1

Facultatea de„Inginerie Electrica” Laborator de METODE I &RO'EDEE TEHNOLO!I'E

MARIN MIHAI-ALEXANDRU !ru"a#$%$ E Data# ()*($*+($$

&rocedeul de incal,ire "rin inductie electro-agnetica

I*NOTIUNI DE .A/A
Inductan0a este o mărime care caracterizează producerea fenomenului de inducţie electromagnetică într-un circuit electric, egală cu raportul dintre fluxul magnetic Φ ce străbate un circuit şi intensitatea curentului electric ce produce acest flux. Unitatea de măsura în SI este enr!"#$. %acă fluxul Φ este produs de curentul electric ce străbate circuitul considerat, & se numeşte inductan'ă proprie "sau coeficient de autoinduc'ie$, iar dacă fluxul este produs de un alt circuit, se numeşte inductan'ă mutuală "sau coeficient de induc'ie mutuală$.

IN'AL/IREA &RIN INDU'TIE
Incalzirea prin inductie electromagnetic are la baza efectul ()U&* al curentilor indusi, ca urmare a patrunderii campului electromagnetic intr-o piesa conductoare situate intr-un camp magnetic +ariabil in timp."cuptor cu rezistenta, inductor, generator,-./0$. Incalzirea prin inductie este procesul de incalzire prin care in piesa de lucru caldura este produsa prin curentii electrici ce apar in piesa datorita inductiei electromagnetice. 1cest proces de incalzire se poate aplica numai in cazul materialelor bune conducatoare de electricitate. Incalzirea prin inductie ofera posibilitatea incalzirii, in timp scurt, la temperaturi in 2urul punctului de topire, a suprafetei sau a intregii sectiuni trans+ersale a pieselor definite ca

1

1 indica adincimea specifica de patrundere. ori. lipire. In cazul oscilatoarelor de mare frec+enta.. in cazul instalatiilor de 2oasa si medie frec+enta. aparata2ul de comutatie si cablurile de conexiune din circuitul de alimentare se dimensioneaza numai pentru puterea de Iucru. In procesele de incalzire prin inductie se utilizeaza surse de frec+enta +ariabila. ori mai mari decit adincimea de patrundere specifica. %eci transformatoarele. sub sarcina cu piesa de incalzit. . In cazul unor puteri mici absorbite se poate renunta la transformatoarele intermediare si la condensatoarele de compensare. %omenii de aplicareA incalzirea metalelor si pieselor marl de otel si topire prin inductie.generatoarele de medie frec+enta. calire si formare la cald pina. @ . 3aloarea curentului Indus se reduce cu distanta de patrundere x in piesa de lucru conform functiei4 (-x/∂)б Ix = I0 ℮ unde4 I0 este curentul la suprafata piesei .subtiri.masa materialuiui ce trebuie incalzit.5a care curentul scade la +aloarea I. bobina de inductie monofazata este com-pensate simetric cu bobine de impedanta si condensatoare. este foarte mare comparati+ cu rezistenta lui efecti+a. piesa de lucru poate fi incalzita cu cresterea temperaturii 89 dorita 4 8T : P•t /C•M unde4 . bobinele de inductie sint compensate pana la cos = > 1 prin condensatoare. %omeniul de aplicare se extinde de la procese de uscare.. Intrucit reactanta inducti+e a inductorului. In functie de puterea 7 si timpul de incalzire t. 1dincimea de patrundere scade cu cresterea frec+entei . Incalzirea electrica poate fi aplicata cu a+anta2e economice numai acolo unde dia-metrul si lungimea piesei sint de ?. aceste condensatoare fac porte componenta din circuitul oscilant si deci sint incluse in generatorul de inalta frec+enta. la topire si sinterizare.. fie prin transformator la sursa de putere printr-o conexiune mono sau trifazata. respecti+ @.in functie de dimensiunile materialului piesei si de programul necesar de incalzire. In2talatii cu 3rec4enta indu2triala Inductorul este conectat fie direct.este caldura specifica a materialului <.6exp"1$. In multe cazuri.

7ierderile de caldura care rezulta sint preluate printr-o racire suplimentara "prin introducerea de aer din afara sau de lic id de racire$ sau se reduc la minimum prin utilizarea unui material special a+ind pierderi mici dielectrice "St!roflex$. . 'onden2atoarele 2unt "roiectate 2"ecial "entru ten2iunea 2i 3rec4enta i-"u2a* 7uterea absorbita este aproximati+ de F.. . Bumarul de poli ai generatorului pentru o turatie dinainte stabilita determina frec+enta generatorului "con+ertizorului$ care pentru frec+enta peste 1 C#z lucreaza pe principiul cimpului unidirectional +ariabil. . #z. C0. .@. 1parata2ul electric include aparatele necesare pentru mane+ra pentru comanda. generatoarele &orenz si DUE.con+ertizoare rotati+e $( C#z. C0 4 F. &a instalatii mici. <asinile care lucreaza pe acest principiu Sint masinile omo polare cu bobina2 de excitatie inelar. C0 A @.. aparata2ul electric si bateria de condensatoare. pentru a se modifica in timp prin caneluri reluctanta magnetica a intrefierului cu frec+enta dorita. In acest scop se utilizeaza rotoare canelate. 7artea electrica a sc emei include con+ertizorul mecanic de curent "ce foloseste un motor asincron de actionare$. . 1.urentul de medie frec+enta este obtinut dintr-un con+ertizor rotati+ sau un mutator static de frec+enta proiectat pentru o frec+enta bine determinata.. C0A @. pentru reglarea utila2ului.@ . %imensiunile timpurilor standardizate de con+ertizoare de curent continuu sunt4 .In2talatii de -edie 3rec4enta . %ensitatea puterii debitatefiind ridicata.mutatoare statice de frec+enta4 ? . .1... ori puterea debitata de generatorul de medie frec+enta..@. F C#z. bateria de condensatoare poate fi mica.. toate elementele de mane+ra si condensatoarele sint montate in celule.?. supra+eg ere si dace este necesar. 9rebuie a+ut gri2a ca la reamplasarea cablurilor de forta toate legaturile si in special cele de la condensatoare... 1 C#z.... modulindu-se astfel fluxul magnetic stabilizat. sa fie cat se poate de bine ferite de cimpuri de inductie.

ire 1cesta este in general adaptat formei suprafetei piesei "de exemplu 4 inductor inelar.. C0. C#z. calire si topirea prin inductie. .. laminare. presare... 7utere 4 ?.F . . in ma2oritatea cazurilor se realizeaza printr-un transformator. de exemplu pentru calire. inductor de suprafata.. C0"in cazuri speciale pina la I. Uneori inductorul este ec ipat cu bobine de scurtcircuitare din fier "din tabla laminata.. putinduse adapta la o gama larga de piese. .onectarea la sursa de alimentare. C0.@ . F . Inductorul pentru incalzire este realizat in cele mai multe cazuri din cupru. normalizare.. cu un singur eta2.. sudare. 9ensiunea este data de redresorul de inaite tensiune. Inductoarele in forma de bara cu o singura infasurare pot fi diferite in ceea ce pri+este latimea neta .. C0$ A Hrec+enta4 .. 3ariatia cu temperatura a caracteristicilor electrice ale piesei este compensata prin +ariatia frec+entei atit in cazul con+ertizoarelor statice de medie frec+enta cit cazul generatoarelor de inalta frec+enta. frec+enta consta de regula din infasurarea primara a transformatorului de iesire de inalta frec+enta... In2talatiile de inalta 3rec4enta 1ceste instalatii produc inalta frec+enta prin oscilatoare cu tuburi autoexcitate. #z A F..1. Gadiatia de energie de inalta frec+enta trebuie mentinuta la un ni+el redus. %omenii de aplicare 4 incalzirea partiala.?. in cazul frec+entei industriale si medii sau din materiale din ferita. iar datorita densitatilor mari de curent se pre+ede apa de racire suplimentara prin conducte de apa.aracteristicile tipurilor standardizate de astfel de generatoare Sint urmatoarele4 Hrec+enta4 ?...@ .. C#z. recoacere Inductorul "entru incal. 7utere 4 $ .. in cazul calirii. inglobat. sudare. sau inductor tip ac$. %omeniul de aplicare4incalzirea pentru for2are. . . in cazul frec+entelor inalte$. . . Inductanta circuitului oscilant de inalta.

timp minim necesar pentru pregatirea instalatiei pentru. impreuna cu inductorul pentru incalzire.Di2"o. A4anta6ele "roce2ului de incal.7entru obtinerea unor ba+uri minime si unor pierderi prin radiatie termica scazute se utilizeaza instalatii de frce+ente cit mai 2oase . durata tratamentului termic in dispoziti+ul de incalzire "incalzire statica$ sau poate fi deplasata de-a lungul instalatiei de incalzit "incalzire cu piesa mobila$. 9impul minim de incalzire este in functie de dimensiunile piesei. topire si sinterizare. calitate uniforma a materialului prelucrat. Jobinele de inductie trebuie sa aiba o lungime suficienta pentru a se asigara o incalzire adec+ata si satisfacatoare in profunzime "de la suprafata pina in miezul piesei $. Intrucit curentul indus incalzeste direct suprafata materialului supus tratamentului timpul de incalzire al otelului este considerabil mai scazut decit in cazul unei incalziri indirecte. recoacere.ire "rin inductie Incalzirea fara contact "fara aplicarea din exterior a unor electrozi$. 7rin aceasta se obtine eficienta cit si timp de incalzire con+enabile . . masina de sudat automata sau de calire automata. in cea mai mare parte din cazuri este posibil sa se obtina a o incalzire numai in anumite portiuni "incalzire partiala$. reglare rapida. te+ilor . 3iteza de transport sau ciclul de operatii se adapteaza la +itezele de lucru ale benzii productie sau ale presei de for2are.iti4e -ecanice ane5e Se utilizeaza dispoziti+e speciale pentru transportul pieselor de incalzit "incluzind introducerea. formeaza instalatia de incalzire prin inductie "cunoscuta si sub numele de cuptor cu inductie$. extractia si racirea piesei$. oxidare minima. incalzirea directa a pieselor "fara sursa exterioara de caldura$. sirmelor sau al taglelor sau blocurilor de otel "incalzire pe portiuni$. 7iesa de prelucrat poate fi mentinuta pe toata. Se folosesc in mod obisnuit instalatii de frec+enta medie si industrialaA mai rar inalta frec+enta. Instalatia poate fi incorporata intr-o linie de productie "automata sau neautomata$ cu a2utorul unor dispositi+e speciale. Incalzirea prin inductie folosita la deformarea la cald. lucru. munca curata si neinsemnate deran2amente datorite radiatiei termice. conductibilitatea termica si raportul dintre adincimea de patrundere si diametrul piesei de lucru. ca de exemplu in cazul barelor. 7rintr-o proiectare adec+ata a dispozitiei bobinelor inductoare. . 1cestea.

&uterea ab2orbita 7uterea absorbita de la reteaua de alimentare este in functie de temperatura de regim. iar costul acestora raportat la puterea debitata este mai scazut. 7e de alta parte. este stiut ca randamentul con+ertizoarelor mari este mai ridicat. care cer sa fie alimentate in frec+enta medie.. iar puterea de medie frec+enta absorbita +ariaza in limite largi... In aceste conditii generatoarele care debiteaza in paralel pe retea trebuie sa poata fi conectate sau deconectate. 7ina in prezent s-au construit sisteme de bare a+ind o putere de . este intotdeauna 2ustificata realizarea unei instalatii de frec+enta medii cu mai multe con+ertizoare de frec+enta rotati+e si citi+a consumatori. In final este necesar ca puterea aleasa a con+ertizorului sa se afle intr-un raport rational cu +aloarea medie a puterii dega2ate la punctul de incalzire respecti+.. 1cest lucru se obtine cu atit mai usor cu cit se foloseste un numar mai mare de con+ertizoare legate in paralel sau cu cit se micsoreaza puterea nominala a fiecarui con+ertizor.-. - . &a puteri mari se utilizeaza sistemul barelor multiple. pentru ca ele sa fie intotdeauaa incarcate aproximati+ la sarcina nominala. Gepartizarea puterii in instalatiile de incalzire cu inductie " retele de media frec+enta $ 1colo unde exista multe puncte de incalzire cu operatii mai mult sau mai putin simultane. astfel ca in toate conditiile de lucru sa se obtina un randament mai bun si un consum minim de curent.-F. In aceste cazuri este mai utila folosirea unui sistem de bare sectionate....M depinzind de materialul respecti+. 9ensiunea barelor se regleaza la o +aloare constanta. C0. pina la -. 9inind seama de randamentul con+ertizorelor rotati+e este necesara in aceste cazuri o putere de circa F. care la ne+oie pot fi grupate in cite+a subgrupe. si L.. 7entru anumite scopuri este necesara mentinerea constanta a puterii debitate sau a curentului debitat si posibilitatea +ariatiei continue a frec+entei. de greutatea materialuluiKcare strabate instalatia si de proprietatile materialulul ce urmeaza a fi incalzit. in care caz se utilizeaza in retea sc imbatoare statice de frec+enta. %e regula este necesara o putere de inductie de ?.. C0. Gandamentul inductorului +ariaza in acest caz intre F. C0 pentru a incalzi o tona de otel..

incit se obtine o zona calita precis conturata .. C#z A .ari . pinioanelor..N.frec+ente inalte de ?. cremalierelor etc..Bumeroase loturi de piese sunt supuse unui tratament de incalzire identic. I . 9emperaturile de calire in cazul incalzirii prin inductie se situeaza intre L... A4anta6ele calirii "rin inductie 7iesa de lucru ramine rece in cea mai mare parte.. C0. disiparea de caldura catre interiorul piesei de lucru este asa de mica. 'on2u-ul de "utere In functie de frec+enta se poate transmite suprafetei. si 11. 1ceste temperaturi pot fi atinse in fractiuni de secunda. *ste posibila automatizarea procesului de calire si includerea masinilor de calire intr-un flux te nologic.. si L C0Ocm@ 7uterea necesara este o functie de temperatura.frec+enta medie de @ ping la 1. cu instalatii de frec+ente medii sau inalte..?M. 7iesele pot fi astfel in mod frec+ent prelucrate pina la forma lor finala in stare necalita.. ca si a axelor. In ma2oritatea cazurilor este incalzit numai un strat subtire superficial pina la temperatura de calire "calirea contra uzurii$. in +ederea calirii. niturilor elementelor de transmisie. in general. *ste suficienta supra+eg erea printr-un personal mediu calificat. masiniunelte. de dimensiunile piesei de regimul de lucru si de adincimea stratului calit. 7rin calirea imediat urmatoare. C#z ping la 1. Sint necesare puteri ale generatoarelor de calire de @ pina la . astfel incit solicitarile termice create sint neinsenmate.'alirea "rin inductie 1ceasta operatie este executata. o putere intre .alirea prin inductie este utilizata la calirea diferitelor repere pentru auto+e icule.. &imite de frec+enta4 . <#z. Utili. astfel ca este garantata o calitate uniforma. 7ot fi facute astfel economii in pri+ita operatiilor de finisare care sint costisitoare. 7entru axe cu solicitari mari si pentru piese cu destinatii similare se poate realiza o calire adinca in +ederea cresterii rezistentei la oboseala. bolturilor. fiind calite ulterior. ec ipament de constructie. masini agricole. 7unctul de plecare pentru e+aluarea capacitatii de calire prin inductie a unui material este continutul de carbon de cel putin .

mai ales la incalzirea partiala a suprafetelor de sudat.. 7entru aceste scopuri este preferabil a se foloseasca frec+ente medii si industriale. A . BeexistPnd generator în circuitul electric . . 7uterea necesara este situate intre .Li"irea 72udarea8 "rin inductie In acest scop este utilizat ec ipament de medie si inalte frec+enta.1 si @ C0Ocm@.&a introducerea unui magnet în bobină se constată că acul gal+anometrului de+iază atPta timp cPt magnetul intră în L . *l a constatat că prin +aria'ia unui cPmp magnetic se poate produce curent electric. 7entru piese cu pereti mici si subtiri. recristalizarea.pentru lipituri moi sub F. Horma si dimensiunile marginilor de sudat sint factori importanti in calitatea sudurii. formarea la cald.IA ELE'TROMA!NETI'9 <ic ael Harada! a descoperit fenomenul de induc'ie electromagnetică în 1L?1. 7entru aceasta operatie se utilizeaza alia2e de lipit tari si moi din comert si agenti de decapare sau gaz de protectie. Do-enii 2"eciale Uscarea si topirea pentru metalizari pe metale. iar pentru piese a+ind pereti grosi si cu suprafete mari "zona larga de incalzire$ este indicata gama de frec+ente ridicate si medii. normalizarea " detensionarea $ cusaturilor de sudura. "zona mica de inncalzire$ gama de inalta frec+enta este cea mai fa+orabila. incalrea.. II*INDU'TIA ELE'TROMA!NETI'A $8TEN IUNEA ELE'TROMOTOARE INDU 9 :I LE!ILE EI INDU'.acul gal+anometrului nu de+iază .. normalizarea. 7uterea necesara este dictata de dimensiunile locului de imbinat . 9emperaturi de lucru4 .pentru lipituri tari F. pina la 11.ircuitul unei bobine se înc ide printr-un gal+anometru . in scopul eliminarii straturilor de oxizi la locul de lipire. A Sint necesari de asemenea agenti de topire si gaze de protectie.. de temperatura de lucru si de golul dintre piesele de imbinat.N.N. Utilizarea principala este in productia de masa pentru sudarea metalelor.

tensiunea indusă e de+ine t.onform legii conser+ării energiei.m. +8 M9RIMEA TEN IUNII ELE'TROMOTOARE INDU E Se poate deduce expresia generală a legii induc'iei electromagnetice pe baza conser+ării energiei .a urmare conductorul mobil +a fi supus unei for'e electrice H :JI l. . .e. producPnd curentul mediu I. pentru circuit. %atorită deplasării in cPmpul de induc'ie J. într-un inter+al de timp dt. Gaportul dintre +aria'ia fluxului magnetic şi inter+alul de timp în care se R .%in cele arătate pPnă aici rezultă că t.IL E NUME:TE INDU'. FENOMENUL DE &RODU'ERE A UNEI TEN IUNI ELE'TROMOTOARE <NTR-UN 'IR'UIT 'ARE <N'ON=OAR9 UN FLUX MA!NETI' >ARIA. este ac'ionat de o for'ă exterioară H.IE ELE'TROMA!NETI'9* 3aria'ia fluxului magnetic inductor poate fi produsă prin diferite metode. Se ob'in aceleaşi rezultate dacă magnetul rămPne fix şi se mişcă bobina . Qntre capetele conductorului apare o tensiune e. %acă se înc ide circuitul 1. fluxul magnetic +ariază printr-un circuit care stă nemişcat într-un cPmp magnetic +ariabil .%1. care-l deplasează pe o lungime foarte mică dx:11 . efectuPnd lucrul mecanic d&:H dx. +aria'ia fluxului inductor.onform legii ac'iunilor reciproce H:-H..la mişcarea magnetului în bobină ia naştere un curent electric .um am amintit mai înainte. el +a trece într-o stare căruia îi +a corespunde o creştere a energiei electrice cu o +aloare d0:d&.bobină . .onductorul mobil de lungime l:1. %e exemplu. asupra fiecărui electron liber din conductor +a ac'iona o for'ă lorentziană f.7rin urmare .dar re+ine la zero cPnd magnetul se opreşte .&a scoaterea magnetului din bobină acul gal+anometrului de+iază în sensul opus celui precedent . QB aceste condi'ii d&:-JI l dx . d&:Jildx:eIdt. indusă durează numai atPt cPt durează cauza sa. ca urmare a efetuării lucrului mecanic d& asupra sistemului material.m. . Un asmenea curent se numeşte curent indus.Hluxul magnetic poate +aria prin mişcarea circuitului constat . sunt şi alte mi2loace de +aria'ie a fluxului magnetic inductor.e. a+Pnd ca urmare încărcarea negati+ă a capătului 1 şi poziti+ă a capătului . %eoarece d0:eIdt.

IE Qntr-o spiră ia naştere curent indus atunci cănd +ariază fluxul magnetic prin suprafa'a delimitată de spiră. ci ori de cPte ori +ariază intensitatea curentului electric din circuit. indusă . atunci ia naştere curentul indus . adică în unită'i SI.în general +ariabil .e. . <axSell a demonstrat teoretic şi experien'ele au confirmat că4 THenomenul de induc'ie electromagnetică se produce datorită unui cPmp magnetic +ariabil . Qn absen'a circuitului . %eci . dacă ea intersectează un flux +ariabil. dacă în regiunea fluxului magnetic +ariabil s-ar găsi un conductor cPmpul electric indus ar pune în mişcare electronii liberi din el . Autoiduc0ia este induc'ia electromagnetică produsă într-un circuit datorită +aria'iei curentului care circulă prin acel circuit.produce această +ara'ie reprezintă cantitatea cu care +ariază fluxul inductor într-o unitate de timp.m. ca efect al tensiunii electromotoare induse. *ste e+ident că . 1cest raport poartă numele de +aria'ie a fluxului magnetic inductor. fie prin +aria'ia curentului dintr-un circuit +ecin. 1. *l mai poate fi produs prin +aria'ia curentului electric din însăşi spira indusă. prin +aria'ia fluxului magnetic ia naştere un cPmp electric indus . +a trebui ca fluxul de induc'ie în rela'ia 1 să fie exprimat în Seberi. 1şadar. Hluxul +aribil poate fi produs fie prin mişcare relati+ă a unui magnet fa'ă de spiră. .în sens mai larg prin fenomenul de induc'ie electromagnetică se în'elege apari'ia unui cPmp electric +ariabil în regiunea în care există un flux magnetic +ariabil .m.%acă acest conductor formează circuit înc is. în unită'i SI. Qn cazul cPnd bobina indusă nu are circuitul înc is.a t. de asemenea. ) asemenea bobină se comportă ca un generator electric în circuit desc is4 între capetele bobinei există o diferen'ă de poten'ial egală cu t. indusă să fie exprimată în +ol'i. @$ AUTOINDU'. Autoinduc0ia se produce nu numai la stabilirea sau întreruperea unui curent. efectul direct al +aria'ieie fluxului este apari'ia cPmpului electric indus în regiunea circuitului. c iar în absen'a unui circuit . adică.e. prin ea nu circulă curent indusA în circuitul ei încă ia naştere o t.urentul de induc'ie este determinat de existen'a cPmpului electric . indusă.IA &RODU'EREA FENOMENULUI DE AUTOINDU'. legea induc'iei electromagnetice se enun'ă astfel4 9ensiunea electromotoare indusă este propor'ională cu +iteza de +aria'ie a fluxului magnetic inductor. care are liniile de cPmp înc ise .e. . care 2oacă astfel şi rolul de inductor. %eci.m.

Qnlocuind placa 1 cu altă placă crestată 1 oscila'iile ei se amortizează lent. care se află în cPmpuri magnetice +ariabile sau se mişcă în cPmpuri magnetice consolate. propor'ională cu I.ILOR TUR.IA UNUI 'IR'UIT . placa intersectează liniile cPmpului magnetic şi în ea se nasc curen'i induşiAaceştia se înc id în cercuri.II FOU'AULT <N TEHNI'9 $*'uren0ii turbionari sunt folosi'i pentru posibilitatea de frPnare electromagnetică. Induc'ia unui Daca toate liniile campului unei o ine stra at prin spirele celeilalte! cupla"ul este maxim# In general cand ma"oritatea liniilor de camp sunt inlantuite de am ele o ine! cupla"ul se numeste strans$ in ca% contrar! cupla"ul este sla # &ariatia curentului dintr-o o ina induce t#e#m# in a doua o ina' inductia mutuala# %*'UREN. la reglarea mersului uniform al discului contorului electric e +*For-area curen0ilor Foucault în conductoare masi+e are ca urmare încălzirea 11 . Qntre polii unui electromagnet puternic B S se lasă să penduleze o placă metalică 1.IONARI 1ceşti curen'i induşi iau naştere în mase metalice.IONARI &RODU'EREA 'UREN. care încon2oară liniile cPmpului magnet 'UREN. Hactorul de propor'ionalitate & se numeşte coeficient de induc'ie proprie sau inductan'ă a circuitului. la amortizarea oscila'ilor acului indicator al instrumentelor de măsură. )scilPnd.urentul de intensitate I care circulă printr-un circuit generează în 2urul său un cPmp magnetic de induc'ie J.INDU'.I TUR. )scila'iile ei se amortizează imediat.

#z$.a4anta6e -pretul ec ipamentelor aferenteA generatorul electric-con+ertizor static.ari ale incal.Bdt inductia circuitului in J: VW . frec+enta foarte ridicata$ -electronica -indu2tra ali-entara "pentru plite e. incalzirea inaintea for2arii 1. Substan'ele feromagnetice utilizate pentru miezurile bobinelor de înaltă frec+en'ă au rezisti+itate mare. 7entru a se e+ita apari'ia curen'ilor turbionari de intensitate mare. re+enire. calire. %*&roce2ul de ?nc@l. A&LI'ARE******Utili.. 1stfel.. QntrucPt creştereara rezisti+ită'i materialului este importantă pentru diminuarea intensită'ii curen'ilor turburari. . De."L.$ III*TRAN &UNEREA IN TEORIE legea de Rot HA 6 legea circuitului -agnetic in 3or-are rot EA -1. 1cest fenomen se foloseşte la călirea pieselor.puternică a acestora."se folosesc pentru topirea metalelor. costul este ridicatU -prezenta instalatiilor de racire care implica structura ec ipamentului. $ -indu2tria con2tructoare de autoturi2-e --edicina "cuptoare cu creuzet pentru topirea aparatelor dentare. tolele se fabrică din fier cu siliciu. nu este permisă încălzirea miezurilor transformatoarelor..ire a conductoarelor -a2i4e este însă dăunător în multe cazuri.t. Henomenul se poate ilustra lăsPnd să treacă un curent alternati+ timp de un minut printr-o bobină cu miez masi+ de fier. se construiesc miezuri din plăcisub'iriizolate între ele. al maşinilor rotati+e. -cu cat frec+enta si puterea creste..c.irii "rin inductie -in -etalurgie pentru efectuarea unor tratamente termice4recoacere. al bobuinelor. Jara se încălzeşte.CH Di4 . la topirea metalelor etc..A ( 3or-are electricaD ECF7G8 IA IE linile de ca-" electric 2unt incHi2eD de"endenta intre den2itatea de curent 2i ca-" electricD UC3 1@ .

incalzirea unei piese cu anumite +iteze de racire si incalzire.M" M HoJe-5BKA#"x$ XAKAL#:#. durata de mentinere la temperatura de incalzire. TT tI tR Ar 1? ...? ρ ∗ γ ∗ f ∗ (o @ f:8 5 ps:densitatea puterii pe suprafata 5A X Trata-ente ter-ice 7rin tratament termic se intelege succesiunea de operatii te nologice ce constau prin intretinerea. +iteza de incalzire si racire..M 5 I I( " X( X: adancimea de patrundere X:3T@YOZV: @ ρ O @πγoγn >. 7arametrii unui tratament termic sunt4 temperaturade incalzire. mentinerea.?3TYOVrf ps:[s:Y#.Te-XOX:#cOe L-. Jaza teoretica a tratamentelor termice o constituie transformarea structurala in fuctie de +ariatia temperaturii.@OX:1O. 9ratamentele se aplica pieselor metalice si nemetalice cu scopul de a obtine anumite proprietati fizico-mecanice.

1ceste faze sunt descriese in ]%iagrama de ec ilibru fier-carbon] aici o prezentare mai simpla4 1F .I>*EXEM&LE DE TRATAMENTE TERMI'E I 'U&TOARE • &relucrarea la cald a otelului 'u"toare "entru recoacereC calireC -aleabili..arbonul migreaza in timpul transformarii pe pozitia cea mai fa+orabila a structurii. etc.arbonul. care au marimi diferite si care la inmagazinarea atomilor de carbon duce la diferite distorsiuni ale structurilor cristaline O atomice.apacitatea de absorbtie a structurii cristaline a fierului este limitata iar cand la racire se atinge solubilitatea maxima de carbon in otel. se produc separari de cementita. Hierul pur se afla de la temperatura ambianta pana la temperatura de R11N.ireC otelire )telul este un alia2 din fier si carbon. si 1?R@N. structura cristalina sufera transformari si trece in diferite faze cum ar fi faza de formare a austenitului. unde procentul de carbon se regaseste in limitele normale de . sau separari de grafit.&a temperaturi mai inalte. %eseori se aliaza si cu alte metale cum ar fi cromul.u cat distorsiunile sunt mai puternice. a feritului si faze mixte.@M si -. manganul. . Un amestec de ferita cu cementita se numeste perlita.. &a un continut mai ridicat de carbon in fier se formeaza ledeburita. He?. care modifica de asemenea structura otelului si a retelei atomice. In functie de reteaua cristalina. in functie de fazele prin care trece. .M. in structura cristalina cubica cu +olum centrat "faza \$ si se mai numeste si ferita. .areC reincal. . o faza de amestec dintre austenita si cementita. &a racirea lenta a otelului dupa turnare.. cu atat otelul este mai calit. se regaseste in diferite interstitii sau modificari cristaline. cobaltul. este in structura cristalina cubica cu fete centrate "faza V$ care se numeste si austenita si care intr-un inter+al foarte mic formeaza o retea cristalina cubica cu +olum centrat numita si faza X sau XHe. intre R11N. care sunt diferit de mari si care cauzeaza diferite distorsiuni ale retelei atomice. carbonul se regaseste fie in forma tetraedrica sau octaedrica a retelei cristaline a fierului.

N..-IL.N. pentru a reduce rezistenta si duritatea otelului astfel incat sa se poata efectua mai usor deformari plastice si mecanice. 1re ca obiecti+ formarea unei structuri fine de cristalite. are loc la temperaturi ridicate intre 1. Recoacerea de nor-ali.area totalaunde se urmareste marirea cristalitelor care au ca efect micsorarea rezistentei si a duritatii materialului. incalzire se are in +edere aducerea la o anumita temperatura a piesei de prelucrat dupa care se urmareste o racire lina. in structura cristalina. tensiuni care se formeaza la deformari mecanice sau la di+erse prelucrari. &a oteluri cu continut mai ridicat de carbon. Recoacerea de o-ogeni.. de dorit in anumite cazuri particulare.N si I.. 7rin acest procedeu se incalzeste piesa la temperaturi putin peste temperatura de recristalizare de obicei la temperaturi intre .A la oteluri cu continut mic de carbon.. 1. 7rin recoacerea de rectri2tali...Trata-ente ter-ice de -aleabili..N.N.. 9emperatura de recristalizare depinde de material si de gradul de deformare. a atomilor straini.are a otelurilor este una din principalele procedee de prelucrare la cald.N. si 1?. In acest fel se pot urmari mai multe obiecti+e cum ar fi4 Maleabili.N. 3iteza de racire stabileste formarea fazelor cat si a proprietatilor otelului..N. .N. care sunt impartite egal peste piesa.. Recoacerea de deten2ionare are loc la temperaturi mici cuprinse intre FL. si are ca scop inlaturarea tensiunilor din piesa prelucrata.N. 9emperaturile obisnuite sunt cuprinse intre -L. temperatura pentru recoacerea de normalizare creste pana la R.are se intelege re+enirea la formele cristaline initiale unei deformari la rece. temperatura de recoacere este putin sub L. si are ca rol o impartire egala.are 2i recoacere a otelului in cu"toare &a recoacere.. %e altfel nu are loc modificarea proprietatilor otelului. &a recoacerea de in-uiere "globulizare$ se urmareste reducerea difuziunilor de cementita si perlita.are dureaza pana la @ zile. si -L.

si cu continut mare de austenit.) si #@. urmata de o racire rapida in apa. *xotermele se pot obtine cu un generator de gaze. la o temperatura intre L.. ulei.uptor pt recoacere in normalizare otel cuptor pentru maleabilizarea sarmelor de 'alirea otelului 'alirea consta in incalzirea pieselor din otel la o temperatura determinata din diagrama He.. B@. 7entru a impiedica coroziunea se insufla in cuptor gaz exoterm. daca e cazul unui otel cu continut scazut de carbon. .N. Otelirea in cu"torul de calire &a operatiunea de calire a otelului nealiat se incalzeste in prima faza piesa ce urmeaza a fi prelucrata. . temperaturile pot a+ea +ariatii inseminate... Denerator pentru obtinerea de gaze exoterme 1- .N.u.c. &a otelurile aliate. e.)@ si #@).. care se genereaza din idrocarburi si mai contine pe langa .-R.t. pt a obtine o zona la suprafata piesei calite cu o duritate sprita.

.N. Hirma /o!o +a prezinta o gama intreaga de astfel de masini de spalat totodata existand si posibilitatea integrarii masinilor de spalat in cuptoare de calire. rezulta o imbogatire cu atomi de carbon in zona cu defecte ale structurii atomice a otelului martensitic.. Spalarea dupa calire Maleabili. &a otelurile aliate cu crom. 1I . si @. calirea.N.. care are ca efect decolorarea piesei. nu mai au loc sc imbari la ni+el structural iar otelul de+ine moale. duritatea ia amploare in acest inter+al de temperatura cand se fac cedari de carbizi. &a continuarea cresteri temperaturii acest process se amplifica.area 2au re4enirea otelului in cu"toare de re4enire %upa calirea otelului acesta de+ine foarte dur. spalarea si re+enirea se pot face cu o singura instalatie. +anadiu. dar si foarte casant. Incepe eliminarea de cementita. deoarece trebuie sa isi pastreze duritatea si la temperaturi inalte.N. 1cest efect se poate contracara prin reincalzirea piesei. molibden si Solfram. &a contact cu aerul ia nastere o oxidare a suprafetei.. &a inter+alul de temperatura de sub 1.. atomi de carbon incep sa migreze din pozitiile nefa+orabile ale structurii."alarea "ie2elor %upa calirea in ulei sau emulsii este necesara o spalare a pieselor inainte de a intra in cuptorul de maleabilizare. practic toti atomii de carbon parasesc pozitiile nefa+orabile ale structurii iar la temperatura de F.N. 7este temperatura de ?@.. 9impul necesar maleabilizariiOre+eniri este in functie de +olumul si masa piesei.N. In general odata cu cresterea temperaturii de maleabilizare O re+enire scade si duritatea otelului. 1stfel toti acesti pasi cum ar fi incalzirea. &a temperaturi intre 1.alirea secundara este importanta pentru prefabricate.

1L . Dazul endoterm se obtine cu a2utorul unui reactor de gaze din metan.Calirea suprafetelor )pusul durizarii prin calire si maleabilizare O re+enire. la care se caleste intregul material. Sistemele de transport intr-un cuptor cu trecere continua pot fi sisteme cu role ceramice. este calirea la suprafata. .oncentratia de carbon se poate creste pana la limita de solubilizare si transforma in austenita "adancimea de cca.N. idrogen si azot. etan sau propan si consta in mare masura din monoxid de carbon . 7entru aceast proces exista mai multe procedee. transport cu grila2e sau cu propulsie. 7iesa se caleste cu a2utorul unui gaz endoterm bogat in carbon. 'e-entarea 2au carburarea 7rocesul de cementare se utilizeaza la otelurile sarace in carbon. 7rocesul de cementare se poate efectua cu a2utorul cuptoarelor continue sau cu a2utorul unui dispoziti+ discontinuu.).. Denerator pentru obtinerea de gaze endoterme )telul incalzit la R.-1. 1ici firma /o!o +a pune la dispozitie cuptoarele de tip /.H. preia carbon din gazul endoterm.N. Suprafata dura se poate combina cu miezul moale al materialului.. 1 mm$.. in cuptoarele de cementare respecti+ cuptoare de maleabilizare O re+enire.

atunci azotul poate difuza si se formeaza un strat de martensita cu continut de azot si cu un strat subtire din nitrizi si carbizi. .uptor de carbonitrare. 1zotul se introduce la carbonitrarea cu gaz sub forma de amoniac B#? %aca operatia de carbonitrare se face la temperaturi mici de -. deoarece carbonul se poate difuza mai bine.-II. &a carbonitrarea peste II. 1zotul stabilizeaza faza de austenita si permite o calire mai blanda dar in acelasi timp cu o duritate ridicata.uptor continuu pentru cementarea otelului actionat cu lant Otelirea "rin carbonitrare re"ecti4 carbonitri..uptor cu propulsie si role ceramic . re+enire iar transformarea spre interiorul materialului este mai puternica. ceea ce duce la formarea unor nitriti pe suprafata piesei de prelucrat.N. carbonitrizare fara cadru cu baie de prin +acuum 1R . Stratul durizat calit este totusi mai subtire decat la cementare. acest strat nu se mai formeaza..N.N. pana la R?.N. in timpul incalzirii se adauga in faza gazoasa langa carbon si azot.are &a carbonitrare..a si la carburare in fazele gazoase urmeaza operatiile cum sunt calirea si maleabilizarea O re+enirea . carbonitrizare calire +ersiune de cuptor pentru carbonitrare.

unde se utilizeaza si la ce ne este de folos in +iata de zi cu zi.-. &a racire se elimina partial nitriti.la ce ne a2uta. %e asemenea am studiat urmatoarea 3lan2a 4 -*lemente componente ale 'reu. Sursa este amoniacul.1m discutat despre a+anta2ele si deza+ant2ele acestui procedeu. Bu mai este necesara o calire aceasta nemai a+and la baza formarea unui strat de martensita..etului TAM&AT 'u"tor N"entru to"irea otelului* Be-a fost prezentat un generator de inalta frec+enta"D..are in cuptoare difuziunea de azot are loc la temperaturi mici de . 1cest lucru duce la o tensionare a structurii cristaline si automat la o durizare a materialului.arbonul se regaseste numai la marginea materialului.I. )telurile nitrate si carbonitrate au o suprafata subtire foarte dura si foarte glisanta dar care nu e foarte buna la uzura iar rezistenta la rupere este mica. &a nitrocarburare se adauga pe langa azot si carbon obtinut din monoxid de carbon si idrocarburi in faza gazoasa. unde il intalnim. &a racire se formeaza carbonitrati. cuptor de nitrare cu ota cuptor de nitrare in doua trepte >*A'TI>ITATE DE LA.H.. In acest fel are loc difuziunea azotului in otel.Otelirea "rin nitrareC nitri. deoarece solubilitatea sa in otel este mica acesta continand de2a azot. ..ORATOR In cadrul laboratorului de <etode si 7rocedee 9e nologice s-a discutat tema 7rocesul de Incalzire prin inductie electromagnetica.N.are 2i nitrocarburarea* &a nitrare re2"ecti4 nitri. .N.. %ensitatea suprafetei are o rezistenta mare la coroziune si poate fi mai usor polizata. 9impul necesar durizarii prin nitrocarburare este mai mic decat la nitrare. care se depoziteaza intre locurile din structura cristalina.$ 4 @. in acest fel difuziunea fiind destul de proasta.

"temperatura$ Ten2iuneC 3rec4entaA"ara-etrii electrici Randa-entul ridicat al in2talatieiOOO"e2teP(Q*******ga."c opper electronic pe baza de tiristoare industriale$ >I*'ON'LU/II In concluzie4 ...irea "in inductie e2te utili. pentru incalzirea in profunzime a semifabricatelor care uremeaza a fi prelucrate la cald. cand ne referim la gradul de poluare si totodata la scutirea de energie electrica.timp minim necesar pentru pregatirea instalatiei pentru.irea "rin inductie electro-agnetica este o incalzire rapida cu o inertie termica redusaA .impactul ecologic redus"minim$-acest procedeu nu presupune dega2area unor gaze noci+eA .. #z$ -bloc comanda. pentru incalzirea recipientilor.UB% 91J*&&*BJU. etc >II* .spatiu ocupat de instalatiile de incalzire prin inductie este redusA ..-un transformator"de adaptare L. 7utem spune ca este cea mai sigura si cea mai utila metoda in sec xx-lea.ata pentru topirea sau mentinerea in stare topita a metalelor sau alia2elor. reglare rapida. +(-%(Q* Incal. munca curata si neinsemnate deran2amente datorite radiatiei termice. lucru.contact "fara aplicarea din exterior a unor electrozi$ si incalzirea directa a pieselor "fara sursa exterioara de caldura$A . /0Om@ A .incal.oxidare minima. 1cest procedeu permite automatizarea si robotizarea preocedeelor te nologice sau a linilor de fabricatie pentru ca putem controla parametrii acestora. pentru tratamentul termic superficial. pentru incalzirea recipientilor.LIO!RAFIE 1$carti din biblioteca personala.# HU*G S91G/S9G)<-IBD*BI*UG*.I. @1 . pentru sudarea si lipirea metalelor. @$ SI*<*BS H)G<*&.puterea disipta se dez+olta direct in piesa de incalzit A . calitate uniforma a materialului prelucratA . -bloc electronic con+ertor de frec+enta.*ste cea mai benefica.densitatea de putere in2ectata in piesa poate atinge +alori de peste 1.

?$internet -SSS.SiCipedia.editura te nica Jucuresti 1RI1.com. F$1cti+itatea din cadrul laboratorului de <etode si 7rocedee 9e nologice. "traducere din limba germana.cu adaptari la conditiile din Gomania$. @@ .<emoratorul inginerului electrician.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful