1

Facultatea de„Inginerie Electrica” Laborator de METODE I &RO'EDEE TEHNOLO!I'E

MARIN MIHAI-ALEXANDRU !ru"a#$%$ E Data# ()*($*+($$

&rocedeul de incal,ire "rin inductie electro-agnetica

I*NOTIUNI DE .A/A
Inductan0a este o mărime care caracterizează producerea fenomenului de inducţie electromagnetică într-un circuit electric, egală cu raportul dintre fluxul magnetic Φ ce străbate un circuit şi intensitatea curentului electric ce produce acest flux. Unitatea de măsura în SI este enr!"#$. %acă fluxul Φ este produs de curentul electric ce străbate circuitul considerat, & se numeşte inductan'ă proprie "sau coeficient de autoinduc'ie$, iar dacă fluxul este produs de un alt circuit, se numeşte inductan'ă mutuală "sau coeficient de induc'ie mutuală$.

IN'AL/IREA &RIN INDU'TIE
Incalzirea prin inductie electromagnetic are la baza efectul ()U&* al curentilor indusi, ca urmare a patrunderii campului electromagnetic intr-o piesa conductoare situate intr-un camp magnetic +ariabil in timp."cuptor cu rezistenta, inductor, generator,-./0$. Incalzirea prin inductie este procesul de incalzire prin care in piesa de lucru caldura este produsa prin curentii electrici ce apar in piesa datorita inductiei electromagnetice. 1cest proces de incalzire se poate aplica numai in cazul materialelor bune conducatoare de electricitate. Incalzirea prin inductie ofera posibilitatea incalzirii, in timp scurt, la temperaturi in 2urul punctului de topire, a suprafetei sau a intregii sectiuni trans+ersale a pieselor definite ca

1

5a care curentul scade la +aloarea I. In procesele de incalzire prin inductie se utilizeaza surse de frec+enta +ariabila. . In functie de puterea 7 si timpul de incalzire t. %eci transformatoarele. fie prin transformator la sursa de putere printr-o conexiune mono sau trifazata. @ .. %omenii de aplicareA incalzirea metalelor si pieselor marl de otel si topire prin inductie. la topire si sinterizare. aparata2ul de comutatie si cablurile de conexiune din circuitul de alimentare se dimensioneaza numai pentru puterea de Iucru. ori. In multe cazuri. In cazul unor puteri mici absorbite se poate renunta la transformatoarele intermediare si la condensatoarele de compensare. aceste condensatoare fac porte componenta din circuitul oscilant si deci sint incluse in generatorul de inalta frec+enta. Intrucit reactanta inducti+e a inductorului.. respecti+ @. %omeniul de aplicare se extinde de la procese de uscare. in cazul instalatiilor de 2oasa si medie frec+enta.generatoarele de medie frec+enta. piesa de lucru poate fi incalzita cu cresterea temperaturii 89 dorita 4 8T : P•t /C•M unde4 .6exp"1$. ori mai mari decit adincimea de patrundere specifica. calire si formare la cald pina. In2talatii cu 3rec4enta indu2triala Inductorul este conectat fie direct. 3aloarea curentului Indus se reduce cu distanta de patrundere x in piesa de lucru conform functiei4 (-x/∂)б Ix = I0 ℮ unde4 I0 este curentul la suprafata piesei . bobina de inductie monofazata este com-pensate simetric cu bobine de impedanta si condensatoare. lipire.subtiri.. bobinele de inductie sint compensate pana la cos = > 1 prin condensatoare.masa materialuiui ce trebuie incalzit. 1dincimea de patrundere scade cu cresterea frec+entei . In cazul oscilatoarelor de mare frec+enta. sub sarcina cu piesa de incalzit. 1 indica adincimea specifica de patrundere.in functie de dimensiunile materialului piesei si de programul necesar de incalzire. Incalzirea electrica poate fi aplicata cu a+anta2e economice numai acolo unde dia-metrul si lungimea piesei sint de ?. este foarte mare comparati+ cu rezistenta lui efecti+a.este caldura specifica a materialului <.

7ierderile de caldura care rezulta sint preluate printr-o racire suplimentara "prin introducerea de aer din afara sau de lic id de racire$ sau se reduc la minimum prin utilizarea unui material special a+ind pierderi mici dielectrice "St!roflex$. 1 C#z. C0 A @. 1parata2ul electric include aparatele necesare pentru mane+ra pentru comanda. modulindu-se astfel fluxul magnetic stabilizat. bateria de condensatoare poate fi mica. .@.. Bumarul de poli ai generatorului pentru o turatie dinainte stabilita determina frec+enta generatorului "con+ertizorului$ care pentru frec+enta peste 1 C#z lucreaza pe principiul cimpului unidirectional +ariabil.. . ori puterea debitata de generatorul de medie frec+enta. %ensitatea puterii debitatefiind ridicata. toate elementele de mane+ra si condensatoarele sint montate in celule.. #z. pentru a se modifica in timp prin caneluri reluctanta magnetica a intrefierului cu frec+enta dorita. 'onden2atoarele 2unt "roiectate 2"ecial "entru ten2iunea 2i 3rec4enta i-"u2a* 7uterea absorbita este aproximati+ de F. generatoarele &orenz si DUE. . 7artea electrica a sc emei include con+ertizorul mecanic de curent "ce foloseste un motor asincron de actionare$. C0.. <asinile care lucreaza pe acest principiu Sint masinile omo polare cu bobina2 de excitatie inelar. .In2talatii de -edie 3rec4enta .con+ertizoare rotati+e $( C#z. 1.?..mutatoare statice de frec+enta4 ? .. pentru reglarea utila2ului. C0A @. ..@. F C#z.1. C0 4 F. .. %imensiunile timpurilor standardizate de con+ertizoare de curent continuu sunt4 . supra+eg ere si dace este necesar.urentul de medie frec+enta este obtinut dintr-un con+ertizor rotati+ sau un mutator static de frec+enta proiectat pentru o frec+enta bine determinata.. sa fie cat se poate de bine ferite de cimpuri de inductie.. &a instalatii mici.. 9rebuie a+ut gri2a ca la reamplasarea cablurilor de forta toate legaturile si in special cele de la condensatoare.. aparata2ul electric si bateria de condensatoare. In acest scop se utilizeaza rotoare canelate.@ .

@ .. . Inductanta circuitului oscilant de inalta. iar datorita densitatilor mari de curent se pre+ede apa de racire suplimentara prin conducte de apa. 7utere 4 $ . sudare.1. recoacere Inductorul "entru incal. normalizare. . . presare. sudare. Inductoarele in forma de bara cu o singura infasurare pot fi diferite in ceea ce pri+este latimea neta .?.. C0$ A Hrec+enta4 . C#z. In2talatiile de inalta 3rec4enta 1ceste instalatii produc inalta frec+enta prin oscilatoare cu tuburi autoexcitate. #z A F. %omenii de aplicare 4 incalzirea partiala. Inductorul pentru incalzire este realizat in cele mai multe cazuri din cupru.. 3ariatia cu temperatura a caracteristicilor electrice ale piesei este compensata prin +ariatia frec+entei atit in cazul con+ertizoarelor statice de medie frec+enta cit cazul generatoarelor de inalta frec+enta. in ma2oritatea cazurilor se realizeaza printr-un transformator... sau inductor tip ac$... 7utere 4 ?. calire si topirea prin inductie.ire 1cesta este in general adaptat formei suprafetei piesei "de exemplu 4 inductor inelar. 9ensiunea este data de redresorul de inaite tensiune. %omeniul de aplicare4incalzirea pentru for2are..aracteristicile tipurilor standardizate de astfel de generatoare Sint urmatoarele4 Hrec+enta4 ?. C0... . C#z. putinduse adapta la o gama larga de piese...onectarea la sursa de alimentare. in cazul calirii.@ . C0"in cazuri speciale pina la I. Gadiatia de energie de inalta frec+enta trebuie mentinuta la un ni+el redus. de exemplu pentru calire. Uneori inductorul este ec ipat cu bobine de scurtcircuitare din fier "din tabla laminata. cu un singur eta2. frec+enta consta de regula din infasurarea primara a transformatorului de iesire de inalta frec+enta.. .. inductor de suprafata. in cazul frec+entelor inalte$... . inglobat. . F . in cazul frec+entei industriale si medii sau din materiale din ferita. laminare. C0..F .

timp minim necesar pentru pregatirea instalatiei pentru. incalzirea directa a pieselor "fara sursa exterioara de caldura$. Incalzirea prin inductie folosita la deformarea la cald. 9impul minim de incalzire este in functie de dimensiunile piesei. extractia si racirea piesei$. reglare rapida. conductibilitatea termica si raportul dintre adincimea de patrundere si diametrul piesei de lucru. te+ilor . in cea mai mare parte din cazuri este posibil sa se obtina a o incalzire numai in anumite portiuni "incalzire partiala$. 7iesa de prelucrat poate fi mentinuta pe toata. Instalatia poate fi incorporata intr-o linie de productie "automata sau neautomata$ cu a2utorul unor dispositi+e speciale. calitate uniforma a materialului prelucrat. 1cestea. oxidare minima. munca curata si neinsemnate deran2amente datorite radiatiei termice.iti4e -ecanice ane5e Se utilizeaza dispoziti+e speciale pentru transportul pieselor de incalzit "incluzind introducerea. 7rintr-o proiectare adec+ata a dispozitiei bobinelor inductoare. 3iteza de transport sau ciclul de operatii se adapteaza la +itezele de lucru ale benzii productie sau ale presei de for2are. impreuna cu inductorul pentru incalzire.7entru obtinerea unor ba+uri minime si unor pierderi prin radiatie termica scazute se utilizeaza instalatii de frce+ente cit mai 2oase . sirmelor sau al taglelor sau blocurilor de otel "incalzire pe portiuni$. ca de exemplu in cazul barelor. formeaza instalatia de incalzire prin inductie "cunoscuta si sub numele de cuptor cu inductie$.ire "rin inductie Incalzirea fara contact "fara aplicarea din exterior a unor electrozi$.Di2"o. masina de sudat automata sau de calire automata. A4anta6ele "roce2ului de incal. 7rin aceasta se obtine eficienta cit si timp de incalzire con+enabile . Se folosesc in mod obisnuit instalatii de frec+enta medie si industrialaA mai rar inalta frec+enta. Jobinele de inductie trebuie sa aiba o lungime suficienta pentru a se asigara o incalzire adec+ata si satisfacatoare in profunzime "de la suprafata pina in miezul piesei $. lucru. . . topire si sinterizare. Intrucit curentul indus incalzeste direct suprafata materialului supus tratamentului timpul de incalzire al otelului este considerabil mai scazut decit in cazul unei incalziri indirecte. durata tratamentului termic in dispoziti+ul de incalzire "incalzire statica$ sau poate fi deplasata de-a lungul instalatiei de incalzit "incalzire cu piesa mobila$. recoacere.

In aceste cazuri este mai utila folosirea unui sistem de bare sectionate. de greutatea materialuluiKcare strabate instalatia si de proprietatile materialulul ce urmeaza a fi incalzit. C0. in care caz se utilizeaza in retea sc imbatoare statice de frec+enta.-. Gandamentul inductorului +ariaza in acest caz intre F. si L... In final este necesar ca puterea aleasa a con+ertizorului sa se afle intr-un raport rational cu +aloarea medie a puterii dega2ate la punctul de incalzire respecti+. In aceste conditii generatoarele care debiteaza in paralel pe retea trebuie sa poata fi conectate sau deconectate. pina la -.. 7ina in prezent s-au construit sisteme de bare a+ind o putere de . este intotdeauna 2ustificata realizarea unei instalatii de frec+enta medii cu mai multe con+ertizoare de frec+enta rotati+e si citi+a consumatori. pentru ca ele sa fie intotdeauaa incarcate aproximati+ la sarcina nominala. &a puteri mari se utilizeaza sistemul barelor multiple...M depinzind de materialul respecti+. care cer sa fie alimentate in frec+enta medie. 9ensiunea barelor se regleaza la o +aloare constanta. C0 pentru a incalzi o tona de otel. %e regula este necesara o putere de inductie de ?.. 1cest lucru se obtine cu atit mai usor cu cit se foloseste un numar mai mare de con+ertizoare legate in paralel sau cu cit se micsoreaza puterea nominala a fiecarui con+ertizor. C0... 7entru anumite scopuri este necesara mentinerea constanta a puterii debitate sau a curentului debitat si posibilitatea +ariatiei continue a frec+entei.. care la ne+oie pot fi grupate in cite+a subgrupe.&uterea ab2orbita 7uterea absorbita de la reteaua de alimentare este in functie de temperatura de regim.. Gepartizarea puterii in instalatiile de incalzire cu inductie " retele de media frec+enta $ 1colo unde exista multe puncte de incalzire cu operatii mai mult sau mai putin simultane. iar puterea de medie frec+enta absorbita +ariaza in limite largi. 7e de alta parte. - . iar costul acestora raportat la puterea debitata este mai scazut. este stiut ca randamentul con+ertizoarelor mari este mai ridicat. 9inind seama de randamentul con+ertizorelor rotati+e este necesara in aceste cazuri o putere de circa F. astfel ca in toate conditiile de lucru sa se obtina un randament mai bun si un consum minim de curent.-F.

in +ederea calirii.'alirea "rin inductie 1ceasta operatie este executata. bolturilor.frec+enta medie de @ ping la 1.. si L C0Ocm@ 7uterea necesara este o functie de temperatura. 'on2u-ul de "utere In functie de frec+enta se poate transmite suprafetei. 1ceste temperaturi pot fi atinse in fractiuni de secunda..Bumeroase loturi de piese sunt supuse unui tratament de incalzire identic. incit se obtine o zona calita precis conturata . ec ipament de constructie.?M. de dimensiunile piesei de regimul de lucru si de adincimea stratului calit. astfel incit solicitarile termice create sint neinsenmate. 7rin calirea imediat urmatoare. In ma2oritatea cazurilor este incalzit numai un strat subtire superficial pina la temperatura de calire "calirea contra uzurii$. in general. A4anta6ele calirii "rin inductie 7iesa de lucru ramine rece in cea mai mare parte. &imite de frec+enta4 ... niturilor elementelor de transmisie. astfel ca este garantata o calitate uniforma.. C#z ping la 1. C#z A .. 9emperaturile de calire in cazul incalzirii prin inductie se situeaza intre L. ca si a axelor. fiind calite ulterior. masiniunelte. *ste suficienta supra+eg erea printr-un personal mediu calificat. masini agricole. Utili. 7ot fi facute astfel economii in pri+ita operatiilor de finisare care sint costisitoare.. 7entru axe cu solicitari mari si pentru piese cu destinatii similare se poate realiza o calire adinca in +ederea cresterii rezistentei la oboseala. *ste posibila automatizarea procesului de calire si includerea masinilor de calire intr-un flux te nologic. 7unctul de plecare pentru e+aluarea capacitatii de calire prin inductie a unui material este continutul de carbon de cel putin . disiparea de caldura catre interiorul piesei de lucru este asa de mica. cu instalatii de frec+ente medii sau inalte. si 11. <#z..frec+ente inalte de ?.. I .N. C0.ari . o putere intre .alirea prin inductie este utilizata la calirea diferitelor repere pentru auto+e icule. cremalierelor etc. pinioanelor. Sint necesare puteri ale generatoarelor de calire de @ pina la .. 7iesele pot fi astfel in mod frec+ent prelucrate pina la forma lor finala in stare necalita.

pentru lipituri tari F. 7entru aceasta operatie se utilizeaza alia2e de lipit tari si moi din comert si agenti de decapare sau gaz de protectie. mai ales la incalzirea partiala a suprafetelor de sudat.N. pina la 11. 7entru piese cu pereti mici si subtiri. Utilizarea principala este in productia de masa pentru sudarea metalelor. incalrea.ircuitul unei bobine se înc ide printr-un gal+anometru .. 7uterea necesara este dictata de dimensiunile locului de imbinat . in scopul eliminarii straturilor de oxizi la locul de lipire. formarea la cald. *l a constatat că prin +aria'ia unui cPmp magnetic se poate produce curent electric. Horma si dimensiunile marginilor de sudat sint factori importanti in calitatea sudurii. 7entru aceste scopuri este preferabil a se foloseasca frec+ente medii si industriale.pentru lipituri moi sub F. 9emperaturi de lucru4 . normalizarea " detensionarea $ cusaturilor de sudura. .&a introducerea unui magnet în bobină se constată că acul gal+anometrului de+iază atPta timp cPt magnetul intră în L .acul gal+anometrului nu de+iază .N. iar pentru piese a+ind pereti grosi si cu suprafete mari "zona larga de incalzire$ este indicata gama de frec+ente ridicate si medii. recristalizarea.IA ELE'TROMA!NETI'9 <ic ael Harada! a descoperit fenomenul de induc'ie electromagnetică în 1L?1. "zona mica de inncalzire$ gama de inalta frec+enta este cea mai fa+orabila.1 si @ C0Ocm@. A Sint necesari de asemenea agenti de topire si gaze de protectie.... II*INDU'TIA ELE'TROMA!NETI'A $8TEN IUNEA ELE'TROMOTOARE INDU 9 :I LE!ILE EI INDU'.Li"irea 72udarea8 "rin inductie In acest scop este utilizat ec ipament de medie si inalte frec+enta. A . 7uterea necesara este situate intre . de temperatura de lucru si de golul dintre piesele de imbinat. BeexistPnd generator în circuitul electric . normalizarea. Do-enii 2"eciale Uscarea si topirea pentru metalizari pe metale.

efectuPnd lucrul mecanic d&:H dx.m. d&:Jildx:eIdt.IE ELE'TROMA!NETI'9* 3aria'ia fluxului magnetic inductor poate fi produsă prin diferite metode.dar re+ine la zero cPnd magnetul se opreşte . el +a trece într-o stare căruia îi +a corespunde o creştere a energiei electrice cu o +aloare d0:d&.IL E NUME:TE INDU'.%1. %acă se înc ide circuitul 1.e. fluxul magnetic +ariază printr-un circuit care stă nemişcat într-un cPmp magnetic +ariabil . producPnd curentul mediu I. .e. Un asmenea curent se numeşte curent indus. sunt şi alte mi2loace de +aria'ie a fluxului magnetic inductor. Gaportul dintre +aria'ia fluxului magnetic şi inter+alul de timp în care se R . . QB aceste condi'ii d&:-JI l dx . %eoarece d0:eIdt.um am amintit mai înainte. care-l deplasează pe o lungime foarte mică dx:11 . într-un inter+al de timp dt. asupra fiecărui electron liber din conductor +a ac'iona o for'ă lorentziană f. tensiunea indusă e de+ine t.a urmare conductorul mobil +a fi supus unei for'e electrice H :JI l. Qntre capetele conductorului apare o tensiune e. %atorită deplasării in cPmpul de induc'ie J.%in cele arătate pPnă aici rezultă că t. FENOMENUL DE &RODU'ERE A UNEI TEN IUNI ELE'TROMOTOARE <NTR-UN 'IR'UIT 'ARE <N'ON=OAR9 UN FLUX MA!NETI' >ARIA.onductorul mobil de lungime l:1..&a scoaterea magnetului din bobină acul gal+anometrului de+iază în sensul opus celui precedent . +8 M9RIMEA TEN IUNII ELE'TROMOTOARE INDU E Se poate deduce expresia generală a legii induc'iei electromagnetice pe baza conser+ării energiei . ca urmare a efetuării lucrului mecanic d& asupra sistemului material. %e exemplu. .onform legii conser+ării energiei. a+Pnd ca urmare încărcarea negati+ă a capătului 1 şi poziti+ă a capătului . .onform legii ac'iunilor reciproce H:-H.Hluxul magnetic poate +aria prin mişcarea circuitului constat . este ac'ionat de o for'ă exterioară H.la mişcarea magnetului în bobină ia naştere un curent electric .7rin urmare .bobină . Se ob'in aceleaşi rezultate dacă magnetul rămPne fix şi se mişcă bobina .m. +aria'ia fluxului inductor. indusă durează numai atPt cPt durează cauza sa. pentru circuit.

+a trebui ca fluxul de induc'ie în rela'ia 1 să fie exprimat în Seberi. ci ori de cPte ori +ariază intensitatea curentului electric din circuit.e. legea induc'iei electromagnetice se enun'ă astfel4 9ensiunea electromotoare indusă este propor'ională cu +iteza de +aria'ie a fluxului magnetic inductor. Hluxul +aribil poate fi produs fie prin mişcare relati+ă a unui magnet fa'ă de spiră.m. prin ea nu circulă curent indusA în circuitul ei încă ia naştere o t. ) asemenea bobină se comportă ca un generator electric în circuit desc is4 între capetele bobinei există o diferen'ă de poten'ial egală cu t.IE Qntr-o spiră ia naştere curent indus atunci cănd +ariază fluxul magnetic prin suprafa'a delimitată de spiră. .m. care are liniile de cPmp înc ise . Qn cazul cPnd bobina indusă nu are circuitul înc is. .în general +ariabil . indusă . 1. atunci ia naştere curentul indus . prin +aria'ia fluxului magnetic ia naştere un cPmp electric indus . c iar în absen'a unui circuit . care 2oacă astfel şi rolul de inductor. de asemenea.a t. adică. Qn absen'a circuitului . ca efect al tensiunii electromotoare induse. *l mai poate fi produs prin +aria'ia curentului electric din însăşi spira indusă. 1şadar.în sens mai larg prin fenomenul de induc'ie electromagnetică se în'elege apari'ia unui cPmp electric +ariabil în regiunea în care există un flux magnetic +ariabil . adică în unită'i SI. <axSell a demonstrat teoretic şi experien'ele au confirmat că4 THenomenul de induc'ie electromagnetică se produce datorită unui cPmp magnetic +ariabil . indusă să fie exprimată în +ol'i. %eci .m. în unită'i SI. Autoinduc0ia se produce nu numai la stabilirea sau întreruperea unui curent. dacă în regiunea fluxului magnetic +ariabil s-ar găsi un conductor cPmpul electric indus ar pune în mişcare electronii liberi din el . dacă ea intersectează un flux +ariabil.IA &RODU'EREA FENOMENULUI DE AUTOINDU'. 1cest raport poartă numele de +aria'ie a fluxului magnetic inductor.e. Autoiduc0ia este induc'ia electromagnetică produsă într-un circuit datorită +aria'iei curentului care circulă prin acel circuit. fie prin +aria'ia curentului dintr-un circuit +ecin.urentul de induc'ie este determinat de existen'a cPmpului electric .e. *ste e+ident că . efectul direct al +aria'ieie fluxului este apari'ia cPmpului electric indus în regiunea circuitului. @$ AUTOINDU'.%acă acest conductor formează circuit înc is. indusă. %eci.produce această +ara'ie reprezintă cantitatea cu care +ariază fluxul inductor într-o unitate de timp. .

)scila'iile ei se amortizează imediat. care încon2oară liniile cPmpului magnet 'UREN.INDU'. placa intersectează liniile cPmpului magnetic şi în ea se nasc curen'i induşiAaceştia se înc id în cercuri. la reglarea mersului uniform al discului contorului electric e +*For-area curen0ilor Foucault în conductoare masi+e are ca urmare încălzirea 11 . la amortizarea oscila'ilor acului indicator al instrumentelor de măsură.IONARI 1ceşti curen'i induşi iau naştere în mase metalice. Hactorul de propor'ionalitate & se numeşte coeficient de induc'ie proprie sau inductan'ă a circuitului. )scilPnd. Qnlocuind placa 1 cu altă placă crestată 1 oscila'iile ei se amortizează lent.IA UNUI 'IR'UIT . propor'ională cu I. Qntre polii unui electromagnet puternic B S se lasă să penduleze o placă metalică 1. Induc'ia unui Daca toate liniile campului unei o ine stra at prin spirele celeilalte! cupla"ul este maxim# In general cand ma"oritatea liniilor de camp sunt inlantuite de am ele o ine! cupla"ul se numeste strans$ in ca% contrar! cupla"ul este sla # &ariatia curentului dintr-o o ina induce t#e#m# in a doua o ina' inductia mutuala# %*'UREN. care se află în cPmpuri magnetice +ariabile sau se mişcă în cPmpuri magnetice consolate.II FOU'AULT <N TEHNI'9 $*'uren0ii turbionari sunt folosi'i pentru posibilitatea de frPnare electromagnetică.urentul de intensitate I care circulă printr-un circuit generează în 2urul său un cPmp magnetic de induc'ie J.ILOR TUR.IONARI &RODU'EREA 'UREN.I TUR.

Jara se încălzeşte.. la topirea metalelor etc.c.. re+enire. De.ire a conductoarelor -a2i4e este însă dăunător în multe cazuri. 1cest fenomen se foloseşte la călirea pieselor.t.. se construiesc miezuri din plăcisub'iriizolate între ele.a4anta6e -pretul ec ipamentelor aferenteA generatorul electric-con+ertizor static. Henomenul se poate ilustra lăsPnd să treacă un curent alternati+ timp de un minut printr-o bobină cu miez masi+ de fier..irii "rin inductie -in -etalurgie pentru efectuarea unor tratamente termice4recoacere.puternică a acestora.$ III*TRAN &UNEREA IN TEORIE legea de Rot HA 6 legea circuitului -agnetic in 3or-are rot EA -1."L.ari ale incal. frec+enta foarte ridicata$ -electronica -indu2tra ali-entara "pentru plite e. . A&LI'ARE******Utili. -cu cat frec+enta si puterea creste.A ( 3or-are electricaD ECF7G8 IA IE linile de ca-" electric 2unt incHi2eD de"endenta intre den2itatea de curent 2i ca-" electricD UC3 1@ . al maşinilor rotati+e. %*&roce2ul de ?nc@l.CH Di4 .Bdt inductia circuitului in J: VW . Substan'ele feromagnetice utilizate pentru miezurile bobinelor de înaltă frec+en'ă au rezisti+itate mare. incalzirea inaintea for2arii 1. tolele se fabrică din fier cu siliciu. QntrucPt creştereara rezisti+ită'i materialului este importantă pentru diminuarea intensită'ii curen'ilor turburari. al bobuinelor. costul este ridicatU -prezenta instalatiilor de racire care implica structura ec ipamentului. $ -indu2tria con2tructoare de autoturi2-e --edicina "cuptoare cu creuzet pentru topirea aparatelor dentare. 1stfel. calire.."se folosesc pentru topirea metalelor.#z$. nu este permisă încălzirea miezurilor transformatoarelor. 7entru a se e+ita apari'ia curen'ilor turbionari de intensitate mare.

. +iteza de incalzire si racire. Jaza teoretica a tratamentelor termice o constituie transformarea structurala in fuctie de +ariatia temperaturii. mentinerea.@OX:1O. durata de mentinere la temperatura de incalzire. TT tI tR Ar 1? .M 5 I I( " X( X: adancimea de patrundere X:3T@YOZV: @ ρ O @πγoγn >.Te-XOX:#cOe L-..M" M HoJe-5BKA#"x$ XAKAL#:#.?3TYOVrf ps:[s:Y#.? ρ ∗ γ ∗ f ∗ (o @ f:8 5 ps:densitatea puterii pe suprafata 5A X Trata-ente ter-ice 7rin tratament termic se intelege succesiunea de operatii te nologice ce constau prin intretinerea. 9ratamentele se aplica pieselor metalice si nemetalice cu scopul de a obtine anumite proprietati fizico-mecanice.. 7arametrii unui tratament termic sunt4 temperaturade incalzire. incalzirea unei piese cu anumite +iteze de racire si incalzire.

ireC otelire )telul este un alia2 din fier si carbon. unde procentul de carbon se regaseste in limitele normale de . 1ceste faze sunt descriese in ]%iagrama de ec ilibru fier-carbon] aici o prezentare mai simpla4 1F . . si 1?R@N. Un amestec de ferita cu cementita se numeste perlita. in functie de fazele prin care trece. sau separari de grafit.M. . carbonul se regaseste fie in forma tetraedrica sau octaedrica a retelei cristaline a fierului. structura cristalina sufera transformari si trece in diferite faze cum ar fi faza de formare a austenitului. . cobaltul. este in structura cristalina cubica cu fete centrate "faza V$ care se numeste si austenita si care intr-un inter+al foarte mic formeaza o retea cristalina cubica cu +olum centrat numita si faza X sau XHe.u cat distorsiunile sunt mai puternice. etc. se regaseste in diferite interstitii sau modificari cristaline. care au marimi diferite si care la inmagazinarea atomilor de carbon duce la diferite distorsiuni ale structurilor cristaline O atomice. intre R11N. %eseori se aliaza si cu alte metale cum ar fi cromul. He?. in structura cristalina cubica cu +olum centrat "faza \$ si se mai numeste si ferita. &a un continut mai ridicat de carbon in fier se formeaza ledeburita.apacitatea de absorbtie a structurii cristaline a fierului este limitata iar cand la racire se atinge solubilitatea maxima de carbon in otel.. se produc separari de cementita. o faza de amestec dintre austenita si cementita. a feritului si faze mixte. cu atat otelul este mai calit.&a temperaturi mai inalte..arbonul migreaza in timpul transformarii pe pozitia cea mai fa+orabila a structurii.areC reincal.I>*EXEM&LE DE TRATAMENTE TERMI'E I 'U&TOARE • &relucrarea la cald a otelului 'u"toare "entru recoacereC calireC -aleabili.arbonul. manganul. In functie de reteaua cristalina.@M si -. . care modifica de asemenea structura otelului si a retelei atomice. &a racirea lenta a otelului dupa turnare. care sunt diferit de mari si care cauzeaza diferite distorsiuni ale retelei atomice.. Hierul pur se afla de la temperatura ambianta pana la temperatura de R11N.

si are ca scop inlaturarea tensiunilor din piesa prelucrata. si -L.. 1..N.are dureaza pana la @ zile.are se intelege re+enirea la formele cristaline initiale unei deformari la rece.N. &a recoacerea de in-uiere "globulizare$ se urmareste reducerea difuziunilor de cementita si perlita.. Recoacerea de o-ogeni. in structura cristalina. temperatura pentru recoacerea de normalizare creste pana la R. si 1?.N.area totalaunde se urmareste marirea cristalitelor care au ca efect micsorarea rezistentei si a duritatii materialului. incalzire se are in +edere aducerea la o anumita temperatura a piesei de prelucrat dupa care se urmareste o racire lina. %e altfel nu are loc modificarea proprietatilor otelului.Trata-ente ter-ice de -aleabili.are 2i recoacere a otelului in cu"toare &a recoacere..N si I.. In acest fel se pot urmari mai multe obiecti+e cum ar fi4 Maleabili. 7rin acest procedeu se incalzeste piesa la temperaturi putin peste temperatura de recristalizare de obicei la temperaturi intre . tensiuni care se formeaza la deformari mecanice sau la di+erse prelucrari. 9emperaturile obisnuite sunt cuprinse intre -L.are a otelurilor este una din principalele procedee de prelucrare la cald.N.N.N. 1re ca obiecti+ formarea unei structuri fine de cristalite.A la oteluri cu continut mic de carbon.N. 3iteza de racire stabileste formarea fazelor cat si a proprietatilor otelului. Recoacerea de deten2ionare are loc la temperaturi mici cuprinse intre FL..N. 7rin recoacerea de rectri2tali. care sunt impartite egal peste piesa. pentru a reduce rezistenta si duritatea otelului astfel incat sa se poata efectua mai usor deformari plastice si mecanice. temperatura de recoacere este putin sub L. Recoacerea de nor-ali. &a oteluri cu continut mai ridicat de carbon. si are ca rol o impartire egala. are loc la temperaturi ridicate intre 1. a atomilor straini. .-IL. 9emperatura de recristalizare depinde de material si de gradul de deformare..N..... de dorit in anumite cazuri particulare.

Otelirea in cu"torul de calire &a operatiunea de calire a otelului nealiat se incalzeste in prima faza piesa ce urmeaza a fi prelucrata. ulei.-R.u. daca e cazul unui otel cu continut scazut de carbon.uptor pt recoacere in normalizare otel cuptor pentru maleabilizarea sarmelor de 'alirea otelului 'alirea consta in incalzirea pieselor din otel la o temperatura determinata din diagrama He. *xotermele se pot obtine cu un generator de gaze. e. B@.. care se genereaza din idrocarburi si mai contine pe langa . 7entru a impiedica coroziunea se insufla in cuptor gaz exoterm. la o temperatura intre L. .. urmata de o racire rapida in apa.N.t.. si cu continut mare de austenit. &a otelurile aliate. pt a obtine o zona la suprafata piesei calite cu o duritate sprita. Denerator pentru obtinerea de gaze exoterme 1- .c.N.)@ si #@).. . temperaturile pot a+ea +ariatii inseminate.) si #@..

1stfel toti acesti pasi cum ar fi incalzirea.N. Spalarea dupa calire Maleabili. Incepe eliminarea de cementita..N... molibden si Solfram. &a otelurile aliate cu crom.N.area 2au re4enirea otelului in cu"toare de re4enire %upa calirea otelului acesta de+ine foarte dur.."alarea "ie2elor %upa calirea in ulei sau emulsii este necesara o spalare a pieselor inainte de a intra in cuptorul de maleabilizare. Hirma /o!o +a prezinta o gama intreaga de astfel de masini de spalat totodata existand si posibilitatea integrarii masinilor de spalat in cuptoare de calire. 1cest efect se poate contracara prin reincalzirea piesei.N. spalarea si re+enirea se pot face cu o singura instalatie.. atomi de carbon incep sa migreze din pozitiile nefa+orabile ale structurii. deoarece trebuie sa isi pastreze duritatea si la temperaturi inalte. +anadiu.. practic toti atomii de carbon parasesc pozitiile nefa+orabile ale structurii iar la temperatura de F.alirea secundara este importanta pentru prefabricate. In general odata cu cresterea temperaturii de maleabilizare O re+enire scade si duritatea otelului. &a contact cu aerul ia nastere o oxidare a suprafetei. &a continuarea cresteri temperaturii acest process se amplifica. nu mai au loc sc imbari la ni+el structural iar otelul de+ine moale. &a temperaturi intre 1.N. duritatea ia amploare in acest inter+al de temperatura cand se fac cedari de carbizi. rezulta o imbogatire cu atomi de carbon in zona cu defecte ale structurii atomice a otelului martensitic. 7este temperatura de ?@. &a inter+alul de temperatura de sub 1. calirea. dar si foarte casant. 1I . 9impul necesar maleabilizariiOre+eniri este in functie de +olumul si masa piesei. care are ca efect decolorarea piesei. si @.

. este calirea la suprafata. 1 mm$.N.H.Calirea suprafetelor )pusul durizarii prin calire si maleabilizare O re+enire. transport cu grila2e sau cu propulsie.. idrogen si azot. preia carbon din gazul endoterm. 7iesa se caleste cu a2utorul unui gaz endoterm bogat in carbon. in cuptoarele de cementare respecti+ cuptoare de maleabilizare O re+enire. 'e-entarea 2au carburarea 7rocesul de cementare se utilizeaza la otelurile sarace in carbon. Suprafata dura se poate combina cu miezul moale al materialului. Sistemele de transport intr-un cuptor cu trecere continua pot fi sisteme cu role ceramice. la care se caleste intregul material.-1. etan sau propan si consta in mare masura din monoxid de carbon .). 1L .oncentratia de carbon se poate creste pana la limita de solubilizare si transforma in austenita "adancimea de cca. Denerator pentru obtinerea de gaze endoterme )telul incalzit la R. 7entru aceast proces exista mai multe procedee.. Dazul endoterm se obtine cu a2utorul unui reactor de gaze din metan. .N. 1ici firma /o!o +a pune la dispozitie cuptoarele de tip /. 7rocesul de cementare se poate efectua cu a2utorul cuptoarelor continue sau cu a2utorul unui dispoziti+ discontinuu.

Stratul durizat calit este totusi mai subtire decat la cementare. &a carbonitrarea peste II..-II.N.uptor de carbonitrare..N.uptor continuu pentru cementarea otelului actionat cu lant Otelirea "rin carbonitrare re"ecti4 carbonitri. acest strat nu se mai formeaza. 1zotul stabilizeaza faza de austenita si permite o calire mai blanda dar in acelasi timp cu o duritate ridicata. re+enire iar transformarea spre interiorul materialului este mai puternica. atunci azotul poate difuza si se formeaza un strat de martensita cu continut de azot si cu un strat subtire din nitrizi si carbizi.are &a carbonitrare. deoarece carbonul se poate difuza mai bine. carbonitrizare calire +ersiune de cuptor pentru carbonitrare. pana la R?.N.a si la carburare in fazele gazoase urmeaza operatiile cum sunt calirea si maleabilizarea O re+enirea . 1zotul se introduce la carbonitrarea cu gaz sub forma de amoniac B#? %aca operatia de carbonitrare se face la temperaturi mici de -. . carbonitrizare fara cadru cu baie de prin +acuum 1R .. ceea ce duce la formarea unor nitriti pe suprafata piesei de prelucrat.uptor cu propulsie si role ceramic .N. in timpul incalzirii se adauga in faza gazoasa langa carbon si azot.

. care se depoziteaza intre locurile din structura cristalina. unde se utilizeaza si la ce ne este de folos in +iata de zi cu zi.N. in acest fel difuziunea fiind destul de proasta. 1cest lucru duce la o tensionare a structurii cristaline si automat la o durizare a materialului.la ce ne a2uta. In acest fel are loc difuziunea azotului in otel. &a nitrocarburare se adauga pe langa azot si carbon obtinut din monoxid de carbon si idrocarburi in faza gazoasa.. .I.-. cuptor de nitrare cu ota cuptor de nitrare in doua trepte >*A'TI>ITATE DE LA.etului TAM&AT 'u"tor N"entru to"irea otelului* Be-a fost prezentat un generator de inalta frec+enta"D.arbonul se regaseste numai la marginea materialului. &a racire se elimina partial nitriti.1m discutat despre a+anta2ele si deza+ant2ele acestui procedeu.ORATOR In cadrul laboratorului de <etode si 7rocedee 9e nologice s-a discutat tema 7rocesul de Incalzire prin inductie electromagnetica. deoarece solubilitatea sa in otel este mica acesta continand de2a azot..N. 9impul necesar durizarii prin nitrocarburare este mai mic decat la nitrare.$ 4 @.are 2i nitrocarburarea* &a nitrare re2"ecti4 nitri. . Bu mai este necesara o calire aceasta nemai a+and la baza formarea unui strat de martensita. )telurile nitrate si carbonitrate au o suprafata subtire foarte dura si foarte glisanta dar care nu e foarte buna la uzura iar rezistenta la rupere este mica. unde il intalnim.are in cuptoare difuziunea de azot are loc la temperaturi mici de . &a racire se formeaza carbonitrati.Otelirea "rin nitrareC nitri. %e asemenea am studiat urmatoarea 3lan2a 4 -*lemente componente ale 'reu. %ensitatea suprafetei are o rezistenta mare la coroziune si poate fi mai usor polizata.H. Sursa este amoniacul...

densitatea de putere in2ectata in piesa poate atinge +alori de peste 1. reglare rapida.contact "fara aplicarea din exterior a unor electrozi$ si incalzirea directa a pieselor "fara sursa exterioara de caldura$A .impactul ecologic redus"minim$-acest procedeu nu presupune dega2area unor gaze noci+eA ."temperatura$ Ten2iuneC 3rec4entaA"ara-etrii electrici Randa-entul ridicat al in2talatieiOOO"e2teP(Q*******ga. 1cest procedeu permite automatizarea si robotizarea preocedeelor te nologice sau a linilor de fabricatie pentru ca putem controla parametrii acestora. @1 .spatiu ocupat de instalatiile de incalzire prin inductie este redusA ... #z$ -bloc comanda.*ste cea mai benefica.UB% 91J*&&*BJU. calitate uniforma a materialului prelucratA . pentru incalzirea recipientilor.incal. pentru incalzirea in profunzime a semifabricatelor care uremeaza a fi prelucrate la cald.LIO!RAFIE 1$carti din biblioteca personala.. 7utem spune ca este cea mai sigura si cea mai utila metoda in sec xx-lea. lucru. munca curata si neinsemnate deran2amente datorite radiatiei termice.timp minim necesar pentru pregatirea instalatiei pentru.# HU*G S91G/S9G)<-IBD*BI*UG*.puterea disipta se dez+olta direct in piesa de incalzit A .I.-un transformator"de adaptare L. -bloc electronic con+ertor de frec+enta. pentru incalzirea recipientilor.ata pentru topirea sau mentinerea in stare topita a metalelor sau alia2elor."c opper electronic pe baza de tiristoare industriale$ >I*'ON'LU/II In concluzie4 .oxidare minima. pentru sudarea si lipirea metalelor. +(-%(Q* Incal. /0Om@ A . pentru tratamentul termic superficial.irea "rin inductie electro-agnetica este o incalzire rapida cu o inertie termica redusaA .irea "in inductie e2te utili.. cand ne referim la gradul de poluare si totodata la scutirea de energie electrica. @$ SI*<*BS H)G<*&. etc >II* .

"traducere din limba germana.editura te nica Jucuresti 1RI1. ?$internet -SSS.SiCipedia.<emoratorul inginerului electrician. @@ .com.cu adaptari la conditiile din Gomania$. F$1cti+itatea din cadrul laboratorului de <etode si 7rocedee 9e nologice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful