Drepturile animalelor este ideea conform creia intereselor de baz ale animalelor ar trebui s li se acorde considerare similar intereselor

fiinelor umane.[1] Susintorii abordeaz cauza din diferite puncte de vedere filozofice, dar cad de acord c animalele trebuiesc vzute ca persoane legale i membre ale comunitii morale, nu ca proprieti; de asemenea, nu trebuiesc folosite ca mncare, mbrcminte, subiecte de cercetare sau ca divertisment. [2][ ] !egea animalelor este predat n 112 din cele 1"# de coli de $rept n Statele %nite ale &mericii, n " astfel de coli din 'anada i este discutat, n mod obinuit, n universitile unde sunt cursuri de filozofie sau etic aplicat. [(][)] *n iunie 2##", Spania a devenit prima ar care a introdus drepturile animalelor, cnd un comitet parlamentar din mai multe partide politice a recomandat ca drepturile s fie aplicate imarilor primate, n concordan cu +roiectul ,arilor +rimate a lui +eter Singer.[-] 'riticii aduc contraargumente conform crora animalele sunt incapabile de a intra ntr.un contract social sau de a face alegeri morale i nu pot fi, aadar, privite ca posesoare de drepturi, o poziie adoptat de filozoful /oger Scruton, care scrie c doar oamenii au ndatoriri, iar 0corolarul nu poate fi evitat1 numai noi avem drepturi2.[3] %n argument paralel ar fi c nu este nimic gre it n mod inerent cu folosirea animalelor ca resurse dac aceasta nu provoac suferin nenecesar, un punct de vedere cunoscut ca bunstarea animalelor.["] 45ist, de asemenea, i critic, inclusiv din micarea pentru drepturile animalelor ns i, asupra anumitor forme de activism, n particular distrugerea fermelor de blan i a laboratoarelor care testeaz pe animale de ctre 6rontul de 4liberare a &nimalel