1

Facultatea de„Inginerie Electrica” Laborator de METODE I &RO'EDEE TEHNOLO!I'E

MARIN MIHAI-ALEXANDRU !ru"a#$%$ E Data# ()*($*+($$

&rocedeul de incal,ire "rin inductie electro-agnetica

I*NOTIUNI DE .A/A
Inductan0a este o mărime care caracterizează producerea fenomenului de inducţie electromagnetică într-un circuit electric, egală cu raportul dintre fluxul magnetic Φ ce străbate un circuit şi intensitatea curentului electric ce produce acest flux. Unitatea de măsura în SI este enr!"#$. %acă fluxul Φ este produs de curentul electric ce străbate circuitul considerat, & se numeşte inductan'ă proprie "sau coeficient de autoinduc'ie$, iar dacă fluxul este produs de un alt circuit, se numeşte inductan'ă mutuală "sau coeficient de induc'ie mutuală$.

IN'AL/IREA &RIN INDU'TIE
Incalzirea prin inductie electromagnetic are la baza efectul ()U&* al curentilor indusi, ca urmare a patrunderii campului electromagnetic intr-o piesa conductoare situate intr-un camp magnetic +ariabil in timp."cuptor cu rezistenta, inductor, generator,-./0$. Incalzirea prin inductie este procesul de incalzire prin care in piesa de lucru caldura este produsa prin curentii electrici ce apar in piesa datorita inductiei electromagnetice. 1cest proces de incalzire se poate aplica numai in cazul materialelor bune conducatoare de electricitate. Incalzirea prin inductie ofera posibilitatea incalzirii, in timp scurt, la temperaturi in 2urul punctului de topire, a suprafetei sau a intregii sectiuni trans+ersale a pieselor definite ca

1

bobinele de inductie sint compensate pana la cos = > 1 prin condensatoare. %omeniul de aplicare se extinde de la procese de uscare.generatoarele de medie frec+enta. calire si formare la cald pina. 1 indica adincimea specifica de patrundere. ori. Incalzirea electrica poate fi aplicata cu a+anta2e economice numai acolo unde dia-metrul si lungimea piesei sint de ?.subtiri. In procesele de incalzire prin inductie se utilizeaza surse de frec+enta +ariabila.masa materialuiui ce trebuie incalzit. bobina de inductie monofazata este com-pensate simetric cu bobine de impedanta si condensatoare. In multe cazuri. fie prin transformator la sursa de putere printr-o conexiune mono sau trifazata.5a care curentul scade la +aloarea I. In cazul unor puteri mici absorbite se poate renunta la transformatoarele intermediare si la condensatoarele de compensare. lipire.6exp"1$. 3aloarea curentului Indus se reduce cu distanta de patrundere x in piesa de lucru conform functiei4 (-x/∂)б Ix = I0 ℮ unde4 I0 este curentul la suprafata piesei .este caldura specifica a materialului <. aparata2ul de comutatie si cablurile de conexiune din circuitul de alimentare se dimensioneaza numai pentru puterea de Iucru. respecti+ @. ori mai mari decit adincimea de patrundere specifica.. @ . %eci transformatoarele. In functie de puterea 7 si timpul de incalzire t.. In2talatii cu 3rec4enta indu2triala Inductorul este conectat fie direct. 1dincimea de patrundere scade cu cresterea frec+entei . sub sarcina cu piesa de incalzit. %omenii de aplicareA incalzirea metalelor si pieselor marl de otel si topire prin inductie. . Intrucit reactanta inducti+e a inductorului. este foarte mare comparati+ cu rezistenta lui efecti+a. la topire si sinterizare. aceste condensatoare fac porte componenta din circuitul oscilant si deci sint incluse in generatorul de inalta frec+enta. piesa de lucru poate fi incalzita cu cresterea temperaturii 89 dorita 4 8T : P•t /C•M unde4 .. in cazul instalatiilor de 2oasa si medie frec+enta. In cazul oscilatoarelor de mare frec+enta.in functie de dimensiunile materialului piesei si de programul necesar de incalzire.

9rebuie a+ut gri2a ca la reamplasarea cablurilor de forta toate legaturile si in special cele de la condensatoare. 'onden2atoarele 2unt "roiectate 2"ecial "entru ten2iunea 2i 3rec4enta i-"u2a* 7uterea absorbita este aproximati+ de F. 1 C#z. #z. In acest scop se utilizeaza rotoare canelate.. C0A @.. .. C0 A @.. sa fie cat se poate de bine ferite de cimpuri de inductie. C0 4 F. aparata2ul electric si bateria de condensatoare. 7artea electrica a sc emei include con+ertizorul mecanic de curent "ce foloseste un motor asincron de actionare$. bateria de condensatoare poate fi mica.. 1. pentru reglarea utila2ului. .con+ertizoare rotati+e $( C#z. Bumarul de poli ai generatorului pentru o turatie dinainte stabilita determina frec+enta generatorului "con+ertizorului$ care pentru frec+enta peste 1 C#z lucreaza pe principiul cimpului unidirectional +ariabil.urentul de medie frec+enta este obtinut dintr-un con+ertizor rotati+ sau un mutator static de frec+enta proiectat pentru o frec+enta bine determinata. pentru a se modifica in timp prin caneluri reluctanta magnetica a intrefierului cu frec+enta dorita. . .. . modulindu-se astfel fluxul magnetic stabilizat. <asinile care lucreaza pe acest principiu Sint masinile omo polare cu bobina2 de excitatie inelar. supra+eg ere si dace este necesar. 7ierderile de caldura care rezulta sint preluate printr-o racire suplimentara "prin introducerea de aer din afara sau de lic id de racire$ sau se reduc la minimum prin utilizarea unui material special a+ind pierderi mici dielectrice "St!roflex$. 1parata2ul electric include aparatele necesare pentru mane+ra pentru comanda. F C#z. generatoarele &orenz si DUE. ori puterea debitata de generatorul de medie frec+enta. &a instalatii mici.@ .mutatoare statice de frec+enta4 ? ... %ensitatea puterii debitatefiind ridicata. C0...@.@..1. ..?. %imensiunile timpurilor standardizate de con+ertizoare de curent continuu sunt4 . toate elementele de mane+ra si condensatoarele sint montate in celule.In2talatii de -edie 3rec4enta .

9ensiunea este data de redresorul de inaite tensiune. inglobat. sau inductor tip ac$... sudare. C#z. 7utere 4 $ .F . sudare. C0.. laminare. iar datorita densitatilor mari de curent se pre+ede apa de racire suplimentara prin conducte de apa. C0"in cazuri speciale pina la I. . . . cu un singur eta2.. de exemplu pentru calire. .?. frec+enta consta de regula din infasurarea primara a transformatorului de iesire de inalta frec+enta. inductor de suprafata. putinduse adapta la o gama larga de piese. in cazul frec+entelor inalte$.ire 1cesta este in general adaptat formei suprafetei piesei "de exemplu 4 inductor inelar.. #z A F. in cazul frec+entei industriale si medii sau din materiale din ferita...1.@ . C0$ A Hrec+enta4 . normalizare. Inductoarele in forma de bara cu o singura infasurare pot fi diferite in ceea ce pri+este latimea neta . Gadiatia de energie de inalta frec+enta trebuie mentinuta la un ni+el redus. In2talatiile de inalta 3rec4enta 1ceste instalatii produc inalta frec+enta prin oscilatoare cu tuburi autoexcitate.....@ . %omenii de aplicare 4 incalzirea partiala.onectarea la sursa de alimentare. F . Inductorul pentru incalzire este realizat in cele mai multe cazuri din cupru. C0.. %omeniul de aplicare4incalzirea pentru for2are.. . Uneori inductorul este ec ipat cu bobine de scurtcircuitare din fier "din tabla laminata. recoacere Inductorul "entru incal. presare. 3ariatia cu temperatura a caracteristicilor electrice ale piesei este compensata prin +ariatia frec+entei atit in cazul con+ertizoarelor statice de medie frec+enta cit cazul generatoarelor de inalta frec+enta. 7utere 4 ?. in cazul calirii.aracteristicile tipurilor standardizate de astfel de generatoare Sint urmatoarele4 Hrec+enta4 ?. . Inductanta circuitului oscilant de inalta. C#z.. in ma2oritatea cazurilor se realizeaza printr-un transformator.... . calire si topirea prin inductie.

oxidare minima. Instalatia poate fi incorporata intr-o linie de productie "automata sau neautomata$ cu a2utorul unor dispositi+e speciale.Di2"o. formeaza instalatia de incalzire prin inductie "cunoscuta si sub numele de cuptor cu inductie$. te+ilor . 7rin aceasta se obtine eficienta cit si timp de incalzire con+enabile . timp minim necesar pentru pregatirea instalatiei pentru. in cea mai mare parte din cazuri este posibil sa se obtina a o incalzire numai in anumite portiuni "incalzire partiala$.iti4e -ecanice ane5e Se utilizeaza dispoziti+e speciale pentru transportul pieselor de incalzit "incluzind introducerea. masina de sudat automata sau de calire automata. sirmelor sau al taglelor sau blocurilor de otel "incalzire pe portiuni$. calitate uniforma a materialului prelucrat. incalzirea directa a pieselor "fara sursa exterioara de caldura$. . 1cestea. recoacere. ca de exemplu in cazul barelor. conductibilitatea termica si raportul dintre adincimea de patrundere si diametrul piesei de lucru. 9impul minim de incalzire este in functie de dimensiunile piesei. Incalzirea prin inductie folosita la deformarea la cald. Intrucit curentul indus incalzeste direct suprafata materialului supus tratamentului timpul de incalzire al otelului este considerabil mai scazut decit in cazul unei incalziri indirecte. topire si sinterizare. 7rintr-o proiectare adec+ata a dispozitiei bobinelor inductoare. durata tratamentului termic in dispoziti+ul de incalzire "incalzire statica$ sau poate fi deplasata de-a lungul instalatiei de incalzit "incalzire cu piesa mobila$. lucru. A4anta6ele "roce2ului de incal. Jobinele de inductie trebuie sa aiba o lungime suficienta pentru a se asigara o incalzire adec+ata si satisfacatoare in profunzime "de la suprafata pina in miezul piesei $. impreuna cu inductorul pentru incalzire.7entru obtinerea unor ba+uri minime si unor pierderi prin radiatie termica scazute se utilizeaza instalatii de frce+ente cit mai 2oase .ire "rin inductie Incalzirea fara contact "fara aplicarea din exterior a unor electrozi$. . Se folosesc in mod obisnuit instalatii de frec+enta medie si industrialaA mai rar inalta frec+enta. munca curata si neinsemnate deran2amente datorite radiatiei termice. 7iesa de prelucrat poate fi mentinuta pe toata. reglare rapida. extractia si racirea piesei$. 3iteza de transport sau ciclul de operatii se adapteaza la +itezele de lucru ale benzii productie sau ale presei de for2are.

C0. iar costul acestora raportat la puterea debitata este mai scazut.-F... in care caz se utilizeaza in retea sc imbatoare statice de frec+enta. C0. si L.. In final este necesar ca puterea aleasa a con+ertizorului sa se afle intr-un raport rational cu +aloarea medie a puterii dega2ate la punctul de incalzire respecti+. In aceste conditii generatoarele care debiteaza in paralel pe retea trebuie sa poata fi conectate sau deconectate. &a puteri mari se utilizeaza sistemul barelor multiple. 7e de alta parte.-.M depinzind de materialul respecti+.. Gandamentul inductorului +ariaza in acest caz intre F. 9ensiunea barelor se regleaza la o +aloare constanta. %e regula este necesara o putere de inductie de ?. este intotdeauna 2ustificata realizarea unei instalatii de frec+enta medii cu mai multe con+ertizoare de frec+enta rotati+e si citi+a consumatori. este stiut ca randamentul con+ertizoarelor mari este mai ridicat. 1cest lucru se obtine cu atit mai usor cu cit se foloseste un numar mai mare de con+ertizoare legate in paralel sau cu cit se micsoreaza puterea nominala a fiecarui con+ertizor. pina la -.... Gepartizarea puterii in instalatiile de incalzire cu inductie " retele de media frec+enta $ 1colo unde exista multe puncte de incalzire cu operatii mai mult sau mai putin simultane. 9inind seama de randamentul con+ertizorelor rotati+e este necesara in aceste cazuri o putere de circa F. In aceste cazuri este mai utila folosirea unui sistem de bare sectionate. care la ne+oie pot fi grupate in cite+a subgrupe. 7entru anumite scopuri este necesara mentinerea constanta a puterii debitate sau a curentului debitat si posibilitatea +ariatiei continue a frec+entei.. astfel ca in toate conditiile de lucru sa se obtina un randament mai bun si un consum minim de curent. care cer sa fie alimentate in frec+enta medie. pentru ca ele sa fie intotdeauaa incarcate aproximati+ la sarcina nominala.. 7ina in prezent s-au construit sisteme de bare a+ind o putere de .. iar puterea de medie frec+enta absorbita +ariaza in limite largi. de greutatea materialuluiKcare strabate instalatia si de proprietatile materialulul ce urmeaza a fi incalzit.&uterea ab2orbita 7uterea absorbita de la reteaua de alimentare este in functie de temperatura de regim. C0 pentru a incalzi o tona de otel. - .

in general. masini agricole. bolturilor. niturilor elementelor de transmisie. 1ceste temperaturi pot fi atinse in fractiuni de secunda. de dimensiunile piesei de regimul de lucru si de adincimea stratului calit. in +ederea calirii. *ste posibila automatizarea procesului de calire si includerea masinilor de calire intr-un flux te nologic.. incit se obtine o zona calita precis conturata . In ma2oritatea cazurilor este incalzit numai un strat subtire superficial pina la temperatura de calire "calirea contra uzurii$. A4anta6ele calirii "rin inductie 7iesa de lucru ramine rece in cea mai mare parte.frec+ente inalte de ?...alirea prin inductie este utilizata la calirea diferitelor repere pentru auto+e icule. cremalierelor etc. masiniunelte. *ste suficienta supra+eg erea printr-un personal mediu calificat.frec+enta medie de @ ping la 1. 7rin calirea imediat urmatoare. 7iesele pot fi astfel in mod frec+ent prelucrate pina la forma lor finala in stare necalita. si 11. 7ot fi facute astfel economii in pri+ita operatiilor de finisare care sint costisitoare.. cu instalatii de frec+ente medii sau inalte.'alirea "rin inductie 1ceasta operatie este executata. C#z A . disiparea de caldura catre interiorul piesei de lucru este asa de mica.N. 9emperaturile de calire in cazul incalzirii prin inductie se situeaza intre L.ari . ca si a axelor.. si L C0Ocm@ 7uterea necesara este o functie de temperatura. 'on2u-ul de "utere In functie de frec+enta se poate transmite suprafetei.Bumeroase loturi de piese sunt supuse unui tratament de incalzire identic.. I . <#z. astfel incit solicitarile termice create sint neinsenmate.. Utili. o putere intre .. Sint necesare puteri ale generatoarelor de calire de @ pina la . &imite de frec+enta4 . C#z ping la 1.?M. 7unctul de plecare pentru e+aluarea capacitatii de calire prin inductie a unui material este continutul de carbon de cel putin .. C0. astfel ca este garantata o calitate uniforma. ec ipament de constructie. pinioanelor.. fiind calite ulterior. 7entru axe cu solicitari mari si pentru piese cu destinatii similare se poate realiza o calire adinca in +ederea cresterii rezistentei la oboseala.

iar pentru piese a+ind pereti grosi si cu suprafete mari "zona larga de incalzire$ este indicata gama de frec+ente ridicate si medii.N. "zona mica de inncalzire$ gama de inalta frec+enta este cea mai fa+orabila. A .IA ELE'TROMA!NETI'9 <ic ael Harada! a descoperit fenomenul de induc'ie electromagnetică în 1L?1. in scopul eliminarii straturilor de oxizi la locul de lipire. pina la 11. 7entru aceste scopuri este preferabil a se foloseasca frec+ente medii si industriale.pentru lipituri tari F. 7uterea necesara este dictata de dimensiunile locului de imbinat ... recristalizarea. 9emperaturi de lucru4 .1 si @ C0Ocm@.ircuitul unei bobine se înc ide printr-un gal+anometru ..&a introducerea unui magnet în bobină se constată că acul gal+anometrului de+iază atPta timp cPt magnetul intră în L . mai ales la incalzirea partiala a suprafetelor de sudat.acul gal+anometrului nu de+iază . 7uterea necesara este situate intre . *l a constatat că prin +aria'ia unui cPmp magnetic se poate produce curent electric. A Sint necesari de asemenea agenti de topire si gaze de protectie. 7entru piese cu pereti mici si subtiri. Utilizarea principala este in productia de masa pentru sudarea metalelor. normalizarea " detensionarea $ cusaturilor de sudura. Do-enii 2"eciale Uscarea si topirea pentru metalizari pe metale. formarea la cald. BeexistPnd generator în circuitul electric .. de temperatura de lucru si de golul dintre piesele de imbinat. 7entru aceasta operatie se utilizeaza alia2e de lipit tari si moi din comert si agenti de decapare sau gaz de protectie.Li"irea 72udarea8 "rin inductie In acest scop este utilizat ec ipament de medie si inalte frec+enta. Horma si dimensiunile marginilor de sudat sint factori importanti in calitatea sudurii. . incalrea.pentru lipituri moi sub F. normalizarea. II*INDU'TIA ELE'TROMA!NETI'A $8TEN IUNEA ELE'TROMOTOARE INDU 9 :I LE!ILE EI INDU'.N.

indusă durează numai atPt cPt durează cauza sa.onductorul mobil de lungime l:1. Se ob'in aceleaşi rezultate dacă magnetul rămPne fix şi se mişcă bobina . %eoarece d0:eIdt. producPnd curentul mediu I. Gaportul dintre +aria'ia fluxului magnetic şi inter+alul de timp în care se R .dar re+ine la zero cPnd magnetul se opreşte . %e exemplu. . QB aceste condi'ii d&:-JI l dx . %acă se înc ide circuitul 1.m.&a scoaterea magnetului din bobină acul gal+anometrului de+iază în sensul opus celui precedent .m. %atorită deplasării in cPmpul de induc'ie J. este ac'ionat de o for'ă exterioară H.onform legii conser+ării energiei. tensiunea indusă e de+ine t. +8 M9RIMEA TEN IUNII ELE'TROMOTOARE INDU E Se poate deduce expresia generală a legii induc'iei electromagnetice pe baza conser+ării energiei . . sunt şi alte mi2loace de +aria'ie a fluxului magnetic inductor.e. într-un inter+al de timp dt. FENOMENUL DE &RODU'ERE A UNEI TEN IUNI ELE'TROMOTOARE <NTR-UN 'IR'UIT 'ARE <N'ON=OAR9 UN FLUX MA!NETI' >ARIA.a urmare conductorul mobil +a fi supus unei for'e electrice H :JI l.onform legii ac'iunilor reciproce H:-H. asupra fiecărui electron liber din conductor +a ac'iona o for'ă lorentziană f. pentru circuit.um am amintit mai înainte. ca urmare a efetuării lucrului mecanic d& asupra sistemului material.%in cele arătate pPnă aici rezultă că t.7rin urmare .%1.la mişcarea magnetului în bobină ia naştere un curent electric . d&:Jildx:eIdt.Hluxul magnetic poate +aria prin mişcarea circuitului constat .e.bobină . Qntre capetele conductorului apare o tensiune e. Un asmenea curent se numeşte curent indus.IL E NUME:TE INDU'.IE ELE'TROMA!NETI'9* 3aria'ia fluxului magnetic inductor poate fi produsă prin diferite metode. +aria'ia fluxului inductor. fluxul magnetic +ariază printr-un circuit care stă nemişcat într-un cPmp magnetic +ariabil .. care-l deplasează pe o lungime foarte mică dx:11 . . . a+Pnd ca urmare încărcarea negati+ă a capătului 1 şi poziti+ă a capătului . efectuPnd lucrul mecanic d&:H dx. el +a trece într-o stare căruia îi +a corespunde o creştere a energiei electrice cu o +aloare d0:d&.

adică în unită'i SI. . . %eci . 1şadar.m. ci ori de cPte ori +ariază intensitatea curentului electric din circuit. Qn cazul cPnd bobina indusă nu are circuitul înc is. indusă.în sens mai larg prin fenomenul de induc'ie electromagnetică se în'elege apari'ia unui cPmp electric +ariabil în regiunea în care există un flux magnetic +ariabil . Hluxul +aribil poate fi produs fie prin mişcare relati+ă a unui magnet fa'ă de spiră. indusă să fie exprimată în +ol'i. dacă ea intersectează un flux +ariabil. *ste e+ident că . Qn absen'a circuitului . @$ AUTOINDU'. ) asemenea bobină se comportă ca un generator electric în circuit desc is4 între capetele bobinei există o diferen'ă de poten'ial egală cu t.e. adică. legea induc'iei electromagnetice se enun'ă astfel4 9ensiunea electromotoare indusă este propor'ională cu +iteza de +aria'ie a fluxului magnetic inductor. prin ea nu circulă curent indusA în circuitul ei încă ia naştere o t. c iar în absen'a unui circuit . care 2oacă astfel şi rolul de inductor.e.e. 1cest raport poartă numele de +aria'ie a fluxului magnetic inductor.m. Autoinduc0ia se produce nu numai la stabilirea sau întreruperea unui curent. atunci ia naştere curentul indus . Autoiduc0ia este induc'ia electromagnetică produsă într-un circuit datorită +aria'iei curentului care circulă prin acel circuit. +a trebui ca fluxul de induc'ie în rela'ia 1 să fie exprimat în Seberi. ca efect al tensiunii electromotoare induse.a t. efectul direct al +aria'ieie fluxului este apari'ia cPmpului electric indus în regiunea circuitului.m. dacă în regiunea fluxului magnetic +ariabil s-ar găsi un conductor cPmpul electric indus ar pune în mişcare electronii liberi din el . . 1. în unită'i SI. care are liniile de cPmp înc ise . fie prin +aria'ia curentului dintr-un circuit +ecin. <axSell a demonstrat teoretic şi experien'ele au confirmat că4 THenomenul de induc'ie electromagnetică se produce datorită unui cPmp magnetic +ariabil . de asemenea. prin +aria'ia fluxului magnetic ia naştere un cPmp electric indus .în general +ariabil . %eci.urentul de induc'ie este determinat de existen'a cPmpului electric . *l mai poate fi produs prin +aria'ia curentului electric din însăşi spira indusă.produce această +ara'ie reprezintă cantitatea cu care +ariază fluxul inductor într-o unitate de timp.IA &RODU'EREA FENOMENULUI DE AUTOINDU'.IE Qntr-o spiră ia naştere curent indus atunci cănd +ariază fluxul magnetic prin suprafa'a delimitată de spiră.%acă acest conductor formează circuit înc is. indusă .

INDU'. placa intersectează liniile cPmpului magnetic şi în ea se nasc curen'i induşiAaceştia se înc id în cercuri. Induc'ia unui Daca toate liniile campului unei o ine stra at prin spirele celeilalte! cupla"ul este maxim# In general cand ma"oritatea liniilor de camp sunt inlantuite de am ele o ine! cupla"ul se numeste strans$ in ca% contrar! cupla"ul este sla # &ariatia curentului dintr-o o ina induce t#e#m# in a doua o ina' inductia mutuala# %*'UREN.IONARI &RODU'EREA 'UREN.IONARI 1ceşti curen'i induşi iau naştere în mase metalice. Qntre polii unui electromagnet puternic B S se lasă să penduleze o placă metalică 1. la amortizarea oscila'ilor acului indicator al instrumentelor de măsură. Qnlocuind placa 1 cu altă placă crestată 1 oscila'iile ei se amortizează lent. la reglarea mersului uniform al discului contorului electric e +*For-area curen0ilor Foucault în conductoare masi+e are ca urmare încălzirea 11 .ILOR TUR. care se află în cPmpuri magnetice +ariabile sau se mişcă în cPmpuri magnetice consolate. propor'ională cu I.urentul de intensitate I care circulă printr-un circuit generează în 2urul său un cPmp magnetic de induc'ie J. Hactorul de propor'ionalitate & se numeşte coeficient de induc'ie proprie sau inductan'ă a circuitului.IA UNUI 'IR'UIT . care încon2oară liniile cPmpului magnet 'UREN. )scilPnd.II FOU'AULT <N TEHNI'9 $*'uren0ii turbionari sunt folosi'i pentru posibilitatea de frPnare electromagnetică. )scila'iile ei se amortizează imediat.I TUR.

. -cu cat frec+enta si puterea creste.. re+enire. la topirea metalelor etc. frec+enta foarte ridicata$ -electronica -indu2tra ali-entara "pentru plite e. tolele se fabrică din fier cu siliciu. %*&roce2ul de ?nc@l. $ -indu2tria con2tructoare de autoturi2-e --edicina "cuptoare cu creuzet pentru topirea aparatelor dentare.Bdt inductia circuitului in J: VW . 1stfel.puternică a acestora..ari ale incal. calire. se construiesc miezuri din plăcisub'iriizolate între ele. incalzirea inaintea for2arii 1. costul este ridicatU -prezenta instalatiilor de racire care implica structura ec ipamentului.A ( 3or-are electricaD ECF7G8 IA IE linile de ca-" electric 2unt incHi2eD de"endenta intre den2itatea de curent 2i ca-" electricD UC3 1@ . De.CH Di4 . Henomenul se poate ilustra lăsPnd să treacă un curent alternati+ timp de un minut printr-o bobină cu miez masi+ de fier.#z$.ire a conductoarelor -a2i4e este însă dăunător în multe cazuri. al maşinilor rotati+e."L. Substan'ele feromagnetice utilizate pentru miezurile bobinelor de înaltă frec+en'ă au rezisti+itate mare.. . 1cest fenomen se foloseşte la călirea pieselor..t. Jara se încălzeşte. QntrucPt creştereara rezisti+ită'i materialului este importantă pentru diminuarea intensită'ii curen'ilor turburari.c.$ III*TRAN &UNEREA IN TEORIE legea de Rot HA 6 legea circuitului -agnetic in 3or-are rot EA -1. 7entru a se e+ita apari'ia curen'ilor turbionari de intensitate mare. A&LI'ARE******Utili. al bobuinelor.a4anta6e -pretul ec ipamentelor aferenteA generatorul electric-con+ertizor static.irii "rin inductie -in -etalurgie pentru efectuarea unor tratamente termice4recoacere."se folosesc pentru topirea metalelor. nu este permisă încălzirea miezurilor transformatoarelor.

TT tI tR Ar 1? .Te-XOX:#cOe L-. 9ratamentele se aplica pieselor metalice si nemetalice cu scopul de a obtine anumite proprietati fizico-mecanice.. +iteza de incalzire si racire.M" M HoJe-5BKA#"x$ XAKAL#:#.?3TYOVrf ps:[s:Y#. Jaza teoretica a tratamentelor termice o constituie transformarea structurala in fuctie de +ariatia temperaturii.? ρ ∗ γ ∗ f ∗ (o @ f:8 5 ps:densitatea puterii pe suprafata 5A X Trata-ente ter-ice 7rin tratament termic se intelege succesiunea de operatii te nologice ce constau prin intretinerea.. durata de mentinere la temperatura de incalzire. mentinerea.@OX:1O. incalzirea unei piese cu anumite +iteze de racire si incalzire..M 5 I I( " X( X: adancimea de patrundere X:3T@YOZV: @ ρ O @πγoγn >. 7arametrii unui tratament termic sunt4 temperaturade incalzire.

a feritului si faze mixte.. etc.&a temperaturi mai inalte.I>*EXEM&LE DE TRATAMENTE TERMI'E I 'U&TOARE • &relucrarea la cald a otelului 'u"toare "entru recoacereC calireC -aleabili.ireC otelire )telul este un alia2 din fier si carbon. in structura cristalina cubica cu +olum centrat "faza \$ si se mai numeste si ferita. . cu atat otelul este mai calit.arbonul migreaza in timpul transformarii pe pozitia cea mai fa+orabila a structurii. care modifica de asemenea structura otelului si a retelei atomice.u cat distorsiunile sunt mai puternice. manganul. &a racirea lenta a otelului dupa turnare. Un amestec de ferita cu cementita se numeste perlita. care sunt diferit de mari si care cauzeaza diferite distorsiuni ale retelei atomice. sau separari de grafit.@M si -. Hierul pur se afla de la temperatura ambianta pana la temperatura de R11N. se produc separari de cementita.. &a un continut mai ridicat de carbon in fier se formeaza ledeburita. 1ceste faze sunt descriese in ]%iagrama de ec ilibru fier-carbon] aici o prezentare mai simpla4 1F .. in functie de fazele prin care trece. care au marimi diferite si care la inmagazinarea atomilor de carbon duce la diferite distorsiuni ale structurilor cristaline O atomice. este in structura cristalina cubica cu fete centrate "faza V$ care se numeste si austenita si care intr-un inter+al foarte mic formeaza o retea cristalina cubica cu +olum centrat numita si faza X sau XHe. structura cristalina sufera transformari si trece in diferite faze cum ar fi faza de formare a austenitului. In functie de reteaua cristalina.M.arbonul. si 1?R@N.apacitatea de absorbtie a structurii cristaline a fierului este limitata iar cand la racire se atinge solubilitatea maxima de carbon in otel. %eseori se aliaza si cu alte metale cum ar fi cromul. se regaseste in diferite interstitii sau modificari cristaline. He?. unde procentul de carbon se regaseste in limitele normale de . . . carbonul se regaseste fie in forma tetraedrica sau octaedrica a retelei cristaline a fierului. o faza de amestec dintre austenita si cementita. .areC reincal. cobaltul. intre R11N.

... 7rin acest procedeu se incalzeste piesa la temperaturi putin peste temperatura de recristalizare de obicei la temperaturi intre .N. Recoacerea de deten2ionare are loc la temperaturi mici cuprinse intre FL. si 1?. 1. si are ca scop inlaturarea tensiunilor din piesa prelucrata.N.N si I. 7rin recoacerea de rectri2tali.Trata-ente ter-ice de -aleabili. . %e altfel nu are loc modificarea proprietatilor otelului. si are ca rol o impartire egala.. 1re ca obiecti+ formarea unei structuri fine de cristalite. si -L. 9emperatura de recristalizare depinde de material si de gradul de deformare. temperatura de recoacere este putin sub L.N. Recoacerea de nor-ali.N.-IL....N.are se intelege re+enirea la formele cristaline initiale unei deformari la rece.A la oteluri cu continut mic de carbon. &a oteluri cu continut mai ridicat de carbon. temperatura pentru recoacerea de normalizare creste pana la R. a atomilor straini.N.N. in structura cristalina..are 2i recoacere a otelului in cu"toare &a recoacere. tensiuni care se formeaza la deformari mecanice sau la di+erse prelucrari.area totalaunde se urmareste marirea cristalitelor care au ca efect micsorarea rezistentei si a duritatii materialului. 9emperaturile obisnuite sunt cuprinse intre -L.. care sunt impartite egal peste piesa.N. &a recoacerea de in-uiere "globulizare$ se urmareste reducerea difuziunilor de cementita si perlita. In acest fel se pot urmari mai multe obiecti+e cum ar fi4 Maleabili. de dorit in anumite cazuri particulare.are dureaza pana la @ zile. incalzire se are in +edere aducerea la o anumita temperatura a piesei de prelucrat dupa care se urmareste o racire lina. Recoacerea de o-ogeni.are a otelurilor este una din principalele procedee de prelucrare la cald. pentru a reduce rezistenta si duritatea otelului astfel incat sa se poata efectua mai usor deformari plastice si mecanice. are loc la temperaturi ridicate intre 1.. 3iteza de racire stabileste formarea fazelor cat si a proprietatilor otelului.N..

pt a obtine o zona la suprafata piesei calite cu o duritate sprita. B@. la o temperatura intre L.. urmata de o racire rapida in apa.t. Otelirea in cu"torul de calire &a operatiunea de calire a otelului nealiat se incalzeste in prima faza piesa ce urmeaza a fi prelucrata. .uptor pt recoacere in normalizare otel cuptor pentru maleabilizarea sarmelor de 'alirea otelului 'alirea consta in incalzirea pieselor din otel la o temperatura determinata din diagrama He. e.)@ si #@).-R.c. temperaturile pot a+ea +ariatii inseminate. si cu continut mare de austenit.) si #@.N. ulei..u. 7entru a impiedica coroziunea se insufla in cuptor gaz exoterm. care se genereaza din idrocarburi si mai contine pe langa . .N... daca e cazul unui otel cu continut scazut de carbon. *xotermele se pot obtine cu un generator de gaze.. Denerator pentru obtinerea de gaze exoterme 1- . &a otelurile aliate.

&a inter+alul de temperatura de sub 1.N.N. 7este temperatura de ?@. care are ca efect decolorarea piesei. deoarece trebuie sa isi pastreze duritatea si la temperaturi inalte. rezulta o imbogatire cu atomi de carbon in zona cu defecte ale structurii atomice a otelului martensitic.alirea secundara este importanta pentru prefabricate. Incepe eliminarea de cementita.. molibden si Solfram. practic toti atomii de carbon parasesc pozitiile nefa+orabile ale structurii iar la temperatura de F..area 2au re4enirea otelului in cu"toare de re4enire %upa calirea otelului acesta de+ine foarte dur. 9impul necesar maleabilizariiOre+eniri este in functie de +olumul si masa piesei. nu mai au loc sc imbari la ni+el structural iar otelul de+ine moale."alarea "ie2elor %upa calirea in ulei sau emulsii este necesara o spalare a pieselor inainte de a intra in cuptorul de maleabilizare. Spalarea dupa calire Maleabili.. duritatea ia amploare in acest inter+al de temperatura cand se fac cedari de carbizi. calirea.. &a temperaturi intre 1.. 1I . &a otelurile aliate cu crom. &a continuarea cresteri temperaturii acest process se amplifica. &a contact cu aerul ia nastere o oxidare a suprafetei.N. In general odata cu cresterea temperaturii de maleabilizare O re+enire scade si duritatea otelului. spalarea si re+enirea se pot face cu o singura instalatie. Hirma /o!o +a prezinta o gama intreaga de astfel de masini de spalat totodata existand si posibilitatea integrarii masinilor de spalat in cuptoare de calire.. +anadiu. si @.N. dar si foarte casant. atomi de carbon incep sa migreze din pozitiile nefa+orabile ale structurii. 1cest efect se poate contracara prin reincalzirea piesei. 1stfel toti acesti pasi cum ar fi incalzirea.N.

. Dazul endoterm se obtine cu a2utorul unui reactor de gaze din metan. Suprafata dura se poate combina cu miezul moale al materialului. 1 mm$. este calirea la suprafata.H. 1L .. 'e-entarea 2au carburarea 7rocesul de cementare se utilizeaza la otelurile sarace in carbon. 7entru aceast proces exista mai multe procedee. Sistemele de transport intr-un cuptor cu trecere continua pot fi sisteme cu role ceramice.Calirea suprafetelor )pusul durizarii prin calire si maleabilizare O re+enire. preia carbon din gazul endoterm. la care se caleste intregul material. 7iesa se caleste cu a2utorul unui gaz endoterm bogat in carbon..oncentratia de carbon se poate creste pana la limita de solubilizare si transforma in austenita "adancimea de cca. 7rocesul de cementare se poate efectua cu a2utorul cuptoarelor continue sau cu a2utorul unui dispoziti+ discontinuu. .N. transport cu grila2e sau cu propulsie.).N. etan sau propan si consta in mare masura din monoxid de carbon . 1ici firma /o!o +a pune la dispozitie cuptoarele de tip /. idrogen si azot. in cuptoarele de cementare respecti+ cuptoare de maleabilizare O re+enire. Denerator pentru obtinerea de gaze endoterme )telul incalzit la R.-1.

N. .. carbonitrizare fara cadru cu baie de prin +acuum 1R .. ceea ce duce la formarea unor nitriti pe suprafata piesei de prelucrat. 1zotul stabilizeaza faza de austenita si permite o calire mai blanda dar in acelasi timp cu o duritate ridicata.-II.N..uptor de carbonitrare. 1zotul se introduce la carbonitrarea cu gaz sub forma de amoniac B#? %aca operatia de carbonitrare se face la temperaturi mici de -. re+enire iar transformarea spre interiorul materialului este mai puternica. &a carbonitrarea peste II. in timpul incalzirii se adauga in faza gazoasa langa carbon si azot. pana la R?.uptor cu propulsie si role ceramic .a si la carburare in fazele gazoase urmeaza operatiile cum sunt calirea si maleabilizarea O re+enirea . Stratul durizat calit este totusi mai subtire decat la cementare. carbonitrizare calire +ersiune de cuptor pentru carbonitrare.uptor continuu pentru cementarea otelului actionat cu lant Otelirea "rin carbonitrare re"ecti4 carbonitri. acest strat nu se mai formeaza.are &a carbonitrare. atunci azotul poate difuza si se formeaza un strat de martensita cu continut de azot si cu un strat subtire din nitrizi si carbizi. deoarece carbonul se poate difuza mai bine.N.N.

1cest lucru duce la o tensionare a structurii cristaline si automat la o durizare a materialului..-.N.N.. &a racire se formeaza carbonitrati. . %e asemenea am studiat urmatoarea 3lan2a 4 -*lemente componente ale 'reu.are 2i nitrocarburarea* &a nitrare re2"ecti4 nitri. In acest fel are loc difuziunea azotului in otel. Sursa este amoniacul.. &a racire se elimina partial nitriti. care se depoziteaza intre locurile din structura cristalina. unde se utilizeaza si la ce ne este de folos in +iata de zi cu zi. )telurile nitrate si carbonitrate au o suprafata subtire foarte dura si foarte glisanta dar care nu e foarte buna la uzura iar rezistenta la rupere este mica. deoarece solubilitatea sa in otel este mica acesta continand de2a azot.la ce ne a2uta.ORATOR In cadrul laboratorului de <etode si 7rocedee 9e nologice s-a discutat tema 7rocesul de Incalzire prin inductie electromagnetica.I.. .are in cuptoare difuziunea de azot are loc la temperaturi mici de . 9impul necesar durizarii prin nitrocarburare este mai mic decat la nitrare.$ 4 @. in acest fel difuziunea fiind destul de proasta. unde il intalnim.H. cuptor de nitrare cu ota cuptor de nitrare in doua trepte >*A'TI>ITATE DE LA. %ensitatea suprafetei are o rezistenta mare la coroziune si poate fi mai usor polizata.Otelirea "rin nitrareC nitri. Bu mai este necesara o calire aceasta nemai a+and la baza formarea unui strat de martensita..etului TAM&AT 'u"tor N"entru to"irea otelului* Be-a fost prezentat un generator de inalta frec+enta"D. &a nitrocarburare se adauga pe langa azot si carbon obtinut din monoxid de carbon si idrocarburi in faza gazoasa.arbonul se regaseste numai la marginea materialului.1m discutat despre a+anta2ele si deza+ant2ele acestui procedeu.

UB% 91J*&&*BJU. 7utem spune ca este cea mai sigura si cea mai utila metoda in sec xx-lea.LIO!RAFIE 1$carti din biblioteca personala.densitatea de putere in2ectata in piesa poate atinge +alori de peste 1. calitate uniforma a materialului prelucratA . munca curata si neinsemnate deran2amente datorite radiatiei termice.oxidare minima. pentru incalzirea recipientilor.-un transformator"de adaptare L. pentru sudarea si lipirea metalelor.puterea disipta se dez+olta direct in piesa de incalzit A .spatiu ocupat de instalatiile de incalzire prin inductie este redusA . pentru tratamentul termic superficial. -bloc electronic con+ertor de frec+enta. 1cest procedeu permite automatizarea si robotizarea preocedeelor te nologice sau a linilor de fabricatie pentru ca putem controla parametrii acestora. etc >II* .timp minim necesar pentru pregatirea instalatiei pentru.impactul ecologic redus"minim$-acest procedeu nu presupune dega2area unor gaze noci+eA . cand ne referim la gradul de poluare si totodata la scutirea de energie electrica."temperatura$ Ten2iuneC 3rec4entaA"ara-etrii electrici Randa-entul ridicat al in2talatieiOOO"e2teP(Q*******ga.contact "fara aplicarea din exterior a unor electrozi$ si incalzirea directa a pieselor "fara sursa exterioara de caldura$A .. lucru."c opper electronic pe baza de tiristoare industriale$ >I*'ON'LU/II In concluzie4 .incal.irea "in inductie e2te utili.. +(-%(Q* Incal. pentru incalzirea in profunzime a semifabricatelor care uremeaza a fi prelucrate la cald. reglare rapida..ata pentru topirea sau mentinerea in stare topita a metalelor sau alia2elor.I.*ste cea mai benefica.. /0Om@ A .# HU*G S91G/S9G)<-IBD*BI*UG*. @1 . pentru incalzirea recipientilor.irea "rin inductie electro-agnetica este o incalzire rapida cu o inertie termica redusaA . #z$ -bloc comanda. @$ SI*<*BS H)G<*&.

cu adaptari la conditiile din Gomania$. "traducere din limba germana.<emoratorul inginerului electrician. @@ .com. F$1cti+itatea din cadrul laboratorului de <etode si 7rocedee 9e nologice.editura te nica Jucuresti 1RI1.SiCipedia. ?$internet -SSS.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful