ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR PRESPITALICESC IN PRINCIPALELE URGENTE MEDICO-CHIRURGICALE

OBIECTIVE URMARITE IN ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR PRESPITALICESC

evaluarea urgentei la prima vedere: este sau nu o urgenta? natura urgentei cauza care a produs-o gravitatea numarul victimelor (in caz de accident colectiv) masuri ce trebuie intreprinse succesiunea acestora

 estimarea timpului scurs de la producerea urgentei pana la

primele masuri intreprinse limitarea efectului produs de agentul primar scoaterea accidentatului din zona efectuarea bilantului lezional si a triajului dupa criteriul vital stabilirea prioritatilor de interventie in ordinea urgentei vitale aplicarea masurilor de prim ajutor aprecierea rezultatelor in urma masurilor aplicate asumarea responsabilitatii MF de a urmari pacientui sau de a1 trimite la spital

evaluarea factorilor de risc pe timpul transportului

STAREA DE RAU ASTMATIC

= acces sever de astm,cu durata peste 24 h,care nu cedeaz la medicaia bronhodilatatoare curent, aminofilin i -mimetice n doze adecvate,i care asociaz tulburri cardio-vasculare,neurologice i gazometrice speciale -clinic: dispnee sever cu polipnee tiraj suprasternal,supraclavicular diminuarea tusei i a wheezing-ului transpiraii,cianoz,anxietate murmur vezicular ,raluri sibilante rare tahicardie,puls paradoxal,HTA

-factori precipitani: infecii respiratorii acute esp.virale efort fizic intens factori psiho-emoionali administrarea inadecvat a medicamentelor: aspirin i alte AINS -blocante esp.neselective sedative exces de -mimetice ntreruperea brusc a corticoterapiei la un astmatic real corticodependent imunoterapia

-atitudine n ambulatoriu: msuri generale poziie semieznd oxigenoterapie->degajarea ncperii hidratare oral msuri specifice aminofilin i.v. 1 fiol (240 mg) lent (3-5 minute) apoi 0.5 mg/kg/h n PEV -administrarea rapid determin tahicardie -doza maxim = 1 g / 24 h,indiferent de intensitatea dispneei -se va evita n caz de: -IMA recent (1-3 luni) -tulburri de ritm rapid actuale sau n antecedente -hipertiroidism HHC i.v. 4 * 200 mg fluidificante i expectorante bronice neinhalatorii: -N-acetilcistein 3 * 200 mg -Bromhexin 3 * 8 mg antibiotic nealergizant,cu spectru larg->tetraciclin 4 * 250 mg/24 h

evitarea erorilor terapeutice administrarea opiaceelor,sedativelor mucolitice inhalatorii sunt inactive n criz cromoglicatul disodic,corticoterapia topic inhalatorie internare de preferin ntr-o secie de terapie intensiv transport cu autoambulan abord venos surs de O2 nsoitor instruit n resuscitare cardio-pulmonar monitorizarea TA,frecvenei cardiace i respiratorii n timpul transportului bilet de trimitere diagnostic de urgen terapia administrat : doza,ora parametrii hemodinamici i respiratori starea de contien : contient / confuz / com

STOPUL CARDIAC
Reprezinta starea clinica consecutiva opririi bruste si neasteptate a activitatii eficace a inimii. Diagnosticul stopului cardiac Se stabileste pe baza urmatoarelor semne: - paloarea sau cianoza instalate brusc - pierderea starii de constienta - incetarea spontana a miscarilor respiratorii - absenta pulsului la arterele mari (carotida sau femurala) - absenta zgomotelor cardiace - aparitia midriazei.

Reanimarea cardiopulmonara !! Nu este indicat in cazul afectiunilor cu prognostic infaust ( de exemplu , carcinom avansat)! Clinica stopului respirator si circulator Lipsa pulsului ( artera carotidiana, artera femurala ) Inconstienta (6-12 secunde dupa sistarea aportului de oxigen catre creier) Stopul respirator, respirafia gafaita( in caz de stop circulator primar, dupa 15-40 secunde) Pupile dilatate, areactive la lumina ( dupa 30-90 secunde ) Lipsa batailor cordului la auscultate Tegumente cenusii-cianotice

Regula ABCD - Manevra Esmarch A - Airways Dezobstructia cailor respiratorii : Inlaturarea corpilor straini din regiunea orofaringiana, capul pus in hiperextensie iar mandibula va fi tras spre anterior si superior .
B - Breath Ventilarea : Gura la gura, gura la nas, gura la tub ( tubul SAFAR, tubul GUEDEL ), ventilarea pe masca ( balonul tip AMBU ) cu O2 100% . Daca ventilarea sau intubarea nu sunt posibile ( ca in cazul edemului glotic ) se practica traheotomia de necesitate si punctie traheala de urgenta cu plasarea unei traheostome intre cartilajele tiroid si cricoid . Se va controla eficienta ventilarii : prezenta miscarilor respiratorii ; cedarea cianozei ; murmur vesicular simetric .

Ulterior se practica ventilarea rapida in doua tentative dupa masaj cardiac si ventilare alternative :

in cazul unui ajutor 15 : 2 in cazul a doua ajutoare 5 : 1 Frecventa de ventilare este 20/min

C Circulatia - in cazul fiecarui stop cardiac se va incepe imediat cu lovitura cu pumnul aplicata precordial si masaj cardiac Masaj cardiac extern(decubit dorsal, pe suport tare, locul aplicarii -treimea inferioara asternului, la copii, mijiocul sternului). Frecventa masajului:

adulti 80/min, copii 90/min, sugari 120>min, raportul comprimare-decomprimare > 50% (platoul de comprimare) aproximativ 4 5 cm

Defibrilare precoce.

Terapia medicamentoasa : forte important este realizarea unei cai de abord venos periferice. Astfel pe cale intravenoasa sau pe tubul endotraheal in doza dubla sau tripla pot fi administrate adrenalina, atropina in caz de bradicardie sinusala sau asistolie, lidocaina pentru preventia recurentelor de fibrilatie ventriculara, sau bicarbonat de sodiu 8,4 %

INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

Definitie Infarctul miocardic acut (IMA) este o necroza ischemica a muschiului cardiac, secundara unei obstructii pe o ramura coronariana avand drept consecinta o hipoxie celulara prelungita .

Necroza miocardica determina: un sindrom clinic modificari ECG induse de scaderea pana la oprirea fluxului coronarian. cresterea nivelului sanguin al biomarkerilor sensibili si specifici (troponina cardiaca I sau T, fractiunea MB a creatinkinazei, creatinkinaza totala, mioglobina). modificari morfopatologice miocardice.

Modalitati de debut ale IMA - anginos - gastralgic - astmatiform

Diagnosticul pozitiv de infarct miocardic acut se pune pe baza : 1- Tabloul clinic 2- Detectia necrozei miocardice concentratia enzimelor miocardice in sange modificari EKG metode imagistice ( ecocardiografia, ventriculografia de contrast, scintigrafia, miocardica ) examen morfopatologic

Tabloul clinic
Dezechilibrul ce rezulta intre cererea si oferta de perfuzie determina ischemia prelungita care are drept consecinta necroza miocitelor cardiace. Semnele clinice ale ischemiei sunt reprezentate de: durere modificari ale T.A. (hipotensiune sau mai rar hipertensiune arteriala) fenomene digestive (greata, varsaturi, diaree, sughit) palpitatii dispnee (secundara insuficientei ventriculare stangi) manifestari neurologice (sincopa, manifestari neurologice de focar) astenie fizica hiperpirexie.

Caracteristicile durerii in infarctul miocardic

Factori precipitanti : - efort fizic intens - stress - hipoglicemie - infectii respiratorii - alergii - hemoragii

Iradiere : - umarul sau membrul superior stang - umeri si brate bilateral - interscapulovertebral - la baza gatului - mandibula - epigastru Caracter : - strivire apasare - constrictie arsura

Localizare : - retrosternala - retroxifoidiana - epigastrica - precordial

Durata : - zeci de minute - nu cedeaza la nitroglicerina, alti nitrati, analgezice uzuale

La examenul fizic se constata: bolnav anxios, agitat paloare, tegumente reci si umede transpiratii puls bradicardic sau tahicardic regulat sau neregulat raluri subcrepitante in insuficienta ventriculara stanga (IVS). wheezing in IVS tuse cu hemoptizie in tromboembolism pulmonar sau edem pulmonar acut

Detectia necrozei miocardice Necroza miocardica duce la aparitia in sange a unorproteineeliberatede miocardul lezat: mioglobina, troponina cardiaca T si I, creatinkinaza(CK) fractiunea MB a creatinkinazei, lactat dehidrogenaza (LDH). Markerii biochimici sunt utili pentru diferentierea anginei instabile de infarctul miocardic nonQ.

Modificarile EKG reprezentate de : unde T ascutite ST supradenivelat aparitia undei Q inversarea undei T Modificarile EKG apar din primele ore ale debutului infarctului si se mentin mai multe zile . Un traseu electrocardiografic relativ normal in contextul unui tablou clinic caracteristic nu exclude posibilitatea IMA. 20 30 % din IMA posterior sau subendocardic evolueaza fara modificari electrocardiografice .

Conduita de urgenta Majoritatea deceselor prin IMA se produc in primele ore de la instalarea infarctului.

In faza prespitaliceasca doua obiective domina atitudinea terapeutica in primele ore ale evolutiei unui infarct miocardic: prevenirea aritmiilor maligne (fibrilatia ventriculara,tahicardiaventriculara fara puls, disociatia electromecanica, asistolia) reperfuzarea coronariana precoce in primele 4 6 ore.

Primele actiuni si masuri terapeutice vizeaza: pozitia bolnavului: decubit dorsal interzicerea efectuarii oricarei miscari se scot hainele stramte, cravata, se desfac nasturii de la camasa psihoterapie pacientui isi va administra o tableta de nitroglicerina sublingua imediat dupa debutul durerii toracice susceptibila de infarct miocardic daca durerea nu a cedat in 5 minute, se repeta o a doua administrare, iar daca durerea toracica persista dupa alte 5 minute se poate administra a treia tableta.

Se poate administra: aspirina 75-325 mg tramal 50 mg sedativ. Daca se instaleaza stopul cardio-respirator se vor initia imediat manevrede resuscitare.

In situatia, cand exista posibilitatea efectuarii unei ECG care confirma diagnosticul de infarct miocardic sunt necesare doua actiuni: prinderea unei linii venoase asigurarea monitorizarii bolnavului a urmatorilor cinci parametri: * intensitatea durerii toracice * alura ventriculara * T.A. * aparitia aritmiilor cardiace * ventilatia pulmonara Daca apare hipotensiune arteriala, bolnavul va fi asezat in pozitie Trendelenburg . Se va face oxigenoterapia prin sonda nazala (4 - 8 1 O2/min). Se va urmari mentinerea permeabilitatii cailor aeriene.

Pentru a combate instabilitatea electrica, consecinta a depolarizarii membranare datorita pierderilor de potasiu produse in zonele ischemiate se poate administra solutia G-I-K (glucoza -insulina-potasiu).

Criterii de evaluare a riscului bolnavului cu infarct miocardic acut

Bolnavi Grup cu risc crescut Raluri de staza Zgomotul 3 TAS + + < 100 mmHg Grup cu risc redus > 100 mm Hg

AV Tablou clinic de soc cardiogen

> 100 batai/min +

< 100 batai/min -

Sansele de supravietuire ale pacientului cu IMA depend de : modul de reactie al anturajului si pacientului primele masuri aplicate la domiciliul pacientului precum si pe toata durata transportului la spital

accesul usor si rapid al populatiei la serviciul de asistenta mobila de urgenta

dotarea tehnica si antrenamentul specific al echipelor de urgenta

EDEMUL PULMONAR ACUT CARDIOGEN

Definitie: insuficien respiratorie acut prin transudarea lichidului intraalveolar i interstiial secundar dezechilibrului dintre presiunea hidrostatic n capilarele pulmonare i presiunea coloid-osmotic

Etiologie - cardiopatia ischemica - hipertensiunea arteriaia - tulburarile de ritm paroxistic - insuficienta ventriculara stanga - infarctul miocardic acut - cardiopatiile valvulare

factori precipitani: origine cardiac->tulburri de ritm i de conducere,insuficien coronarian acut origine extracardiac: -suprancrcare lichidian parenteral,exces de NaCl -exces de efort fizic -insuficiena tratamentului digitalo-diuretic,puseu hipertensiv -hipoalbuminemie,sarcin
clinic: dispnee i anxietate extreme tuse productiv,cu expectoraie spumoas,rozat,abundent dispnee cu ortopnee i tahipnee,cianoz,transpiraii profunde raluri crepitante cu extindere ascendent,tahicardie,galop diastolic

-obiectivele tratamentului: presiunii hidrostatice n capilarele pulmonare presarcinii i postsarcinii ameliorarea contractilitii miocardice corectarea aritmiilor ameliorarea hematozei pulmonare combaterea anxietii i tahipneei

-mijloace de tratament: poziia eznd abord venos sigur sngerarea->flebotomie extern a 300-500 ml snge n 5 minute -contraindicaii: TAS < 100 mmHg anemie vrstnici cu ATS cerebral>favorizeaz AVC ischemic morfin clorhidrat n diluie (1 f.de 20 mg n 9 ml ser fiziologic) se administreaz cte 2 ml la 10 minute presarcina,efect vasodilatator tahipneea,efect anxiolitic -contraindicaii: comatoi,ocai astm bronic,BPOC,EPA necardiogen

nitroglicerin n perfuzie dac TAS > 100 mmHg diuretic de ans->furosemid 2040 mg i.v.

cardiotonic digitalic->digoxin 1 f.a 0.5 mg i.v.,repetat la 8 ore

miofilin 1f.i.v.lent,repetat la 6 ore,max.4 f./zi tratamentul bolii de fond i al factorilor precipitani internare transport cu salvarea dotat cu O2 i personal instruit

EDEMUL PULMONAR ACUT NECARDIOGEN

Definitie acumulare lichidian intraalveolar i interstiial secundar lezrii membranei alveolo-capilare prin procese inflamatorii sau factori toxici etiologie: 1. lezarea membranei alveolo-capilare infecii acute severe,septicemii esp.cu bacili G (-) pneumonie de aspiraie,sdr.de detres respiratorie acut a adultului inhalarea de gaze toxice->organofosforice,fosgen,oxizi de azot,O3,acizi.baze ascensiuni rapide la altitudine edem pulmonar neurogenic->AVC hemoragice,traumatisme cerebrale,tumori cerebrale necare

2. presiunii coloid-osmotice prin hipoalbuminemie hepatopatii i nefropatii severe enteropatii cu pierdere de proteine sdr.de malabsorbie

3. presiunii hidrostatice n alveolele pulmonare de cauz extracardiac EPA iatrogen->perfuzii masive de substane cristaloide,transfuzii masive EPA ex vacuo->evacuarea rapid a unei colecii pleurale mari sau a unui pneumotorace masiv

-clinic: absena APP cardiace sau a semnelor clinice ale unei cardiopatii actuale expunerea la toxic evidenierea unui factor etiologic tablou clinic asemntor cu EPA cardiogen + semne legate de etiologie

-atitudinea de urgen n ambulatoriu: asistena medical de urgen la locul accidentului evacuarea din mediul toxic,ventilaie eficient a ncperii poziie eznd excepie necatul->decubit ventral cu flexia lateral a capului contraindicate opiaceele contraindicate emisia sanguin i diureticele la necatul cu ap de mare care prezint hipovolemie i hemoconcentraie cardiotonicele sunt ineficace se indic n EPA non-cardiogen: HHC i.v.500-1000 mg/24 h (perfuzie cu sol.glucoz 5%) metilprednisolon furosemid i.v.200-400 mg (10-20 f.)/24 h antibiotice cu spectru larg parenteral->ampicilin 2-4 g/zi antidot->dac toxicul este cunoscut transport adecvat cu ambulan cu surs de O2 i nsoitor instruit internare n secie ATI

SOCUL
sdr.plurietiologic caracterizat prin brusc a irigaiei sanguine tisulare -clinic: TAS < 80 mmHg tahicardie,puls filiform,greu palpabil manifestri ale hipoirigaiei tisulare: nervoase->agitaie,apoi apatie,contien mult timp pstrat cardiace i respiratorii->funcii diminuate renale : oligurie (< 500 ml/24 h) digestive->tulburri dispeptice,dureri abdominale cutanate->tegumente reci,palide,transpirate sdr.hemoragipar->CID

-ocul cardiogen = sdr.clinico-biologic complex determinat de performanei cardiace care se manifest prin reducerea critic a fluxului sanguin efectiv sub nivelul care asigur aportul de substane eseniale pt. susinerea organelor vitale
-etiologie: IMA cu distrugerea a peste 30% din masa miocardului VS defecte mecanice cardiace acute neletale n mod direct ruptura SIV ruptura muchilor pilieri distrucii valvulare masive,brusc instalate tromboze intracardiace voluminoase disecie acut a aortei embolie pulmonar masiv aritmii grave,persistente

-atitudine n ambulatoriu: poziia decubit dorsal,cu extremitatea cefalic uor decliv,cu membrele inferioare ridicate la 15 eznd->oc cardiogen + IVS acut abord venos sigur perfuzie cu soluie glucoz 5% cardiotonic nedigitalic,amino-simpaticomimetic (catecolamine) dopamin perfuzabil n diluie 2 f.a 50 mg n 500 ml.soluie glucozat 5% -5-10 g/kg/minut (35 picturi / minut) digitalicele sunt indicate doar n ocul cardiogen la bolnavi cu IMA i fibrilaie atrial sau EPA medicaie vasodilatatoare->nitroglicerin n perfuzie 6-8 picturi / minut>dac TAS > 80 mmHg nitroglicerina debitul cardiac prin: congestiei pulmonare tonusului venos consumului de O2 miocardic transport cu salvare cu mijloace antioc,surs de O2 i nsoitor instruit internare ntr-o secie de terapie intensiv coronarian

COMELE
coma = pierderea de lung durat a strii de contien i a funciilor de relaie (motilitatea voluntar, sensibilitate, reflexivitate),cu pstrarea redus a funciilor vegetative (respiratorie,circulatorie,termoreglare)

-anamnez: modul de instalare a comei APP tratamente efectuate expuneri profesionale -examen obiectiv: gradul i profunzimea comei examenul funciilor vitale

-tipul respiraiei: Cheyne-Stokes->AVC ischemic,coma hipoglicemic,coma uremic Kussmaul->coma diabetic cetoacidotic, hipoxie, sever, intoxicaie cu CO zgomotoas,stertoroas->AVC hemoragic cu inundare ventricular Biot,de tip agonic->coma avansat,leziune pontin sau bulbar -examenul aparatului cardio-vascular: hTA + bradicardie->coma neurologic (meningit,HTIC),intoxicaie acut cu alcool tahicardie->come vasculare,come din infecii severe (abces cerebral,septicemii) tulburare de ritm sever sau valvulopatie + semne neurologice de focar->AVC embolic

-examenul aparatului digestiv: vrsturi->coma prin HTIC sughi->coma uremic halena: acetonemic->coma diabetic acidocetozic amoniacal->coma uremic fetid->coma hepatic alcoolic->intoxicaie acut etanolic deglutiia: alterarea timpului I (labio-bucal)->come superficiale alterarea timpului II (faringo-esofagian)->come avansate
-aspectul tegumentelor: uscate,calde,pliu cutanat ters->cetoacidoza diabetic umede,reci->coma hipoglicemic

-curba termic: hipotermie->coma barbituric, alcoolic, mixedematoas, hipoglicemic hipertermia->coma din hemoragia subarahnoidian,come profunde din AVC
-agitaie,tremurturi->coma hipoglicemic,tireotoxic -convulsii->encefalopatie hipertensiv,eclampsie,epilepsie major,coma hipoglicemic,AVC hemoragic cu inundaie ventricular,tumori cerebrale -examenul pupilelor: midriaza unilateral->traumatism cranio-cerebral,AVC midriaza bilateral->coma diabetic profund,coma epileptic mioza bilateral->intoxicaia cu organofosforice

-atitudine n ambulatoriu: msuri generale abord venos sigur recoltare de probe sanguine,urinare,din secreii naintea administrrii medicaiei este contraindicat spltura gastric nainte de intubaia traheal sunt contraindicate hidratarea oral,administrarea oral a medicaiei i a opiaceelor aplicarea msurilor specifice de urgen la locul unde este gsit comatosul transport adecvat,cu ambulan cu surs de O2 i nsoitor instruit internare ntr-o secie de terapie intensiv

msuri specifice coma diabetic acido-cetozic -abord venos i recoltarea glicemiei,rezervei alcaline,ionogramei serice -sondaj vezical,monitorizarea diurezei,TA,frecvenei cardiace -hidratare parenteral cu ser fiziologic,2000 ml n primele 2 ore -insulin 20 U i.v. i 20 U s.c. -antibiotic cu spectru larg->ampicilin 4 g/24 h -internare obligatorie coma hipoglicemic -abord venos,recoltarea glicemiei -sol.glucozat hiperton i.v. : 5-10 f.sol.glucoz 33% sau PEV cu sol.glucoz 20% netamponat cu insulin -glucagon 1 f.a 1 mg i.m. sau i.v. -internare obligatorie

coma barbituric -cea mai frecvent intoxicaie voluntar -foarte periculoas -nu exist antidot -tablou clinic de insuficien respiratorie acut -diurez osmotic alcalin->PEV cu sol.glucoz 10%,sol.manitol 20% i sol.bicarbonat de Na 1.4% -Karion 1 f a 50 mg i.v. sau i.m.->stimuleaz centrul respirator -internare n secie ATI iar ulterior ntr-o secie psihiatric

coma din intoxicaia cu organo-fosforice -com convulsiv prin excesul acetilcolinei datorat blocrii colinesterazei de ctre substana toxic -msuri de decontaminare la locul intoxicaiei->ndeprtarea hainelor,splarea tegumentelor cu ap i spun -diurez osmotic neutr->PEV cu 2/3 sol.glucoz 10% i 1/3 sol.manitol 20% -antidot specific: -atropin (f.a 1 mg)->2-4 mg.i.v.la 10-30 minute,pn la apariia semnelor de atropinizare : midriaz, tegumente uscate,tahicardie;doza total : 20-30mg,pn la 100 mg/zi -toxogonin->reactiveaz colinesteraza blocat de toxic;se administreaz la 5 minute dup atropin -iniial 1-2 f. (250-500 mg i.v.),apoi 1 f.la 6 ore -combaterea EPA toxic->HHC 200-500 mg i.v. i furosemid 40-80 mg -internare n secie de terapie intensiv

coma uremic -controlul TA cu preparate care nu scad fluxul sanguin renal : hidralazin,metil-Dopa,chinidin -combaterea edemului cerebral->HHC 50-100 mg -diuretice hipokalemiante:furosemid 20-40 mg i.v.,edecrin 50 mg -internare

coma adisonian -perfuzie i.v.soluii izotone : glucoz 5%,ser fiziologic -HHC 100 mg i.v. repetat la 2 ore -internare n secia endocrinologie

coma tireotoxic -propranolol 2 mg i.v. lent (1 f. = 5 mg) -HHC 100 mg i.v. -internare n secia de endocrinologie sau medicin intern

HEMORAGIA DIGESTIVA SUPERIOARA

Definitie Hemoragia digestiva superioara reprezinta sangerarea produsa de leziuni localizate la nivelul esofagului, stomacului, duodenului si jejunului proximal, exteriorizata sub forma de hematemeza si / sau melena. Varsatura cu sange (hematemeza) are aspect asemanator zatului de cafea , de sange negricios neaerat, amestecat cu resturi alimentare, rareori are aspect rosu aprins.

Melena reprezinta eliminarea de sange prin scaun, care este negru ca pacura, lucios si lipicios.

Diagnostic diferential Hematemeza va fi diferentiata de: epistaxisul inghitit hemoptizie hemoragia buco-faringiana

Melena trebuie diferentiata de scaunul negru ce apare dupa: terapie orala cu fier, carbune, bismut consum de: cafea, masline, spanac.

Cauzele hemoragiei digestive superioare

Boli ale tractului digestiv Boli ale esofagului varice esofagiene hemie gastrica transhiatala; esofagita peptica de reflux; ulcer esofagian; tumori benigne esofagiene; tumori maligne esofagiene; cancer esofagian; sindrom Mallory-Weiss

Boli ale stomacului ulcer cronic gastrita eroziva tumori benigne ale stomacului; cancer gastric; stomac operat.

Boli ale duodenului duodenite acute ulcer duodenal

Boli ale organelor de vecinatate Boli ale ficatului hipertensiune portala

Boli ale tractului biliar hemobilie

Boli generate extradigestive Boli generale insuficienta cardiaca feocromocitom colagenoze uremie Boli ale sangelui sindroame hemoragipare din: coagulopatii, trombopatii, trombopenii, hemofilie leucemie

Boli ale pancreasului pancreatita acuta sau cronica cancer de pancreas

Boli ale vaselor teleangiectazie hemoragica ereditara (boala Rendu-OslerWeber)

Aprecierea clinico-hemodinamica a gravitatii hemoragiei

Forma de hemoragie digestiva superioara Usoara Pierderi de sange % din volemie AV TA Diureza <25% (1250 ml de sange} Tahicardie < lOO batai/min. <90mmHg N Medie <35% (1750 ml de sange) < 120 batai/min. <70mmHg scazuta Severa <50% (2500 ml de sange) > 120 batai/min. <60mmHg oligurie

Alte fenomene

Tegumente reci umede palide

Alterarea starii de constienfa (anxietate, agitape, apatie, somnolenta,coma). Cianoza periferica Dispnee cu tahipnee Buze uscate Facies palid cu privirea in gol

Conduita de urgenta, primele masuri confirmarea diagnosticului de HDS: linistirea bolnavului, apartinatorilor si anturajului repaus strict la pat in pozitie culcata cu punga de gheata pe abdomen. efortul fizic va fi interzis (poate accentua hemoragia sau agrava tabloul clinic); sangele eliminat de bolnav va fi colectat intr-un vas gura bolnavului va fi curatata in caz de hematemeza,fara a deplasa bolnavul acesta avand capul asezat intr-o parte; se va efectua anamneza si examenul clinic mentionandu-se ora cand s-a efectuat si cele constatate; se va aprecia gravitatea hemoragiei se vor administra hemostatice i.m. (Vitamina K) se va monta o perfuzie cu glucoza 5% , ser fiziologic bolnavul este transportat la spital cu ambulanta functiile vitale ale bolnavului sunt monitorizate

SOCUL ANAFILACTIC
Socul anafilactic apare In cursul reactiilor alergice imediate dupa: administrarea unor medicamente alergizante (antibiotice mai ales penicilina); sulfamide; xilina; pirazolona; acid acetilsalicilic; preparate de dextran, anestezice locale; injectarea heteroproteinelor (seroterapie antitetanica, antirabica ) substante de contrast radiologice; intepaturi de insecte (albina), serpi; extracte de organe, alergene in hiposensibilizari.

Tablou clinic Este tipul de soc produs prin proasta distributie a fluxului sanguin cu vasoplegie brusc instalata, cu tahicardie, reducerea presarcinii, cu reducerea debitului cardiac, care genereaza colaps. Frecvent socul anafilactic se asociaza cu edem alergic, urticarie, edem Quincke, laringospasm.

Conduita terapeutica Se intrerupe imediat administrarea substantei alergizante. In situatia in care socul anafilactic a fost declansat de o injectie intramusculara, subcutanata sau intradermica sau printr-o intepatura de insecta intr-o extremitate, se aplica garou deasupra locului inocularii pentru a limita resorbtia substantei alergizante. Garoul va bloca intoarcerea venoasa, dar va trebui desfacut cate 2-3 mm la 10-15 minute interval pentru a evita efectele stazei venoase. bolnavul va fi asezat in pozitie de soc (pozitia Trendelenburg) pentru a preveni ischemia si leziunile cerebrale ireversibile.

Schema de tratament Adrenalina se poate administra:

s.c. 0,5-1 mg (0,5-1 ml sol 1:1000) i.m. i.v. in cazuri grave 0,25-0,50 mg: 2,5-5 ml din fiola de 1:1000 diluata in 10 ml ser fiziologic; se injecteaza 1 ml/minut intr-un ritm lent. doza de atac 250 mg i.v. lent se continua i.v. pana la doza de 500-1000 mg in timp de 24 de ore

Hemisuccinat de hidrocortizon

Oxigenoterapie 6-8 1/minut Miofilin 1 f (240 mg) lent i.v. in caz de bronhoconstrictie severa Traheostomie de necesitate in caz de asfixie cand nu se poate efectua intubatie orotraheala Antihistaminice : clorfeniramina 10 20 mg intramuscular sau lent intravenos Daca manifestarile clinice de soc nu raspund la tratamentul medicamentos se administreaza 1 2 litri de fluide intravenos ; perfuzarea rapida sau repetarea dozei de hidrocortizon poate fi necesara In caz de soc anafilactic, bolnavul va ramane sub supraveghere clinica cel putin 24 de ore existand riscul ca socul sa recidiveze.

COLICA RENALA
Definite Colica renala este o forma clinica a durerii nefrogene, reprezentand o urgenta medicala caracterizata prin durere acuta paroxistica cu iradiere uretero-vezico-genital, insotita de polakiune, disurie si hematurie microscopica sau macroscopica provocata de un spasm al cailor urinare excretoare superioare. Cauze 1. Litiaza reno-ureterala 2. Inflamafiile urogenilale - pielonefrita - pielonefroza - tuberculoza renala 3. Tumorile rcnale, de uter, colon si rect (pot provoca rar colici prin compresiune uretrala extrinseca si spasm asociat)

Conduita de urgenta In colica renala dupa precizarea diagnosticului se recomanda repaus la pat si se urmaresc cateva obiective. Suprimarea durerii prin: Mijloace fizice; aplicatii locale de caldura in regiunea lombara (sticle cu apa calda, perna electrica, termofor, comprese fierbinti, bai fierbinti); Analgetice pirazolonice: Algocalmin, (i.m.) Novalgin (i.v); Analgetice de tipul pentazocin (Fortral i.m.); Spasmolitice cu actiune neurotropa (anticolinergice: Atropina, Scobutil i.v. lent); Spasmolitice cu actiune musculotropa: Papaverina i.v. sau im. Spasmoanalgetice cu actiune predominant neutrotropa: Scobutil compus, Piafen; Morfina si derivatii ei (Hidromorfin) analgetice de tip morfinic: petidina (Mialgin)

Combaterea varsaturilor abundente prin substitutie

electrolitica

Prevenirea recidivelor colicii:

Scobutil compus (supozitoare) sau Scobutil + Algocalmin

Tratamentui ulterior al litiazei renale va fi adaptat in functie de compozitia calculului, starea rinichiului litiazic si a celui opus, functia renala, comorbiditate, gradul de complianta al bolnavului si familiei acestuia.