Universitatea Spiru Haret

Facultatea Psihologie și Științele Educației

Psihologie , an III, ID, gr 1

Setul cultural perceptiv

Percepția esteticului

Cobaschi ( Atitiene ) Irina

Dorohoi

1
 Setul cultural perceptiv

Percepția esteticului

Determinarea esteticului, receptarea frumosului este indisolubil legată de

procesele subiective . De aici apare necesitatea elaborării unui model explicativ al
variației percepțiilor esteticului.

Judecățile de gust sunt construite în funcție de valorile care definesc un anume

cadru cultural și sunt modelate în raport cu dinamica acestora în timp și spațiu.

Hartman Subliniază în lucrarea sa ”Estetica”, raportul dintre obiect și subiect, fiind

tratat ca o mișcare de reacțiune în sensul că “ nu obiectul determină subiectul, ci
subiectul determină obiectul .”

Percepția, spre deosebire de senzație, constituie un nivel superior de prelucrare și

integrare a informației despre lumea exterioară. În analiza esteticului unui obiect sunt
implicate din punct de vedere neurofiziologic, imaginile perceptive plurimodale,
cuprinzând informații extrase și prelucrate de mai mulți analizatori. Procesul
perceptiv este unul de desfășurare fazică, având următoarele faze: orientarea,
detecția, discriminarea, identificarea și interpretarea .

În faza perceptivă de interpretare un obiect capătă o anumită conotație care

este în relație directă cu mediul cultural caracteristic fiecărui individ și susținută de
colectivitatea din care acesta face parte . De asemenea se supune unor legi
generale, în acest eseu punându-ne atenția pe legea semnificației și legea
proiectivității .

În exemplificare acestora aspecte voi expune atât câteva cercetări științifice cât și
observații personale .

S-au efectuat o serie de cercetări cu privire la diferențele de percepție vizuală a

oamenilor din Asia de est și cei din Europa, rezultatele demonstrând influența culturii
în care creștem asupra proceselor de bază care ne ajută să percepem și să
interpretăm lumea din jurul nostru .

2
 Într-un astfel de studiu, oamenilor occidentali și asiatici li sa cerut să se uite la mai

multe fotografii și să descrie ceea ce au văzut. Au fost găsite câteva diferențe

semnificative. Occidentalii au acordat prioritate prim-planului imaginii și ceea ce au
considerat tema principală. Asiaticii, pe de altă parte, s-au concentrat mai mult
asupra imaginii în ansamblu, inclusiv asupra relațiilor dintre diferitele sale elemente.
De exemplu, una dintre fotografii a descris o scenă din junglă care implică un tigru.
De obicei, observatorii occidentali, când au fost întrebați ce văd, au răspuns: „Tigru”.
Acest răspuns poate părea suficient de rezonabil pentru cititorii occidentali ai acestei
cărți. Cu toate acestea, observatorii asiatici au spus cel mai adesea: „Aceasta este
jungla în care se află tigrul” sau „Acesta este tigrul din junglă”. De acord, diferența
este destul de semnificativă și este asociată cu diferențe culturale semnificative între
viziunile lumii occidentale și asiatice.

Doctor Michael Chi,Profesor la laboratorul de neuroștiințe cognitive din Singapore

a concluzionat în urma analizei datelor obținute din imagistică prin rezonanță
magnetică funcțională (FMRI), că “Părțile creierului implicate în procesarea
informațiilor despre fundalul și obiectele imaginii sunt implicate în acest proces,
diferit, în două grupuri de persoane în vârstă, cu diferențe culturale, fiind din zone
geografice distincte .”

Dr. Denise Park profesor de psihologie la Universitatea din Illinois, explică

diferența spunând că , culturile din Asia de Est sunt mai interdependente și că
oamenii lor petrec mai mult timp observând mediul și alte persoane. În mod inerent,
mai independente și egocentrice, culturile occidentale sunt mai concentrate asupra
indivizilor și a obiectelor centrale. " Dr. Park este încrezător că aceste studii
demonstrează că, cultura, poate influența creierul.

Interesant este aspectul că tinerii supuși acestui experiment nu au avut modificări

diferite, ceea ce mă duce cu gândul la o societate modernă în curs de omogenizare a
valorilor culturale. Dacă înainte de noua generație, care este sub influența erei
informației, a inteligenței artificiale care a făcut posibilă mai rapid și mai ușor
interacțiunea culturală, tinerii erau sub stricta orientare perceptivă dată de o
comunitate restrânsă, ceea ce le determina foarte mult percepția esteticului, astăzi,
aceste limite sunt aproape inexistente .

3
 Distingem două mari tipuri de influență culturală: cea orientală care pune obiectul
în relație cu mediul și cea occidentală care pune accentul mai mult pe obiect, în mod
separat de alte aspecte . Acestea sunt două stiluri cognitive în relație cu mecanismul
de bază al procesului de gândire :categorizarea și gândurile inferențiale.

Oamenii decid ce este estetic fie punându-și atenția pe atribute, fie având
gândirea orientată spre relație .

Să luăm ca exemplu de analiză estetica corpului uman,care a suferit modificări

perceptive în decursul istoriei . În trecut, când să ai urmași reprezentat un mare
ajutor și o siguranță la bătrânețe, când bătrânii tribului trebuiau îngrijiți,hrăniți și
protejați de copiii deveniți adulți, o femeie era considerată frumoasă când avea
șolduri mari, bazinul și abdomenul proeminente, de asemenea și sânii. Acest lucru
era asociat cu fertilitatea și capacitatea de a hrăni copii. Era o dezirabilitate socială și
având conotații pozitive era percepută ca ceva frumos . (Ex. Zeița Mamă sau Venus
din Willendorf 24000-22000î.Hr. ,o statuetă ce reprezenta o siluetă feminină cu forme
generoase.)

În zilele noastre, în lumea modernă, o femeie este de succes când se axează pe

dezvoltarea personală, copiii fiind percepuți, grosier vorbind și doar din acest punct
de vedere, ca o piedică în calea atingerii țelului carierei. Așa că o femeie slabă este
considerată frumoasă, mă refer la percepția de suprafață, ca formă a esteticului,
sânii dezvoltați sunt apreciați, dar nu pentru capacitatea femei de a hrăni copii, ci ca
obiect de atracție.

Suntem influențați să spunem că un lucru este frumos și din considerentul

dezirabilității sociale .Considerăm frumos mai degrabă ceea ce un om din înalta
societate poartă (vestimentație, accesorii, machiaj, coafura,etc.), decât dacă acelaș
lucru ar fi purtat de un sărac .

De exemplu machiajul își are originea în Egiptul antic, unde femeile aveau drepturi
egale cu ale bărbatului, puteau divorța și aveau dreptul să împartă bunurile după
divorț, munca prestată era plătită la fel ca cea a bărbatului. Cu cât erau mai bogate
cu atât se machiau mai proeminent. De asemenea, culoarea unghiilor egiptenilor a
fost pentru multă vreme un important indicator al statutului social și era privit ca un

4
lucru estetic. Atât femeile cât și bărbații se machiau, considerând că astfel erau

protejați de zeul Horus și Ra. Frumusețea era văzută ca un semn al sfințenie .

Aceste aspecte a influențat și alte societăți în preluarea modelului, în special

femeile din Grecia care proveneau deja din prima societate democratică. Ele însă nu
aveau dreptul de a divorța și nici nu erau plătite pentru munca prestată, fiind
considerate proprietatea bărbatului .

Rezultă că setul cultural are influență directă asupra percepției noastre, atribuind
valoare unui anumit lucru în funcție de setul de aspecte culturale.

Percepția esteticului se modifică atât în spațiul cat și în timp. Tinerii de azi, fiind
formați sub aspectul globalizării, a îmbinării culturilor și fiind nevoiți în procesul de
adaptare să accepte diferite conținuturi de valori, care uneori se află și în opoziție,
fac uneori poze în care apare în primplan propria lor persoană, iar pe fundal peisaje
degradate, fier ruginit, clădiri dezafectate, pereți scorojiți , marcați cu inscripții
simbolice moderne, grafitti ... acest lucru este considerat estetic. În spatele acestei
decizii se află, bineînțeles, dorința tinerilor și nevoia de a se desprinde de tot ce este
tradițional, pentru că nu mai corespunde cu noua societate.

Astfel pun în primplan propria lor persoană, de obicei îmbrăcați în haine care nu
urmează liniile clasice ale corpului, ci redimensionate, asimetrice, neconvenționale,
având o atitudine detașată, pe un fundal degradat care este simbolul lumii
tradiționale, în viziunea lor ,deja moartă , cu valoare doar de fundal, de cadru . E un
mod de a spune: în această lume degradată eu sunt ceva important, doar persoana
mea contează . Un soi de egocentrism .

Lumea occidentală manifestă ,de obicei, aceste aspecte și aici estetica în

vestimentație, în coafură în arhitectură, în pictură, sculptură, etc . este în strânsă
legătură cu această tendință de a te rupe de rădăcini, de ce este clasic, firesc,
natural și de a aduce în mod cât mai evident în atenție, capacitatea omului de a
modifica natura, de a crea propriul univers, care pentru a fi original nu trebuie să
urmeze nimic din ce este natural .

În opoziție se află conceptul oriental care vede omul în strânsă legătură cu

5
natura, fără aceste rădăcini omul devine rupt de sensul său evolutiv în spirit și de

aceea, decăzut. Toată arta, tot ce este considerat estetic în orient, cuprinde bogăția
formelor și culorilor naturii .

Până acum am făcut legătura dintre percepția esteticului și dezirabilitatea socială

din anumite medii culturale. Dar mai este un aspect al percepției esteticului care
transcede aceste criterii. Pentru o mai ușoară înțelegere voi da exemplul picturii
”Geoconda” . În tablou este o femeie care nici în epoca ei nu era considerată idealul
de frumusețe, cu atât mai puțin în epoca noastră. Fundalul este absolut obișnuit, fără
conotații deosebite. Totuși, veacuri la rând și chiar și în prezent,pictura este
considerată ca fiind etalon în artă, deci are conotație estetică, atrăgând atenția
tuturor oamenilor din toate culturile lumii . Nu se poate spune că numai promovarea
mediatică și popularitatea tabloului a dus la acest rezultat pentru că această pictură a
rezistat în timp în atenția oamenilor .

Se pare că în formarea percepției, pe lângă teoriile abordărilor ascendente și

descendente, respectiv percepția directă și cea constructivă, ar mai exista și alte
elemente care contribuie la formarea percepție, de natură mult mai subtilă.După
părerea mea este amprenta energetică pe care o lasă creatorul unei lucrări în timpul
realizării obiectului creației. Cu cât creatorul este mai armonios, cu atât obiectul creat
are un magnetism mai puternic, iar oamenii percep creația ca ceva satisfăcător și
estetic. Se pare că anume aceste obiecte realizate de oameni cu o încărcătură
energetică deosebită, sunt păstrate în timp nu numai de către societate, dar parcă
nici natura însăși nu este distructivă cu ele.

Pot spune că, în aceste condiții, simțul perceptiv nu este condiționat doar de
mediul restrictiv cultural din care face parte individul, ci și de o latură subtilă,
inconștientă, am putea spune arhetipală, a naturii frumosului, aceea ce numim
estetica universală.

Designerii actuali, deși înțeleg efectul globalizării, își readaptează estetica

produselor create în funcție și de valorile estetice atemporale sau de cele specifice
modelelor tradiționale zonale .

Aceasta este concluzia unui studiu care viza influența mediului asupra percepției

6
esteticului(International Journal of Affective Engineering Vol.14 No.1 pp.79-84 )

“Înțelegerea impactului mediului cultural asupra comportamentului utilizatorilor

devine un factor critic în recunoașterea noilor lacune în procesul de proiectare. Prin
urmare, rezultatele de proiectare pot fi îmbunătățite pentru a întruchipa sens calitativ
și valori estetice distincte care se conectează emoțional și instinctiv cu utilizatorii.
Într-un front global extrem de competitiv, este imperativ ca designerii să obțină o
înțelegere mai profundă a culturii utilizatorilor și să găsească strategii cu privire la
modul în care aceștia pot folosi cultura ca resurse potențiale pentru dezvoltarea de
produse și inovare. Implicația pentru comunitatea de design va fi o schimbare de
paradigmă de la „produs impus” la „produs cu impact”. O luare în considerare a
diferențelor de subiectivitate și de valori culturale în design va ajuta la obținerea unui
rezultat de succes pentru un design de produs care este sensibil din punct de vedere
cultural, plăcut din punct de vedere estetic, instinctiv conectiv și acceptabil pe scară
largă. “

BIBLIOGRAFIE:

Ken Robinson "The Calling. How to Find What You Made For You And Made in Your
Element". Ed.Publica ,2014

Nicolae Hartman, Grudzuge.,” Estetica”, editura Univers, 1974 ,p 207.

International Journal of Affective Engineering Vol.14 No.1 pp.79-84 (2015) ”Exploring

Cognitive and Perceptual Styles over Cultural Diversity”