rre lrrlrcilt

EE

R@MANIA

of erte speciale r, hL/"reducere reduceri drz0yola comenzi mai mari de 400 lei in Ggi| mai mafe libririe on-line decarte crestini

libsirii lnuanaceastarin $ ttllgqe

kYys{\Yri!./,jtu}!rlf;!Tr'J{!/Jt\:J]t\Frr4!tltli'/A\Y'l'}l4C\5:rj&Y:tJl{A\Y{:t\q1r'Ji:r''lt\

Acest volum este rezultatul convorbirilor dintre maica Siluana si citiva ziaristi crestini, apirute in revisrcle Lumea Cidint,ei si Luiea M)nahilor, intre 2004 si 2013. intr. mo.rahiiie din Rominia, abordareasi lticrarea maicii Siluana sunt unice Asta nu inseamni cii toate maicile trebuie si stea in centre de consiliere. Nu,

V.o fna&Eten'

cuvinte-bisturiu (ve9i avea parte de multe in aceasti carte de convorbiri), cuvinte-laser, cuvinte-ciocan, cuvinte de care vrei si fugi, pe care vrei si le uigi... (din Prefala semnati, de Rizvan Bucuroiu)

%ghistne,tofttilln4b, ,tui/klni/,fuaiad,
disPerare, despre convorbiri c;utare, durere $imantuire
esteultimul rePrezentant tele Iustin PA.rvu n e i g e n e r a t ic i a r ea t r e c u tp r i n t e m n i t e l e uniste pentru a sfArgiin fala altarelor din orasesi mAnistiri. O generatiecare s-a sfinlit prin jertfb gi care a crescutin cultul dragostei de Dumnezeu qi qari, al muncii gi al lucrului flcut temeinic. i.r .tt-" lui gi a lor rimAne, asadar,o traditie care isi cauti drum spreTiadigia Bisericii. Poateca ar fi vremeaca cei careau zamislir-o pe rind, in sinaxare.Aga ne-am si fie agezagi, Iegasi noi de cultul iubirii lor de Dumnezeu si neam, sfirgind cu cel al slugarniciei,al Iipsei de temeinicie, al neasezirii, pini la urmi' de acum si steain Dar va fi in staregeneragia genunchi in fagacelei care a trecut?

R
5

e s-

fr

:1 tl 5i ,!

nr 73,2O13 / l-LrlFA \'{ONAltll OR / 3

fn acest numdr suntPrezentx: Arhimandrit Timotei Aioanei Ieromonah Clebpa Stefanovici Pirintele Rafail Noica Vincentiu Dasci.lu George Crasnean

/4 0
,,S-o dus s6-L vqdd precum este" (ll)

9
2 Jlr r)

(19 iulie) 5f. Mc. Feodor Bogoiovlenski

Mqri duhovnici
Pdrintele lustinPdrvu,,,Nimicdin viofd nu te cdle;le moi mult, nu te redreseozd si nu te umonizeozd dec6i suferinlo"

Pefros{ll} Simonos

www.lumeocredinloi,com

fl

d"e, sw{let,
George Mqnuel Apostolescu, Geomef,, teniei

Vi invitim

qi pe voi si

pafr

acester ru

;i;;;;,

;;ffi;

int srLitoarcimagini

i,spei** ostg/

dp'g@
Bucureqli ft!fid h Fudci hcotfitfti ftuimi / tlinidirco loduYodi,

Ercrohrdffig#flflH;
Aso dupd cum spuneo un scriitordin,primele veocuri crestine,Bisericoeste plind de PreqsfdntoTreime si fiecore sdrbdtoore, fiecore duminicdori fiecore zi de rdnd estg, de fopt, inchinotd PreosfinteiTreimi.Noi oducem cu ole Sf6nt,cele Trei Persoone doxologie Totdlui,Fiului smerenie 9i Duhului vietii ole primele zile Tncddin PreosfinteiTreimi,pe Core Le m6rturisim noostre,otunci cdnd primim Sfdntul Botez,;i p6nd Tnmomentulcdnd ne celei f6rd morgini o PreosfinteiTreimi' sufletulmilostivirii Tncredintdm

::E

www

tum.la(rod;nlei.(

,ww.lumeo(redinlei.com

N 4 ( ) N A t l lr l )t\/ nr.73'2O13 r / t-UMIl,{

n r . 7 3 , 2 Q 1 /3 I l \ l l , / \ \ l ( ) \ A I l l l ( ) l { / e

at universul din nimic, Care ne-a creat si pe noi, Care a creat toate cite sunt si ie vad si cele care nu se vad. Marii piringi ai Bisericii au formulat in scrieri, care au rimas actuale dupi trecerea a 1600 sau chiar 1700 de ani, aceastitaini a PreasfinteiTreimi. Ne-au rimas de la ei acestemarturii care vorbesc despre iubirea din sinul Preasfinteiteimi, des-

lume si, cu ajutorul PreasfinteiTieimi' incepem zilele si le incheiem. De aceea' toEiltiu, chiar daci nu cunosc proFunzimea acesteiinvitituri s,i scrierile patristice care au rimas, ci Biserica se reazeinvitatura. Fundamentul. ma pe aceaste remeliaeste in Fapi (in realitare)aceasri Treime. invatituri desprePreasfAnta

a, un'7,11, ,,71,r, sBl ca^dpt

Y)umn'82'ott/ dpEw An/o/il,ca uL,o(yl.p/, E't lutu,oninLi ;i,,lti"c,, aniLine)
tri(

doar in genunchi, iar atunci cind nu ne plr,.-- [1.." g.nunchii..trupului' sa ne p l e c a mg e n u n c h i i i n i m i i , ; i d o a r i n t r - o ne apropiem gi si cerem astfel de stares5. incepind iertarepentru picatelenoastre,

zenpa PreasfinteiTieimi. Aproape toate Thinele Bisericii incep cu binecuvi.ntarea mare, in numele PreasfinteiTieimi. La fel sluibele,mai ales Sfhnta Liturghie gi toate celelalte.rugiciuni pe care biseriTieimi. Preasfintei in num"ele ca le Face Copiii sunt botezatiin numele Preasfintei Treimi; la fel sunt cununati cei care sfintului altar penuu a Forma vin in Faga f a m i l i i c r e ; t i n e im o n a h i i , c i n d i ; i p l e a ca grumazul in faqaaltarului, sunt tunsi Treimi. De toc-mai in numele'Preasfintei pe carev-am vom intelegeexpresia aceea amintit-o mai devreme, ci Biserica este teime. Atunci ci.nd olini de Preasfbnta -facem semnul Sfintei Cruci, mi.rturisim, lui Dumnezeu Tatal, de Fapt,dragostea 1,,,.r"i." FiJlui si a Duhului Sfint in
f o l I I \ 1 1 \ \ l r ) \ \ l l l l ( ) l {/ n r . 7 3 , 2 0 1 3
www lumeocred;n

wwulumeocredinlei.com

nr 73, 2Q13 / r UIUF-A\IONAI IIt-OR / | |

tnyelege cu minteape Dumnezeuestelu- , cru greu, a sPune insd ce esteEl cu nePutinld", cum cu i"ltlEctune A spus-o unul din ieologii elinilor, nu fird me;te;ugire, Pentru ca sd pard atdt ca a tnteles cu mintea pe Dumne-

i: ;r;:, !'tr? !;:;*',i" /

[pentru] o priuire bolnauanu

lui sti s,i aleaga ca izuor al.u!e-. Yii salefirea cedstAturnxclst y nesihimb,itoare."

Sfrntul Vasilecel Mare, cunoscut

credinciosilorprin Liturghia pe care a lasit-o Biseriprin multe cii, 3ll, prln rinduieli, prin canoanegi prin rugaclunl, ne spune: ,,Dacd ested.uod esentd Fiul iitu toiul dsemenea Thtdprimul rAnd, dar si mintea deopotrivl. Pentru ci, dupi ce vom cunoa[te, vom incerca si triim mai mult. Un'om care mal exlsta. in aceasta zi speciali pe care Biserica a inchinat-o PreaJfinteiTieimi. ne inchinam si-[ aducem doxologie,multumindu-l pentru milostivirea ftra margini pe care a revirsat-o asupra universului, asupra noasrri.,asupra celor care se gi.ndesc si urmeze cirarea care duce citre ImpiriEia cerurilor. $i, urmind exemplul Persoanelor Preasffntei Theimi, trebuie si devenim mai bunj, nu doar la forma enuntiativi, ci trebuie sI lucri.m mulr, cu sirg ;i sriruinra. Aqa dupi cum a spus Sfhntul Grigore de Nazianz, chiar daci nu sunrem vrednici sI vorbim despre Preasfrnta Tieime, micar si. ne stri.duim si incepem pociinta noastra interioard. Apoi, trebuie sa devenim marturisitori. Mirturisitori ai acestei iubiri nesfhrsite care se revarsi din sAnul Preasfintei Ti:eimi peste lume. Mirturisitori ai bucuriilor.si ai frumuserilor negriite pe carele intilnim mai ales in Bisirica N{Antuitorului Iisus Hristos. DreptmS.ritori creqtini, cuvintele oricAt de multe ar fi - sunt prea si.race pentru a vorbi despre aceasti.taini., des-

zeuprinfapnl cd a spusca este greu df tnyeles, c,Li;i ca sa scape de.douedirea cdL-a tnyeles, afrmind
cA nu te Poate s?ane ce este El. Dupd socotinla mea, 4 sPune ce esteDumnezeu estecu nePutinld, iar a-L tnTelege cu mintea este;i mai cu neDutintd." 'Sfintul Grigorie al Nyssei, un alt pirinte al BiserTcii,n. tpu.r. ci, ,,dupa cit dore;te de muh inima sa se aProPiede

lui, intru totul trebuie AsemeneA sdfe;i tn priuinya puterii. Persoane-

,*inirrnm,

,,Q,ei,,cane/cetu

comuniune desivArpitS., cum nu se intAlneste in aceasri" lume, iar noi trebuie si privim mereu la aceasta armonie negraiti si si invigim din ea. Daci intre r,61, i.t Familii,acolo unde muncim ori unde ne

sDunchresunt Cele Tiei Persoane Drin care i, fao nastereapentru cei mediicio;i, ba Li se d^d;i numele, ;i tntruc,it aceastl se

Dreptmiritori crestini, mai mulgi piringi ai Bisericii s-au oprit asuPraacestei invitituri, asupra Celor Tiei Persoane care'constituie' izvorul sfinqeniei, izvor sfintei Tleimi, mirturisitori chiar si cu pregul degi in vremea noastri .sAngelui, nimeni nu mai cereacestlucru. Dar daci. ar fi nevoie, ar trebui si. mirturisim chiar si ne faci mai buni, si lislm larei portilL sufletului,ca El savini;i se-Sifalca'in ioi silas. Pentru ci astfel flcAnd, vom afla bucurie pi binecuvAntare multi.. Amin.

r 2 / LUlvlEA M()NAHll.oR / nr 73, 2013

www.lumeoctedintei.com

nr.73,2Qt3 / LUMEA MONAHILOR / l3

o .5nrll,^r,{, [p*i,a'san, #d.*u, /l{"ts,{,*fr,,,

leromonohul Cleopo Stefqnovici
Mirceo Tomo

mi-o spusoso: m-o lrimisoici,in Romdnio, C6nd Preo Sfinlitul in primulrdnd, sd fsci un docforof de experienldoco/g ,,C/eopo, Poroschevo. Esliun cdlugdr fdndr si lo moosfe/e SfinfeiCuvioose cd oi nevoiede multdexperienld." bineinfe/es estedin Serbiosi monoh de sose Pdrintele CleopoStefonovici o venitin urmdcu oni.Are dosr 29 de oni,ior in torq noostrd de Episcopul Vosile Vodici, sd studieze. Este doccinci oni,trimis torond lo Focultoteo de Teologie insd osto Ortodoxd din losi, conteozdmoi putinpentruel. In Moldovo,ldngd roclo Sfintei
Poroschevo, si-o gdsit linigteosi o descoperito oltd lume.

t.
sir le citesc ruoameni, sri-i spovedesc, impreuni cu sa mi bucur gaciuni ;i dtn'l%n/.dntn,l e i . S a - i a s c u l t .D a c i s u n t t r i s t i , c i t p o t PreaSfir-rtitului meu i s-a spus:,,Dar eu, cu neputinta mea, sa le fac bucurie. Daca sunt bucurosigi daca sunt plini sa nu-l trirniti chiar acolo. in Moldova. P o a t ef a c u l t l i . , , ,n u e s t ea ; a d e b r r n i . . . " d e b u c u r i e ,s a m a b u c u r s i e u i m p r e u n a Dar PreaSfin;itul a spus asa:,,DacaFa- c u e l . W sim(iti acasd Lingd Maica Pacultateade Teologienu esteasade buna, facultatea de experienta este foarte rascheaa. bb t"? Pentru ci SfAnta Paraschevaeste buni." Dar s-a dovedit ca si Faculratea consider:rtisi mama poporului ltostru. de Teologie este buni, si facultateade in acatistr-rl Sfintei CuvioaseParascheva exoerientaeste foarte bunal Asa ci mi noi putem auzi: ,,de cAteori an-rfost in s i - t f o " i t . b u c u r o s ,m a s i m t f o " r t . b o si ru ne-ai ajutat pe noi". Popog a t , p e n t r uc a a n r a j u n ss i a n r s o s i tn i c i . razbbaie sirb a fost de multe ori incerrul nostru inti.lnit in Moldova, unde m-am cu o l-a credinta adevarata, o credinta care cred cat prin veacuri si SfAntaParascheva ci muti si rnr-rntii! Si de multe ori eu asa a.iuiat.Cum l-a ajutat?DXndu-i putere, dAndu-i sanitate, si dAndtr-i putere de soun. ci .., .u,-rlsaib din Moldova. a l u p t a i n r p o t r i v ac el o r c t t c e t e . r t rf b s t , io r" constd acest ,,doctorat" in Cab i n e i n t e l e si.n r a z b o a i ef.) i l r v r ( ' i l us i v i tedyala Mitropo litand ? c,i ir.rviata unui sirb estc lege,este sp,-tt-r In orirnul rind sa ma intllr-resc u
www

dunL u,.ru sAnlu'

f)^rj

1 4/ I l r \ 1 1 , 1 N l ( ) \ \ l l l l ( ) l i / n r 7 3 ,2 0 1 3

lumescredinlei

/r'ww.lumeocredinlei

com

nr73,2013 / l t \ l l , \ \ 1 ( ) N , \ l l l l ( ) R l/ 5

un fel de iurimAnt ca micar o dati in viagl., micar o dati, si ajungi Ia picioarele Sfintei Cuvioase Parascheva,si se inchine sfintei si acolo si rosteasci rugi.ciunea nu numai pentru el, ci 9i pentru toati familia gi pentru tot neamul lui. De ce e ara itnPortant? Pentru ci SfAnta Parascheva a stat la noi. A stat aproape 200 de ani in Belg r a ds i a r u n c ic i . n da u v e n i t t u r c i i i n B e l ca era nevoie ca Sfinra [rad,'bineingeles Parascheva ii plece de la noi, penrru ci daci rimAnea SfAnta Paraschevain Belgrad, moastele ei erau arse, afa cum au fost arse moaqtele Sfhntului Sava, primul arhiepiscop al Serbiei. $i Sfinta Parascheva atunci a olecat la Constantinopol, in Bulgaria,a ajuns in Romdnia. Dar oricum, Sfinta Parascheva a ramas in inima fiec5.ruisArb.

vedepi ci Dumnezeu m-a chemat si fiu un altfel de militar. De ce cdlugdr? Sunteli tindr, cbi-

pet...

Agazice foarte multi lume, ;tigi cum e! Duoi ce am terminat Facultatea de Teoloeie din Belerad - am vrur si termin ficultat.". i.ntr.r ca nu vreau ca vreodati. mama .1"r., t"t" si spunS: ,,Uite, 5.stas-a dus la ministire pentru yd,n;a avut putere sau n-a vrut sa termlne racultatea!" Si in timpul in care scriam Iicenga,m-am gindir foarre mult: mii, ce sa mi fac eu? Ori preotie, ori cilugarie! Si atunci am fost intr-o excursie la SfAniul Munte, si am vizitat ministirile aceleafoarte, foarte frumoase. $i m-am eAndit: ce mi fac eu acum? A sosit vreirea. Nu vreau si stau acasi.Vreau si fac ceva,vreau si merg, vreau si propovaduiesc, vreau sa fac o misiune a Bisericii. a $i atunci, m-am dus la SfAntul Munte ,, U l4t Cz1,/YU'L,lfu, si am vi.zut cL viaga monahali este ceea ce am ciutat, ceeace imi trebuie. $i am ajuns acasi,am spuspirintilor - bineintelesca a fost un mic dezastrucu mama Vrei, nu vrei, la cimitir trebuie si gi cu tata... mergi, pentru ci acolo ai rude. $i eu N-au primit aesteaprea bine? mergeam acolo cu mama la bunici, la Nul Bineingeles ca au primit vestea mormintele lor, ;i pe mine mi trigea si ca pe un goc. Mama a fost ingelegitoamerg la biserica.$i mama cumpara lu- re, dar tatil, in niciun cazlTatil, meu s-a m A n a r i ,n u d e l a b i s e r i c a c . i d e p e s t r a - botezatla40 de ani. Si atunci, de la el ce dl, gi eu fugeam la biserici. $i acolo am pot eu si cer?Nu pot cere prea mult. La prins o bucati din slujbi, am vi.zut sfin- mine acasi nimeni nu credea in Dumtele icoane, catapeteasma... gi de atunci, nezeu. Dar eu sunt foarte incipitinat. in mine s-a niscut - aveam cinci-sase $i eu. daci vreau cevasi implinesc, imolinesc!Asta suntl ani - dorinta de a fi preot. Si vreau si fiu Nicio noutate Pennu un shrb! preot! $i vreau... si pentru bunicii mei, pentru familia mea, era ceva nou. Pentru bunica mea a fost ceva...cu totul un e;ec! Zicea.,,Uite cum... eu, sofia unui ofiger gi nepotul meu vrea sa fie preot! Eu visam cum o si-1i calc cimigile, cum o si fii si tu un ofiier, un miliiar!;' Dar a spus: ,,Daci ai nevoie de magini, eu te

NlONAIill,()lt / nr.73,2Q13 r6 / LLlNlli.A

www.lumedcred

inlei,

n r . 7 3 , 2 0 1 3/ | U M L A l \ l ( l N A H l l U R / l 7

ajut." Dar tatil meu a spus: ,,lJite, fiule, nimic. Asta ai ales, vld cI nu-,ti pot Face asta vrei. asta te face fericit. Du-te acolo gi daci vezi, poate, ci nu egti pentru treaba asta, vino acasi. Aici te a;teaptr. camera ta, te agteptim noi, piringii." Si atunci, bineingeles ci eu m-am dus acolo. Am intrat intr-o ministire foarte, foarte modesti, ministirea Hopovo, acolo unde - nimic nu este intimplitor - a fost cllusirit si SfAntul Andrei Sasuna. M-am?u, acolo. Fara asfalt,fXri Eurent,,ftri api - un om agarisfhgat, ca mlne, clln ora9...pentru ca eu sunt nascut in capitali... gi acuma eu mi duc la mS.nistire : flri api, f).ri. curent... Cum a fost? Si stiti'ci a Fostfoarte frumos! De multe iri'poate mi-a fost greu. De multe ori poate am stat in frig, pentru ci nu stiam si-mi fac focul, g"imi-era rugine ii... .r"- si mindru! Iili-.r" ruqini si spun ca nu gtiu si fac focul, ci eu m-am obipnuit cu caloriFerul! $i atunci. pentru mirie totul era ceva nou. Dar .L, .r.degi-mi, eram plin de o putere care cu adevirat estede la Dumnezeu. Si ne-am obipnuit foarte bine acolo - eu cu inci doi-piringi am inceput o viati nou5., pentru.ci. mlnlstirea era distrusi de comunlsil sr oe croau. curn il trdiyi Cirn'ert" *oolnbittool, la 29 de ani? Oricum, nu este ceea ce citim noi din cirti. Adicd? Viata monahali. este o experiengi. Aqa am ingeleseu. Este o luptd. i" pli -,il ta"d tl luoti tine... ' i , cu ^ LU egorsmut tau. Cu eqoismul tiu, bineinteles! Eu, un migar rirfhgat din orag, am'venit intr-o ministire si bineinteles ci trebuie si-mi tai mofturile -.le'ri si mi fac om aqa

tombrie, cind m-am dus acolo. Era dru-

ce am terminat aceastS. misiune, eu am primit atunci dreptul si port dulama. $i pentru mine (era 2 martie) a fost o bucurie foarte, foarte mare.

fost mult mai aproape. S-a simgit prezenga Lui mai mult. Pentru ci tot - ceeace rabzi, ceeace faci - era mai mult spre slava Lui, pentru ci era un loc minunat ministirea aceea, era in pidure. Ministirea era foarte, foarte si.raci. Era acolo, in mijlocul pidurii, gi ministirea distrusi, si noi trebuia si incepem viata din nou. in fi..are zi simteam aiutorul Sflntului Pantelimon 9i al JfinEiloi Brancovici, care sunt qi ctitorii acesteiministiri.

n/// tp/ h6d. ,,$*q,oret** Trwegi, qrplp' ca-i/ s,tnar),ni.ar"

Atunci cAnd am intrat in ministire, in urma cu sase ani, eu terminasemtoate

V* !*9o*na
Stiteam la masi, cAnd a bitut cineva

Dumnezeu: ,,lJite, vrei si. te mAndresti? lJite, ti-am aritat gie gi bucuria si inoti acolo, in balta aceea!" ".."rr", Asa a lucrat cu mine Dumnezeu, a lucrat prin patriarhul Pavle, prin episcopul meu VasileVadici, care estesi cu adevirar va rimine pentru mine un om, un tatl si un invS.titor foarte bun. Pentru

gresie. Am vizut ci.acolo, in biserici., nu aveli pe jos gresie, piatri. Eu sun director gi vreau si vi ofer gresiapentru toati biserica." L-am primit, a stat cu noi la masi. A treia zi, el a adus la cealalti ministire, la 3 km de noi, a adus toati gresia.Acuma, bineingeles,niciun TIR, nicio magini nu poate si ajungi

m e t a n i i l ec u n o i ) a m i n t e l e su n s i n g u r lucru: cI nu noi rinem siujba, ci slujba ne tine pe noi!

|v'IONAHlLOR / nr. 73, 2O13 | 8 / I-LJMF.A

www.tumeqctedintei.com

wwwlumeocredinlei.com

n r . 7 3 , 2 O 1 3/ L U N . { L {M O N A I i t l O R / t 9

PdrinteleRqfoil Noico despre pdrintele Sofronie:

sd,,-g uadn[r/r^e,ct/,{ra esrp/ ,,3 -a/d//rs,

Frogmenle din conferinfo susfinutdde PdrinteleRofqil la Clui-Nopocc pe 30 mqi 2Ol 3, cu prileiul ?mplinirii s 20 de oni de lq mulqreo lq cer o pdrintelui Sofronie Sqhqrov (1 896-l 993), intemeielorul Mdndstirii Sfdntul loqn Bolezdtoruldin Essex,Anglio. Mulfumirile nooslre iPS Andrei Andreicuf, core c fdcut posibild oporilio qceslui molerial.
Crisfion Curfe Fofo: George Crosneon

30 de oni om fost l6ngd pdrinteleSofronie!30 de oni l-om ouzit vorbind ;i og fi dorit co lumeo Tntreogdsd oudd cuvinteleoceleo, dor bineinteles cd ndscutfiind in pdmdnturile osteo si din neomul ocesto romdnesc, moi Tntdide toote md g6ndeom: ,,O, de s-or ouzi in Romdniocuvinteleosteo!" De ce? Nu 9tiu.Eu nu stiqm preo multe despre bisericd otunci cdnd qm plecot din Romdnio, dor simfeom cd ce ouzeom noi de lo pdrinteleero cevo ror. Ero cevo core convingeosufletul,core porcd convingeo pdnd si oosele. Cevo ce nu ouzisemde lo oltii, ce nu ouzisemnicdieri.

evin acuma la tema dragostea lui @ l/\./ Dumnezeu. Este o dragoste care "primire nu gtie decAt un singur lucru: si mAntuire. Insi ftpturile cuvAntatoare, adici ingerul gi omul, pe care Dumnezeule trateazi ca pe Sine Insusi, ca pe un Dumnezeu - estenevoie si-si faci soarta. Noi si ne hotirim! lar daci insistamsi ne hotirAm impotriva voii lui Dumnezeu, vine o vreme cind Dumnezeu ne va in-

rul sau omul - acuma de om vorbim; dar este 9i un dar primejdios, infricogat. Auzisem pe cineva carespunea,parafrazirnd Judecata de Apoi a lui Hristos, ci vor fi doui tabere inaintea Judecitorului: cei care cindva, in viapalor, au zis Domnului: ,,Faci-sevoia Th!" si cei c5.rora Dumnezeu le va zice: ,,Faci-sevoia ta!" CAnd zice Hristos: ,,Voi ri"spliti, voi

vrei? Faci-se voia ta! $i aici este singura primejdie a pierzaniei.

20 / I-LrN.tI-lA MONAHII.OR / nr.73, 2O13

www.tumeqcredinlei.com

wwwlumeccredinlei.com

nr.73, 2O13 / t.LlN4EA i\4()NAl.{tl,OJl/ 2l

AGK ,, U 14/Y) U'/YWLO,Z,8,'1,,

ru,t exiotn sL ru,L,Ixlatp, ,rVt evi6fn, d,ex.Ah m"A/d/,tino'

Nu ca n-ar putea Dumnezeu si faci si ,,rele". A aratit-o Hristos cAnd, cu un singur cuvAnt, a blestematun smochin. Bleitemat? A zis ceva destul de blAnd: ,,De-acum, nimeni sa nu mai mi.nince rod din tinel" AtAta! Ce blestem e acesra, pe lAnga ce stie romd.nul, de exemplu? Cred ca nu numai romAnul, din picate! Dar dintr-o dati s-a uscatsmochinul ;i spun tilcuitorii Evangheliei ca asra a fb.cut-osi ca si nu creadl omul ca Dumnezev nu poate si faca decAt bine. Noi de-acumaputem si spunem: Dumnezeu nu poate sa faci decAt bine, dar daci suntem crestini si avem intelegere crestt tina, intelegem ce vrem si zicem. Nu ci nu poate, dar ci e de negindit sa iasi din l u i D u m n e z e uc e v am a i p u r i n dragostea d e c i t v i a t as i m a n t u i r e . Multi dintre voi stiti ci eu am rrecut o perioadi, cam doi ani, prin protestantism, inainte si revin inapoi la Ortodoxie. Asra a fost parre din ialatoria mea duhovniceasca c,a u t a r i l em e l e , zbuciumul meu. Si protestantii au ideea ci suntem mAntuiti. Mai ales cum fac
t v

eram atunci, ci. stiam din trecutul meu, din copillria mea ortodoxi, ci pogi 9i si nu te mAntuiesti. Zice: ,,Nu, e ca gi cum te-ai nascut: nu te poti dez-nastel" $i va spun acuma ci eu sunt de acord cu ei, cu protestantii, intr-un anumit context. Suntem mAntuiti, pierzaniepentru noi nu mai este, cXta vreme ciutam la

Dumnezeu. Dar, atentie, ci nu esteun d e t e r m i n i s m ,c - i determinarea o Facem noi. Putem cidea de la pronia noastri.. Daca vreti, soarta, ursita - da! Soarta noastra. karma. ursita este ce cAntim la inmormintare:,,Cu sfintii odihneqre, Doamne, sufletul addrmitului robului Tiu!" ..Cu sfintii odihneste" - adici si fie sfAnt. Dumnereu ooati si-l faci sfhnt chiar dac5. nu era, si aita e rugiciunea Bisericii.Asta este ursita. estekarma, este soarta noastri. Dar nu asa cum credeau pigAnii - karma, ursira, soarta, ci n-ai incotro, na! Asta qi-a fost scris, ce s5.-i faci?! Nu. Poti sa cazi de la asta. Pronia l u i D u m n e z e un u i n g a d u i e ,n u g a n d e s t e altceva d e c a tv i a t a .D a r n o i p u t e m s ac i dem de la aceasti ursiti. a noastra.Putem folosi aceleasi cuvinte paglne, dacavreti, dacaIe dlm context crestin.Si putem si credem ca si prorestanlii, daca li d"m un c o n t e x to r t o d o x .A d i c a ,c e v r e a us as p u n esteci nu existi om, bun sau riu care,in facerile lui,. in,gindurile lui, sa nu aibi gi ceva lntultle oumnezelasca,ceva care sa nu se poata folosi gi in vreun fel drepr si bun si sfAntsi mAnruitor.Si astatot de la pirintele Sohonie am invitat-o. in mulie feluri. El nu te oorea di Ia ce {iceai. E l n u i n c e r c as i i n j o s e a s c o a aurorirate De care o aveai inaintea ochilor tii - fie ii un guru - dar incerca intr-un fel, el stia cum, pentru ci vorbea si in duh si din inimi, si in inima aia am observat ci nu omul vorbea. Si incerca. de cele m a i m u l t e o r i p r i n f e l u r i n e b a n u i t ed e cel cu care rrorSea,sa-l aduci la dreapta credinga. Imi amintesc ci intr-o zi venise un

2 2 / I t ' \ 1 1 \ \ l ( ) \ ' \ l l l l ( ) l i / n r 2 3 .2 O ' 1 3

www.lumeqcredinlei.com

nr 73,2O13 / i trl''lfl.A \ , l C ) N A H I IO I { / 2 3

niciun cuvAnt pentru tine. Dumnezeu nu-mi di cuvint."

@r* an'c//*Anf/rh/)
int.-n.,. mic articol Pe care il scrisesem dar n-a fost publicat, ci a ajuns prea tirziu - Prea Ti\rziu e numele meu... - il numisem ,,om al cuvAntului". N-a mai fost ocazie dupi aia sa apard artico^lul ila. L-am revazut de curind, n-a fost

si se forteze. Zicea: ,,Voi vi dagi seama se primqte"' ci acele cuvinte ale Liturghiei sunt cu- ,,$i harul prin cuvAnt

De
n r .7 3 , 2 O 1 3/ I I \ l l : \ \ i ( ) \ \ l I I I O I i / 2 s

2 a / L U \ 1 L A I l O N A t l l L r ) l \ / n r .7 3 , 2 O 1 3

ce toli pirinlii patericelor si ai culturilor filocalice zic ci trebuie si traiesti si dupi aia si dai cuvAnt, cuvAnt pe care tu l-ai tri.it. Pentru ci estevorba, tot asa, de o energie, iar traditia, predania bisericii este a fi lAngi un om care are, care p o a r t i p r e d a n i ab i s e r i c i i ,p r e c u m a p o s tolii au Durtat traditia de la Hristos si au predat-o mai departe. $i prime;ti de la acegtiaenergia asta a mintuirii, care se expriml, intre altele, prin cuvAnt. Printre altele pentru noi, atAta timp cAt suntem in trup, una este cuvAntul, alta este gAndul, alta estefacerea- la Dumnezeu insi., toate asteasunt una. Nu existi distangeintre gind, intre cuvint, intre facere. $i totul esteenergie. Dar iati ci acum gi gtiinga moderni descoperi ci totul este energie. Stiinta cuanticS. descoperi ci materie nu existi. Poftim, gtiinga zice: materie nu existi! Chestia asta solidi, de care dai cu capul si vezi steleverzi, ziceca nu exista.Zice ci e energie compactate. Si descopera cuantica faprul ci gAndul omului esteo energie care nu piere, care stribate intreg universul.Pai, astaziceasi parintele Sofronie si au zis-o, sub diferite forme, piringii, cel pulin de la apostoli gi pAni incoace.

,, i/etT6an nat /u,l/ lu,Ltruw cd rw %tp/ si,nnmim"dt

t-4\

ostp/ln, pnlrrlt cu/ fud,i^/id/,0L,

otzu,g, estpl ohit" t
. t. t

tim lucru ag zice despre pirintele Sofronie si poate cel mai important, dar asta nu e ceva care m-a izbit de la inceput, ci ceva care putin cite pugin s-a dezviIuit. Ceva ce am inteles noi cu totii. ' ; la ^ | lnceput, oar eu nu suu ce sa zlc - lml veneasi zic, de abia de curAnd...nu, de la inceput, dar foarte incet se descoperi - ce este Dersoana.Pi.rintele Sofronie a fost o perioanl? Nu ;tiu in ce misuri, Dumnezeu gtie, nu eu pot judeca,decAt Ia nivelul lui. Dar ce daci voi fi vreodat5. era o persoane,asta am vizut, gi de la el am ingeles pentru prima oari gi inci mai continui si inteleg ce estepersoana.Noi zicem: o persoani, un individ. Daci dispreguim,cum suntem obignuigi,un coate-goale, un mage-fripte - nenea Iancu, mai spune-ne citeval Nu, persoana nu numai ci" nu estesinonimi. cu individul, este la polul opus, este chiar contrarul individului. Si nu pot si prezint despre individ prea multe, dar o sa iau aga,la un nivel psihologic,diferenEa intre indiVedem ca tot regnul anivid gi persoana. mal, fiecare element, s5. zicem, ciinimea - fiecare cAine,pisicimea - fiecarepisici, este un individ. La om nu este asa. De ce?Fiindci esteun animal, si zicem, dar care poarti. chipul lui Dumnezeu. Este un alt nivel, esteun alt ordin de lucruri. Individul simte ci-i e foame. Gisegtesau primeste mAncare,m5.nAnc5.. Se apropie altul de el, ,,Mrrr!" - la cAini, nu-i asa? Pogisa fii prieten cu ciinele, dar daci'te

co irrn rar!,
I .tt

frr;

Om al cuv6.ntului...Foarte imoortante erau la noi citirile, paremiile, Apostolul;i Evanghelia. Eram mai pugin axagipe latura, hai si zicem, ceremoniaIi a slujbelor gi mai ales pe cuv6.nt;i pe intelegerea cuv6.ntului. $i poate un ul2 6 / I L ; N I F _\A t ( ) \ r \ H l L r ) R / n r 7 3 , 2 0 13

na, dar am vizut o data sau de doua ori. Persoana,ca s-o prezint asa, la nivelul ista psihologic, este individul care zice ,,Mi-e foame!" si incepe si mi.nAnce, ci.

www.lu

meocred inlei.co m

www.lumeocredinlei.com

nr 73, 2Q1 3 / I L \lf.\ \l()\

\lJtt,r)R/ 2z

lui Hristos. Si iati, acum Hristos imi di trupul Lui 9i singele, pe care eu le-am iertfit cu mina mea, adici cu mAna Picatelor mele si refuzului de Dumnezeu, si acum mi li de mie, daci vreau ca si mi mAntuiesc. Poftim, iarigi, dragos-

SpWr,.Zendnu%@
'VincenfiuDoscdlu

tine si-l iubqti pe celalalt, ca dupi aia iti zice: ,,Pe tine si te urigti, ca si pogi fi ucenicul Meu!" Atunci, ce fac cu celilalt? Nu, a iubi pe celilalt ca insuli pe tine este si-l ingelegi, si-l ingelegi cum t e i n t e l e g ip e t i n e : , . M i - e f o a m e .P o a t e ;i l u i i i e f 6 a m e .H a i s a i m p i r g i m ! " $ i a d e nu cunoaste moartea, pe care moartea ,r., o po",i inghigi. ,,$i lumina a venit.gi intunericul nu a'putut si o cuprindi' -

Ne ghiddmdup6 semne. Dupdsemeni. sou dupd intentii. Considerdm, nu roreori, cd menireo noostrd estemodelofdde cei din iur,opreciereo soudezoproboreo lor reprezentdnd combustibilul/ imboldul/horto posilornostri. Desinu ezitdmsd ne considerdm crestini, ne ldsdmpurtotide ipotezosortii. Asifel, trdim.Fiein viitor, elobordndplonuri. Fiein trecut, ghemuiti in nostolgii. Pentru sfinti, ciudotlucru, prezentul estecel coreconteozd. Deoorece, trecutul esfenisipul din core,prin sito spovedoniei, pol extrogegrduntede our.Viitorulor puteoreprezenlo coleospre mdnluire. Ambele, totusi, fructeole foptei prezente. sunt De oceeo,luptoSfdntului Mucenic FeodorBogoiovlenski este, inoinre de toote,indemn. Abio opoi mdrturie. Motivul- cel ofirmotde Pdrintele NicoloeDelorohio: Ddruind, vei dobdndi.
e naste Ia Gheran, orap in care tatal C/_ siu, PavelBogoiavlenski,ocupi. functia de consul al Rusiei. Ivirea pe lume a aout loc in a doua zi a praznicului Nasterii Dom-

tii pe care noi I-am oferit-o, ca pe noi de moarte si ne scape. $i a9 mai adiuga un lucru: in seara dinainte de moartea Lui, cAnd la Cina ca Dumnezeu, a trlit ca om. Ca om! $i cea de Taini a zis: ,,Luagi,mi.ncati, aces- clnd a zis: ,,Pildi dau voua", inseamnl ci tot ce a {bcut Hristos estenu pentru un sfAnt de ila, pe un stilp de 15 m, ci estepentru tine, estePentru mine, ci tu egti un alt eu. Si acest tu elti un alt eu estepersoana! Sunt multe lucruri carese pot sPune despre persoana 9i multe lucruri. pe care, cu anu, am tnceput si le ingeleg. Dar nu se pot ingelegecu adevirat decit triind. $i si ne ajute Dumnezeu gi si ne dea prin rugiciunile sfingilor Lui gi ale 'Iot picitosul qtie ci el este cel care a B i s e i i c i i; i u n i i p e n t r u a l g i i 's i a i u n g e m asta. frAnf trupul lui Hristos, el - adici eu sa traim gi sa ingelegem l u i H r i s f r i n t r r u p u l s u n t c e l c a r ea m Vo urmo tos, eu sunt cel care am varsat singele
28 / I-U\'1F.,\ l\{ONAt{ ll ()l{ / nr 73, 2O13

miscarii nationale. Expresia- revolutia care contestaregimul aurocrarimpus de dinastia Qafar. S"untinitiate reforml. Au loc manifestaqii. Se comit excese. Nimic nou, Ia prima vedere.Doar ci., asasinarea in 191I a consulului rus o silestepe viduva sa sa revina.impreuni cu cei rrei copii, acasa. La Perersburg reusesc, cu ajutorul rudelor gi prietenilor,sa duca o viata lini;titi. Pentruun timp. In l9l7 izbucneste o alra revolurie.

www.lumedcredinlei.com

nr 73, 2O13 / t-UMEA N.{()NAHlLOR / 2e

Insecuritateaeste dublati de foame. Oco-

triua regimulur. Mai exact' de imparta;irea in cadrul unei AcademiiTeologicredinr-ei ce claridestine. Condamnat la trei ani le munci forlati in lagirul din Novosibirsk, estemutat in lg34liWadivostok. Pe navi, stareasinititii i se inriutileste. Este bitut cu cruzime de citre gardieni. Ajuns in port, de ciire un medic de a fi cons]ultat aresansa

nar. Nimic nu i se pare dificil clci totul este din uoia Lui. Despre mutarea la Domnul a mamei afli in irmati. Unde, de altfel, este considerat element recalcitrant. Cauza - mirturisirea credingei. Liniqtea ce nu il A-b.I. conduc pirisegte in nicio situagie. la zile de carceri.

mul cici ce pom ofera roade dacd radacina ii estewcatai Eli6erarea sa se suprapune arestirii unchiului. A cirui familie caute se in urma slujirii in ula o sustini material, ln sau alta dintre bisericileinci deschise. 1937 moare pirintele siu duhovnicesc, arhimandritul Nikita Kurocikin. Enoria;ii bisericii Ivanovno, unde acestaslujise, cer numirea Sfrntului Feodor in locul alryei Nikita. Sfrntul Feodor este hirotonit presa ot si, la insistenlelecomunitigii, accePta ramAni. Apoi. reia drumul. Strabatesate. Boteazd,cununi, inmormAnteazi, predici, aduce Sft,nta Impirta;anie in spovedegte, clasepenrul indoctrinirii. La 4 noiembrie 1930 este locuri aparentuirate, incropegre Simte acut ci timpul nu mai tuns in monahism. Primeste numele Sfrn- rru catehizare. tului Cuvios Teodor Studitul. Curind de- are ribdare. $tie ci nu i;i apartine' Pentru autoritlti este o amenintare. vine diacon. Si arestat,alituri de algi23 de pentru a-i ingidui si slujeasciin de propagandaimpo' D. monahi sub acuzagia "i..",
www.lumedcredinlei.com

descoperit pe 8 iulie la Vostriakovo unde,

(din cauza inaintlrii frontului) la Saratov. rorrurar, lipsir de hrana, apa qi somn, esre condamnat la 5 ani de ixil'in regiunea lGasnoiarsk. Tfimis la Saratov in-urma conditiilor de detenrie, pirisegte aceasti lume Ia 19 iulie 1943.Morminiul - necunoscut. Din anul 2000, BisericaOrtodoxi. Rusi il pomenesrein rAndul sfingilor.
ww.lumeocredinlei.com

30/ LUN.IEA MONAHILOR / m73,2O13

nr.73, 2o13 / LUMEA MONATJILOR / 3l

3 2 l I l ; \ l l \ \ l ( ) \ \ i l l l ( ) l i / n r .7 3 , 2 0 1 3

n t .7 3 , 2 O 1 3 / I ti\llf,\ \l()N,\l lll OIl./33

Doamne, cu cogul, de sus. R6.vnavine intea lui Dumnezeu, pentru el nu existi prin stiruingi. Stiruiesti, te spovedesti, notiune de constrAngeresi de retinere a te impirtisegti, te tii de biserici, asculti unuia si a altuia. El peste ror merge in duhovnicul, te smeresti... aceeaslvolnta sl clragoste. A Pe cruce, Hristos a dus in rai prietstp/ a,lvulru cn4,e/ ma dati un pigin. SfAntul Siluan fuafn, hln4pn Athonitul zice: ,,Nu ai plinge pentru unul care ar cidea in iad?" PIi, da, dar in iad daci a cdzut, trebuie si gtim picatele lui, relele lui, care re oprescsa re rogr pentru el. InvS.tati-ne si ne rugd.m! Pii, spuneli si nu-I trecem la liturL u a t i - l ' d e p i l d i p e S l a n t u l l o a n B o - ghie pe cel care triiegte in desfriu. tezi.torul, pe Slbntul Antonie cel Mare, Ag", care triieste in desfriu, care trl. SfAntul A[gustin, pirintele Antim Ivi- leste necununat, care e ateu, care arunreanul, Antim Giini, pirintele Vichenci cu barda in Dumnezeu... tie Malau, pirintele Cleopa, parintele $i nu ne rugim pentru cei care Paisie, ;i toat5..gama aceasta a galeriei sunt atei? noastre oe mafl traltofr. Nu, ci asta este in SfAnta Scripturi, Au perseverat. nu spunem noi... pentru oricine sL v5, Tot timpul au perseverarsi au na- rugali, afari de cei care nu cred. Care dijduir. Daca perseverdm , r u n c i s i n a - lupti impotriva Duhului S{hnt. Picatul a dijduim. Nu s-au rugat pentru ei. Ei n e c r e d i n r e i :l u p r a i m p o t r i v a D u h u l u i s-au rugat pentru neamul acesta cfes- S f i n t . $ i a r u n c i p e n r r u i g r i a n - a i v o i e tinesc, s-au rugat pentru toate lumea. sa te rogi. Ci un sfAnt nu este numai pentru RoSi nu ne ruglm si vini la credinm a n i a s a u p e n t r u B u l g a r i a s a u p e n r r u ta! Cehoslovacia. SFintu[*ert. o-,il ."r" Pii, daci-l cuprinde gaia mort, asa, imbritiseaza toari lumea cu aceeasi atunci sigur ci nu. Dar daci el revine, dr"goJti, cu aceeasibunS"tate.EI nu de d a l I l p r i m i m , n e r u g a m p e n t r u e l s i roagl numai pentru Iugoslavia sau pen- d u p a m o a r t e . P e n t r u u n u l c a r e a c a z u t tru Polonia sau pentru Rusia. Ci pentru in clipa aceastade pustiire sufleteasc5., toati lumea. El nici nu poate si tiiiascS, nu te mai ruga dupi moarte, n-ai voie. notiunea aceasta de nationalism. N-o (-K poate trii. Pentru ci nu concepe si nu ,, *) U.tYWLe/2,e14/Ll/7/eIU | , t. se roage pentru italian sau pentru bulAnqns'to din, Szn*n gar sau pentru german. Acuma, sigur t/1'(Mgt/rd/, cd,,a.tu,nni, ci aici vorbim despre supraFara aceasta ortodoxa. Un om care ajunge la un nil s.et d,au,toa,tu" a n u m i t g r a d d e s f i n r e n i es e r o a g dp e n tru toata lumea, Dentru [oatamlscarea Cum vorbim despre Dumnezeu c a r ee x i s t ap e p i m A n t - s i b u n g i i a u , q i aproapelui: delicat sau franc? german gi Francez, si iralian si orrodox De la om la om. Pe unul trebuie si,l i; ne-ortodo* - p.rir., el s,rni un". in"iei mai blind, mai cu ribdare, mai cu
3 4 / i L l \ l l A M r ) N \ H l t . ( t t r / n r . 7 3 ,2 0 1 3

www.lumedcredinlei.com

www.lumeo.redinfei..om

MONAllll.Olt/ 35 nr.73,20r 3 / r-UMBA

sa vezj ru ce gafai ;i ce nevoin;i. Cind a j u n g i ^ l av A r f , c d n d p r i v e s r i i n d r e a p r a sr In stanga, c u a d e v a r a tc , u nevoinga pe c a r ea i f i c u r - o , z i c i : , , M i i , d a r c e m i n u nitie e aicil" Smerenia cea din primele veacuri mai e actuali? OricAndl Astea sunr virtutile crestinismului. Dr{ Tg ingeleg oamenii din jurul nostru? Nu sininiim, uneori, cind
36 / t.UN.,illA MONAH tlttR / nr. 7 3, 2O't 3

www.lumeoctedinlei,com

www.lumeociedintei,com

n r .7 3 , 2 O 1 3/ I { ' \ l l { V ( ) N . \ H I I ( ) l { / 3 Z

Yfem si ne smefim?

minte toati ziua.

Ce n-a qtiut comunismul despre crettinul rdmAn, de nu l-" pot,rt'd. gata? $i cum de-l cucereste azi atdt de ugor?

doui sute de ani, ph.nd. la Constantin cel Mare, nu l-a inspiimAntat. L-a biruit cu enorma gAndire a martirajului

care erau chinuiti, maltratati. Pentru crestinism lumea a fost de la inceput .rn io. al rorturii. Pentru ci. orice conflict s-ar fi nS"scutin lumea aceasta- secet5.,rizboaie, orice necazuri, greuti.ti ar fi venit peste lume -

cine erau invinuiti? Cregtinii care se inchini la un zeu ,r..tnoi.rrt, la un ,,zeu pigAn" pe care numai ei il griu. Jertfesc u n c o p i l n e v i n o v a rg i b e a u s i n g e l e I u i ;i acestiapoarti. toati vina penrru BreutiEile pe carele traim! De aceea,r.iuie urmi,riti, trebuie exterminati, si. nu mai rS.mAni urmi de ei! Deci din aceste vremuri grele care

au venit pe tot parcursul istoriei, chiar de la Nasterea Md.ntuitorului - cAnd

te ideile asteamoderne de astS.zi nu fac altceva decit si loveascS. in rezistenta asta puternici a lui Hristos.

inci este incercarea aceastasatanicS" de a lovi permanent in crestinism. C5. toa-

3E / i Ufv1F.\\,ti)N,\tiII_()ll / nr. 73, 2Q1 3

www. lumeo(redinlei,qom

nn 73, 20i 3 / Ll ilvtl.lAN'{ONA| lii,()R/ 3e

Oameni mari, de culturi, se adipau Ia universititile astea, atara tineret care ducea apoi in girile africane, asiatice, cultura gi civilizagia cregtini. Cici toati civilizagia asta a lumii, care existi la ora actuali, arclabaza ei civilizatia crestini a Impeiiului bizantin de alti.dati,'care a lisit-o moqtenire Europei. Ei bine, diavolul, riui acestaputernic, care nu poate suporta progresul binelui, a format acestevaluri de atacuri impotriva crestinismului sub acoperirea ci nu are nimic cu el -,,Noi luptim im-" potriva burgheziei, a mosierimii, a marilor industriasicare-l exploateazd pe om!" In acelasitimp, marxismul spunea: ,,Crestinismul nu este decit opiu pentru lume, pentru prostimel Este o minciuni, pentru lumea aceasta, nu este o realitate! Biblia nu e o realitate! Deci civilizatia, c u l t u r a , i s t o r i an u s u n t nimic!" Vine, in sfirqit, Karl Marx, cu noutigile lui, cu ideile lui, care au prins intr-o lume mai pugin cunoscitoare, intr-o lume oarecum dezridicinati. Pentru ci greseala mare pe carea avut-o burehezia la nasterearevolutiei rusesti a fo"stnegriia faga de mizeril poporului, care trecea prin greutiti mari, se zbitea in lipsuri mari. Tarii, impiragii fhceau biserici cu turnuri aurite si m5.cinau forta 9i munca aceasta a mizeriei, a nenorocitului... Exact cum spune gi Mintuitorul. ,,Doamne, noi am sem5nat siminti buni. De unde a venit neghina? - Pe cAnd dormeam noi, a venit cel vicleansi a seminat neghina." ^tt't Pe cAnd dormea burghezia si tarismul Rusiei, atunci a venit - ca o pedeapsi a lui Dumnezeu, bineingeles, pentru nedreptigile si nelegiuirile lor - a venit marxism-leninismul, si a dat lovitura cea mai puternici. crestinismului ortodox. S-a dus in Rusia. unde erau

;i nedreptigile, erau si nemultumirile. Aici s-a nS.scutfermentul care a dus la aluatul acesta al lumii de astizi. S i g u r c i m a r x i s m u l ,v e n i n d a s ad e - a lungul timpului, a influengatdestui oa*.ii ."r. si-au for-at o l,r-. a lor. Au format o lL-. publicistica, au format

40 / LUlvlUA MOtr*AHll-OR / nr73,2Ol3

www.lumeqctodinlei.com

nr.73, 2Q1 3 / LUMEAMONAHILOR / 4l

cinci-;apte ani, flri doar si poatel Era teroarea asta puternici. Te vedea cu o haini, care cine;tie cum aveao culoare verzuie, gata: trei ani. patru ani - egti legionar! Deci venise o teroare a;a de p u t e r n i c a . i n c i t l u m e a s e i n g r o z i s e .S i in..pr;t sa meargi, si formeZeo"*.rri " care si. mentini. stareaasta de spirit. Au venit colectivizirile, a venit... ilndustria distrusl... si toate lucrurile asteacareau vrut sa transforme lumea asraa noastri. in cu totul altceva decit era firescul ei. Dar, cu toare astea,dupi optzeci de ani de teroaresi de necazpe carel-au dus rominii si toate tirile din risirit si din Uniunea'sovietick, crestinismul cut, s-a dezvoltar,agadupa cum "'.r.rmugurele, de pilda, iesepiimduira, dar rocrirai Ia temperatura cea mai inalti, de 25',

I-a inchinat, l-a dus la biserici cum s-a

fost ca si cum n-ar fi fost nimic! O lume cregtini a reapirut indatl, schituri, mi.nistiri, biserici s-au ridicat gi se ridici si pini astizi, dar ne confruntim acum cu un pericol mult mai mare. Pericolul este ci ateasti perioadi a comunismului a lisat in urm5.o... sI zicem civilizagie,a l5.sar un pospai de culturi. care esre destul de activi in oamenii nogtri de astizi - in lumea unor scriitori sau a unor ziaristi care propagl gi merg mai deparre cu negarea ' 'Y
acestur adevar mare al crestlnatatll.
i -

4 2 / l - U N l l l A M O N A L T I L O R/ n r . 7 3 , 2 O 1 3

www-lumeqcredinlei.com

nr.7 3, 2Qt 3 / LLir4IlA IU()NA t I ll (llt / 43

44/ I li\'lllA Il()\,\lill

r ) 1 i/ n r . 7 3 , 2 0 1 3

.? ww.lumeqcredinteLGom

www,lumecrrdi nfei-com

nr.73,2Q13 iri,{,i.:./45 f t t . ) ) t t " 'I.f i - ) \ , ] . l

fost si cideri, dar aceastanumai datoriti t'aptului ca n-au qtiut si se rupi de dureriie acesteaale omenescului - au

ineriditi, dar pe verticali... "Pe verticala,bmul se ridica numai in suferingi, in pitimire, in nevoi, in necazuri.Vezi un om care nu e crestin sau care e foarte pugin creqtin, dar cind s-a dus in America, cAnd s-a dus in stri"i-

:q
in America, unde I-a acaparatviagaasta m a i b u n a , c h i p u r i l e , m a t e r i a l i s t is i s i - a

pe echilibru a acestui ideal al crestinilor iu adevirat. Cum de nu gi-au Pierdut minlile oamenii fin inchisori? Mii, nu 5i-au Pierdut mingile tocmai datoriti'acestui fapt. Pentru ci au

frumogi din toate soiurile; tot ce a visat el in pugcirie a cultivat, a pus in practi' ci aiCi. Dar toati viagavreau si spun ci
nr.73, 2013 / LUMEA N4ONAHI LOR / 47

l\4ONAIJli-OR / nr.73,2Q13 46 / LUN'1FlA

www.lumeqcredinfei.com

www

lumedcredintei.com

Sin*',**9n"tzo* (II)
George Crosneon motto: porcd nici o oltd mdndstireofhonifd... nu-fi dd ogo de mult sentimenlulneslolornicieipe ocesf pdmdnf, co ocesf locos. (pr. Teodor Bodogoe).

q hp,?n*fn,'% *i/it,t* gl, " unem,oui,tet dln unmn

Cel care avea sI aduci Simonos Peinalti a venit in Athos Ia tras la m5.sur5" anul 1973, impreuni cu o obgte de monahi sporiti de la minS.stirile Meteore. '90, PAni fn arhimandritul Emili"tiii anos Vafeidis - retras de la ministirea Metamorohosis Meteoras - adunase in jurul siu peste optzeci de monahi la Simonos Petras si infiintase inci trei noi metocuri in Franta: mi.nistirile ,,Saint Antoine-le-Grand" din Vercors,,,AcoperimAntul Maicii Domnului" de Ia Solan si ..Schimbareala Fati' din Terrassonjlavilledieu, Dordogire; precum qi un altul in Grecia - cel al vestitei mi.ll. Arhitecturd nistiri de maici de la Ormilia. Pe lAngi acestea el a recuperat si vechile -.to".l' ,,Cea mai indrizneagi constructie a Petriotiko din Sithonia,Agios Haralam- peninsulei" athonite esteinaltata la 330 b o s d i n S a l o n i c9 i A n a l i p s i sd i n A t h e n a . metri inaltime, pe o stinci care stribate Actualmente arhimandritul Emilianos, etaiele inferioare ale ministirii structufiind bolnav, s-a rerras la metocul din .ate pe gaptenivele. Simonopetritii insi, Ormilia, purtareade grijn a obgrii incre- socotescetajele invers, de sus in jos: ultimul devine astfel primul, iar cel de la dingind-o parintelui Elisaios. baza stAncii este consideratal saotelea. Ultima lupti cu focul au dat-o monahii de Ia Simonopetra in anul 1990 Din cauza lipsei de spagiu la Siitonot - cAnd s-au chinuit-doui siptimAni si Petrasse pot observacorpurile de clidiri stingi un incendiu izbucnit la 14 august auronome foarte bine delimitate. Din in pidurea din apropierea lor. punct de vederearhitectural, acestea pisCu toate ci, tradiEional, in ultimile treaza traditia aghioritici cu o exceptie veacuri, maioritatea monahilor simono- torusi: katholikonul - re-zidit in aceasti petrigi proveneau din Ionia (regiune din formi Ia 1893 gi inchinat Nasterii MAnwww-lumeqctedinlei.com

vestul Asiei Mici), dupi anli'70 m5.nistirea a devenit cunoscuti gi pentru larga ei deschiderecitre noi convertigide toate neamurile. Este notorie venirea la dreapta-credinga in aceasti minastire a unui staretbenedictin, dimpreuni cu algicinci discipoli ai sii, precum si a unui rhodezia n , a u n u i t e o l o gd i n H o n g - K o n g e r c . Pe lAngi faptul ci majoriratea calugirilor de aici au studii superioare gi sunt recunoscuti ca foarte buni teologi, prestigiul ;i renumele lor a fost intiiit si de reputa;ia lor corala pe care si-au ci.stigat-o cu celebra Agni Parthene (1990), sau cu Imnurile psaltice(1990), Utreniile, Vecerniile gi Liturghiile cAntate gi editate pe CD.

so / LUMEAMONAI-IILOR / nr.73,2O13

www.lumeqcredintei.com

nr. 73,2013 / LUMF,A MONAI{ILOR / 5l

veacul al XII-lea, un altul din secolul XIV si doui dintr-al XVI-lea secol) gi majoiitar scrisepe hnrtie - doar cAteva au fost caligrafiite pe pergament. Degi nu mai dispune de pieselenotabile din trecut care s-au Dierdut in dezastre precum Psaltireafreceasci (codice 140) copiati de episcopul Luca al Buziului ff1612) gi ispriviti de scrisde ucenicul lll. Tezour s5.u,Iacob arhiereul, la 1635; sauLiturSftnte 116afte ghierul grec de la 1592 (codice 167) caCind vine vorba de comorile Simo- Iigrafiat de ieromonahul lacob gi dirunopetrei, monahii de acolo spun ci cea iti Simonopetrei de mitropolitul Luca mai importanta ,,piesi' a tezaurului lor al Ungro-Vlahiei - totugi biblioteca mio reprezinti. mAna stAngaa sfintei Maria nistirii a reugit si adune peste2.500 de c5.rti tipirite pina la sfirgitul secolului al XIX-lea (cu mentiunea ci aproximar i v 4 0 o / od i n t r e a c e s t e a au un continut secular,fiind lucriri enciclopedice,sau opere clasice ale unor autori latini si tirii lor. Pe lAngi aceasta ei mai au capul sreci - cea mai veche dintre ele Oratiile sfAntului Modlst si pe cel al sfAntului iui Isocratis,a fost tipariti la 15t:). Se P a v e l M i r t u r i s i t o r u l . d a r ; i p a r l i d i n pare ca biblioteca Simonopetrei a luat sftnrele moaste ale sfinrilor licob Per- fiingl inci din timpurile ctitorului Josul, tifon, NI"rr-, Evtliimios si sfinre- van Ugljeia si ea s-a imbogigit mereu Ior mucenite Varvarasi Evdocl-ria. prin danii, copieri;i achizigii(sestie, de Bineinteles cl. tezoreria ministirii exemplu, despre diruirea a 54 manusmai pi.streazi qi alte odoare gi odijdii crise de citre episcopul-egumen Gerasit' bogate, icoane si argintirie veche, sigilii, mos, la inceputul secolului al XVI-lea). gravuri si stampe; dar cu toate acestea, Chiar daca o Darte dintre manuscrise cea mai mare parte a comorilor Simono- au ars, sau au fbst sustrase- cum a fost petrei - si ceamai valoroasil - s-apierdut cazul cilusirului catolic Athanasius la i n c e l et r e i i n c e n d i i ( 1 5 8 0 , 1 6 2 2 , 1 8 9 1 ) 1647 gi al"celui rus, Arsenije Susanov care au incercat greu ministirea. din 1654 - colecgiasimonopetriti mai cuprindea, la 1880, inaintea ultimuBiblioteca lui incendiu (1891), 245 de codici cu Din aceasti pricini, intreaga arhi- c o n t i n u r t e o l o g i cs i l i r e r a r ,a p a r t i n a t o a vi este post-bizanrini, iar biblioteca r e s e c o l e l o rl X - X I X ( c F . d e s c r i e r i il u i admirabil orsanizati! - a trebuit si.-si Spyridon Pavlou Lambros din Wachea adune colecti"ile de manuscrise si cirii Cbronika). Multe din ele vor fi fost opeabia in vremurile din urma. Aga'seface re hagiografice;i tratare ascetice copiaci manastireaare doar vreo 170 de ma- t e s i m i n i a t e d e c u n o s c u r i ic a l i g r a f iI o i l - aproapetoate din se- t X V f l ,K i r i l l os i D a n i i l i X v r r i c a ra nuscrisegrecegti eu colele XVII-XX (cu exceptia unuia din flcut cinste Simonopetrei cu arta lor.

tuitorului Hristos - a rdmas inca nepictat, ceeace nu este caracteristicAthosului bizantin. Manistirea are. la interior. patru paracliseinchinate sfin;ilor George Mihail ;i ; i H a r a l a m b i e .a r h a n g h e l i l o r C a v r i l s i s f i n r e iM a r i a M a g d a l e n as ; i inca opi mici lacasuride iichiniciune in "lt. exterl0r.

52/ I U\ll ,\ \1()\,\l ill t)ll / nr.73,2O13

\,r'ww.lumeocredi nlei.com

)N-AHlt ()R / 53 nr.73, 2Ot 3 / I l r\1E,\ N1(

5 4 I I ' N I I \ \ l ( ' \ \ H l l ( ) l t/ n r 7 3 , 2 0 1 3

www.lumeqcredintei.com

;tww.lsmedcredinlei.com

nr.73, 2013 / I Li\,lEA iUON-AHll_()R/ s5

ministirea de maici,,AcoperimAntul Maicii Domnului". in timp, asezS,mXntul a devenit neincipitor pentru cele opt monahii, insi din nou Dumnezeu le-a purtat de griji si, cipitind o noui proprietate, mult mai mare - 40 de hectarede pidure gi 20 de plmAnt arabil - s-au mutat, in 1991,, cu toati obqteala Solan, lAngi Bastide d'Engras, r.giun." Gard (la jtimatate de ori de mers cu masina din Avignon). Firi si gtie a lucra pimAntul, ^rt^it m^icile de la Solan odrS.slesc o sumedenie, de produse ecologice gi unul dintre cele mai bune vinuri. Si acesr m e t o cp i s r r e a z a t i p i c u l a r h o n i t i i e s t ep a s t o r i t ' d e mire Hypandia (sora dupi trup a pirintelui iconom al Simonopetrei),iar din punct de vedere spiritual, de acelasi vrednic plrinte Placide. O adeviratl'problemi p e n t r u a m b e l em a n l s t i r i a F o s ra d a p r a r e a m u z i c i i p s a l t i c el a p a r t i c u l a r i t l t i l e Iimbii franceze,lucru di care s-a ocupat, in special parintele Seraphim - mai intii la abagiadin Aubazine, apoi in cele doui ministiri ortodoxe infiiirtate (ajutat fiind si de remarcabila psaltisti Andr6a Atlanti). Ministirea,Schimbirii la

Falf'Neguirat
Liturghie la 24 iunie 1978. Licagul de cu'it l-a pus sub protectia sfintuiui Nectarie de Eghina. Doisprezece ani mai tirziu, el a mutat metocul in Lavilledieu-Dordogne, nu departe de oriselul Terrasson, unde si astizi pistoreste o obste de sasemaici. Fiind'metoc'al Pirintele Elie Ragot este cel care a S i m o n o p e t r e i , biserica de aici- p. ."r. ctitorit mini.stirea,,Schimberii la Fati' a c o n s r r u i t - o d i n l e m n - a i n c h i n a r - o mai intAila Martel,in locul numit,,Les s f i n r u l u i , , S i m o nd e p e p i a r r i " s i a M a Pechslongs" - unde a ;i slujit prima riei Magdalena. Pizind .,ora et labora".
56 / LL.IMFtA \.1()N-AHil OR / nr. 7 3, 2O13

Monastlrede la Transfiguration Neguirat Terrasson 24120 Dordogne, France Tbl: 05 53 50 23 94 Fax: 05 53 50 23 8+ Si te: http :// wwta.monltttere-transfgurdtrcn.JV/

www.lumeocredinlei,<om

!eww.lumedcf edinlei.Gom

nr.73, 2O13 / I UN4|)\ \4ONAI lll Oli / 57

Ormylio Mdndstireo,,Evonghelismos"

armata francezi.in I995 . Dupi optsprezeceani petrecufi in mi.nistirea Sfintului Antonie si in ciuda bitrAnetilor sale, pater Seraphim Pyotte s-a decissa restaureze gi sa dea alti utilitate acesteiconstruclii, din care a reugit sa izvodeasci un schit - unde s-a si retras la haesychia din 1996. Cum locul se potriveste'vietii idioritmice, pdrintele Serafim a inchinat mica biserici - oictati de acelasiYaroslav Dobrynin gi'cAliva ucenici - Sfintei Maria Egipteanca. Ministirea,,Evar Oia ismos"

Iero Koininouio Euagelismou This Theotokou 63071 Ormylia, Polygirou, Chalhidihis, Greece

Tel:003023 71 04 12 78 Fax:003023 71 04 17 03
De multe ori numit ,,poarta Athosului" metocul Simonooetrei de Ia O r m y l i a a F o s ri n f i i n g a r1 n 1 9 7 4 . d a r a cunoscur o soecraculoasi inflorire in -devenind anii din urmi, o ministire de elita in spatiul elen. Situati. nu departe de Polygiros, in extremitatea nordici a bralului Kassandrei, din peninsula Chalkidiki, ministirea Ormylia a fost z i d i r i i n s r i lc l a s i c bizanrin. pe un reren cumpirat de Ia ministirea Vatopaediou - aflat intre localitS"tileSkala Ormilia si V a t h o p e d i o n .C e l e p e s t e 1 2 0 d e m a i c i care se nevoiesc dupi rinduiala athoniti in mi.nastirea cu hramul ..Bunei Vestiri" de la Ormylia sunt in general licentiate in diferite domenii si provin din giri diverse, multe din ele fiind, Ia origine, eterodoxe. Ceea ce le-a unit insi pe toate in acest loc binecuvAntat a fost dragostea de Dumnezeu si rlvna pentru dreapta-credinti. clinici de depistare a cancerului de col

uterin si de sln, Iaboratoare de cercetare, un centru de conferinge si o casi d e o a s p e gp i e n t r u p a c i e n t i .P a n aa c u m 25'.000 de paciente au benefi"pro"p'. ciat de aceste servicii, cu o rati de reexaminare de 90o/o. Celilalt centru al

s 8 / t - L j N l l ' l , |{U O N A U I T O } { / n r . 7 3 , 2 O 1 3

www.lumeccredinlei.com

awulumeoGredinlei.com

nr 73,2Q13 / t-LIi\{llA \'I()Ni\Fill OR / 5e

dcfrLrlrfurp, @

y rnn'rn/nnln
RomAniei din anul 2011.Biserica Orto-

A/

Ierarhii Bisericii Ortodoxe RomA.ne s-au intAlnit la inceputul lunii iulie, la Bucure;ti, penrru a discura desprestatulul familiei. futfel, Sfintul Sinod sustine 18.851.900 de persoane si-audecladefinirea in legeafundamentali a,,f"milirat religiala RecensimAnrul'din 2011. ei ca elementrll natural si fundamental al

86,5

Duma de Stat din Rusia a aprobat in luna iunie, in formi definitivi, Iegeacare interzice persoanelor din state unde cisitoriile intre persoanele de acelagi sexsunt legalesi adopte copii din Rusia.

i
de persoane.

doveni, pe 20 iunie, in contextul dezacordului fagi de votarea Legii cu privire la asigurarel egalitigii de gi'rrse.t'erarhii sunt supS"rati pe politicieni pentru c5.nu
50 / LUMllA MONAHII.OR/ nr 73, 2O1 3

Prestigiosul Institut este ameninlat cu inchiderea din cauzacrizei economice, conducereainstitugiei fiind nevoiti si

www.lumeocredinlei.com

www.lumeqcredinlei.com

w.73,2Q13 / LUMEA MONAHILOR / 6l

Autorul acestei cirti, Gheorghill Ciocioi,ndscutin 1964intr-un sat din inima CdmpieiDunirene, a gtiut sI faci ani de.a chemarindul pe librarul, pentru ca apoi si devini, urmdndu-gi redactorde cartecregtinl (la rea fireasci gi discretprisositoare, Editura Sophia),traducitor asiduu(din bulgari, rusi saufranMonahilor, cezl) qi publicistcurent QaLumeaCredinlei SiLumea in ultimii ani, s-au inci de la inceputurilelor). Preocupirile sale, - fiind, in prezent, doctorandla etnologice indreptatspreqtiin(ele deja Facultatea de Litere a Universititii Bucureqtiqi specializat in istoria gi antropologia culturall a spafiuluislav... (,,Ortodoxia Sfintei Carteadefafi - alcltuiti din trei secfiuni Rusii Eia intregului Est Silbatic", ,,Ortodoxiamioritici" qi ,,Oragzice,de doul ori o,,oglindi": todoxiasud-dunireani"), este, (din stepele pravoslavnicei european a spaliuluiortodoxsud-est Rusii qi pini in Carpalii gi Balcanii "Bizan{ului dupi Bizan{"), pe de o parte, qi a scrisuluireportericesc al autorufui(cu condei miiastru de nuvelistrisipit prin hagialdcuri),pe de alti parte. (Din Prefala semnati de Rizvan Codrescu)

Lumea Credinlei Ai acummai multevariante de a te abonala revistele ti Alegemetoda care!i se Lumea Monahilor, at6tdin tarAcat;i din straindtate. potrivegte!

ntei.com I revistei: I d irectpe site-u www.lumeagredi PlSteste mentu abona in funcprelurile iar stabilite in orice loc din lume, posibilS sunt Livrarea e destinalii: 3 de Pogta Rom6nd la transport, pentru cele practicate lie de tarifele (America, etc.) destinaliilor 3. Restul Australia 2. Europa Asia, 1.RomSnia

g it e a b o n e z i l M u l tm a is i m p l u : t r i m i u li ns i m p l u sms Vope telefonultdu 7575in relelele Trimi!ide mobilun smsla numdrul gi la numdrul7470 cu textulLMinsolit dafonegiCosmote in releaua Orange, prenume de nume, complet;. $iadresa in cutiata vei primirevista la adresa specificatS, Dupace ai trimis sms-ul, po$tald. Costul unuiabonament oentru12luniestede 10euro+ TVA. B, Ap 98, Exemplu desms: LM Bogdan lonescu, str Zorilor, nr3,BlA43,5c judet Brasov, Brasov, cod 500051 abomobila, contravaloarea de telefonie Dacdutilizezi un abonament (10euro+TVA la cursul facturii) va BNR din ziuaemiterii namentului revistei utilizezi o carpe factura mobilS. Dacd de operatorul de telefonie apdrea emisd din creditul revistei seva scddea contravaloarea abonamentului teldpreplatit5, poli apelanum;rulde telefon1808, pe careo utilizezi. Pentru detalii, cartelei revistei incepe din Livrarea vineri intreorele10-18. la tarifnormal, de lunip6nd estetrimispAni pe datade dacdSMS-ul de abonare lunaimediat urmitoare, 20 a luniiin curs.

email:...........

peo perioadd de: larevista Lumea Monahilor Doresc abonament 13,5 lei n 3 luni. ! 6 l u n i . . . . . . . .2 . .7l e i n 1 2l u n i... . . . . . .5 . .4l e i
Plataseface^mcontulfirmei SCLumaCredinleiSRLCIFRO3o151757 in prelul abonamentului. BONUS: taxelede distribu!iesunt incluse

Adresa: str. Pictor Stefan Luchian nr. 12, sc.C, ap.7, 81 tel./fax: 021 31O-71 sector 2, Bucuregti,dod O23958,

revista] careediteazd SRL SCLumea Credinlei Beneficiar: [societatea RO301 51757 Codfiscal: la INGBank deschis 0000999902997374 RO95 INGB CodIBAN: poStal, o copiea docuplaliiprin ordinde plat5/mandat Dupdefectuarea personale impreund de livrare cu datele trimisd mentului de platd trebuie 9iadresa (redactia@ prin email, adresa completa] email de telefon, prenume, numdr [nume, prinfar (004)021 3107181 sauprinpott5/firm5 de curierat: lumeacredintei.com), nr.12,sc'C,et.3' ap.7, Sector 2, Bucuregti, Luchian cod Pictor pe adresa Str. $tefan nlei/Lumea Credi Monahi ?bonamentLumea lor'i precizarea O23g58,cu