ELEMENTE DE CONSTRUCTIE SI STRUCTURI DE REZISTENTA DIN LEMN

Elementele de constructie sau structurile de rezistenta , diferite ca forma geometrica , dimensiuni, mod de alcatuire, functiuni etc se obtin prin asamblarea dupa anumite reguli a diferitelor produse din lemn cu ajutorul mijloacelor de imbinare. Se pot realiza astfel grinzi cu sectiune simpla sau compusa, cu inima plina sau cu zabrele, arce, cadre, cupole, bolti, case integral prefabricate etc.

1. Grinzi cu sectiune simpla sau compusa

Acestea se utilizeaza ca elemente de rezistenta la alcatuirea planseelor din, ca elemente e acoperis (pane, capriori) sau ca grinzi la poduri. In mod obisnuit grinzile cu sectiune simpla se considera simplu rezemate. La deschideri mai mari, in cazul incarcarilor uniform distribuite, pentru reducerea momentelor incovoietoare si implicit a consumului de material lemons se recomanda utilizarea grinzilor cu articulatii dispuse la aproximativ 0,15 0,20 m din deschiderea grinzii fata de reazeme:

De desenat fig 4.46 pag. 131 Const.

-01-

Intrucit atit la grinzile cu articulatii, cit si la cele continue momentele din prima deschidere, pe reazem si in cimp sunt cu 15 20% mai mari decit in deschiderile curente, pe prima deschidere se intareste sectiunea sau se micsoreaza deschiderea (prin contrafise). Pentru a putea utiliza grinzi cu sectiune simpla la preluarea unor eforturi mai mari se poate recurge la reducerea deschiderii prin introducerea unor elemente speciale, obtinindu-se: a- grinzi cu subursi;

De desenat fig. 4.47 a pag. 132

b- grinzi cu contrafise;

De desenat fig 4.47 b pag. 132

-02c- grinzi cu subursi si contrafise;

De desenat fig. 4.47 c pag. 132 Constr.

d- grinzi cu subgrinzi.

De desenat fig 4.47 d pag. 132 Constr.

-03In cazul unor elemente cu deschideri si incarcari relativ mari la care grinzile cu sectiune simpla sunt insuficiente atit sub aspectul rezistentei, cit si al deformatiei se folosesc grinzi continue cu sectiuni compuse

realizate din doua sau mai multe elemente in sectiune, dispuse alaturat sau pe verticala.

De desenat fig. 4.48 pag. 132 C

De desenat fig. 4.49 pag.132 C

-04Grinzile cu sectiune compusa , constanta sau variabila, simplu rezemate sau continue se pot realiza si din scinduri sau dulapi incleiati. Grinzile realizate din lemn lamelat incleiat, avind intradosul curb si moment de inertie variabil, datorita avantajelor pe care le prezinta din punctual de vedere

constructive si tehnico-economic, se utilizeaza pe scara tot mai larga la rezolvarea structurii de rezistenta a acoperisurilor unor constructii civile, industriale si agricole.

De desenat fig. 4.50 pag. 133 C

In vederea imbunatatirii comportarii lemnului la diverse solicitari (in special la tensiune din incovoiere), pe baza studiilor privind perfectionarea tehnologiei de incleiere si de realizare a constructiilor incleiate au aparut si sau extins elementele armate sau pretensionate din lemn incleiat, utilizate in special, in acele sectoare sau domenii in care constructiile metalice sau din beton armat nu sunt eficiente (industria chimica). Elementele armate se realieaza cu cleiuri pe baza de epoxid, bare de otel beton obisnuit (circulare sau dreptunghiulare) si au forme ale esctiunii transversale current utilizate si la elementele obisnuite -05-

Dedesenat fig 4.51 pag. 133 C.

Elementele pretensionate din lemn incleiat sau din placaj se realizeaza dintr-o grinda din lemn lamelat incleiat si tiranti din otel obisnuit sau de calitate superioara, in functie de marimea deschiderii si destinatia constructiei.

De desenat fig. 4.42 pag. 133 C.

-06-

2. Grinzi cu inima plina

In functie de sortimentele de material lemnos si de mijloacele de imbinare utilizate, grinxile cu inima plina pot fi realizate cu inima din scinduri incrucisate sau din placaj.

Grinzi cu inima plina din scinduri incrucisate. Se folosesc la acoperisuri cu panta redusa (p 10%) si la deschideri relativ mici (6 12 m). Pot fi de forma: - dreptunghiulara;

De desenat fig. 4.53 a pag. 134 C.

trapezoidala cu doua pante;

De desenat fig. 4.53 b pag. 134 C.

trapezoidala cu o panta.

-07-

De desenat fig. 4.53 c pag. 134 C.

Inaltimea grinzilor depinde de deschidere si de forma: astfel, inaltimea maxima h a grinzilor cu talpile paralele, a celor trapezoidale cu o singura panta la mijlocul deschiderii, iar a celor cu doua pante la l/ 4 din deschidere, se ia de cel mult 1/9 din deschidere. Inaltimea la reazem h la grinzile trapezoidale cu doua pante si inaltimea minima h la grinzile prapezoidale cu o singura panta trebuie sa fie cel putin din inaltimea grinzii la mijlocul deschiderii. In cazul unei inaltimi mai mici pe reazem, asezarea cuielor in panoul de la reazem este mai greu de realizat si rigiditatea grinzii se micsoreaza mult. Elementele principale ale grinzii sunt: talpile, inima si nervurile de rigidizare. Talpile si nervurile se fixeaza de inima cu ajutorul cuielor. Talpile grinzilor se executa din scinduri sau dulapi de aceeasi sectiune, cu grosimea de 3,8 5,8 cm si latimea de 15 22 cm. Inima se realizeaza din doua rinduri de scinduri, inclinate fata de talpa inferioara sub un unghi de 30 45. Grosimea scindurilor inimii este de 1,8 2,4 cm, iar latimea de cel putin 15 cm; in cazul unei latimi mai mici a scindurilor, numarul rosturilor inimii creste si, ca urmare, creste si numarul cuielor care nu lucreaza. -08-

De desenat fig. 4.54 pag. 135 C.

Nervurile intermediare de rigidizare se monteaza la distanta de 1/8 1/10 din deschidere; grosimea lor este aceeasi cu grosimea scindurilor talpii, iar latimea, de doua ori mai mica. Nervurile de rigidizare de la reazeme constau din fururi si eclise cu aceeasi sectiune ca si scindurile talpii. Rolul nervurilor este sa mareasca rigiditatea inimii si sa distribuie incarcarea locala intre talpa superioara, inima si talpa inferioara. Imbinarea de prelungire a talpii superioare supusa la compresiune se face cap la cap, iar pentru asigurarea rigiditatii in planul grinzii, talpile se acopera cu doua eclise fixate cu buloane de stringere. Imbinarea talpii inferioare se realizeaza de obicei la mijlocul deschiderii grinzii (unde eforturile de lunecare sunt mici) prin intermediul a doua eclise si o furura care se fixeaza de talpa cu buloane sau cuie cu diametre mari (diametrul tijelor si numarul lor rezulta din calcul). Marginea inimii intrerupte se fixeaza de talpa cu ajutorul unor rigle speciale, imbinate cu cuie, de inima si talpi. -09-

De desenat fig. 4.55 pag. 135 C.

Grinzile cu inima plina din scinduri incrucisatepreiau solicitarea de incovoiere din incarcarile exterioare prin eforturi normale care apar in talpi, iar inima lucreaza la eforturi de lunecare

De desenat fig. 4.56 pag. 136 C.

-10Dimensionarea talpilor grinzii in sectiunea de efort maxim se face la solicitarile: T = C = M/ho; - talpa intinsa se verifica cu relatia: T ef = et, [N/mm]; Anet - talpa comprimata se verifica cu relatia: T ef = ac [N/mm]. Ay in care:

T si C sunt eforturile de tensiune, respectiv de compresiune din talpi, in N; M momentul incovoietorin sectiunea considerata, in Nmm; ho-distanta intre axele talpilor, in mm; Anet aria neta a talpii comprimate, in mm; Ay coeficientul de flambaj in raport cu axa y. Pentru determinarea coeficientului de flambaj, trebuie avute in vedere urmatoarele considerente: - talpa comprimata nu-si poate pierde stabilitatea in planul grinzii, fiind impiedicata de prinderea de inima prin cuie care lucreaza la solicitarile obisnuite ale imbinarilor cu tije (incovoiere si strivire); - in plan perpendicular pe planul grinzii insa, iesirea din plan a unei scinduri a talpii nu este impiedicata, cuiele lucrind in acest caz la smulgere. Lungimea de flambaj se considera distanta dintre pane, care trebuie prinse de talpa superioara in mod corespunzator; daca distanta intre pane lf indeplineste conditia lf 25 tt, talpa poate fi vderificata la compresiune simpla. La dimensionarea talpii intinse se parcurg urmatoarele etape: - se determina incarcarile, momentul incovoietor si forta taietoare; 1 1 - se alcatuieste grinda pe criterii constructive luind h = 7 9 din l; - se aleg elemente pentru talpi din sortimentul standardizat si se verifica sectiunile alese. -11Calculul inimii se face la solicitarea de lunecarece apare intre talpa si inima. Considerind lunecarea L pe un metru liniar aceasta determina aparitia unor eforturi de compresiune in scindurile inimii de pe o directie si a unor eforturi de intindere in cele de pe cealalta directie. Cuiele care prind inima de talpa preiau eforturile de lunecare ce apar intre inima si talpa in timpul incovoierii; lunecarea se determina pe unitatea de lungime a talpii cu relatia: QxS L = , I unde: L este lunecarea dintre inima si talpa pe un metru, in N/m; Q forta taietoare in sectiunea considerata, in N; S momentul static al sectiunii care luneca, in mm;

I momentul de inertie al sectiunii in raport cu centrul de greutate, in mm. Numarul de cuie pe unitatea de lungime, luind in consideratie doua sectiuni de forfecare se stabileste cu relatia: L ncuie ,
cui

2 x 0,8 x T
cap cui

unde: T
cap

este efortul capabil