Acustica

F I N D I N G S
 Cuprins
I. Producerea si propagarea sunetelor
II. Calitatile sunetului
III. Perceperea sunetelor
IV. Reflexia sunetelor
V. Interferenta sunetelor
VI. Surse sonore
VII.Ultrasunete
Producerea si propagarea sunetelor
 Vibratiile corpurilor material se propaga prin aer (si in general prin
orice alt gaz) si ajung la ureche unde produc senzatia auditiva. Obiectul acusticii il
constituie studiul producerii si propagarii tuturor sunetelor, ingloband si pe cele ce
nu sunt percepute de oameni precum ultrasunetele.

Cum undele sonore sunt oscilatii ale mediului produse de corupuri

material acestea au aceleasi proprietati ca undele elastic. Viteza de propagare intr-
un mediu elastic este , iar intr-un mediu gazos relatia devine unde γ
reprezinta raportul dintre caldura specifica a gazului la presiunea constanta si
respective la volum constant (). A doua relatie se numeste formula lui Laplace si
se poate observa ca viteza de propagare depinde doar de temperatura gazului, nu
si de presiune. In realitate insa, viteza creste odata cu umiditatea aerului si cu
ionizarea acestuia.

4
 In cazul in care sursa sunetului este in repaus, undele sonore care
pornesc din aceasta sunt sferice, fronturile de unda fiind suprafete sferice a)
concentrice. In cazul in care sursa vibratiilor nu este stationara pot exista trei
situatii depinzand de raportul dintre viteza sunetului () si viteza sursei ().

Undele sonore se inconjara una pe alta fara sa se intretaie, insa nu mai au

acelasi centru, ingramadindu-se in directia in care se misca sursa. Frecventa
undelor creste inspre punctul A si scade inspre punctul B (efectul Doppler-
Fizeau).
b)
Undele sferice se ating in fiecare moment intr-un punct comun ce coincide
cu pozitia sursei. Un observator asezat in directia miscarii sursei va
reception toate undele deodata formand un pocnet.

In acest caz, undele sferice se intretaie. Acestea sunt infasurate de un con cu

varful in punctul in care se gaseste sursa in momentul respective. Unghiul φ
dintre generatoarea () si directia de deplasare a sursei () este dat de relatia: .
Aceste surse produc prin comprimarea aerului in directia de inaintare o
c)
unda fara caracter periodic numita “unda de soc” sau “unda balistica” si se
poate observa la zborul avioanelor si rachetelor supersonice.
5
Calitatile suntelului
 Sunetele pot fi caracterizate prin trei calitati principale, inaltimea sunetlui,
intensitatea sunetului si timbrul sunetului.

Inaltimea sunetului:
Inaltimea sunetului este proprietatea acestuia de a fi mai profund (grav) sau mai acut
(ascutit, subtire). Experimental s-a constatat ca inaltimea sunetului depinde de frecventa
oscilatiilor sonore. Astfel, urechea perepe doua sunete ca avand aceasi inaltime daca au aceasi
frecventa. Din aceasta cauza, inaltimea sunetului se exprima matematic cu ajutorul hertzilor.

Vibratiile unui corp material au loc, in general cu diferite frecvente proprii,

producand sunete de inaltimi diferite. Sunetul cu frecventa cea mai mica, emis de un corp se
numeste sunet fundamental, iar sunetele corespunzatoare frecventelor ce sunt multiplii intregi ai
frecventei sunetului fundamental se numesc armonice superioare.

In natura se intalnesc foarte rar sunete cu frecvente bine determinate, aceste fiind
deseori compuse din diferite frecvente 7
 Intensitatea sunetului:
Pentru a putea intelege intensitatea sunetului va trebui mai intai sa facem o scurta
introducere despre energia undelor. Deoarece undele elastic sunt o propagare a miscarii, ea se
caracterizeaza si printr-un transport de energie.

Vom considera o unda plana longitudinala care se propaga in lungul axei Ox si o

portiune a mediului de volum . Energia acestei portiuni este data de suma energiei () cinetice si
potentiale (). Pentru un l suficient de mic putem calcula energia cinetia astfel:

Folosindu-ne de Legea lui Hooke putem calcula energia potentiala astfel:

Mai este folosita si notiunea de densitate energetica:

Deoarece aceasta variaza este mai util sa folosim valoarea medie:

8
 Intensitatea sunetului intr-un anumit punct din spatiu este determinate de cantitatea
de energie pe care o transporta unda sonora in unitate de timp pe suprafata asezata in acel punct.
Pentru a intelege care sunt marimile de care depinde intensitatea putem considera un
paralelipiped de sectiune perpendicular pe suprafata de propagare a undei si lungime vT.
Suprafata va fi strabatuta intr-o perioada T de energia medie a undei unde

Intensitatea sunetului se noteaza cu I si se poate determina astfel:

In cazul undei plane, amplitudinea oscilatii nu depinde de distanta fata de sursa si in

consecinta, intensitatea este constanta. Daca sunetul se propaga prin unde sferice, amplitudinea
scade invers proportional cu patratul distantei de la sura sonora. Astfel, considerand propagarea
intr-un mediu omogen si o sfera de raza r cu centrul in sursa sunetului putem calcula intensitatea
sunetului la distanta r.

Unde reprezinta intensitatea sunetului fix langa sursa.

9
 Timbrul sunetului:

Intre sunetele de aceeasi intensitate si inaltime emise de instrumente diferite exista o

deosebire calitativa pe care o numim timbrul sunetului. Aceasta deosebire este legata de faptul
ca un corp emite in afara sunetului fundamental si o serie de frecvente superioare, insa de
intensitati mult mai mici. Timbrul este determinat tocmai de aceste sunete superioare care
insotesc pe cel fundamental. Experienta arata ca timbrul sursei sonore depinde de numarul,
inaltimea si intensitatea sunetelor superioare, dar nu depindea de diferenta de faza dintre aceste
vibratii.

10
Perceperea sunetului
 Perceperea sunetelor de catre om se realizeaza prin intermediul urechii. Vibratiile
auditive sunt transmise prin intermediul diferitelor parti ale urechii facand sa vibreze asa numitele
fibre ale lui Corti. Sub actiunea unui sunet de inaltime data vibreaza anumite fibre excitand
terminatiile corespunzatoare ale nervului auditiv care, la randul sau, transmite excitatia la crier.
Frecventa sunetelor audibile se afla intre 16 Hz si 20,000 Hz. Aceste limite variaza de
la persoana la persoana si in general cu varsta. Sunetele cu frecvente mai mici de 16 Hz sunt
considerate infrasunete, iar cele cu frecvente mai mare decat 20,000 Hz sunt considerate
ultrasunete.
Se mai constata de asemenea ca intensitatea sunetelor audibile se afla intre si .
Intensitatea minima care provoaca senzatia auditiva se numeste “prag de saudibilitate”. Daca
intensitatea creste prea mult, in ureche incepe sa apara o senzatie de durere. Intensitatea maxima
peste care apare durerea se numeste “prag tactil”. Aceste limite depind si de frecventa sunetului.
De exemplu pentru sunete intre 1,000 – 3,000 Hz urechea este cea mai sensibila. In imaginea din
dreapta sunt reprezentate schematic aceste praguri si valorile lor pentru frecvente specifice. Pragul
minim de audibilitate este atins la
Intensitatea senzatiei auditive (S) nu este direct proportionala cu intensitatea fizica (I) a
sunetului. Aceasta poate fi aproximata cu ajutorul legii psiho-fizica formulate de Weber si
Fechner.

Luand , adica , pragul minim de audibilitate, obtinem . Astfel, daca se ia K = 1 se poate

define intensitatea in beli sau pentru, K = 10 decibeli

12
 Un alt mod de a caracteriza diferenta dintre doua sunete se poate folosi notiunea de
“interval” reprezentand raportul dintre frecventele celor doua sunete. Daca raportul este compus
din numere intregi acesta se numeste “interval musical”. Principalele intervale musicale sunt: 1/1
(unisonul), 9/8 (secunda), 5/4 (terta), 4/5 (cvarta), 3/2 (cvinta), 5/3 (sexta), 15/8 (septima), 2/1
(octava), 16/15 (secunda minora), 6/5 (terta minora). Doua sau mai multe sunete produse simultan
separate prin interval musicale formeaza un “accord”. Acordul poate fi sonant sau disonant.
Raporturile compuse din numere mici sunt sonante, iar cele compuse din numere mari sunt
disonante. Exista si acorduri perfecte formate din trei sunete unde primul si ultimul sunet sunt
separate printr-o terta sau o cvinta.

Cele 7 sunete de pe scara muzicala sunt caracterizate de astfel de raporturi. Tabelul de

mai jor reprezinta raportul frecventelor in comparatie cu DO

DO RE MI FA SOL LA SI DO
1 9/8 5/4 4/3 3/2 5/3 15/8 2

13
 Overview

This study focused on learning whether natural or chemical causes are more likely to cause

cell mutation.

Causes of cell Funding for future

Effects of exposure
mutation research

Scientific findings 14
 Causes of cell mutation

IRnahdei raittieodn: eJ xo pi nots umr ue t a t i o n

via natural selection
Drug treatments
N AT U R A L CH
A c qEuM i rIeCdA : L
Chromosomal
Imnudtuast ti roina l t o x i n s

Scientific findings 15
 Funding for upcoming research

Government Private

Cell mutations 5,000 40,000

Gene therapy 50,000 400,000

Drug therapy 500,000 4,000,000

TOTAL 555,000 4,440,000

Scientific findings 16
 Thank you
Mirjam Nilsson​
206-555-0146
mirjam@contoso.com
www.contoso.com

Scientific findings 17