1

Facultatea de„Inginerie Electrica” Laborator de METODE I &RO'EDEE TEHNOLO!I'E

MARIN MIHAI-ALEXANDRU !ru"a#$%$ E Data# ()*($*+($$

&rocedeul de incal,ire "rin inductie electro-agnetica

I*NOTIUNI DE .A/A
Inductan0a este o mărime care caracterizează producerea fenomenului de inducţie electromagnetică într-un circuit electric, egală cu raportul dintre fluxul magnetic Φ ce străbate un circuit şi intensitatea curentului electric ce produce acest flux. Unitatea de măsura în SI este enr!"#$. %acă fluxul Φ este produs de curentul electric ce străbate circuitul considerat, & se numeşte inductan'ă proprie "sau coeficient de autoinduc'ie$, iar dacă fluxul este produs de un alt circuit, se numeşte inductan'ă mutuală "sau coeficient de induc'ie mutuală$.

IN'AL/IREA &RIN INDU'TIE
Incalzirea prin inductie electromagnetic are la baza efectul ()U&* al curentilor indusi, ca urmare a patrunderii campului electromagnetic intr-o piesa conductoare situate intr-un camp magnetic +ariabil in timp."cuptor cu rezistenta, inductor, generator,-./0$. Incalzirea prin inductie este procesul de incalzire prin care in piesa de lucru caldura este produsa prin curentii electrici ce apar in piesa datorita inductiei electromagnetice. 1cest proces de incalzire se poate aplica numai in cazul materialelor bune conducatoare de electricitate. Incalzirea prin inductie ofera posibilitatea incalzirii, in timp scurt, la temperaturi in 2urul punctului de topire, a suprafetei sau a intregii sectiuni trans+ersale a pieselor definite ca

1

Intrucit reactanta inducti+e a inductorului. In functie de puterea 7 si timpul de incalzire t. lipire. respecti+ @. 1 indica adincimea specifica de patrundere. bobina de inductie monofazata este com-pensate simetric cu bobine de impedanta si condensatoare.este caldura specifica a materialului <. %omenii de aplicareA incalzirea metalelor si pieselor marl de otel si topire prin inductie. . In2talatii cu 3rec4enta indu2triala Inductorul este conectat fie direct. In multe cazuri.. Incalzirea electrica poate fi aplicata cu a+anta2e economice numai acolo unde dia-metrul si lungimea piesei sint de ?. In cazul oscilatoarelor de mare frec+enta. In procesele de incalzire prin inductie se utilizeaza surse de frec+enta +ariabila.in functie de dimensiunile materialului piesei si de programul necesar de incalzire. %omeniul de aplicare se extinde de la procese de uscare. aceste condensatoare fac porte componenta din circuitul oscilant si deci sint incluse in generatorul de inalta frec+enta. este foarte mare comparati+ cu rezistenta lui efecti+a. 1dincimea de patrundere scade cu cresterea frec+entei . 3aloarea curentului Indus se reduce cu distanta de patrundere x in piesa de lucru conform functiei4 (-x/∂)б Ix = I0 ℮ unde4 I0 este curentul la suprafata piesei . ori. fie prin transformator la sursa de putere printr-o conexiune mono sau trifazata. @ . piesa de lucru poate fi incalzita cu cresterea temperaturii 89 dorita 4 8T : P•t /C•M unde4 ..5a care curentul scade la +aloarea I. sub sarcina cu piesa de incalzit. la topire si sinterizare. aparata2ul de comutatie si cablurile de conexiune din circuitul de alimentare se dimensioneaza numai pentru puterea de Iucru. ori mai mari decit adincimea de patrundere specifica. %eci transformatoarele.6exp"1$.generatoarele de medie frec+enta. In cazul unor puteri mici absorbite se poate renunta la transformatoarele intermediare si la condensatoarele de compensare. calire si formare la cald pina. in cazul instalatiilor de 2oasa si medie frec+enta.masa materialuiui ce trebuie incalzit..subtiri. bobinele de inductie sint compensate pana la cos = > 1 prin condensatoare.

.1. bateria de condensatoare poate fi mica. ori puterea debitata de generatorul de medie frec+enta. aparata2ul electric si bateria de condensatoare.@ . generatoarele &orenz si DUE. Bumarul de poli ai generatorului pentru o turatie dinainte stabilita determina frec+enta generatorului "con+ertizorului$ care pentru frec+enta peste 1 C#z lucreaza pe principiul cimpului unidirectional +ariabil. .. &a instalatii mici. 1 C#z. 7ierderile de caldura care rezulta sint preluate printr-o racire suplimentara "prin introducerea de aer din afara sau de lic id de racire$ sau se reduc la minimum prin utilizarea unui material special a+ind pierderi mici dielectrice "St!roflex$.... C0 A @. sa fie cat se poate de bine ferite de cimpuri de inductie.. C0A @.. 1parata2ul electric include aparatele necesare pentru mane+ra pentru comanda. In acest scop se utilizeaza rotoare canelate..?. . F C#z. . 9rebuie a+ut gri2a ca la reamplasarea cablurilor de forta toate legaturile si in special cele de la condensatoare. . supra+eg ere si dace este necesar. C0 4 F. <asinile care lucreaza pe acest principiu Sint masinile omo polare cu bobina2 de excitatie inelar.. . 'onden2atoarele 2unt "roiectate 2"ecial "entru ten2iunea 2i 3rec4enta i-"u2a* 7uterea absorbita este aproximati+ de F. pentru a se modifica in timp prin caneluri reluctanta magnetica a intrefierului cu frec+enta dorita. %imensiunile timpurilor standardizate de con+ertizoare de curent continuu sunt4 .. 7artea electrica a sc emei include con+ertizorul mecanic de curent "ce foloseste un motor asincron de actionare$. pentru reglarea utila2ului.. 1..mutatoare statice de frec+enta4 ? . #z.con+ertizoare rotati+e $( C#z.@. C0. .In2talatii de -edie 3rec4enta . modulindu-se astfel fluxul magnetic stabilizat.urentul de medie frec+enta este obtinut dintr-un con+ertizor rotati+ sau un mutator static de frec+enta proiectat pentru o frec+enta bine determinata.@. %ensitatea puterii debitatefiind ridicata. toate elementele de mane+ra si condensatoarele sint montate in celule.

Gadiatia de energie de inalta frec+enta trebuie mentinuta la un ni+el redus.. laminare.F .aracteristicile tipurilor standardizate de astfel de generatoare Sint urmatoarele4 Hrec+enta4 ?. C#z. iar datorita densitatilor mari de curent se pre+ede apa de racire suplimentara prin conducte de apa. Inductorul pentru incalzire este realizat in cele mai multe cazuri din cupru.. frec+enta consta de regula din infasurarea primara a transformatorului de iesire de inalta frec+enta. 9ensiunea este data de redresorul de inaite tensiune.. inglobat. In2talatiile de inalta 3rec4enta 1ceste instalatii produc inalta frec+enta prin oscilatoare cu tuburi autoexcitate.. %omeniul de aplicare4incalzirea pentru for2are.. F .. recoacere Inductorul "entru incal. 7utere 4 ?.. %omenii de aplicare 4 incalzirea partiala. #z A F.. normalizare.@ .. inductor de suprafata. C0$ A Hrec+enta4 . in ma2oritatea cazurilor se realizeaza printr-un transformator.. C0. .. sau inductor tip ac$. C#z... de exemplu pentru calire. in cazul frec+entelor inalte$. C0"in cazuri speciale pina la I. 7utere 4 $ ..1.?. Inductoarele in forma de bara cu o singura infasurare pot fi diferite in ceea ce pri+este latimea neta . . calire si topirea prin inductie. C0. . in cazul frec+entei industriale si medii sau din materiale din ferita. . . sudare.. presare. in cazul calirii. 3ariatia cu temperatura a caracteristicilor electrice ale piesei este compensata prin +ariatia frec+entei atit in cazul con+ertizoarelor statice de medie frec+enta cit cazul generatoarelor de inalta frec+enta..onectarea la sursa de alimentare. cu un singur eta2. . sudare. .@ .ire 1cesta este in general adaptat formei suprafetei piesei "de exemplu 4 inductor inelar.. Inductanta circuitului oscilant de inalta. putinduse adapta la o gama larga de piese. Uneori inductorul este ec ipat cu bobine de scurtcircuitare din fier "din tabla laminata.

topire si sinterizare. calitate uniforma a materialului prelucrat. durata tratamentului termic in dispoziti+ul de incalzire "incalzire statica$ sau poate fi deplasata de-a lungul instalatiei de incalzit "incalzire cu piesa mobila$. A4anta6ele "roce2ului de incal. . te+ilor . incalzirea directa a pieselor "fara sursa exterioara de caldura$. munca curata si neinsemnate deran2amente datorite radiatiei termice. timp minim necesar pentru pregatirea instalatiei pentru.7entru obtinerea unor ba+uri minime si unor pierderi prin radiatie termica scazute se utilizeaza instalatii de frce+ente cit mai 2oase . Jobinele de inductie trebuie sa aiba o lungime suficienta pentru a se asigara o incalzire adec+ata si satisfacatoare in profunzime "de la suprafata pina in miezul piesei $. . in cea mai mare parte din cazuri este posibil sa se obtina a o incalzire numai in anumite portiuni "incalzire partiala$. 1cestea. extractia si racirea piesei$. 7iesa de prelucrat poate fi mentinuta pe toata. 7rin aceasta se obtine eficienta cit si timp de incalzire con+enabile . 7rintr-o proiectare adec+ata a dispozitiei bobinelor inductoare. Incalzirea prin inductie folosita la deformarea la cald. lucru. 9impul minim de incalzire este in functie de dimensiunile piesei. sirmelor sau al taglelor sau blocurilor de otel "incalzire pe portiuni$. Instalatia poate fi incorporata intr-o linie de productie "automata sau neautomata$ cu a2utorul unor dispositi+e speciale. reglare rapida. masina de sudat automata sau de calire automata. formeaza instalatia de incalzire prin inductie "cunoscuta si sub numele de cuptor cu inductie$. oxidare minima. 3iteza de transport sau ciclul de operatii se adapteaza la +itezele de lucru ale benzii productie sau ale presei de for2are. impreuna cu inductorul pentru incalzire. Intrucit curentul indus incalzeste direct suprafata materialului supus tratamentului timpul de incalzire al otelului este considerabil mai scazut decit in cazul unei incalziri indirecte.ire "rin inductie Incalzirea fara contact "fara aplicarea din exterior a unor electrozi$. conductibilitatea termica si raportul dintre adincimea de patrundere si diametrul piesei de lucru. Se folosesc in mod obisnuit instalatii de frec+enta medie si industrialaA mai rar inalta frec+enta. ca de exemplu in cazul barelor. recoacere.Di2"o.iti4e -ecanice ane5e Se utilizeaza dispoziti+e speciale pentru transportul pieselor de incalzit "incluzind introducerea.

. 1cest lucru se obtine cu atit mai usor cu cit se foloseste un numar mai mare de con+ertizoare legate in paralel sau cu cit se micsoreaza puterea nominala a fiecarui con+ertizor. Gandamentul inductorului +ariaza in acest caz intre F.M depinzind de materialul respecti+. in care caz se utilizeaza in retea sc imbatoare statice de frec+enta.. C0 pentru a incalzi o tona de otel. In aceste cazuri este mai utila folosirea unui sistem de bare sectionate. %e regula este necesara o putere de inductie de ?. este stiut ca randamentul con+ertizoarelor mari este mai ridicat. 9ensiunea barelor se regleaza la o +aloare constanta. iar costul acestora raportat la puterea debitata este mai scazut..-F.. pina la -. 9inind seama de randamentul con+ertizorelor rotati+e este necesara in aceste cazuri o putere de circa F.. In final este necesar ca puterea aleasa a con+ertizorului sa se afle intr-un raport rational cu +aloarea medie a puterii dega2ate la punctul de incalzire respecti+.. Gepartizarea puterii in instalatiile de incalzire cu inductie " retele de media frec+enta $ 1colo unde exista multe puncte de incalzire cu operatii mai mult sau mai putin simultane.. C0. C0. este intotdeauna 2ustificata realizarea unei instalatii de frec+enta medii cu mai multe con+ertizoare de frec+enta rotati+e si citi+a consumatori. de greutatea materialuluiKcare strabate instalatia si de proprietatile materialulul ce urmeaza a fi incalzit. care la ne+oie pot fi grupate in cite+a subgrupe. In aceste conditii generatoarele care debiteaza in paralel pe retea trebuie sa poata fi conectate sau deconectate. - . 7e de alta parte. 7ina in prezent s-au construit sisteme de bare a+ind o putere de . &a puteri mari se utilizeaza sistemul barelor multiple.. si L. pentru ca ele sa fie intotdeauaa incarcate aproximati+ la sarcina nominala. care cer sa fie alimentate in frec+enta medie..&uterea ab2orbita 7uterea absorbita de la reteaua de alimentare este in functie de temperatura de regim. 7entru anumite scopuri este necesara mentinerea constanta a puterii debitate sau a curentului debitat si posibilitatea +ariatiei continue a frec+entei.. iar puterea de medie frec+enta absorbita +ariaza in limite largi.-. astfel ca in toate conditiile de lucru sa se obtina un randament mai bun si un consum minim de curent.

. 9emperaturile de calire in cazul incalzirii prin inductie se situeaza intre L. *ste suficienta supra+eg erea printr-un personal mediu calificat.alirea prin inductie este utilizata la calirea diferitelor repere pentru auto+e icule. niturilor elementelor de transmisie.Bumeroase loturi de piese sunt supuse unui tratament de incalzire identic. ca si a axelor.. 7rin calirea imediat urmatoare.... de dimensiunile piesei de regimul de lucru si de adincimea stratului calit. <#z.ari . 7iesele pot fi astfel in mod frec+ent prelucrate pina la forma lor finala in stare necalita.N. ec ipament de constructie..'alirea "rin inductie 1ceasta operatie este executata. in +ederea calirii..?M. astfel incit solicitarile termice create sint neinsenmate.frec+ente inalte de ?. bolturilor. C#z ping la 1. fiind calite ulterior. A4anta6ele calirii "rin inductie 7iesa de lucru ramine rece in cea mai mare parte. 1ceste temperaturi pot fi atinse in fractiuni de secunda.. si L C0Ocm@ 7uterea necesara este o functie de temperatura. Sint necesare puteri ale generatoarelor de calire de @ pina la . incit se obtine o zona calita precis conturata . I . astfel ca este garantata o calitate uniforma. cu instalatii de frec+ente medii sau inalte. 'on2u-ul de "utere In functie de frec+enta se poate transmite suprafetei. *ste posibila automatizarea procesului de calire si includerea masinilor de calire intr-un flux te nologic. pinioanelor.frec+enta medie de @ ping la 1.. disiparea de caldura catre interiorul piesei de lucru este asa de mica. masiniunelte. 7entru axe cu solicitari mari si pentru piese cu destinatii similare se poate realiza o calire adinca in +ederea cresterii rezistentei la oboseala. in general. &imite de frec+enta4 .. o putere intre . cremalierelor etc. Utili. 7unctul de plecare pentru e+aluarea capacitatii de calire prin inductie a unui material este continutul de carbon de cel putin . si 11. In ma2oritatea cazurilor este incalzit numai un strat subtire superficial pina la temperatura de calire "calirea contra uzurii$. C0. 7ot fi facute astfel economii in pri+ita operatiilor de finisare care sint costisitoare. masini agricole. C#z A .

9emperaturi de lucru4 .ircuitul unei bobine se înc ide printr-un gal+anometru ..IA ELE'TROMA!NETI'9 <ic ael Harada! a descoperit fenomenul de induc'ie electromagnetică în 1L?1.N. 7uterea necesara este dictata de dimensiunile locului de imbinat . *l a constatat că prin +aria'ia unui cPmp magnetic se poate produce curent electric..Li"irea 72udarea8 "rin inductie In acest scop este utilizat ec ipament de medie si inalte frec+enta. BeexistPnd generator în circuitul electric . de temperatura de lucru si de golul dintre piesele de imbinat.. in scopul eliminarii straturilor de oxizi la locul de lipire.pentru lipituri moi sub F. incalrea. formarea la cald. 7entru aceste scopuri este preferabil a se foloseasca frec+ente medii si industriale. 7entru piese cu pereti mici si subtiri. Utilizarea principala este in productia de masa pentru sudarea metalelor.N. II*INDU'TIA ELE'TROMA!NETI'A $8TEN IUNEA ELE'TROMOTOARE INDU 9 :I LE!ILE EI INDU'. Horma si dimensiunile marginilor de sudat sint factori importanti in calitatea sudurii. mai ales la incalzirea partiala a suprafetelor de sudat. A Sint necesari de asemenea agenti de topire si gaze de protectie. normalizarea. A . Do-enii 2"eciale Uscarea si topirea pentru metalizari pe metale. pina la 11.. "zona mica de inncalzire$ gama de inalta frec+enta este cea mai fa+orabila. recristalizarea. 7entru aceasta operatie se utilizeaza alia2e de lipit tari si moi din comert si agenti de decapare sau gaz de protectie. 7uterea necesara este situate intre . . iar pentru piese a+ind pereti grosi si cu suprafete mari "zona larga de incalzire$ este indicata gama de frec+ente ridicate si medii. normalizarea " detensionarea $ cusaturilor de sudura.&a introducerea unui magnet în bobină se constată că acul gal+anometrului de+iază atPta timp cPt magnetul intră în L .pentru lipituri tari F.acul gal+anometrului nu de+iază .1 si @ C0Ocm@.

m. într-un inter+al de timp dt. ca urmare a efetuării lucrului mecanic d& asupra sistemului material. asupra fiecărui electron liber din conductor +a ac'iona o for'ă lorentziană f.e. producPnd curentul mediu I. %atorită deplasării in cPmpul de induc'ie J.a urmare conductorul mobil +a fi supus unei for'e electrice H :JI l. . indusă durează numai atPt cPt durează cauza sa. sunt şi alte mi2loace de +aria'ie a fluxului magnetic inductor. +aria'ia fluxului inductor.%in cele arătate pPnă aici rezultă că t. pentru circuit. tensiunea indusă e de+ine t. efectuPnd lucrul mecanic d&:H dx.dar re+ine la zero cPnd magnetul se opreşte .onform legii ac'iunilor reciproce H:-H.m.onductorul mobil de lungime l:1.. Gaportul dintre +aria'ia fluxului magnetic şi inter+alul de timp în care se R . . . %eoarece d0:eIdt.Hluxul magnetic poate +aria prin mişcarea circuitului constat .onform legii conser+ării energiei. el +a trece într-o stare căruia îi +a corespunde o creştere a energiei electrice cu o +aloare d0:d&. a+Pnd ca urmare încărcarea negati+ă a capătului 1 şi poziti+ă a capătului . d&:Jildx:eIdt. +8 M9RIMEA TEN IUNII ELE'TROMOTOARE INDU E Se poate deduce expresia generală a legii induc'iei electromagnetice pe baza conser+ării energiei .IL E NUME:TE INDU'.bobină . . QB aceste condi'ii d&:-JI l dx . Qntre capetele conductorului apare o tensiune e.e. este ac'ionat de o for'ă exterioară H.&a scoaterea magnetului din bobină acul gal+anometrului de+iază în sensul opus celui precedent .%1. FENOMENUL DE &RODU'ERE A UNEI TEN IUNI ELE'TROMOTOARE <NTR-UN 'IR'UIT 'ARE <N'ON=OAR9 UN FLUX MA!NETI' >ARIA. care-l deplasează pe o lungime foarte mică dx:11 .7rin urmare . fluxul magnetic +ariază printr-un circuit care stă nemişcat într-un cPmp magnetic +ariabil .um am amintit mai înainte. %acă se înc ide circuitul 1. Un asmenea curent se numeşte curent indus.IE ELE'TROMA!NETI'9* 3aria'ia fluxului magnetic inductor poate fi produsă prin diferite metode.la mişcarea magnetului în bobină ia naştere un curent electric . Se ob'in aceleaşi rezultate dacă magnetul rămPne fix şi se mişcă bobina . %e exemplu.

e. *ste e+ident că . efectul direct al +aria'ieie fluxului este apari'ia cPmpului electric indus în regiunea circuitului.%acă acest conductor formează circuit înc is. Hluxul +aribil poate fi produs fie prin mişcare relati+ă a unui magnet fa'ă de spiră. indusă. legea induc'iei electromagnetice se enun'ă astfel4 9ensiunea electromotoare indusă este propor'ională cu +iteza de +aria'ie a fluxului magnetic inductor. c iar în absen'a unui circuit . 1cest raport poartă numele de +aria'ie a fluxului magnetic inductor.e. prin ea nu circulă curent indusA în circuitul ei încă ia naştere o t. adică. indusă . @$ AUTOINDU'. <axSell a demonstrat teoretic şi experien'ele au confirmat că4 THenomenul de induc'ie electromagnetică se produce datorită unui cPmp magnetic +ariabil . care 2oacă astfel şi rolul de inductor.a t.m.în sens mai larg prin fenomenul de induc'ie electromagnetică se în'elege apari'ia unui cPmp electric +ariabil în regiunea în care există un flux magnetic +ariabil . indusă să fie exprimată în +ol'i.IE Qntr-o spiră ia naştere curent indus atunci cănd +ariază fluxul magnetic prin suprafa'a delimitată de spiră. . Autoinduc0ia se produce nu numai la stabilirea sau întreruperea unui curent.urentul de induc'ie este determinat de existen'a cPmpului electric .m. care are liniile de cPmp înc ise . ci ori de cPte ori +ariază intensitatea curentului electric din circuit. 1şadar. +a trebui ca fluxul de induc'ie în rela'ia 1 să fie exprimat în Seberi.m. Qn absen'a circuitului . . de asemenea.e. %eci . fie prin +aria'ia curentului dintr-un circuit +ecin.IA &RODU'EREA FENOMENULUI DE AUTOINDU'. Autoiduc0ia este induc'ia electromagnetică produsă într-un circuit datorită +aria'iei curentului care circulă prin acel circuit. prin +aria'ia fluxului magnetic ia naştere un cPmp electric indus . atunci ia naştere curentul indus . *l mai poate fi produs prin +aria'ia curentului electric din însăşi spira indusă. Qn cazul cPnd bobina indusă nu are circuitul înc is. %eci. dacă în regiunea fluxului magnetic +ariabil s-ar găsi un conductor cPmpul electric indus ar pune în mişcare electronii liberi din el . . adică în unită'i SI. dacă ea intersectează un flux +ariabil.în general +ariabil . ca efect al tensiunii electromotoare induse. ) asemenea bobină se comportă ca un generator electric în circuit desc is4 între capetele bobinei există o diferen'ă de poten'ial egală cu t. în unită'i SI. 1.produce această +ara'ie reprezintă cantitatea cu care +ariază fluxul inductor într-o unitate de timp.

Qnlocuind placa 1 cu altă placă crestată 1 oscila'iile ei se amortizează lent.IA UNUI 'IR'UIT . )scilPnd.II FOU'AULT <N TEHNI'9 $*'uren0ii turbionari sunt folosi'i pentru posibilitatea de frPnare electromagnetică.IONARI &RODU'EREA 'UREN. care încon2oară liniile cPmpului magnet 'UREN. Induc'ia unui Daca toate liniile campului unei o ine stra at prin spirele celeilalte! cupla"ul este maxim# In general cand ma"oritatea liniilor de camp sunt inlantuite de am ele o ine! cupla"ul se numeste strans$ in ca% contrar! cupla"ul este sla # &ariatia curentului dintr-o o ina induce t#e#m# in a doua o ina' inductia mutuala# %*'UREN. propor'ională cu I. la amortizarea oscila'ilor acului indicator al instrumentelor de măsură. Hactorul de propor'ionalitate & se numeşte coeficient de induc'ie proprie sau inductan'ă a circuitului. )scila'iile ei se amortizează imediat.I TUR.urentul de intensitate I care circulă printr-un circuit generează în 2urul său un cPmp magnetic de induc'ie J.ILOR TUR.INDU'. care se află în cPmpuri magnetice +ariabile sau se mişcă în cPmpuri magnetice consolate. placa intersectează liniile cPmpului magnetic şi în ea se nasc curen'i induşiAaceştia se înc id în cercuri. la reglarea mersului uniform al discului contorului electric e +*For-area curen0ilor Foucault în conductoare masi+e are ca urmare încălzirea 11 .IONARI 1ceşti curen'i induşi iau naştere în mase metalice. Qntre polii unui electromagnet puternic B S se lasă să penduleze o placă metalică 1.

frec+enta foarte ridicata$ -electronica -indu2tra ali-entara "pentru plite e.ari ale incal.t.#z$. Jara se încălzeşte..c.. Henomenul se poate ilustra lăsPnd să treacă un curent alternati+ timp de un minut printr-o bobină cu miez masi+ de fier. costul este ridicatU -prezenta instalatiilor de racire care implica structura ec ipamentului..$ III*TRAN &UNEREA IN TEORIE legea de Rot HA 6 legea circuitului -agnetic in 3or-are rot EA -1.irii "rin inductie -in -etalurgie pentru efectuarea unor tratamente termice4recoacere.Bdt inductia circuitului in J: VW . A&LI'ARE******Utili. calire.ire a conductoarelor -a2i4e este însă dăunător în multe cazuri. re+enire. incalzirea inaintea for2arii 1..puternică a acestora. se construiesc miezuri din plăcisub'iriizolate între ele. $ -indu2tria con2tructoare de autoturi2-e --edicina "cuptoare cu creuzet pentru topirea aparatelor dentare.. De. al bobuinelor. nu este permisă încălzirea miezurilor transformatoarelor. tolele se fabrică din fier cu siliciu. -cu cat frec+enta si puterea creste. 1stfel."se folosesc pentru topirea metalelor. 1cest fenomen se foloseşte la călirea pieselor. %*&roce2ul de ?nc@l.A ( 3or-are electricaD ECF7G8 IA IE linile de ca-" electric 2unt incHi2eD de"endenta intre den2itatea de curent 2i ca-" electricD UC3 1@ .a4anta6e -pretul ec ipamentelor aferenteA generatorul electric-con+ertizor static. la topirea metalelor etc. QntrucPt creştereara rezisti+ită'i materialului este importantă pentru diminuarea intensită'ii curen'ilor turburari. al maşinilor rotati+e. . 7entru a se e+ita apari'ia curen'ilor turbionari de intensitate mare. Substan'ele feromagnetice utilizate pentru miezurile bobinelor de înaltă frec+en'ă au rezisti+itate mare."L.CH Di4 .

M" M HoJe-5BKA#"x$ XAKAL#:#. 7arametrii unui tratament termic sunt4 temperaturade incalzire.@OX:1O. mentinerea. TT tI tR Ar 1? .? ρ ∗ γ ∗ f ∗ (o @ f:8 5 ps:densitatea puterii pe suprafata 5A X Trata-ente ter-ice 7rin tratament termic se intelege succesiunea de operatii te nologice ce constau prin intretinerea. Jaza teoretica a tratamentelor termice o constituie transformarea structurala in fuctie de +ariatia temperaturii. incalzirea unei piese cu anumite +iteze de racire si incalzire.Te-XOX:#cOe L-.M 5 I I( " X( X: adancimea de patrundere X:3T@YOZV: @ ρ O @πγoγn >...?3TYOVrf ps:[s:Y#. durata de mentinere la temperatura de incalzire. +iteza de incalzire si racire. 9ratamentele se aplica pieselor metalice si nemetalice cu scopul de a obtine anumite proprietati fizico-mecanice..

se produc separari de cementita. &a racirea lenta a otelului dupa turnare. . cu atat otelul este mai calit. . structura cristalina sufera transformari si trece in diferite faze cum ar fi faza de formare a austenitului.@M si -. care sunt diferit de mari si care cauzeaza diferite distorsiuni ale retelei atomice. carbonul se regaseste fie in forma tetraedrica sau octaedrica a retelei cristaline a fierului. Hierul pur se afla de la temperatura ambianta pana la temperatura de R11N. intre R11N.M. %eseori se aliaza si cu alte metale cum ar fi cromul. care au marimi diferite si care la inmagazinarea atomilor de carbon duce la diferite distorsiuni ale structurilor cristaline O atomice. &a un continut mai ridicat de carbon in fier se formeaza ledeburita.arbonul migreaza in timpul transformarii pe pozitia cea mai fa+orabila a structurii. in structura cristalina cubica cu +olum centrat "faza \$ si se mai numeste si ferita. Un amestec de ferita cu cementita se numeste perlita. manganul.I>*EXEM&LE DE TRATAMENTE TERMI'E I 'U&TOARE • &relucrarea la cald a otelului 'u"toare "entru recoacereC calireC -aleabili. si 1?R@N. In functie de reteaua cristalina. se regaseste in diferite interstitii sau modificari cristaline. . o faza de amestec dintre austenita si cementita. care modifica de asemenea structura otelului si a retelei atomice.u cat distorsiunile sunt mai puternice. sau separari de grafit. unde procentul de carbon se regaseste in limitele normale de . in functie de fazele prin care trece. .ireC otelire )telul este un alia2 din fier si carbon. etc.arbonul. a feritului si faze mixte.areC reincal.. 1ceste faze sunt descriese in ]%iagrama de ec ilibru fier-carbon] aici o prezentare mai simpla4 1F .. cobaltul..&a temperaturi mai inalte.apacitatea de absorbtie a structurii cristaline a fierului este limitata iar cand la racire se atinge solubilitatea maxima de carbon in otel. He?. este in structura cristalina cubica cu fete centrate "faza V$ care se numeste si austenita si care intr-un inter+al foarte mic formeaza o retea cristalina cubica cu +olum centrat numita si faza X sau XHe.

are a otelurilor este una din principalele procedee de prelucrare la cald.are dureaza pana la @ zile. Recoacerea de o-ogeni.N si I. Recoacerea de deten2ionare are loc la temperaturi mici cuprinse intre FL.. %e altfel nu are loc modificarea proprietatilor otelului.N. tensiuni care se formeaza la deformari mecanice sau la di+erse prelucrari..N. 7rin recoacerea de rectri2tali. In acest fel se pot urmari mai multe obiecti+e cum ar fi4 Maleabili.. de dorit in anumite cazuri particulare. &a recoacerea de in-uiere "globulizare$ se urmareste reducerea difuziunilor de cementita si perlita.. 1..N.N. temperatura pentru recoacerea de normalizare creste pana la R.A la oteluri cu continut mic de carbon. a atomilor straini.N.N.are se intelege re+enirea la formele cristaline initiale unei deformari la rece.N. si are ca rol o impartire egala. 1re ca obiecti+ formarea unei structuri fine de cristalite. 3iteza de racire stabileste formarea fazelor cat si a proprietatilor otelului.Trata-ente ter-ice de -aleabili.N.. ..N... care sunt impartite egal peste piesa. are loc la temperaturi ridicate intre 1. si 1?.-IL. in structura cristalina. 9emperatura de recristalizare depinde de material si de gradul de deformare. si -L.. Recoacerea de nor-ali. si are ca scop inlaturarea tensiunilor din piesa prelucrata. pentru a reduce rezistenta si duritatea otelului astfel incat sa se poata efectua mai usor deformari plastice si mecanice. 7rin acest procedeu se incalzeste piesa la temperaturi putin peste temperatura de recristalizare de obicei la temperaturi intre .. 9emperaturile obisnuite sunt cuprinse intre -L.area totalaunde se urmareste marirea cristalitelor care au ca efect micsorarea rezistentei si a duritatii materialului. incalzire se are in +edere aducerea la o anumita temperatura a piesei de prelucrat dupa care se urmareste o racire lina.are 2i recoacere a otelului in cu"toare &a recoacere. temperatura de recoacere este putin sub L. &a oteluri cu continut mai ridicat de carbon.

care se genereaza din idrocarburi si mai contine pe langa .t.c..N.-R. daca e cazul unui otel cu continut scazut de carbon. &a otelurile aliate. .. *xotermele se pot obtine cu un generator de gaze.N. la o temperatura intre L. urmata de o racire rapida in apa. ulei. 7entru a impiedica coroziunea se insufla in cuptor gaz exoterm. .)@ si #@).. si cu continut mare de austenit. e.) si #@...u. Otelirea in cu"torul de calire &a operatiunea de calire a otelului nealiat se incalzeste in prima faza piesa ce urmeaza a fi prelucrata. B@. pt a obtine o zona la suprafata piesei calite cu o duritate sprita.uptor pt recoacere in normalizare otel cuptor pentru maleabilizarea sarmelor de 'alirea otelului 'alirea consta in incalzirea pieselor din otel la o temperatura determinata din diagrama He. Denerator pentru obtinerea de gaze exoterme 1- . temperaturile pot a+ea +ariatii inseminate.

dar si foarte casant. duritatea ia amploare in acest inter+al de temperatura cand se fac cedari de carbizi. &a inter+alul de temperatura de sub 1.. In general odata cu cresterea temperaturii de maleabilizare O re+enire scade si duritatea otelului. &a temperaturi intre 1.N. 1stfel toti acesti pasi cum ar fi incalzirea. &a continuarea cresteri temperaturii acest process se amplifica.. atomi de carbon incep sa migreze din pozitiile nefa+orabile ale structurii. 9impul necesar maleabilizariiOre+eniri este in functie de +olumul si masa piesei.N.N.. Hirma /o!o +a prezinta o gama intreaga de astfel de masini de spalat totodata existand si posibilitatea integrarii masinilor de spalat in cuptoare de calire. rezulta o imbogatire cu atomi de carbon in zona cu defecte ale structurii atomice a otelului martensitic. &a otelurile aliate cu crom.N. 7este temperatura de ?@.. molibden si Solfram. spalarea si re+enirea se pot face cu o singura instalatie. +anadiu. calirea. deoarece trebuie sa isi pastreze duritatea si la temperaturi inalte."alarea "ie2elor %upa calirea in ulei sau emulsii este necesara o spalare a pieselor inainte de a intra in cuptorul de maleabilizare. care are ca efect decolorarea piesei. Incepe eliminarea de cementita. nu mai au loc sc imbari la ni+el structural iar otelul de+ine moale.. Spalarea dupa calire Maleabili. si @.N. &a contact cu aerul ia nastere o oxidare a suprafetei.area 2au re4enirea otelului in cu"toare de re4enire %upa calirea otelului acesta de+ine foarte dur. practic toti atomii de carbon parasesc pozitiile nefa+orabile ale structurii iar la temperatura de F. 1I .alirea secundara este importanta pentru prefabricate.. 1cest efect se poate contracara prin reincalzirea piesei.

idrogen si azot. etan sau propan si consta in mare masura din monoxid de carbon ..N.. Dazul endoterm se obtine cu a2utorul unui reactor de gaze din metan.N. preia carbon din gazul endoterm. 'e-entarea 2au carburarea 7rocesul de cementare se utilizeaza la otelurile sarace in carbon.oncentratia de carbon se poate creste pana la limita de solubilizare si transforma in austenita "adancimea de cca. Suprafata dura se poate combina cu miezul moale al materialului. . este calirea la suprafata. 1 mm$. Denerator pentru obtinerea de gaze endoterme )telul incalzit la R. transport cu grila2e sau cu propulsie..). Sistemele de transport intr-un cuptor cu trecere continua pot fi sisteme cu role ceramice. 7iesa se caleste cu a2utorul unui gaz endoterm bogat in carbon.Calirea suprafetelor )pusul durizarii prin calire si maleabilizare O re+enire. in cuptoarele de cementare respecti+ cuptoare de maleabilizare O re+enire. la care se caleste intregul material. 1ici firma /o!o +a pune la dispozitie cuptoarele de tip /. 7rocesul de cementare se poate efectua cu a2utorul cuptoarelor continue sau cu a2utorul unui dispoziti+ discontinuu. 7entru aceast proces exista mai multe procedee.-1. 1L .H.

re+enire iar transformarea spre interiorul materialului este mai puternica.are &a carbonitrare. .N.uptor de carbonitrare..a si la carburare in fazele gazoase urmeaza operatiile cum sunt calirea si maleabilizarea O re+enirea .uptor continuu pentru cementarea otelului actionat cu lant Otelirea "rin carbonitrare re"ecti4 carbonitri. Stratul durizat calit este totusi mai subtire decat la cementare.. 1zotul se introduce la carbonitrarea cu gaz sub forma de amoniac B#? %aca operatia de carbonitrare se face la temperaturi mici de -. acest strat nu se mai formeaza. in timpul incalzirii se adauga in faza gazoasa langa carbon si azot..N. atunci azotul poate difuza si se formeaza un strat de martensita cu continut de azot si cu un strat subtire din nitrizi si carbizi. &a carbonitrarea peste II.N. deoarece carbonul se poate difuza mai bine. pana la R?. carbonitrizare fara cadru cu baie de prin +acuum 1R . ceea ce duce la formarea unor nitriti pe suprafata piesei de prelucrat.N. carbonitrizare calire +ersiune de cuptor pentru carbonitrare.uptor cu propulsie si role ceramic .-II. 1zotul stabilizeaza faza de austenita si permite o calire mai blanda dar in acelasi timp cu o duritate ridicata.

etului TAM&AT 'u"tor N"entru to"irea otelului* Be-a fost prezentat un generator de inalta frec+enta"D. %ensitatea suprafetei are o rezistenta mare la coroziune si poate fi mai usor polizata.N. Sursa este amoniacul. 9impul necesar durizarii prin nitrocarburare este mai mic decat la nitrare.ORATOR In cadrul laboratorului de <etode si 7rocedee 9e nologice s-a discutat tema 7rocesul de Incalzire prin inductie electromagnetica. . 1cest lucru duce la o tensionare a structurii cristaline si automat la o durizare a materialului. &a nitrocarburare se adauga pe langa azot si carbon obtinut din monoxid de carbon si idrocarburi in faza gazoasa.-.. care se depoziteaza intre locurile din structura cristalina..N.arbonul se regaseste numai la marginea materialului. .. )telurile nitrate si carbonitrate au o suprafata subtire foarte dura si foarte glisanta dar care nu e foarte buna la uzura iar rezistenta la rupere este mica.are in cuptoare difuziunea de azot are loc la temperaturi mici de .la ce ne a2uta. deoarece solubilitatea sa in otel este mica acesta continand de2a azot. %e asemenea am studiat urmatoarea 3lan2a 4 -*lemente componente ale 'reu. unde se utilizeaza si la ce ne este de folos in +iata de zi cu zi.Otelirea "rin nitrareC nitri.I. unde il intalnim.1m discutat despre a+anta2ele si deza+ant2ele acestui procedeu. In acest fel are loc difuziunea azotului in otel. Bu mai este necesara o calire aceasta nemai a+and la baza formarea unui strat de martensita. in acest fel difuziunea fiind destul de proasta.. &a racire se formeaza carbonitrati.$ 4 @. cuptor de nitrare cu ota cuptor de nitrare in doua trepte >*A'TI>ITATE DE LA.H.are 2i nitrocarburarea* &a nitrare re2"ecti4 nitri.. &a racire se elimina partial nitriti.

LIO!RAFIE 1$carti din biblioteca personala.."c opper electronic pe baza de tiristoare industriale$ >I*'ON'LU/II In concluzie4 . pentru incalzirea recipientilor.I. @$ SI*<*BS H)G<*&.densitatea de putere in2ectata in piesa poate atinge +alori de peste 1. 1cest procedeu permite automatizarea si robotizarea preocedeelor te nologice sau a linilor de fabricatie pentru ca putem controla parametrii acestora.irea "rin inductie electro-agnetica este o incalzire rapida cu o inertie termica redusaA .*ste cea mai benefica. pentru incalzirea in profunzime a semifabricatelor care uremeaza a fi prelucrate la cald.spatiu ocupat de instalatiile de incalzire prin inductie este redusA . cand ne referim la gradul de poluare si totodata la scutirea de energie electrica.UB% 91J*&&*BJU. +(-%(Q* Incal.contact "fara aplicarea din exterior a unor electrozi$ si incalzirea directa a pieselor "fara sursa exterioara de caldura$A .# HU*G S91G/S9G)<-IBD*BI*UG*.. -bloc electronic con+ertor de frec+enta.puterea disipta se dez+olta direct in piesa de incalzit A . calitate uniforma a materialului prelucratA . 7utem spune ca este cea mai sigura si cea mai utila metoda in sec xx-lea.irea "in inductie e2te utili.impactul ecologic redus"minim$-acest procedeu nu presupune dega2area unor gaze noci+eA .. pentru tratamentul termic superficial.incal. reglare rapida. pentru incalzirea recipientilor..timp minim necesar pentru pregatirea instalatiei pentru. etc >II* .ata pentru topirea sau mentinerea in stare topita a metalelor sau alia2elor. @1 . munca curata si neinsemnate deran2amente datorite radiatiei termice."temperatura$ Ten2iuneC 3rec4entaA"ara-etrii electrici Randa-entul ridicat al in2talatieiOOO"e2teP(Q*******ga. pentru sudarea si lipirea metalelor.oxidare minima.-un transformator"de adaptare L. /0Om@ A . #z$ -bloc comanda. lucru.

editura te nica Jucuresti 1RI1. ?$internet -SSS. "traducere din limba germana.com. @@ .SiCipedia.cu adaptari la conditiile din Gomania$.<emoratorul inginerului electrician. F$1cti+itatea din cadrul laboratorului de <etode si 7rocedee 9e nologice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful