Lactueriei

Tehnologia lcturiei studiaz metodele si procedeele de prelucrare manual i mecanic in stare rece a diferitelor materiale, in scopul de a se obine piese sau produse finite. Dintre acestea, principalele procedee sint: ajustarea i finisarea pieselor executate la mainile-unelte, asamblarea pieselor definitiv prelucrate in vederea realizrii unor aparate, maini etc., repararea utilajelor. 2. Operaii l utilaje folosite n lucrrile de lcturie a. Operaii de lcturie. Lucrrile de lcturie cuprind operaii variate, care se aplic fie asupra materialelor laminate (table, bare, evi), vie asupra pieselor turnate, forjate sau prelucrate la diferite maini-unelte. Locul de munc al lctuului il constituie suprafaa pe care este aezat bancul de lcturie echipat cu trusa individual de scule (trusa individual se pstreaz in dispozitivele bancului). La bancul de lucru, lctuii exercit diferite operaii, reparaii, montri i demontri de piese etc. Menghinele sint dispozitive universale cu ajutorul crora se fixeaz piesele de diferite forme i dimensiuni in vederea prelucrrii, in lucrrile de lcturie se folosesc mai multe tipuri de menghine : menghina paralel cu falc fix, menghina paralel rotativ, menghina de min, menghina pneumatic. Cele mai rspindite sint ins menghinele paralele i menghinele de min. Menghina de banc paralel cu falca fix (fig. 2). este compus din dou flci de font, una fix i alta mobil. Falca fix 1 face corp menghinei 2, pe cind in cea mobil 3 se deplaseaz pe sania de ghidare 4, paralel cu cea fix, in direcia sgeii. Falca fix este prevzut

Fig. 1. Banc de lcturie

Fig. 2. Menghin de banc Fig.3. Menghin de man paralel cu falc fix cu o gaur, prin care trece urubul de stringere cu filet ptrat 5. Acest urub se inurubeaz in piulia 6. Manivela 7 servete pentru rotirea urubului de stringere. In timpul rotirii manivelei, urubul de stringere este impiedicat s se deplaseze longitudinal de placa de siguran 8, care este fixat cu uruburi cu cap inecat 9 de corpul menghinei. Pe feele de stringere ale flcilor sint fixate bacurile de oel 10, care sint zimate, pentru a asigura o stringere sigur. Mrimea menghinei de banc paralel cu falca fix se determin dup lungimea bacurilor. In ara noastr, conform STAS 4247-54, se fabric menghine paralele de 60, 80, 100, 120 i 180 mm. Menghina trebuie ferit de lovituri puternice, deoarece se poate sparge. Este interzis prelungirea manivelei cu o eava sau lovirea ei cu ciocanul, pentru a nu se indoi sau rupe filetul urubului. Menghina trebuie curit zilnic de achii. Sculele trebuie bine pstrate, pentru a nu se deteriora repede. In acest scop, sertarul bancului de lcturie trebuie prevzut in interior cu perei GENERALITI Un mare numr de piese care se execut in atelierul de lcturie se realizeaz din materiale indoite (table, bare, evi etc.). Prin indoirea unui material se inelege deformarea permanent la cald sau la rece a acestuia sub aciunea unor fore din afar, care ii 'schimb forma fr s se indeprteze material prin achiere. Procesul de deformare a metalelor prin ndoire. Dup cum se cunoate din cursul de tehnologia materialelor, metalele sint formate din cristale, care in timpul deformrii se deplaseaz unele fa de altele sau chiar se sparg. Acest fenomen conduce la schimbarea formei exterioare a materialului respectiv, lucru de care trebuie s se in seama la indoire. in figura 49 este reprezentat procesul de deformare a unei bare de seciune ptrat, prin indoire.

Fig. 49. Procesul de deformare a metalelor la indoire De aici rezult c cristalele din regiunea marcat de suprafaa ABCD s-au alungit, iar cele din regiunea marcat de suprafaa CDFE s-au comprimat. In seciunea fcut in regiunea indoirii (fig. 49, b) se poate vedea de asemenea cum s-a deformat materialul. in cazul metalelor mai dure, de fia o anumit raz de indoire, deformarea este atit de mare incit poate duce; la apariia de fisuri (crpturi), ceea ce face materialul inutilizabil. TEHNOLOGIA NDOIRII METALELOR Alegerea procedeului de indoire se face in funcie de dimensiunile i calitatea materialului, precum i de numrul de piese care trebuie executate. in lcturie, indoirea metalelor se face manual sau mecanic. 1. indoirea manual a tablelor i benzilor in general, indoirea manual se realizeaz sub aciunea unor lovituri aplicate asupra materialului intr-un anumit fel. Sculele cu care se aplic loviturile sint ciocane de diferite forme i dimensiuni. In cazul indoirii unor metale mai moi sau cind nu este permis. Fig. 50. Nicoval pentru indoire.

s se vad urme de lovituri pe suprafaa materialului indoit, se folosesc ciocane executate din cupru, aluminiu, plumb, lemn sau cauciuc. in afar de sculele de lovire, la indoirea unei piese din metal se mai folosesc i anumite scule de susinere sau prindere. Aceste scule au forme i dimensiuni diferite, in funcie de materialul de indoit i de natura in-doiturii. in figura 50 sint reprezentate citeva nicovale de indoit, confecionate din oel" i cu partea superioar, pe care se aaz materialul, de diferite forme : bombate concav, convex, drepte, cu coluri ascuite sau rotunjite etc. La indoirea unei benzi sau table se mai pot utiliza pentru susinere i simple plci metalice, menghine de banc, nicovale de fierrie etc.

Pentru indoirea unei table in unghi drept, se folosete, ca dispozitiv de prindere i susinere, o menghin de banc (iig. 53). In poziia c este reprezentat cazul cind se lovete cu ciocanul direct pe tabl, ins cit mai aproape de bacurile menghinei, pentru ca tabla s nu se indoaie dup o raza mare. In poziia d este reprezentat procedeul cind se folosete un tampon de lemn, asupra cruia se aplic loviturile de ciocan. In cazul cind tabla are dimensiuni mai mari, care nu permit s fie fixat in menghin, se folosesc dispozitive ca cele artate in poziia a i b. In anumite situaii este necesar s se realizeze indoituri la care s se produc alungiri sau indesri pronunate de material. In figura 54, a, b, c, se arat schematic procedeul de realizare a unui fund de cazan, care are marginea indoit dup suprafaa lateral a cazanului. Pe tabla dreapt se traseaz un cerc care s aib raza egal cu a cazanului i un alt cerc concentric, dar cu raza mai mare ca prima, cu valoarea dimensiunii marginii care trebuie indoit.

Fig. 53. indoirea tablelor i benzilor in menghin Pentru a se evita suprapunerea tablei, se procedeaz la realizarea unor ondulaii cit mai mici ale marginii, folosindu-se pentru aceasta o furc (fig. 54, a) sau un clete cu flcile rotunde (fig. 54, b). In figura 54, d este reprezentat procedeul prin care se realizeaz o calot sferic dintr-o tabl dreapt. Pentru aceasta se folosete un ciocan rotund i o nicoval cu suprafaa superioar concav.

Fig. 54. indoirea tablelor prin indesarea sau intinderea materialului.

Fig. 55.Executarea manual a falului Indoirea tablei se obine prin intinderea materialului, mai mult in regiunea cea mai bombat, intindere care se realizeaz prin lovituri succesive date cu ciocanul. Imbinarea a dou table, de-a lungul a dou muchii, se face prin fluire, adic prin indoirea marginilor respective ca in figura 55. Indoirea manual a benzilor i a tablelor presupune atenie si o calificare destul de ridicat din partea lucrtorului, aceasta pentru a nu se produce fisuri in material i a nu rmine urme de lovituri care afecteaz aspectul i rezistena pieselor respective. PROTECIA MUNCII Ca reguli principale de protecia muncii, de care trebuie s in seama un lucrtor care lucreaz la indoire, pot fi considerate urmtoarele : manevrarea materialelor s se fac pe cit posibil mecanizat, iar mun citorul s poarte mnui de protecie i or din piele groas ; sculele de susinere i fixare a pieselor s fie bine fixate pe suporturi; ciocanele s fie bine prinse in cozi ; la lucrul cu maini mecanice de indoit, s se respecte prescripiile de protecia muncii specifice acestora ; in cazul indoirii evilor la cald, s se foloseasc mnui de protecie din estur de azbest.