite. Pakistan si Israel. de desert chiar. Somalia si Sudan.6 si 5 kg. Are intre 45 – 61 cm lungime. Cintareste intre 3. Citeva grupurii au fost duse in Australia in secolul XIX. Manciuria. vara isi schimba blana si este gri cenusie. Vulpes pallida Aceasta vulpe se intilneste in centrul Africii si in sudul Saharei. Habitat Vulpea rosie are ca habitat locuri salbatice care includ padurile. Mai este intilnita in tari ca maroc. Vulpes ferrilata (Vulpea tibetana) Aceasta vulpe este intilnita in Tibet. in N – V Indiei. Aceasta provine din zona nordica a Canadei. Intotdeauna coada este neagra. Prefera zonele deschise ale savanei si regiunile semi – aride din sudul Africii. Tipuri de vulpi Vulpes bengalensis se gaseste in Himalaia. Vulpes zerda (Fennecus zerda) este o vulpe mica in comparatie cu ceilalti membrii ai familiei ca lupi. Iran. Vulpes rueppelli Aceasta vulpe este intilnita in Desertul Sahara in nordul Africii si in deserurile peninsulei Arabiei. iar varsta productiva este de 5-6 ani. Insa s-a observat ca numarul lor este in crestere in zonele suburbane.

Se mai adauga culoare rosiatica a ochilor cu pupila contractata care nu e circulara ca cea a lupilor. Expedierea probelor Crescatorii trebuie sa expedieze daca este posibil toate animalele moarte la laborator. oasele. iar cele dinapoi cite patru. Ca si celelalte carnivore. ca si premolarii si molarii. impodobit cu mustatii stufoase. din care singura coada are 30 – 40 cm. UNELE POZE SI CHIAR UNELE COMENTARII SUNT PRELUATE DE PE INTERNET. Picioarele vulpii sunt scurte. foarte putin ovala. in scop de diagnostic. si prin cel mai rapid mijloc de transport. Lungimea corpului este intre 110 si 130 cm. Expedierea probelor trebuie sa se faca cit mai repede. deci vulpea nu macina hrana. caninii sunt foarte ascutiti. apelati imediat la un medic veterinar specializat. falca de jos nu poate face miscari laterale. . transportate de un delegat. Bolile vulpilor In cazul suspicionarii sau aparitiei unor boli infecto – contagioase. Ca deosebire este dezvoltat premolarul IV de pe maxilarul superior si primul molar de pe cel de jos care se imbina ca un cleste care sfarima hrana tare. ci numai in sus si in jos. cu taietura ploapelor ingusta. ci o imbucatateste. ochii asezati oblic. Ele nu trebuie congelate. sfisiind-o in clestele maselelor ascutite. cele din fata avind cite cinci degete. buzele subtiri. Formula dentara este asemanatoare cu aceea a lupului. MENTIONTIUNE: PENTRU USURINTA REDACTARII ACESTUI MATERIAL. intinse lung ca intr-un zimbet siret. impachetate impermeabil.Aspect exterior Vulpea are botul lung. ci aproape in linie dreapta. Incisivii de pe margine sunt putin mai lungi. Vulpea poate ajunge pina la 9 – 10 Kg. cu urechi miscatoare – toate acestea dau impresia unui animal deosebit de viclean. ci doar conservate la rece. ascutit.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->