Experiment

Rolul si influenta culorilor in psihicul uman

Rezumat

Pin acest experiment ne propunem sa demonstm importanta si rolul pe care l are culoarea in viata noastr. Experimentul s-a realizat pe un numar de 20 de adolescenti cu varstele cuprinse intre 14 si 1 ani ce apartin de doua trenduri ale modei in ceea ce priveste stilul de viata si crora le-a fost aplicat ! "estul de culoare # $testul %uscher&. 'stfel( 10 din cele 20 de persoane poseda caractere insta)il emotionale facand parte din cate*oria persoanelor insta)il emotionale ( iar celelalte 10 facand parte din cate*oria asa numitilor ! hipioti #. Rezultatele inre*istrate in urma interpretarii statistice au demonstrat ca stilul de viata al individului este su) influenta nuantei predominante ce-l incon+oara.

Rolul culorilor in psihicul uman

,tudii recente asupra psihicului uman au reusit sa scoata in evidenta importanta si rolul pe care il are culoarea in viata noastra. ,e stie ca anumite stari psihice sunt induse de impresiile pe care mediul incon+urator le emite catre ochiul uman. -romatica naturii incon+uratoare( a vestimentatiei( a spatiilor in care traim sau muncim ne influenteaza dispozitia si comportamentul( de cele mai multe ori fara sa ne dam seama. .n *eneral( este )ine de stiut ce culori sa ale*em si cum sa le armonizam in locurile unde lucram( dar si in spatiile de odihna( pentru a aduce echili)ru in viata. .nca din antichitate( oamenii au sesizat efectele culorilor si au incercat sa vindece )olile cu a+utorul lor. -uloarea era folosita nu numai in scopul de a vindeca( ci si de a stimula mentalul si de a creste forta vitala. -ulorile au un efect important asupra starilor noastre de spirit( fapt cunoscut din timpuri stravechi( si variaza de la individ la individ( fiecare dintre ele purtand mesa+e ascunse. -ulorile pot sa preschim)e un sentiment de tristete in )ucurie prin simpla lor prezenta in vestimentatia aleasa( in interiorul casei sau chiar in lumina. /ax %uscher este primul care a relevat importanta le*aturii intre culoare si psihicul uman. 0ineinteles ca si acumularile acestuia au 1profitat2 de cate ceva din experienta anterioara a oamenilor in ceea ce priveste le*atura intre culoare si psihic fapt recunoscut de acesta printr-o prezentare succinta a importantei culorii de la cele mai vechi timpuri catre cele contemporane. 3ricum( miile de persoane testate de acesta au *enerat informatii deose)it de utile pentru redactarea teoriei sale finale si( de ce nu( a succesului sau $a devenit consultant 1de vanzari2 la cele mai mari firme ale momentului&.

'stfel( aspectele zilnice intalnite de om au avut permanent le*atura la vizual $care reprezinta calea de 1intrare2 a peste 40 5 din fluxul informational al fiecarui individ sanatos& si( )ineinteles( la culoare. 3amenii au le*at permanent culoarea *al)ena de soare si apoi aur( al)astrul de cer si uneori apa( verdele de ve*etatie( rosul de san*e( lupta si vanatoare( etc.( le*aturi care( datorita conditionarii permanente au intrat adanc in manifestarile psihicului uman chiar daca acestea se manifesta percepti)il6 constient sau nu $este demonstrat 7 atat de /ax %uscher cat si de alti cercetatori cum ar fi %. ,tein8e( etc. - ca exista aceasta le*atura chiar si la persoanele care nu percep anumite culori sau chiar la or)i care fie prin perceptia tonurilor de culoare( a culorii 1de raspuns2 sau a senzatiei de culoare au reactii identice cu cele ale individului sanatos indiferent daca afectiunea a aparut chiar din nastere sau nu& .mportant de retinut este faptul ca marea ma+oritate a indivizilor nu acorda inca o semnificatie reala fata de aceste semnale emise de noi permanent chiar daca testele de culoare fac parte inte*ranta din viata noastra din ce in ce mai mult si din ce in ce la o scara valorica pro*resiva.

Despre culori
Alb
El reprezinta a)senta culorii( puritatea( sfintenia( vir*initatea( perfectiunea( claritatea( cunoasterea rationala( lumina( noul inceput sau moartea. 9ar este asociat si cu renuntarea( frica( starea de rau sau cu casatoria. 'ceasta culoare place celor care au placerea de a o)serva pe cei din +ur si de a profita de orice pas *resit al acestora avand intotdeauna *ri+a sa se camufleze cat mai perfect pentru actiuni similare dar din sens opus. -aracteristica le este si capacitatea de disimulare fiind capa)ili deseori sa reactioneze exact atunci cand oricine se asteapta mai putin la asta si( )ineinteles( mai puternic decat se astepta. 'titudinea celor care plac culoarea al)a este o una vir*inala in care ei compun un puzzle plin de virtuti le*at de viata care il etaleaza ca reper pentru consideratiile lor sau drept re*uli impuse de acestia. 9e retinut este ca detin destul de mult )un simt ca sa nu faca pe cei analizati sa se simta +udecati ci( pur si simplu( doresc sa le insufle re*ulile +ocului care( pana si pana la urma( a+un* un fel de crez chiar pentru ei insisi. Poate ca din aceste motive ei par destul de incapatanati si conservatori.

Albastru
'l)astrul este culoarea marii $apelor& si a cerului. El semnifica expansiune( li)ertate( calmitate( loialitate( adancime( eternitate( liniste( vindecare si spiritualitate. El este utilizat pentru a sustine meditatia( linistea si odihna si implica reflectia( frumusetea si intelepciunea. /ai este asociat cu surpriza( nefericirea( tristetea( depresia si raceala $deoarece este o culoare rece si( in special( cand tenta de culoare a acestuia se intuneca& chiar daca persoanele care il prefera nu pot trai in sin*uratate in ciuda consideratiilor pline de atentie asupra miscarii fiecarui individ din viata lor. Pe scurt este culoarea celor care traiesc emotional viata la cote inalte chiar cu pericolul de a a+un*e la o)sesie( totul fiind functie de 1ofertele2 mediului in care traiesc.

Este culoarea reprezentanta pentru calmitate si loialitate. 9e aceea( cu cat este mai placuta aceasta culoare inseamna ca avem de a face cu persoane sensi)ile si usor de ranit dar care nu intra niciodata in panica si care detin un control maxim asupra vietii proprii si al elementelor care interfera cu aceasta indiferent de drumul ales sau de *reutatile care le intampina $se poate afirma ca sunt persoane care se multumesc cu ceea ce traiesc( care sunt in acord cu soarta&. .ntentii de )aza se vor *rupa in +urul dorintei de a conduce fara *reutati viata proprie si denota o capacitate de sacrificiu deose)it de mare necesara atin*erii o)iectivelor propuse. 3 astfel de persoana are nevoie de a sta)ili relatii cu semenii sai fara posi)ilitatea nasterii sau existentei unui conflict. 'stfel de persoane( ca un efect secundar al multumirii( tre)uie sa ai)a *ri+a de *reutatea proprie $atat cu referire la fizic cat si manifestarile fata de cei din +ur&.

Galben
:al)enul este culoarea soarelui( asociata cu fericirea( relaxarea si copilaria $intrati intr-un ma*azin pentru copii si veti vedea *al)en pretutindeni sau *anditiva la drumul pavat cu *al)en din 1;ra+itorul din 3z2&. Ea este si culoarea 1aurei2 lui 9umnezeu sau culoarea lui 0uddha. 'cest lucru ne conduce rapid la deductii le*ate de puterea de lider a indivizilor care 1adora2 aceasta culoare dand usoare descrieri 1pozitive2 le*ate de forta( metodismul( *andirea si decisivitatea lor. 0ineinteles ca are o le*atura su)tila si cu optimismul( cu viata traita pentru viitor fara a lua in considerare trecutul. ,e poate spune ca aceste persoane privesc viata la modul cel mai simplu( asa cum este( pro)lemele fiind inexistente pentru acestia. Ei sunt mai *reu de in*ri+orat si( din acest motiv( au tendina de a duce o viata lipsita de *ri+i( fara a se interpreta din asta ceva le*at de lene sau neimplicare( poate doar o capacitate de munca puternica dar pe intervale scurte de timp. ,e poate spune ca avem de a face cu niste minti afaceriste( dornice de a fi educate pentru victoriile viitoare. Poate ca acesta este motivul pentru care aceasta culoare semnifica si am)itia si dorinta de multumire intr-un fel de compensare a dorintei de a participa la +ocurile vietii. <u tre)uie sa intele*eti din asta ca le place sa fie incon+urati de prea multe persoane deoarece au nevoie de timp pentru a munci $oricat de *reu ar fi( datorita faptului ca sunt persoane destul de am)itioase si mai ales ca ei sunt constienti de faptul ca sunt destul de inconstanti& pentru rezolvarea pro)lemelor lor. /ai repede au tendinta de a restran*e cercul prietenilor avand o preferinta ridicata spre intimitate si spre utilitatea relatiilor lor.

 Portocaliu
Portocaliul6 3ran+ul este culoarea creativitatii( com)inatie intre rosu si *al)en fiind ener*ia directionata( focalizata( care com)ina creativitatea cu intelectul. "ot el conduce *andul la caldura soarelui $sau a focului controlat( la semineu( etc.& in clipele de calmitate( de liniste si relaxare fiind din aceste motive culoarea iu)itorilor de natura( a celor care prefera intinderile( plim)area( sportul si tot ceea ce ii transforma in parte a naturii. =iind un echili)ru real intre rosu si *al)en( portocaliul( este culoarea celor care im)ina actiunea6 miscarea cu inteli*enta si intuitia dar( din acest motiv( este si culoarea celor insta)ili( *ata de a inne)uni pe cei din +ur cu dra*ostea sau ura lor. .n plus au 1avanta+ul2 de a fi cura+osi in exprimare( directi( cautand parca sa elimine orice ocolis in exprimarea lor. 'cest tip de comportament naste si posi)ilitatea de a disimula usor in spatele unei conduite aproximativ lineare( orice schim)are dictata de interesul propriu fiind *reu de sesizat de cei din +ur. 9aca mai amintim ca sunt cei care invata cel mai repede din *reselile anterioare fara a uita niciodata de acestea> "otusi( pentru a nu deveni prea malefici le vine in a+utor un fel de simt al 1)unului samaritean2 deoarece sunt *ata intotdeauna de a a+uta pe cei care ii considera meritorii. 'stfel( in conditiile in care isi cunosc foarte )ine dorintele si stiu intotdeauna ce au de facut vor *asi ener*ia necesara de a nu se comporta asemenea naturii care intotdeauna nu iarta pe cei sla)i sau pe cei care ii stau in cale.

Rosu
-uloare a focului si a san*elui( rosul este considerat pretutindeni ca fiind sim)olul fundamental al principiului vital( al fortei si stralucirii lui. 'semenea tuturor culorilor principale( interpretarea culorii rosii este le*ata de nuanta( dupa cum el este rosu deschis sau rosu inchis. Rosul deschis( exploziv( centrifu*( diurn( masculin( tonic( indemnand la actiune si aruncandu-si stralucirea peste tot( aidoma unui soare( cu o putere uriasa( de neinvins( iar rosul inchis este centripet( nocturn( feminin( tainic( reprezentand nu numai expresia vietii ci si misterul ei. Primul insufleteste( incura+eaza( starneste( fiind culoarea drapelelor( a firmelor( afiselor( am)ala+elor( etc.( pe cand al doilea retine( indeamna la vi*ilenta si( la limita( nelinisteste( fiind rosul semafoarelor( lumina de interdictie in spatiile private $cinema( radio( sali chirur*icale( la)oratoare periculoase( etc.& sau felinarul rosu pe care )ordelurile de altadata il foloseau pentru a invita la placerea privata su) ?amenintarea?

incalcarii celei mai profunde interdictii umane( si anume infranarea pulsiunilor sexuale( a li)idoului( a instinctelor pasionale su) puterea relatiilor sociale si reli*ioase.

Rosul viu( diurn( solar( centrifu*( inseamna trecerea la actiune( fiind ima*inea inflacarari si frumusetii( a fortei impulsive si *eneroase( a tineretii( sanatatii( )o*atiei( a Erosului li)er si triumfator. Puterea de fascinatie a acestei culori poarta in ea( strans le*ate( cele mai adanci pulsiuni umane si( relativ usor( prin ?echili)rul? dintre actiune si pasiune( dintre eli)erare si asuprire( se a+un*e la folosirea acestei culori pe multitudinea de drapele si sim)oluri care flutura azi su) privirile constientului si inconstientului nostru. Prezenta acestei culori in unele o)iceiuri explica usor perceptia *eneralizata a acestei culori. -oncluzionand( rosul este pasiune( senzualitate( seductie( dra*oste( romanta pasionala( sexualitate( caldura( ener*ie( vitalitate( conducere( impulsivitate( forta )ruta( pretuire( personalitate( inclinatii de lider( dorinta de a trai viata la maxim( incredere( aventura( furie( ura( avertisment( pericol( demonic. .n plus ei sunt indivizii cei mai inclinati spre dorinta de a produce6 poseda si utiliza )anii6 puterea( li)ertatea si activitatea li)era $tentele de coloare rosu deschis&. 9e aceea( ma+oritatea indivizilor( 1)eneficiaza2 de minti rapide( de dorinta si convin*erea de a fi lideri si de a straluci.

Verde
;erde este culoare fertilitatii pamantului si su*ereaza cresterea( expansiunea( nasterea si echili)rul. 0o*atia campurilor inverzite su*ereaza vioiciune si plenitudine $saturatie&( verdele indicand locurile unde a patruns viata. ;erdele intunecat asociat maturitatii asa cum verdele deschis apartine unei renasteri( tineretii si cresterii. 'spectele ne*ative ale culorii sunt asociate cu invidia si sila $,ituat intre al)astru si *al)en verdele rezulta din interferentelor lor cromatice care iau in ?calcul? aspectele ne*ative ale acestor culori si le cumuleaza destul de ne*ativ&. .n plus se poate aminti de faptu@l ca verdele intra cu rosul intr-un +oc sim)olic de alternante care dezvolta caracteristici duale( completive asemenea trandafirului care infloreste intotdeauna printre frunzele verzi care vor ascunde spinii. Personalitatile care prefera verdele sunt deose)it de inclinate spre dezvoltare( spre pro*res. .ndiferent de pozitia lor ei doresc sa cola)oreze( sa a+ute( etc. pentru a putea avea sanse maxime de realizare a o)iectivelor chiar daca acest lucru are permanent 1in spate2 o dorinta staruitoare de posesivitate $de aceea este necesar sa 1primeasca2 incura+ari si6 sau recunoastere( fiind permanent in cautarea semnelor care sa le indice esecul sau actiunea *resita&. .n a+utor le vine si un simt de o)servare natural care ii face sa devina excelenti consilieri( fini psiholo*i( etc.. .n plus sunt )uni ascultatori si persoane de incredere care tin de cele mai multe ori la secretele altora mai mult decat la cele proprii.

 Violet
Este culoarea de la 1sfarsitul2 spectrului luminii( cea care face trecerea catre ultravioletul invizi)il $intre vizi)il si invizi)il( intre stiut si nestiu& asa cum ea este amestecul 1de culoare2 intre rosu si al)astru $profitand de ?primordialitatea? si forta lor in directia cizelarii si stapanirii su) o noua forma&. 9in aceasta cauza interpretarile sunt multiple si su*ereaza psihicul( spiritul( echili)rul intre impulsivitate si sensi)ilitatea calda( devotamentul( dedicarea( dra*ostea( ma*ia( erotismul( relatiile ma*ice( dominarea( sarmul( misticul( inspiratia( fantezia( idealismul( dorinta si visele( intele*erea prin intuitie $clarviziunea&( inalta cunoastere( ocultismul si cele nevazute. ;ioletul este culoarea preferata a peste 4A 5 dintre tinerii preadolescenti fie datorita consideratiilor le*ate de rosu si dorinta de a trai la maxim intrupata in aceasta fie datorita dorintei de cunoastere si infinit nascuta de placerea pentru al)astru. .n plus este culoarea preferata a ma+oritatii femeilor insarcinate $violetul intrupand in el atat rosul fetitelor cat si al)astrul )aietilor&( a indivizilor cu diferite afectiuni endocrine( a 1emanatiilor2 sexuale de partea am)elor sexe putand fi considerata a fi exprimarea dorintei intime de intimitate si intele*ere indiferent de statutul de real sau mistic al situatiei in care se afla individul..

Negru
E*alul sau contrariul a)solut al culorii al)e( culoarea ne*ra se poate situa la extremitatile *amei cromatice atat ca limita a culorilor calde cat si a celor reci( dupa cum este mat sau stralucitor( devenind suma sau a)senta a celorlalte culori( ca ne*are sau ca sinteza a tuturor culorilor. ,e poate considera ca ne*rul rezulta din com)inarea tuturor culorilor( din a)sor)tia lor( reprezentand totul sau nimic( devenind practic tot ceea ce poate fi intrupat intr-un univers al celor stiute si nestiute. 'cesta este motivul pentru care el va su*era necunoscutul( ocultismul( esotericul( soarta( misterul( secretul( doliul( moartea( um)ra( raul( frica( intunecarea( ne*ativitatea( )olnaviciunea( a)senta compasiunii si depresia. /ai este asociat cu starea proasta sau cu sufletele rele( oamenii rai( soarta rea.

9atorita tentei de a)sor)ie este usor de inteles de ce este interpretat ca fiind perceptia ne*arii culorii sau( pur si simplu( a ne*arii( acest lucru fiind usor de perceput printr-o tendinta permanenta si evidenta $sesizarea )arierelor ridicate de acestia pentru cei din +ur este relativ usoara& a acestor indivizi de 1a nu fi atinsi2 in conditiile in care ei au dreptul la orice *est( prote+andu-si fortele si emotiile. 'stfel( oricine place in special ne*rul este o persoana cu adevarat revoltata pe soarta sa( *ata de a ceda sau *ata de a trece la actiune fara a mai *andi la consecinte sau la propriul interes. Bn astfel de plasament su*ereaza si o puternica inclinare spre a da in schim) ceva pentru a evada din situatia existenta( schim) care mer*e pana la crearea unor convin*eri care nu mai tin cont de propria persoana sau de individualitatile din +ur. .n urma unui sonda+ de opinie sumar s-a o)servat o diferenta drastica intre preferintele in materie de culori dintre cele doua *rupuri. 'stfel( in urma experimentului v-om o)serva care este aceasta diferenta si care sunt efectele culorilor representative pentru fiecare dintre cele doua *rupuri.