p_2_psi_exp_2 Psihologie experimentala 2 TRUE/FALSE 1. In conditii de liniste sensibilitatea auditiva creste. T F ANS: T 2.

Distributia atentiei se refera la capacitatea individului de a trece cu usurinta de la o activitate la alta. T F ANS: F 3. Pentru a fi eficiente, sarcinile de vigilenta trebuie sa fie discontinue si de scurta durata. T F ANS: F 4. Mnemometrul este un aparat utilizat in studiul memoriei. T F ANS: T 5. Metoda ajutorului in cercetarea memoriei este o varianta a metodei economiei. T F ANS: F 6. Iluzia de verticalitate se refera la tendinta omului de a supraestima figurile in dimensiunile lor orizontale si de a le subestima in plan vertical.

T F ANS: F 7. Amplitudinea undelor sonore determina taria sunetului numita intensitate. T F ANS: T 8. Metoda timpului de achizitie este o metoda folosita in studiul perceptiei timpului. T F ANS: F 9. Pragul de audibilitate (pragul liminar) se exprima prin nivelul de intensitate al unui sunet de frecventa standard de 1000 Hz, echivalent ca tarie. T F ANS: T 10. Nivelul maxim de tarie al unui sunet dupa care devine algic se situaza la 120-130 dB. T F ANS: T 11. Oscilatiile sonore pot fi in faza daca sinusoidele lor nu coincid in timp si spatiu. T F ANS: F 12. Sinfazajul apare atunci cand sunetele pleaca de la doua surse sonore in acelasi timp, cu aceeasi intensitate si radiatie de directivitate.

T F ANS: T 13. Acumetria fonica se refera la examenul auzului cu vocea soptita. T F ANS: T 14. Banda de frecvente percepute de urechea omeneasca este cuprinsa aproximativ intre 16 20000Hz. T F ANS: T 15. Vibratiile membranei bazilare sunt datorate compresiunii si decompresiunii succesive a lichidului endolimfei. T F ANS: T 16. Un zgomot asociat cu o intamplare neplacuta provoaca aversiune fata de el (un zgomot care te-a trezit din somn devine antipatic). T F ANS: T 17. Valoarea prosexigena a unui obiect sau eveniment nu depinde de factorii motivationali. T F ANS: F

18. Fluctuatiile atentiei nu afecteaza performantele din activitatile intelectuale si motorii. T F ANS: F 19. Pentru a putea desfasura simultan doua sau mai multe activitati, e necesar ca cel putin una dintre ele sa fie automatizata si sa nu mai solicite controlul permenent al constiintei. T F ANS: T 20. Reprezentantii introspectiei experimentale cereau subiectilor sa relateze tot ce le-au trecut prin cap in timpul rezolvarii sarcinii date. T F ANS: T 21. Sarcinile (testele) de perspicacitate si rationament logico-matematic nu sunt utile in cercetarea demersurilor gandirii. T F ANS: F 22. Uneori, experienta anterioara poate influenta negativ rezolvarea unor probleme. T F ANS: T 23. Reprezentantii scolii configurationiste (M. Wertheimer, K. Duncker) au adus numeroase contributii la intelegerea procesului de rezolvare a problemelor. T F

ANS: T 24. Tehnica de asociatie restransa simpla se mai numeste si tehnica de asociatie controlata. T F ANS: T 25. Tehnica asociatiilor repetate cere subiectului sa-si reaminteasca raspunsurile date anterior. T F ANS: T 26. In tehnica asociatei fortate subiectul raspunde spontan. T F ANS: F 27. In tehnica asociatiei prin semnificatie (incheierea de fraze) subiectul trebuie sa gaseasca cuvantul omis. T F ANS: T 28. Procedeul fluiditatii dirijate cere subiectului ca din cateva cuvinte date sa construiasca o fraza. T F ANS: T 29. Initiatorul cercetarilor experimentale asupra memoriei a fost germanul G.Th. Fechner. T F

ANS: F 30. Erorile perceptive (iluziile) apar doar in sistemul vizual. T F ANS: F 31. Iluzia de greutate se mai numeste iluzia Charpentier. T F ANS: T 32. Iluzia de volum apare in sistemul haptic (de apucare) si consta in compararea simultana sau succesiva a marimii unor bile. T F ANS: T 33. Pot fi generate iluzii si in stimul auditiv. T F ANS: T 34. Un punct luminos stationar in intuneric pare ca se misca (efect autokinetic). T F ANS: T 35. Aprinderea succesiva a doua beculete da senzatia de stationar indiferent de frecventa iluminarii. T F

ANS: F 36. Forma unui obiect poate fi deformata de miscare. T F ANS: T 37. Un stimul cu intensitate mai mica poate atrage atentia mai mult decat altul mai intens. T F ANS: T 38. Modificarile atentiei nu au importanta pentru reclama comerciala. T F ANS: F 39. Un stimul este prosexigen in masura in care se schimba. T F ANS: T 40. Stimulii mai neobisnuiti si neasteptati au si o valoare prosexigena mai mica. T F ANS: F 41. Focalizarea variabila a perceptivitatii face ca subiectul sa fie mai sensibil fata de anumiti stimuli si indiferent fata de altii. T F ANS: T

42. Volumul atentiei este identic la toti oamenii. T F ANS: F 43. Un rol important in deplasarea atentiei la om il au semnalele verbale sub forma cerintelor si indicatiilor date. T F ANS: T 44. Performanta in activitate poate fi un indicator al concentrarii stabilitatii atentiei. T F ANS: T 45. Exista o legatura cauzala intre fluctuatiile atentiei si miscarile globilor oculari. T F ANS: F 46. Scaderea performantelor se poate datora oboselii. T F ANS: T 47. Modelul testului de vigilenta clock test a fost propus de Mackworth. T F ANS: T

48. Testul ceasului incearca sa identifice factorii de degradare a atentiei in sarcinile de supraveghere. T F ANS: T MULTIPLE CHOICE 1. Cu cat pragul absolut este mai mare, cu atat sensibilitatea auditiva este: 1. mai mica; 2. mai mare; 3. neschimbata. a. 1 b. 2 c. 3

ANS: A 2. Daca durata de actiune a excitantului sonor este mare, atunci sensibilitatea auditiva a unui individ: 1. creste; 2. scade. a. 1 b. 2

ANS: B 3. Deplasarea atentiei se refera la: 1. imposibilitatea de concentrare mai indelungata a subiectului pe o anumita activitate; 2. posibilitatea de a trece cu usurinta de la o activitate la alta. a. 1 b. 2

ANS: B

4. Probele de vigilenta au o durata de ordinul: 1. minutelor; 2. orelor; 3. secundelor. a. 1 b. 2 c. 3

ANS: B 5. Graficul sensibilitatii auditive (curba audibilitatii) se numeste: 1. audiograma; 2. audiometrie; 3. acumetrie fonica. a. 1 b. 2 c. 3

ANS: A 6. Dinamica perceptiei fond-figura (oscilatiile perceptiei) poate fi cercetata cu ajutorul: 1. campimetrului; 2. figurilor duble; 3. esteziometrului. a. 1 b. 2 c. 3

ANS: B 7. Metoda deformarii conturului este o metoda prin care se realizeaza: 1. camuflajul; 2. perceptia adancimii; 3. perceptia cromatica.

a. 1 b. 2 c. 3

ANS: A 8. Stereoperceptia reprezinta: 1. perceperea spatiului inconjurator; 2. perceperea adancimii; 3. perceperea timpului. a. 1 b. 2 c. 3

ANS: B 9. Evaluarea verbala este o metoda de cercetare a perceptiei: 1. spatiului; 2. timpului; 3. duratei. a. 1 b. 2 c. 3

ANS: B 10. Distributia atentiei se defineste ca fiind: 1. capacitatea omului de a cuprinde simultan in campul sau un anumit numar de actiuni; 2. posibilitatea de a trece cu usurinta de la o activitate la alta. a. 1 b. 2

ANS: A

11. Testul Praga este un test prin care este studiata atentia: 1. concentrata; 2. distributiva. a. 1 b. 2

ANS: B 12. Metoda definitiei este o metoda prin care se studiaza cum: 1. se insusesc notiunile; 2. se dezvolta memoria; 3. se exerseaza atentia. a. 1 b. 2 c. 3

ANS: A 13. Inaltimea unui sunet este data de: 1. amplitudinea undelor sonore; 2. numarul vibratiilor produse de o coarda vocala; 3. forma si structura aparatului fonator. a. 1 b. 2 c. 3

ANS: A 14. Forma si structura aparatului fonator determina calitatea vocii numita: 1. timbru; 2. inaltime; 3. intensitate. a. 1 b. 2 c. 3

ANS: A 15. Pragul absolut al senzatiei auditive este dat de : 1. nivelul de tarie cel mai mare ; 2. nivelul de tarie mijlociu ; 3. nivelul de tarie cel mai slab. a. 1 b. 2 c. 3

ANS: C 16. Unitatea de masura a tariei sunetelor se exprima prin: 1. litri; 2. decibeli; 3. grame. a. 1 b. 2 c. 3

ANS: B 17. Cu cat pragul absolut este mai mare cu atat sensibilitatea auditiva este: 1. mai mica; 2. mai mare; 3. medie. a. 1 b. 2 c. 3

ANS: A 18. Intensitatea fizicala a sunetelor se exprima subiectiv prin:

1. frecventa; 2. timbru; 3. tarie. a. 1 b. 2 c. 3

ANS: C 19. Banda de frecventa acustica pentru care este sensibila urechea omului se intinde intre: 1. 16-100 Hz; 2. 16-1000 Hz; 3. 16-20KHz. a. 1 b. 2 c. 3

ANS: C 20. Cu cat frecventa unui sunet este mai mare cu atat sunetul va fi: 1. mai inalt; 2. mai grav; 3. mijlociu. a. 1 b. 2 c. 3

ANS: A 21. Limita de toleranta psihofiziologica a urechii omului se intinde pana la: 1. 100 dB; 2. 120 dB; 3. 180 dB. a. 1 b. 2

c. 3

ANS: B 22. Nivelul tariei sunetului unei strazi zgomotoase este de: 1. 50 dB; 2. 70 dB; 3. 90 dB. a. 1 b. 2 c. 3

ANS: B 23. Audiograma este: 1. o curba a sensibilitatii generale; 2. o curba a sensibilitatii auditive; 3. o curba a intensitatii sunetelor. a. 1 b. 2 c. 3

ANS: B 24. Localizarea auditiva se datoreaza: 1. efectului tariei sunetelor; 2. efectului frecventei sunetelor; 3. efectului receptiei binaurale a sunetelor. a. 1 b. 2 c. 3

ANS: C

25. Perimetrul acustic este utilizat pentru: 1. determinarea localizarii sono-spatiale; 2. determinarea pragului absolut auditiv; 3. determinarea sensibilitatii auditive. a. 1 b. 2 c. 3

ANS: A 26. Fenomenul fi (phi) se refera la: 1. iluzia de volum; 2. iluzia de distanta; 3. iluzia de miscare. a. 1 b. 2 c. 3

ANS: C 27. Volumul atentiei poate fi determinat prin: 1. prezentarea la tahistoscop a unui numar variabil de figuri, cuvinte, etc.; 2. observarea obiectivelor din incapere; 3. prezentarea de iluzii optico-geometrice. a. 1 b. 2 c. 3

ANS: A 28. Proba Bourdon consta din: 1. numararea in ordine inversa; 2. alegerea unor fise asemanatoare; 3. taierea (bararea) unor litere de pe un inscris. a. 1

b. 2 c. 3

ANS: C 29. Metoda simbolizarii se utilizeaza pentru: 1. studierea formarii notiunilor; 2. studierea legilor perceptiei; 3. studierea auzului fonematic. a. 1 b. 2 c. 3

ANS: A 30. Modelul aranjarii in succesiune logica a unor imagini disparate este util in: 1. studierea analizei si sintezei; 2. studiul vederii colorate; 3. studiul perceptiei spatiale. a. 1 b. 2 c. 3

ANS: A 31. Probele de analogie studiaza: 1. redarea raporturilor dintre lucruri; 2. atentia distributiva; 3. memoria topografica. a. 1 b. 2 c. 3

ANS: A

32. Metoda clasificarii unor caracteristici similare se utilizeaza in studierea: 1. memorarii logice; 2. generalizarii si abstractizarii; 3. insusirea limbilor straine. a. 1 b. 2 c. 3

ANS: B 33. Probele de intelegere a unor operatii de calcul se utilizeaza pentru studiul: 1. rapiditatii gandirii; 2. usurintei de verbalizare; 3. atentiei. a. 1 b. 2 c. 3

ANS: A 34. Probele de profunzime a gandirii sunt utilizabile pentru: 1. studiul atentiei distributive; 2. stereoperceptiei; 3. identificarea capacitatii de patrundere in esenta fenomenelor. a. 1 b. 2 c. 3

ANS: C 35. Probele cu imagini absurde sunt folosite pentru: 1. testarea aspectului critic al gandirii; 2. studiul atentiei involuntare; 3. studiul memoriei afective.

a. 1 b. 2 c. 3

ANS: A 36. Modalitatile de rezolvare de probleme permit aprecieri asupra: 1. memoriei vizuale; 2. perspicacitatii, tipului de gandire, flexibilitatii si creativitatii; 3. perceptiei auditive. a. 1 b. 2 c. 3

ANS: B 37. Efectul negativ al atitudinii in rezolvarea de probleme scade daca: 1. Sarcinile de rezolvare sunt spatiate in timp; 2. Sarcinile se realizeaza fara pauze intre ele a. 1 b. 2

ANS: A 38. Studiul structurilor intraverbale se realizeaza prin: 1. memoria cuvintelor; 2. experimentul asociativ-verbal; 3. limbajul fonematic. a. 1 b. 2 c. 3

ANS: B

39. Esenta metodologica a experimentului asociativ-verbal consta in: 1. asocierea imediata dintre inductor si indus (intre cuvantul stimul si raspuns); 2. memoria cuvintelor; 3. componentele sonore si fonomatice. a. 1 b. 2 c. 3

ANS: A 40. Asociatia tautofonica (sumatorul verbal al lui Skinner) reprezinta: 1. relatia dintre vaz si auz; 2. limbajul mimico-gesticular; 3. capacitatea de percepere a cuvintelor si unele aspecte de proiectie. a. 1 b. 2 c. 3

ANS: C 41. Asociatiile verbale superioare sunt: 1. complexe; 2. cu sens logic; 3. obiectuale. a. 1 b. 2 c. 3

ANS: B 42. Metoda intinderii se utilizeaza la identificarea: 1. volumului mnezic retinut dupa o singura prezentare; 2. reproducerea calitatii mai multor elemente mnezice a. 1

b. 2

ANS: A 43. MInstudiul memoriei se utilizeaza: 1. esteziometrele; 2. kinezimetrele; 3. mnemometrele. a. 1 b. 2 c. 3

ANS: C 44. Metoda ajutorului (anticipatiei) a fost elaborata in anul : 1. 1901; 2. 1902; 3. 1903. a. 1 b. 2 c. 3

ANS: B 45. Metoda recunoasterii se refera la: 1. intelegerea verbala; 2. memoria imediata; 3. memoria senzoriala si recunoasterea unor elemente mnezice percepute anterior. a. 1 b. 2 c. 3

ANS: C