PROBLEME PROPUSE MEE 2

Convertoare

1. Se considera CNA-ul din figura 1. Se cere: a) Sa se deduca relatia de conversie si rezolutia. b) Daca timpul de comutare al comutatoarelor electronice este 100ns, sa se determine capacitatea maxima a nodului de nsumare Cn , astfel nct timpul de conversie 500ns. c) Daca se utilizeaza comutatoare MOS ca cele din Fig. avnd rezistenta tranzistorului deschis ra = 100 si a tranzistorului blocat ro=5M , sa se calculeze eroarea de zero si de cap de scara. d) Admitnd o toleranta a rezistentelor de 0,5% sa se determine r n cazul combinatiei 80H. Tensiunea cap scara este afectata de aceasta sursa de eroare? VR
0 1 0 1 0 1 0 1

b7

b6

b1

b0

27R

26R

2R

R VO (b 0,...,b 7)

CN
Fig. 1

2. Se considera CNA integrat AD 7520, care poate fi descris prin schema echivalenta din figura 2. (Este realizat n tehnologie CMOS, are un timp de conversie de cca 500 ns pentru curenti si admite tensiuni de referinta V REF n domeniul 25V). VR 2R
b1
0 1

R 2R
b2
0 1

R 2R
b3
0 1

R 2R
b9
0 1

2R

2R R

b10
0 1

VO

Fig. 2

PROBLEME PROPUSE MEE 2

Convertoare

3. n fig este data o schema simplificata a CNA-ului DAC.08. Sa se stabileasca relatia de conversie pentru curentii I0 si I0. Se considera >>10 1 (pentru T0 T9) Io
0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 10 10 1

I`o

b1

b2

b3

b4

b5

b6

b7

I/2

b8

VR Rr

T5
4A

T6

T7
2A

T8
A A

IR
16A 8A 4A 2A A

R
A

T0 Rr

T1 R 2R

T2 2R R

T3 2R

T4

T9 2R 2R

R
Fig. 3

4. Se da convertorul CNA cu iesire n tensiune din figura 4. Se cunosc: VR= +10V 0,1V ; Rr = 5kO 0,5% , R1 = 10kO 0,5% , VA = +20V 0,1V. Sa se determine: a) Relatia de conversie, domeniul tensiunilor de iesire si rezolutia convertorului. b) Eroarea absoluta limita a lui V0 pentru combinatia cea mai defavorabila aplicata intrarilor de date. VR Rr Vr+ DAC 08 VrRr
Fig. 4 b1 b8 R1 R1 V0

VA

Io I o

PROBLEME PROPUSE MEE 2

Convertoare

5. Se da convertorul CNA cu iesire n tensiune din figura 5. Se cunosc: VR = +10V 0,1V ; Rr = 10kO 0,5% , R1 = 5kO 0,5% . Sa se determine: a) Relatia de conversie, domeniul tensiunilor de iesire si rezolutia convertorului. b) Eroarea relativa limita a lui V0 pentru combinatia 20H aplicata intrarilor de date. VR b1 b8 Rr Vr+ DAC 08 VrRr
Fig. 5 R1

Io
V0

I o
R1

6. Se da convertorul CNA cu iesire n tensiune din figura 6. Se cunosc: VR = +10V 0,1V ; Rr = 5kO 0,5% , R1 = 10kO 0,5% . Sa se determine: a) Relatia de conversie, domeniul tensiunilor de iesire si rezolutia convertorului. b) Eroarea relativa limita a lui V0 pentru combinatia 20H aplicata intrarilor de date. VR Rr Vr+ DAC 08 VrRr
Fig. 6 b1 b8 R1 R2

Io I o
V0

PROBLEME PROPUSE MEE 2

Convertoare

7. Se da convertorul CNA cu iesire n tensiune din figura 7. Se cunosc: VR = +10V 0,02V ; Rr = 5kO 0,1% , eR1= eR2 = 0,1% si eroarea absoluta limita aferenta curentilor de iesire ai convertorului DAC 08 este 0,2%Iref. Sa se determine: a) R1 si R2 pentru a obtine un convertor bipolar cu V0 min = -10V si V0 max -V0 min b) Eroarea absoluta limita a lui V0 pentru combinatia 40H aplicata intrarilor de date. VR Rr Vr+ DAC 08 VrRr
Fig. 7 b1 b8 R1 R2

Io I o
V0

8. Se da convertorul CNA cu iesire n tensiune din figura 8. Se cunosc: VR = +10V 0,1V ; Rr = 10kO 0,5% , R1 = 5kO 0,5% . Sa se determine: a) Relatia de conversie, domeniul tensiunilor de iesire si rezolutia convertorului. b) Eroarea relativa limita a lui V0 pentru combinatia 20H aplicata intrarilor de date. VR Rr Vr+ DAC 08 VrRr
Fig. 8 R1 b1 b8 R1

Io I o
V0

PROBLEME PROPUSE MEE 2

Convertoare

9. Se da convertorul CNA cu iesire n tensiune din figura 9. Se cunosc: VR = +10V 0,1V ; Rr = 10kO 0,5% , R1 = 5kO 0,5% . Sa se determine: a) Relatia de conversie, domeniul tensiunilor de iesire si rezolutia convertorului. b) Eroarea relativa limita a lui V0 pentru combinatia 20H aplicata intrarilor de date. VR Rr Vr+ DAC 08 VrRr
Fig. 9 b1 b8

Io I o
R1

V0

10. Se da convertorul CNA cu iesire n tensiune din figura 10 Se cunosc: VR = +10V 0,1V; Rr = 10kO 0,5% , R1 = 5kO 0,5%. Sa se determine: a) Relatia de conversie, domeniul tensiunilor de iesire si rezolutia convertorului. b) Eroarea relativa limita a lui V0 pentru combinatia 20H aplicata intrarilor de date. VR Rr Vr+ DAC 08 VrRr 11. Se considera un CNA bipolar, functionnd conform codului binar deplasat. Acestuia i se aplica o tensiune sinusoidala de amplitudine aproximaitiv 0,5 VREF . Dintr-o eroare, bitul b1 este scurtcircuitat la masa. Sa se deseneze forma de unda rezultata la iesire. Ce forma de unda ar rezulta daca bitul b1 ar fi legat la 1 logic. Aceeasi problema, daca bitul n cauza ar fi bitul b2.
Fig. 10 b1 b8 R1

Io I o
V0

PROBLEME PROPUSE MEE 2

Convertoare

12. Se considera un CNA bipolar, functionnd conform codului complement fata de doi. Acestuia i se aplica o tensiune sinusoidala de amplitudine aproximativ 0,5 VREF . Dintr-o eroare, bitul b1 este scurtcircuitat la masa. Sa se deseneze forma de unda rezultata la iesire. Ce forma de unda ar rezulta daca bitul b1 ar fi legat la 1 logic. Aceeasi problema, daca bitul n cauza ar fi bitul b2. 13. Sunt disponibile unitati monolitice de CNA,cu schema din figura 13. Raportul ntre rezistente este de cel putin 10 ori mai precis dect valoarea lor absoluta, relatia mentinndu-se si n privinta coeficientilor de temperatura respectivi. La iesire apare o capacitate parazita totala C0 = 30 pF; pentru separarea sarcinii este disponibil un AO cu SR =10V/s si tstab = 50 ns. Se cer: a) realizarea unui CAN pe patru biti cu iesire n tensiune si n curent, cu |VCS|=VR =10V : schema, V0 max , rezolutia, timpul minim de conversie pentru care e din = 0,01% VCS . b) realizarea unui CNA de 12 biti, cu iesirea n tensiune si n curent: schema, justificarea, numerotarea bitilor. c) pentru conexiunea din fig, sa se determine caracteristica statica V0 (NA,NB).
c R b R R a R R R R R R a Vd md e ma b4 b3 Fig. 13 b2 b1 e ma R R b c

14. n scopul realizarii unei nmultiri cu 2, bitii esantionelor corespunzatoare unui semnal sinusoidal cu amplitudinea de aproximativ 0,5 VR , sunt deplasaati spre stnga cu o pozite, fara a aloca biti suplimentari si aplicati unui CNA. Sa se
6

PROBLEME PROPUSE MEE 2

Convertoare

reprezinte semnalul de la iesirea CNA, daca se lucreaza n cod binar deplasat. Discutie in functie de aplitudinea semnalului. Aceeasi problema daca se lucreaza n complement fata de doi. 15. Se consirera un convertor analong-numeric cu aproximari succesive, care masoara tensiunea furnizata de o sursa ideala de tensiune. Se cunosc: CNA de 10 biti, cu iesire n tensiune, impendanta de iesire R0 = 10 k? , eroare relativa er = 2,510-4; comparatorul are amplificarea A = 4103 , timpul de raspuns tcomp= 1s, rezistenta de intrare Rin = 10k? , tensiunea de decalaj Vos = 5,0 mV; nivelul de iesire din comparator, pentru o recunoastere sigura a starii de 1 este de V0 = 3V, iar capacitatea totala a nodului de comparatie este C0 = 20pF. Se cer: a) UCS si numarul de digiti ai unui voltmetru electronic ce ar utiliza acest CAN, daca se impune ca eroarea suplimentara sa fie cel mult egala cu eroarea de cuantizare, iar eroarea statica a comparatorului sa fie egala cu eroarea dinamica a CNA-ului. b) Timpul minim de conversie si frecventa maxima de tact, n conditiile de la pct (a). dU c) in la care indicatia poate sa ramna neperturbata, daca frecventa de tact dt max este de 400 kHz.
R uin IOS IB D I0 Fig. 15 Comp f0

LLCM

Start

CNA

VR

16. Se da un convertor analog-numeric unipolar cu schema din fig. 16 Se cunosc: UCS = 10,24V pentru CAN de 10 biti; timpul de conversie tstab = 0,5 s, la o eroare dinamica edin = 0,25 ILSB ; comparatorul se caracterizeaza prin Ib =0,5 A, tc cmp = 0,5s la ? Uin = 2,5 mV, A ? 8 . Se cer: a) I0 max , I0 LSB si frecventa de tact maxima , f0 max , pentru edin< 0,5 (LSB); b) daca logica de control a ciclului de masura (LCCM) functioneaza conform algoritmului de urmarire, cu frecventa de tact f0 = f0 max , si se aplica uin(t) = 5 + 5sin(2p f) [V], sa se determine fmax pentru care conversia este permanent corecta. c)daca LCCM functioneaza conform algoritmului de masura cu tensiune variabila n scara, cu f0 = f0 max si se aplica la intrare impulsuri dreptunghiulare de aplitudine 5V , f=1Hz si durata t < 0,1s, sincrone cu reciclarea (o masurare pe secunda), sa se determine rezultatul conersiei n functie de t .

PROBLEME PROPUSE MEE 2

Convertoare

R uin IOS

IB D

Comp

f0

LLCM

Start

I0 Fig. 16

CNA

VR

17. Se considera un CAN cu aproximatii succesive, cu schema din fig 1 7. RAS este un registru de aproximatii succesive, ce lucreaza pe frontul poziti al tactului. El genereaza la tactul i valoarea 1 logic la iesirea Qi , iar la sfrsitul perioadei respectie de tact (pe frontul poziti al tactului urmator , i+1) memoreaza n Qi valoarea existenta pe intrarea D. Se cer: a) Sa se determine relatia de conersie, domaniul de tensiuni n care lucreaza si rezolutia convertorului; b) Sa se descrie formele de unda pentru b1...b 8 n cazul Ui = 3V; c) Sa se determine variatia curentului I0 n cele 8 tacte d) Sa se determine amplificarea minima a comparatorului, daca pentru actionarea sigura a RAS este necesara o tensiune de minim 3V pe intrarea D, pentru nivel logic 1.
f0 Start

RAS
Q1 Q8 b1 b8

D VA R3 VIN R4 Comp

Rr VR Rr Vref+ Vref-

b1

b8

I0 I0 R5

DAC 08

Fig. 17

PROBLEME PROPUSE MEE 2 1.

Masurarea Tensiunilor

a) Pentru tensiunea periodica din figura avnd valoarea vrf la vrf UVV=A, factorul de umplere ? si perioada T, sa se determine valoarea tensiunii a astfel ncat valoarea medie a semnalului sa fie zero. b) Pentru semnalul determinat la punctul anterior sa se calculeze valorile Uma(tensiunea medie absoluta), UV+, UV-, Uef, factorul de forma KF si factorul de creasta KC)

A-a -a t T Fig. 1 t

Sa se calculeze Uma, Uef, Uv , KF si K V pentru semnalele: sinusoidal, dreptunghiular simetric cu valoare medie nula, factor de umplere ?=1/2, triunghiular cu valoare medie nula. Toate semnalele au Uvv =2A.

3
Care este indicatia unui voltmetru de curent alternaltiv (masoara tensiunea efectiva) daca tensiunea la intrare corespunde unui proces ergodic normal cu medie nula si puterea s 2

4
a) Se masoara un semnal dreptunghiular cu factor de umplere ?=1/2 si valoare medie nula cu ajutorul unui voltmetru de curent alternativ, format dintr-un redresor dubla alternanta urmat de un instrument magnetoelectric (masoara valoarea medie), care face conversia la valori efective pentru semnal sinusoidal. Sa se determine eroarea sistematica facuta de aparat n acest caz. b) Aceeasi problema n cazul n care voltmetrul face conversia la valori de vrf pentru semnal sinusoidal.

5
Sa se determine valoarea erorii sistematice rezultata n cazul masurarii tensiunii efectie pentru semnalul periodic din figura, daca se foloseste: a) un voltmetru de valori de vrf si conersie la valori efective pentru semnal sinusoidal; b) un voltmetru de valori medii absolute si conversie la valori efective pentru semnal sinusoidal. A T -A Fig. 5 Indicatie: n primul caz valoarea indicata este Uvt /K Vs (Uvt -valoarea de vrf pentru semnal triunghiular, KVsfactorul de creasta pentru semnalul sinusoidal); n al doilea caz Uind=Umat KFs (Umat-valoarea medie absoluta pentru semnal triunghiular, KFs-factorul de forma pentru semnal sinusoidal) 9 t

PROBLEME PROPUSE MEE 2 6.

Masurarea Tensiunilor

Cu un voltmetru magnetoelectric avnd scari pentru masurarea tensiunilor continue si alternative, cu redresor dubla alterna nta, se fac urmatoarele masuratori pentru tensiunea periodica din figura 6: - pe scara de curent continuu se masoara U1 =4V; - pe scara de curent alternativ se masoara U2 =7,77V. a) Stiind ca pe scara de curent alternativ voltmetrul este etalonat n valori efective pentru semnal sinusoidal, sa se calculeze tensiunile E1 si E2 daca valoarea lui t=T/2. b) Ce va indica voltmetrul n cele doua cazuri daca t=T/3. u(t) E1 t E2 T Fig. 6 t

7. a) Se da voltmetrul de va lori pseudoefective din figura 7. Blocul UM este un voltmetru de valori medii absolute, iar blocul UV este un voltmetru de valori de vrf. Sa se dimensioneze rezistentele R1 si R2 astfel nct voltmetrul sa masoare tensiunea efectiva pentru semnale sinusoidale si dreptunghiulare cu medie nula si factor de umplere ?=1/2. Rezistenta R3 are valoarea de 10kO. b) Sa se determine eroarea facuta de acest voltmetru la masurarea unei tensiuni triunghiulare simetrice. c) Sa se repete punctul a) pentru tensiuni sinusoidale si triunghiulare simetrice. u(t) UV Uv R2 UM Uma V Fig. 7 R1 R3

Se considera voltmetrul cu schema din figura 8 caruia i se aplica o tensiune u(t) sinusoidala, de amplitudine A, redresata dubla alternanta. Instrumentul indica Um1. Inversnd apoi sensul de conectare al diodei si al instrumentului de masura, se obtine Um2. Se cere raportul Um1/Um2. Daca Um1=2V si instrumentul este etalonat n valori efective pentru semnal sinusoidal, sa se determine tensiunea A. Instrumentul indicator este de tip magnetoelectric (masoara componenta medie a tensiunii aplicate).

C u(t) D R V Um

Fig. 8 10

PROBLEME PROPUSE MEE 2 9

Masurarea Tensiunilor

Tensiunea periodica v(t) se masoara cu voltmetrele de curent alternativ din figura 9. Dioda D se considera ideala, iar rezistenta voltmetrului se considera suficient de mare astfel nct constanta de timp Rv C >> T (perioada semnalului v(t)). Vcc este un voltmetru de curent continuu. Se cere: a) valoarea indicata de voltmetre n cele trei cazuri. b) valoarea indicata daca voltmetrele se conecteaza invers (borna 1 la masa). 1 D Vcc v(t) 4 T Fig. 9 1 D C Vcc 1 C D Vcc

-2

10
Se masoara un semnal modulat n amplitudine cu semnal modulator sinusoidal utiliznd un voltmetru de valori efective (fig. 10). n absenta modulatiei voltmetrul indica U1 =20 V, iar n prezenta ei, U2 =23V. Se masoara apoi acelasi semnal cu un voltmetru clasa C urmat de un instrument magnetoelectric. Ce va indica acest voltmetru daca este etalonat n valori efective pentru semnal sinusoidal? Se vor considera cazurile: a) t>>1/fm; b) 1/f0 <<t<<1/fm unde t=RC este constanta de timp a voltmetrului, fm, f0 reprezinta frecventa semnalului modulator respectiv frecventa purtatoarei. C D R Vcc

Tensiunea u (t ) = (2 + cos (0 t ) + cos (m t )) , cu 0 = 2 1000 rad/s si m = 2 100 rad/s, este trecuta printr-un filtru trece banda ideal avnd frecventa centrala egala cu f0 , banda B=2fm si modulul functiei de transfer n banda de trecere egal cu unitatea. Sa se determine tensiunea medie absoluta, valoarea efectiva si valoarea de vrf a semnalului de la iesirea filtrului.
2

11

Fig. 10

11

PROBLEME PROPUSE MEE 2 12

Masurarea Tensiunilor

Se realizeaza voltmetrul (etalonat n valori efective pentru semnal sinusoidal) din figura 12. Voltmetrul Vcc este un voltmetru de curent continuu (masoara componenta medie). Semnalele aplicate au frecventa mai mare dect o valoaer minima fmin . a) Care sunt relatiile de dimensionare pentru R2 , C, R1 ? b) Pentru semnalul u(t) din figura 12-b sa se precizeze indicatia voltmetrului si sa se reprezinte grafic tensiunea pe dioda uD(t). Dioda se considera ideala. C R1 D Fig. 12-a u(t)[V} R2 2 T/3 Vcc V -1 Fig. 12-b 2T/3 t

13
Se considera voltmetrul cu schema bloc din figura 13. Comutatorul este inchis cnd tensiunea de comanda este mai mare dect o tensiune de prag pozitiva. Vcc este un voltmetru de curent continua (masoara tensiunea medie). a)Sa se deseneze semnalele u(t), uA(t), uB(t) daca semnalul u(t) este un semnal periodic cu medie nula. b) Ct trebuie sa fie constanta raportul k astfel nct voltmetrul sa masoare valori efective pentru semnal sinusoidal? c) Eroarea relativa pe care o face acest voltmetru la masurarea unei tensiuni dreptunghiulare simetrice cu factor de umplere si valoare medie nula. u(t) R R B Circuit Mediere U0 A -Ec K

R Ec

Vcc =kU0

Fig. 13

14
Se considera voltmetrul din figura 14. a) Sa se arate ca u2 (t)=

b) Sa se determine raportul R1 /R2 daca voltmetrul este etalonat n valori efective. c) ) Eroarea relativa pe care o face acest voltmetru la masurarea unei tensiuni dreptunghiulare simetrice cu factor de umplere si valoare medie nula. 12

1 u a (t ) , unde u a (t ) este semnalul u (t ) fara componenta continua. 2

PROBLEME PROPUSE MEE 2

Masurarea Tensiunilor

ua(t) u(t) Cc Rc

u1 (t) Circuit Mediere

u2 (t)

V R2 R1 Fig. 14

Vcc

15.
a) Sa se reprezinte semnalul u1 (t) si u2 (t) pentru voltmetrul din figura 15, daca se aplica la intrare semnalul u(t) si daca C2 R>>T, C1 >C2 . b) Care este indicatia voltmetrului? c) Care sunt valorile Um(u) si Uma(u)? C1 D2 u2 (t) V A Um -A Fig. 15 T/2 T t u(t)

u(t)

D1

u1 (t)

C2

16
Se considera redresorul dubla alternanta liniarizat din figura 16. ntre rezistente exista relatiile: R1 =R2 si R4 =2R3 . a) Sa se arate ca tensiunea de iesire este data de relatia uo (t)=|u(t)|.

b) Presupunnd semnalul de intrare sinusoidal, sa se reprezinte semnalul n punctul A. c) Daca rezistentele se caracterizeaza printr-o toleranta de 1%, sa se evalueze eroarea relativa a unui voltmetru de valori medii absolute, utiliznd acest convertor.
R4 R2 D2 R1 A D1 R3

uo (t)

u(t) Fig. 16 13

PROBLEME PROPUSE MEE 2 17 Se considera schema din figura 17.

Masurarea Tensiunilor

a) Sa se stabileasca relatiile ce trebuie sa existe ntre rezistente pentru ca u0 (t)=|u(t)|. b) n cazul n care sunt ndeplinite conditiile de la punctul a) si daca R 1 =R2 =R5 , sa se reprezinte semnalele din punctele A si B, u(t) fiind sinusoidal. R1 u(t) D1 R2 A R3 R4

D2 R5 B Fig. 17

uo (t)

18
Un voltmetru electronic de curent continuu are schema din figura. Instrumentul indicator are UCS =5V, rezistentele au toleranta ?R=0,1%, AO se considera ideal, iar scara voltmetrului este de 50mV. Rezistentele R2 =5kO si R3 =2kO, iar Ri=Ri. Se cere: a) Valoarea amplificarii diferentiale si a amplificarii de mod comun. b) Valorile rezistentelor R 1 si R 4 care maximizeaza raportul de rejectie a modului comun, CMRR (Common Mode Rejection Ratio), si valoarea CMRR n acest caz. c) Pentru mbunatatirea CMRR prin reglaj se poate introduce un potentiometru P n locul R2 sau n serie cu R4 . Sa se motiveze care solutie este mai buna dimensioneze valoarea potentiometrului pentru cazul ales. + AO1 R1 U P AO2 R2 R1 R3 R4 P R3 R4 AO3

Fig. 18

14

PROBLEME PROPUSE MEE 2 19

Masurarea Tensiunilor

Folosind un voltmetru numeric cu garda se masoara tensiunea pe rezistenta Rx =1O din figura 19. Se cunosc: Eg=1V, fg=1kHz, rezistenta firelor este de 10O, R=1kO, VGND1=VGND2 (VGND1,2 reprezinta potentialul bornelor de mpamntare pentru sursa si voltmetru). Impedantele la bornele voltmetrului sunt: ZHL=10MO||5pF, ZHG=ZHM=8, ZLG=ZGM=1GO||2nF, ZLM=100GO||10pF. a) Schema echivalenta a voltmetrului la bornele de intrare. b) Nodul optim de conectareal bornei de garda. Justificare. c) Eroarea facuta la masurarea tensiunii daca G este conectata la pamnt respectiv conectata optim. A Rx Eg B R H L G r r r H L G M

Fig. 19

20
Cu un voltmetru numeric se masoara tensiunea UAB din figura 21. Rezistenta firelor este Rf=10O, iar impedantele la bornele voltmetrului au valorile: ZHL=100MO||5pF, ZLG=ZGM=1GO||2nF, ZLM=100GO||10pF. Se considera potentialul bornelor de mpamntare acelasi. Rezistentele puntii sunt: R1 =R2=R3 =1kO si R4 =1,001kO. Se cere: a) Schema echivalenta a circuitului; b) Calculul CMRR daca borna de garda se conecteaza la borna de mpamntare a voltmetrului; R1 R4 Eg c) Sa se indice nodul optim de conectare a A B voltmetrului. Sa se calculeze CMRR n acest caz; d) Acelasi enunt ca la punctul c) considernd n R2 R3 plus o diferenta de potential de 100V si frecventa 50 Hz ntre bornele de mpamntare. Fig. 20

21
Se considera amplificatorul diferential din figura 20. Se masoara tensiunea dintre un colector si apoi tensiunea ntre cei doi colectori. Se utilizeaza un voltmetru VCC numeric cu rezistenta de intrare Ri=10MO si rezistentele de izolatie dintre borna [H], respectiv [L], si masa, RC RC RH=100GO, RL=1GO. Se cunosc RC=50KO, RS=5kO, CCC=150V. Se cer: a) Eroarea relativa datorata rezistentei finite de intrare a RS voltmetrului, la prima masuratoare. T1 T2 b) Tensiunea masurata la a doua masuratoare, daca amplificatorul este perfect simetric, iar rezultatul masuratorii de la punctul a) este Uc=100V. Sa se evalueze Fig. 21 15

PROBLEME PROPUSE MEE 2

raportul de rejectie de mod comunaferent acestei masuratori.

Masurarea Tensiunilor

22
Un voltmetru de curent continuu cu integrare dubla panta, are timpul de integrare a tensuiunii necunoscute T0 =20ms. Pentru marirea rejectiei perturbatiilor alternative se utilizeaza si un filtru, realizat cu o celula RC trece jos, avnd frecventa de taiere la -3dB, ft =5Hz. Sa se evalueze eroarea absoluta maxima si raportul de rejectie serie minim, n cazul unei tensiuni perturbatoare cu frecventa f=10kHz1% si amplitudinea Ups=10V, suprapusa peste tensiunea continua masurata.

23
Se considera un voltmetru electronic numeric cu dubla panta si corectie automata de zero. Durata integrarii tensiunii de intrare este egala cu durata corectiei automate de zero si este de 20 ms. Se cere: a) Frecventa oscilatorului, necesara pentru masurarea cu patru digiti. b) Constanta de timp a integratorului si tensiunea de referinta necesare pentru a realiza 10V cap scara, daca integratorul este realizat cu un AO avnd tensiunea de iesire cuprinsa ntre 11V si trebuie admisa o depasire cu 10% a valorii de cap de scara. c) Daca AO are o tensiune de offset Uos=15mV, ce valoare afecteaza tensiunea de cap de scara fara corectie automata de zero? Ct de exact ar trebui sa mentina circuitul de esantionare si memorare rensiunea de corectie pentru ca eroarea anterioara sa scada la mai putin de 10% din eroarea de cuantizare.

16

PROBLEME PROPUSE MEE 2 1

Masuratori diverse

Se da un osciloscop numeric avnd frecventa de esantionare maxima fsmax=25Mhz, Ns=500 esantioane afisate pe ecran, Nx =10 diviziuni. Se cere: Sa se calculeze frecventa de esantionare pentru C Vx1=50s/div respectiv CVx2=1s/div. Sa se calculeze timpul de crestere minim pe care l poate masura acest osciloscop. Sa se calculeze eroarea relativa pe care o face acest osciloscop la masurarea unui timp de crestere de 0,2s.

2
Cu ajutorul unui osciloscop numeric avnd frecventa de esantionare maxima fs=25Mhz, Ns=500 esantioane afisate pe ecran, Nx =10 diviziuni se masoara frecventa unui semnal sinusoidal avnd fx =4MHz. Coeficientul de deflexie folosit este C Vx=20s/div. Se cere: a) Ce imagine se obtine pe ecranul osciloscopului si care este valoarea frecventei masurata pe ecranul osciloscopului n cond itiile date. b) Sa se calculeze frecventa maxima a unui semnal sinusoidal care saa fi afisat fara interpolare cnd pe ntreg ecranul ecranul osciloscopului este vizualizata o perioada din semnal.

3
Se vizualizeaza, cu ajutorul unui osciloscop numeric av nd frecventa de esantionare maxima fs =25Mhz, Ns=500 esantioane afisate pe ecran, Nx =10 diviziuni, un impuls dreptunghiular periodic de durata t=50ns si perioada T=1s. Coeficientul de deflexie folosit este CVx=0,02s/div. Sa se reprezinte imaginea care apare pe ecranul osciloscopului n modul de interpolare SINE respectiv n modul de intrpolare PULSE. Se foloseste modul de lucru POSTTRIGGER.

4
Se vizualizeaza, cu ajutorul unui osciloscop numeric avnd frecventa de esantionare maxima fs =25Mhz, Ns=500 esantioane afisate pe ecran, Nx =10 diviziuni, frontul de crestere al unui impuls dreptunghiular periodic de durata t=50s si perioada T=500s. Se procedeaza n felul urmator: se salveaza imaginea la C Vx=20s/div, se salveaza imaginea, apoi se detaliaza imaginea de 100 ori. Sa se reprezinte imaginea care apare pe ecranul osciloscopului n modul de interpolare SINE respectiv n modul de intrpolare PULSE. Se foloseste modul de lucru POSTTRIGGER. Ct este timpul de crestere masurat?

5
Se considera un convertor f/U, al carui limitator asigura o unda de amplitudine 10 VVV 0,1%, avnd un condensator de scara de 1 nF0,1% si un microampermetru indicator de 100 ACS clasa 0,5 ( redresorul se considera ideal). Se extinde scara prin heterodinare folosind un oscilator de 1 MHz 10-6 prevazut cu un divizor de frecventa potrivit, nct sa asigure acoperirea continua a scarii de frecventa. Se cere: a) valoarea frecventei cap scara si eroarea relativa la cap scara; b) raportul de diviziune a frecventei de 1 MHz si banda filtrului trece jos corespunzator; c) eroarea relativa limita de masura a unei frecvente de 105 KHz; d) ce valori de frecventa prezinta dificultati de masura si n ce constau ele? 17

PROBLEME PROPUSE MEE 2 6

Masuratori diverse

Se da un frecventmetru analogic cu scara 0 + Fmax , 100 div c.s., rezolutie 0,25 div si clasa de precizie c =0,5%. Se cere rezolutia si variatia erorii relative n gama, daca se masoara frecvente ntre 400 si 500 KHz n urmatoarele moduri: a) se divizeaza frecventa cu un divizor de frecventa (cu N=fix) si se masoara frecventa divizata pe frecventmetru, cu Fmax = 10 KHz; b) se masoara prin metoda heterodinarii, conform schemei generale dispunnd de un un oscilator cu quartz cu f0 = 1 MHz10-5 divizat convenabil (Fmax = 10 Khz) ; c) varianta b) dar cu Fmax = 100KHz. Variatia erorii relative se va desena pe un grafic comun celor trei moduri de masura.

7 Se considera un numarator universal avnd f0 =10 MHz10-7 , pragurile triggerului Schmitt de formare 200 mV si perioada de deschidere a portii principale TB = 10 s. Se aplica la intrare o tensiune sinusoidala avnd amplitudinea Uin = 0,5 V n conditiile unui raport semnal/zgomot de 40 dB; frecventa semnalului este fx =1000 Hz. Se cere: a) precizia masurarii frecventei n cazul masurarii n configuratia de frecventmetru si n cazul masurarii n configuratia de periodmetru; b) cum trebuie executata masurarea n configuratia de periodmetru pentru a avea o precizie mai mare dect n cea de frecventmetru ? c) daca Uin este modulata n amplitudine cu un semnal dreptunghiular, cu amplitudine U=1V, grad de modulatie m=80%, factor de umplere ?=0,5 si frecventa fm=10 Hz, ce valoare arata frecventmetrul ?

8
Se aplica la intrarea unui frecventmetru numeric tensiunea: u(t) = U1 sin? 1 t + U2 sin? 2 t ; triggerul Schmitt de intrare al acestuia are pragurile 200 mV iar timpul de masurare a frecventei este ales 1s. Frecventele f1 si f2 au faza fixa n raport cu perioada de masura Tm a frecventmetrului. Se cere: a) frecvnta indicata, daca U1 = U2 = U = 1V, f1 = 9900 Hz si f2 = 10.000 Hz; b) pna la ce valoare U1 (cu U2 = 1V) valoarea frecventei indicate este f2 ? Se da: arccos 0,1 84.

9
Un frecventmetru numeric are n circuitul de formare a canalului de intrare un comutator de polaritate si un reglaj de nivel continuu; este posibila masurarea singulara sau multipla a perioadei. Oscilatorul etalon are fq = 2108 Hz si eq = 10-8 . Se masora perioada unei tensiuni de forma: u(t) = sin ?t 0,5 sin 2?t cu ? = 2p10 3 rad/s n prezenta unui zgomot perturbator de retea uzg (t) = 0,1 sin 2p50t. Se cere: a) pozitia reglajelor (+/- , NIV) pentru masurarea T cu eroare minima; b) eroare maxima posibila n cazul a); c) valoarea multiplului perioadei la care eroarea n configuratia de periodmetru devine mai mica dect eroarea n configuratia de frecventmetru, daca perioada de deschidere a portii principale n configuratia de frecventmetru este TB=10s.

18

PROBLEME PROPUSE MEE 2

Masuratori diverse

10
Se masoara defazajul circuitului RC din figura 4.10-a prin metoda comparatorului de faza cu defazor etalon. Se dau R = 1 KO, C = 0,1 F, ? = 103 rad/s, U1 = 10 V. Precizia defazorului etalon este 0,01 rad. Se cere: R C Uin C Uout Uin R Uout

Fig. 4.10-b Fig. 4.10-a a) sa se determine precizia de masura a defazajului daca: 1) indicatorul de faza folosit este de tipul cu detectia tensiunilor suma si diferenta (se considra diodele si transformatoarele ideale) si rezolutia voltmetrului de iesire este de 100 mV; 2) se foloseste metoda elipsei. Rezolutia de citire la osciloscop este de 0,1 div; se presupune ca elipsa este dimensionata astfel ncat proiectia pe axa y sa fie 8 diviziuni (dimensiunea pe Y a ecranului osciloscopului). Eroarea de faza ntre canalele X si Y este|? f XY |= 0,1 rad. Cum trebuie procedat pentru a elimina efectul ? f XY ? b) cu ct afecteaza precizia masurarii o instabilitate a frecventei de masura de 1%, daca F E si F A sunt defazoare active cu circuite RC?

11
Se considera un convertor f/U cu circuit basculant, avnd timpul de basculare 100 ns si tensiunea de iesire n domeniul 0V 10V; ntre cele doua canale de intrare exista un cuplaj parazit cu atenuare a=40 dB si defazajul nul. Se cere: a) panta de conversie, n jurul valorii 180; b) defzajul minim masurabil la frecventele 0,1/1/10 KHz si eroarea relativa respectiva; c) daca Uin1 = 5V si Uin2 = 50 mV sa se determine valorile tensiunii de iesire corespunzatoare defazajelor 0,30,60,90,120,150,180 grade.

12
Se considera 3 tensiuni cu urmatoarele forme de unda: +A u(t) t 0 -A T/2 T -t/2 0 -A t/2 T +A u(t) t -T/2 -A 0 T/2 +A u(t) t

Fig. 4.13 Se cere: a) sa se calculeze factorul de distorsiune corespunzator; b) sa se deseneze la scara imaginea vizualizata pe osciloscop la iesirea unui distorsiometru, dupa executarea manevrelor necesare masurarii distorsiunii, pentru fiecare forma de unda; 19

PROBLEME PROPUSE MEE 2

Masuratori diverse

c) cum se manifesta pe formele de unda b) faptul ca banda amplificatorului distorsiometrului nu permite trecerea dect a primelor cca 10 armonici.

13
Pentru a masura distorsiunile n gama 1030 KHz se foloseste drept filtru de rejectie a fundamentalei puntea rezonanta din figura avnd C V = 1001000 pF. Se cere: a) caracteristica de frecventa a filtrului (expresia analitica); b) Qmin al circuitului RLC, necesar pentru ca eroarea suplimentara datorata atenuarii armonicelor sa fie ed =1% la d=100%; c) valorile elementelor L si R n conditiile anterioare. mas (acord) Ui (balans) CV L RV R Fig. 4.13 R calib R Ud

14
Se considera un modulmetru cu dubla detectie avnd microampermetre identice de 10 Acs , rezistente de detectie identice R1 = R2 = 1 MO si transformator de intrare cu raport 1:1. Se cere: a) sa se determine aproximativ raportul ntre frecventa purtatoare minima si frecventa modulatoare maxima la care functionarea decur ge nca destul de corect (se presupun diode ideale); b) care este relatia calitativa ntre constantele de timp t 1 si t 2 pentru functionarea corecta? c) ce eroare de masura introduce tensiunea de deschidere a diodelor( UDO = 0,5V), daca amplitudinea purtatoarei este de 10V si m = 0,7? d) care este mmin masurabil n cazul c) pentru o eroare de circa 15% e) daca tensiunea modulatoare ar fi triunghiulara sau dreptunghiulara gradul de modulatie ar mai fi masurat corect (cu diode ideale)?

15
Se cere eroarea limita n cazul masurarii gradului de modulatie (m) cu un osciloscop (ecran 1010 cm ed = 0,5 mm), pentru m=0,25/0,5/0,75/1 daca se foloseste metoda directa si daca se foloseste metoda trapezului.

20