1

Facultatea de„Inginerie Electrica” Laborator de METODE I &RO'EDEE TEHNOLO!I'E

MARIN MIHAI-ALEXANDRU !ru"a#$%$ E Data# ()*($*+($$

&rocedeul de incal,ire "rin inductie electro-agnetica

I*NOTIUNI DE .A/A
Inductan0a este o mărime care caracterizează producerea fenomenului de inducţie electromagnetică într-un circuit electric, egală cu raportul dintre fluxul magnetic Φ ce străbate un circuit şi intensitatea curentului electric ce produce acest flux. Unitatea de măsura în SI este enr!"#$. %acă fluxul Φ este produs de curentul electric ce străbate circuitul considerat, & se numeşte inductan'ă proprie "sau coeficient de autoinduc'ie$, iar dacă fluxul este produs de un alt circuit, se numeşte inductan'ă mutuală "sau coeficient de induc'ie mutuală$.

IN'AL/IREA &RIN INDU'TIE
Incalzirea prin inductie electromagnetic are la baza efectul ()U&* al curentilor indusi, ca urmare a patrunderii campului electromagnetic intr-o piesa conductoare situate intr-un camp magnetic +ariabil in timp."cuptor cu rezistenta, inductor, generator,-./0$. Incalzirea prin inductie este procesul de incalzire prin care in piesa de lucru caldura este produsa prin curentii electrici ce apar in piesa datorita inductiei electromagnetice. 1cest proces de incalzire se poate aplica numai in cazul materialelor bune conducatoare de electricitate. Incalzirea prin inductie ofera posibilitatea incalzirii, in timp scurt, la temperaturi in 2urul punctului de topire, a suprafetei sau a intregii sectiuni trans+ersale a pieselor definite ca

1

%omeniul de aplicare se extinde de la procese de uscare. fie prin transformator la sursa de putere printr-o conexiune mono sau trifazata. In multe cazuri. 1 indica adincimea specifica de patrundere.generatoarele de medie frec+enta.. aparata2ul de comutatie si cablurile de conexiune din circuitul de alimentare se dimensioneaza numai pentru puterea de Iucru. %eci transformatoarele. bobinele de inductie sint compensate pana la cos = > 1 prin condensatoare. piesa de lucru poate fi incalzita cu cresterea temperaturii 89 dorita 4 8T : P•t /C•M unde4 . la topire si sinterizare. este foarte mare comparati+ cu rezistenta lui efecti+a.. @ . In2talatii cu 3rec4enta indu2triala Inductorul este conectat fie direct.6exp"1$. In functie de puterea 7 si timpul de incalzire t. ori mai mari decit adincimea de patrundere specifica.. 1dincimea de patrundere scade cu cresterea frec+entei . %omenii de aplicareA incalzirea metalelor si pieselor marl de otel si topire prin inductie.este caldura specifica a materialului <. 3aloarea curentului Indus se reduce cu distanta de patrundere x in piesa de lucru conform functiei4 (-x/∂)б Ix = I0 ℮ unde4 I0 este curentul la suprafata piesei .masa materialuiui ce trebuie incalzit. respecti+ @. ori. Intrucit reactanta inducti+e a inductorului. sub sarcina cu piesa de incalzit.subtiri. In cazul oscilatoarelor de mare frec+enta. Incalzirea electrica poate fi aplicata cu a+anta2e economice numai acolo unde dia-metrul si lungimea piesei sint de ?. aceste condensatoare fac porte componenta din circuitul oscilant si deci sint incluse in generatorul de inalta frec+enta. bobina de inductie monofazata este com-pensate simetric cu bobine de impedanta si condensatoare. In procesele de incalzire prin inductie se utilizeaza surse de frec+enta +ariabila.in functie de dimensiunile materialului piesei si de programul necesar de incalzire. . calire si formare la cald pina.5a care curentul scade la +aloarea I. In cazul unor puteri mici absorbite se poate renunta la transformatoarele intermediare si la condensatoarele de compensare. in cazul instalatiilor de 2oasa si medie frec+enta. lipire.

C0A @. 7ierderile de caldura care rezulta sint preluate printr-o racire suplimentara "prin introducerea de aer din afara sau de lic id de racire$ sau se reduc la minimum prin utilizarea unui material special a+ind pierderi mici dielectrice "St!roflex$. 1. 9rebuie a+ut gri2a ca la reamplasarea cablurilor de forta toate legaturile si in special cele de la condensatoare.urentul de medie frec+enta este obtinut dintr-un con+ertizor rotati+ sau un mutator static de frec+enta proiectat pentru o frec+enta bine determinata. pentru a se modifica in timp prin caneluri reluctanta magnetica a intrefierului cu frec+enta dorita.. 7artea electrica a sc emei include con+ertizorul mecanic de curent "ce foloseste un motor asincron de actionare$. In acest scop se utilizeaza rotoare canelate. generatoarele &orenz si DUE. 1 C#z. #z.@ . Bumarul de poli ai generatorului pentru o turatie dinainte stabilita determina frec+enta generatorului "con+ertizorului$ care pentru frec+enta peste 1 C#z lucreaza pe principiul cimpului unidirectional +ariabil. . ori puterea debitata de generatorul de medie frec+enta.. . 'onden2atoarele 2unt "roiectate 2"ecial "entru ten2iunea 2i 3rec4enta i-"u2a* 7uterea absorbita este aproximati+ de F. supra+eg ere si dace este necesar. bateria de condensatoare poate fi mica.mutatoare statice de frec+enta4 ? .?..In2talatii de -edie 3rec4enta .1. sa fie cat se poate de bine ferite de cimpuri de inductie. 1parata2ul electric include aparatele necesare pentru mane+ra pentru comanda. <asinile care lucreaza pe acest principiu Sint masinile omo polare cu bobina2 de excitatie inelar... pentru reglarea utila2ului. C0 A @. toate elementele de mane+ra si condensatoarele sint montate in celule. C0. modulindu-se astfel fluxul magnetic stabilizat. &a instalatii mici. . %ensitatea puterii debitatefiind ridicata.. C0 4 F. %imensiunile timpurilor standardizate de con+ertizoare de curent continuu sunt4 ... . F C#z.@.con+ertizoare rotati+e $( C#z.. . aparata2ul electric si bateria de condensatoare.. ..@..

. C#z.. 7utere 4 ?.. inductor de suprafata. #z A F.. sau inductor tip ac$... putinduse adapta la o gama larga de piese. 9ensiunea este data de redresorul de inaite tensiune.aracteristicile tipurilor standardizate de astfel de generatoare Sint urmatoarele4 Hrec+enta4 ?. recoacere Inductorul "entru incal. . inglobat. ..@ . sudare. F . 3ariatia cu temperatura a caracteristicilor electrice ale piesei este compensata prin +ariatia frec+entei atit in cazul con+ertizoarelor statice de medie frec+enta cit cazul generatoarelor de inalta frec+enta. Uneori inductorul este ec ipat cu bobine de scurtcircuitare din fier "din tabla laminata. C0"in cazuri speciale pina la I.. In2talatiile de inalta 3rec4enta 1ceste instalatii produc inalta frec+enta prin oscilatoare cu tuburi autoexcitate. . Gadiatia de energie de inalta frec+enta trebuie mentinuta la un ni+el redus. .. Inductoarele in forma de bara cu o singura infasurare pot fi diferite in ceea ce pri+este latimea neta .ire 1cesta este in general adaptat formei suprafetei piesei "de exemplu 4 inductor inelar.?. normalizare. calire si topirea prin inductie.. in cazul calirii.. %omenii de aplicare 4 incalzirea partiala. Inductanta circuitului oscilant de inalta.. C0$ A Hrec+enta4 .1. in cazul frec+entei industriale si medii sau din materiale din ferita. in cazul frec+entelor inalte$. . C#z. sudare. %omeniul de aplicare4incalzirea pentru for2are. frec+enta consta de regula din infasurarea primara a transformatorului de iesire de inalta frec+enta....@ . presare. C0. iar datorita densitatilor mari de curent se pre+ede apa de racire suplimentara prin conducte de apa. 7utere 4 $ . Inductorul pentru incalzire este realizat in cele mai multe cazuri din cupru. . de exemplu pentru calire.onectarea la sursa de alimentare. C0...F . . cu un singur eta2. laminare. in ma2oritatea cazurilor se realizeaza printr-un transformator.

7rin aceasta se obtine eficienta cit si timp de incalzire con+enabile . masina de sudat automata sau de calire automata.iti4e -ecanice ane5e Se utilizeaza dispoziti+e speciale pentru transportul pieselor de incalzit "incluzind introducerea. oxidare minima. 7iesa de prelucrat poate fi mentinuta pe toata. impreuna cu inductorul pentru incalzire. te+ilor . ca de exemplu in cazul barelor. A4anta6ele "roce2ului de incal. Instalatia poate fi incorporata intr-o linie de productie "automata sau neautomata$ cu a2utorul unor dispositi+e speciale. lucru. sirmelor sau al taglelor sau blocurilor de otel "incalzire pe portiuni$. reglare rapida. 7rintr-o proiectare adec+ata a dispozitiei bobinelor inductoare. formeaza instalatia de incalzire prin inductie "cunoscuta si sub numele de cuptor cu inductie$. calitate uniforma a materialului prelucrat. Jobinele de inductie trebuie sa aiba o lungime suficienta pentru a se asigara o incalzire adec+ata si satisfacatoare in profunzime "de la suprafata pina in miezul piesei $. recoacere. Intrucit curentul indus incalzeste direct suprafata materialului supus tratamentului timpul de incalzire al otelului este considerabil mai scazut decit in cazul unei incalziri indirecte. in cea mai mare parte din cazuri este posibil sa se obtina a o incalzire numai in anumite portiuni "incalzire partiala$. 9impul minim de incalzire este in functie de dimensiunile piesei. topire si sinterizare. durata tratamentului termic in dispoziti+ul de incalzire "incalzire statica$ sau poate fi deplasata de-a lungul instalatiei de incalzit "incalzire cu piesa mobila$. Se folosesc in mod obisnuit instalatii de frec+enta medie si industrialaA mai rar inalta frec+enta. timp minim necesar pentru pregatirea instalatiei pentru.ire "rin inductie Incalzirea fara contact "fara aplicarea din exterior a unor electrozi$. extractia si racirea piesei$. munca curata si neinsemnate deran2amente datorite radiatiei termice.7entru obtinerea unor ba+uri minime si unor pierderi prin radiatie termica scazute se utilizeaza instalatii de frce+ente cit mai 2oase . conductibilitatea termica si raportul dintre adincimea de patrundere si diametrul piesei de lucru. Incalzirea prin inductie folosita la deformarea la cald.Di2"o. 3iteza de transport sau ciclul de operatii se adapteaza la +itezele de lucru ale benzii productie sau ale presei de for2are. . . 1cestea. incalzirea directa a pieselor "fara sursa exterioara de caldura$.

pina la -. Gepartizarea puterii in instalatiile de incalzire cu inductie " retele de media frec+enta $ 1colo unde exista multe puncte de incalzire cu operatii mai mult sau mai putin simultane. care cer sa fie alimentate in frec+enta medie. de greutatea materialuluiKcare strabate instalatia si de proprietatile materialulul ce urmeaza a fi incalzit.. 1cest lucru se obtine cu atit mai usor cu cit se foloseste un numar mai mare de con+ertizoare legate in paralel sau cu cit se micsoreaza puterea nominala a fiecarui con+ertizor.. 9ensiunea barelor se regleaza la o +aloare constanta..-. este stiut ca randamentul con+ertizoarelor mari este mai ridicat.. C0. iar puterea de medie frec+enta absorbita +ariaza in limite largi. - .&uterea ab2orbita 7uterea absorbita de la reteaua de alimentare este in functie de temperatura de regim. 7e de alta parte. &a puteri mari se utilizeaza sistemul barelor multiple. este intotdeauna 2ustificata realizarea unei instalatii de frec+enta medii cu mai multe con+ertizoare de frec+enta rotati+e si citi+a consumatori.. astfel ca in toate conditiile de lucru sa se obtina un randament mai bun si un consum minim de curent.. In aceste cazuri este mai utila folosirea unui sistem de bare sectionate. in care caz se utilizeaza in retea sc imbatoare statice de frec+enta. si L. 9inind seama de randamentul con+ertizorelor rotati+e este necesara in aceste cazuri o putere de circa F. C0 pentru a incalzi o tona de otel.M depinzind de materialul respecti+... C0. Gandamentul inductorului +ariaza in acest caz intre F.-F.. In final este necesar ca puterea aleasa a con+ertizorului sa se afle intr-un raport rational cu +aloarea medie a puterii dega2ate la punctul de incalzire respecti+. %e regula este necesara o putere de inductie de ?. pentru ca ele sa fie intotdeauaa incarcate aproximati+ la sarcina nominala. 7ina in prezent s-au construit sisteme de bare a+ind o putere de . care la ne+oie pot fi grupate in cite+a subgrupe. iar costul acestora raportat la puterea debitata este mai scazut. 7entru anumite scopuri este necesara mentinerea constanta a puterii debitate sau a curentului debitat si posibilitatea +ariatiei continue a frec+entei.. In aceste conditii generatoarele care debiteaza in paralel pe retea trebuie sa poata fi conectate sau deconectate.

in +ederea calirii. 7rin calirea imediat urmatoare. In ma2oritatea cazurilor este incalzit numai un strat subtire superficial pina la temperatura de calire "calirea contra uzurii$.. si 11. Utili. fiind calite ulterior. C#z A .N. 7iesele pot fi astfel in mod frec+ent prelucrate pina la forma lor finala in stare necalita.. 'on2u-ul de "utere In functie de frec+enta se poate transmite suprafetei. 7unctul de plecare pentru e+aluarea capacitatii de calire prin inductie a unui material este continutul de carbon de cel putin . Sint necesare puteri ale generatoarelor de calire de @ pina la . in general..alirea prin inductie este utilizata la calirea diferitelor repere pentru auto+e icule. si L C0Ocm@ 7uterea necesara este o functie de temperatura....'alirea "rin inductie 1ceasta operatie este executata. C0. cu instalatii de frec+ente medii sau inalte. 7entru axe cu solicitari mari si pentru piese cu destinatii similare se poate realiza o calire adinca in +ederea cresterii rezistentei la oboseala. *ste posibila automatizarea procesului de calire si includerea masinilor de calire intr-un flux te nologic.. pinioanelor. 1ceste temperaturi pot fi atinse in fractiuni de secunda.ari ..frec+ente inalte de ?. astfel ca este garantata o calitate uniforma. masiniunelte. 7ot fi facute astfel economii in pri+ita operatiilor de finisare care sint costisitoare.Bumeroase loturi de piese sunt supuse unui tratament de incalzire identic. incit se obtine o zona calita precis conturata .. o putere intre . de dimensiunile piesei de regimul de lucru si de adincimea stratului calit. C#z ping la 1. disiparea de caldura catre interiorul piesei de lucru este asa de mica. <#z. astfel incit solicitarile termice create sint neinsenmate. ec ipament de constructie. niturilor elementelor de transmisie. *ste suficienta supra+eg erea printr-un personal mediu calificat. 9emperaturile de calire in cazul incalzirii prin inductie se situeaza intre L. masini agricole. &imite de frec+enta4 .?M. cremalierelor etc.. A4anta6ele calirii "rin inductie 7iesa de lucru ramine rece in cea mai mare parte. ca si a axelor. bolturilor.frec+enta medie de @ ping la 1. I .

II*INDU'TIA ELE'TROMA!NETI'A $8TEN IUNEA ELE'TROMOTOARE INDU 9 :I LE!ILE EI INDU'. 7uterea necesara este dictata de dimensiunile locului de imbinat . 7uterea necesara este situate intre . 7entru piese cu pereti mici si subtiri. . iar pentru piese a+ind pereti grosi si cu suprafete mari "zona larga de incalzire$ este indicata gama de frec+ente ridicate si medii. 7entru aceasta operatie se utilizeaza alia2e de lipit tari si moi din comert si agenti de decapare sau gaz de protectie.. pina la 11. *l a constatat că prin +aria'ia unui cPmp magnetic se poate produce curent electric.ircuitul unei bobine se înc ide printr-un gal+anometru . in scopul eliminarii straturilor de oxizi la locul de lipire.pentru lipituri moi sub F.. Utilizarea principala este in productia de masa pentru sudarea metalelor. 7entru aceste scopuri este preferabil a se foloseasca frec+ente medii si industriale. A . normalizarea " detensionarea $ cusaturilor de sudura.IA ELE'TROMA!NETI'9 <ic ael Harada! a descoperit fenomenul de induc'ie electromagnetică în 1L?1.&a introducerea unui magnet în bobină se constată că acul gal+anometrului de+iază atPta timp cPt magnetul intră în L . A Sint necesari de asemenea agenti de topire si gaze de protectie.pentru lipituri tari F. BeexistPnd generator în circuitul electric . recristalizarea. formarea la cald..acul gal+anometrului nu de+iază ..1 si @ C0Ocm@. mai ales la incalzirea partiala a suprafetelor de sudat.N. normalizarea. de temperatura de lucru si de golul dintre piesele de imbinat.Li"irea 72udarea8 "rin inductie In acest scop este utilizat ec ipament de medie si inalte frec+enta. incalrea. Do-enii 2"eciale Uscarea si topirea pentru metalizari pe metale.N. Horma si dimensiunile marginilor de sudat sint factori importanti in calitatea sudurii. 9emperaturi de lucru4 . "zona mica de inncalzire$ gama de inalta frec+enta este cea mai fa+orabila.

pentru circuit.%1. . a+Pnd ca urmare încărcarea negati+ă a capătului 1 şi poziti+ă a capătului . +8 M9RIMEA TEN IUNII ELE'TROMOTOARE INDU E Se poate deduce expresia generală a legii induc'iei electromagnetice pe baza conser+ării energiei . +aria'ia fluxului inductor..bobină . el +a trece într-o stare căruia îi +a corespunde o creştere a energiei electrice cu o +aloare d0:d&.&a scoaterea magnetului din bobină acul gal+anometrului de+iază în sensul opus celui precedent . fluxul magnetic +ariază printr-un circuit care stă nemişcat într-un cPmp magnetic +ariabil . tensiunea indusă e de+ine t.m. QB aceste condi'ii d&:-JI l dx . asupra fiecărui electron liber din conductor +a ac'iona o for'ă lorentziană f.um am amintit mai înainte. sunt şi alte mi2loace de +aria'ie a fluxului magnetic inductor. care-l deplasează pe o lungime foarte mică dx:11 . Gaportul dintre +aria'ia fluxului magnetic şi inter+alul de timp în care se R . Se ob'in aceleaşi rezultate dacă magnetul rămPne fix şi se mişcă bobina .7rin urmare . %e exemplu.la mişcarea magnetului în bobină ia naştere un curent electric . este ac'ionat de o for'ă exterioară H. Un asmenea curent se numeşte curent indus.dar re+ine la zero cPnd magnetul se opreşte .e. Qntre capetele conductorului apare o tensiune e. . .IE ELE'TROMA!NETI'9* 3aria'ia fluxului magnetic inductor poate fi produsă prin diferite metode. . FENOMENUL DE &RODU'ERE A UNEI TEN IUNI ELE'TROMOTOARE <NTR-UN 'IR'UIT 'ARE <N'ON=OAR9 UN FLUX MA!NETI' >ARIA. ca urmare a efetuării lucrului mecanic d& asupra sistemului material.onform legii conser+ării energiei.%in cele arătate pPnă aici rezultă că t.Hluxul magnetic poate +aria prin mişcarea circuitului constat . %eoarece d0:eIdt. %atorită deplasării in cPmpul de induc'ie J. producPnd curentul mediu I.IL E NUME:TE INDU'. într-un inter+al de timp dt. d&:Jildx:eIdt. indusă durează numai atPt cPt durează cauza sa. efectuPnd lucrul mecanic d&:H dx.onform legii ac'iunilor reciproce H:-H.onductorul mobil de lungime l:1. %acă se înc ide circuitul 1.e.m.a urmare conductorul mobil +a fi supus unei for'e electrice H :JI l.

m. ) asemenea bobină se comportă ca un generator electric în circuit desc is4 între capetele bobinei există o diferen'ă de poten'ial egală cu t. Autoiduc0ia este induc'ia electromagnetică produsă într-un circuit datorită +aria'iei curentului care circulă prin acel circuit. .m.m. %eci . %eci. Autoinduc0ia se produce nu numai la stabilirea sau întreruperea unui curent.urentul de induc'ie este determinat de existen'a cPmpului electric . indusă . prin ea nu circulă curent indusA în circuitul ei încă ia naştere o t. *ste e+ident că . legea induc'iei electromagnetice se enun'ă astfel4 9ensiunea electromotoare indusă este propor'ională cu +iteza de +aria'ie a fluxului magnetic inductor. <axSell a demonstrat teoretic şi experien'ele au confirmat că4 THenomenul de induc'ie electromagnetică se produce datorită unui cPmp magnetic +ariabil . adică. de asemenea. dacă în regiunea fluxului magnetic +ariabil s-ar găsi un conductor cPmpul electric indus ar pune în mişcare electronii liberi din el . Qn cazul cPnd bobina indusă nu are circuitul înc is. adică în unită'i SI. dacă ea intersectează un flux +ariabil. *l mai poate fi produs prin +aria'ia curentului electric din însăşi spira indusă. ci ori de cPte ori +ariază intensitatea curentului electric din circuit. prin +aria'ia fluxului magnetic ia naştere un cPmp electric indus . Qn absen'a circuitului . +a trebui ca fluxul de induc'ie în rela'ia 1 să fie exprimat în Seberi.e. care 2oacă astfel şi rolul de inductor.produce această +ara'ie reprezintă cantitatea cu care +ariază fluxul inductor într-o unitate de timp. în unită'i SI. atunci ia naştere curentul indus . c iar în absen'a unui circuit . fie prin +aria'ia curentului dintr-un circuit +ecin.e. 1şadar. indusă. 1.în sens mai larg prin fenomenul de induc'ie electromagnetică se în'elege apari'ia unui cPmp electric +ariabil în regiunea în care există un flux magnetic +ariabil .IE Qntr-o spiră ia naştere curent indus atunci cănd +ariază fluxul magnetic prin suprafa'a delimitată de spiră.în general +ariabil . care are liniile de cPmp înc ise .a t. 1cest raport poartă numele de +aria'ie a fluxului magnetic inductor.%acă acest conductor formează circuit înc is.e. indusă să fie exprimată în +ol'i. efectul direct al +aria'ieie fluxului este apari'ia cPmpului electric indus în regiunea circuitului. . . Hluxul +aribil poate fi produs fie prin mişcare relati+ă a unui magnet fa'ă de spiră. @$ AUTOINDU'. ca efect al tensiunii electromotoare induse.IA &RODU'EREA FENOMENULUI DE AUTOINDU'.

IONARI 1ceşti curen'i induşi iau naştere în mase metalice. Hactorul de propor'ionalitate & se numeşte coeficient de induc'ie proprie sau inductan'ă a circuitului.urentul de intensitate I care circulă printr-un circuit generează în 2urul său un cPmp magnetic de induc'ie J.IONARI &RODU'EREA 'UREN. Qntre polii unui electromagnet puternic B S se lasă să penduleze o placă metalică 1. la reglarea mersului uniform al discului contorului electric e +*For-area curen0ilor Foucault în conductoare masi+e are ca urmare încălzirea 11 .II FOU'AULT <N TEHNI'9 $*'uren0ii turbionari sunt folosi'i pentru posibilitatea de frPnare electromagnetică. propor'ională cu I. la amortizarea oscila'ilor acului indicator al instrumentelor de măsură. placa intersectează liniile cPmpului magnetic şi în ea se nasc curen'i induşiAaceştia se înc id în cercuri.INDU'. Induc'ia unui Daca toate liniile campului unei o ine stra at prin spirele celeilalte! cupla"ul este maxim# In general cand ma"oritatea liniilor de camp sunt inlantuite de am ele o ine! cupla"ul se numeste strans$ in ca% contrar! cupla"ul este sla # &ariatia curentului dintr-o o ina induce t#e#m# in a doua o ina' inductia mutuala# %*'UREN.IA UNUI 'IR'UIT . care încon2oară liniile cPmpului magnet 'UREN. Qnlocuind placa 1 cu altă placă crestată 1 oscila'iile ei se amortizează lent. )scila'iile ei se amortizează imediat. )scilPnd. care se află în cPmpuri magnetice +ariabile sau se mişcă în cPmpuri magnetice consolate.ILOR TUR.I TUR.

calire.CH Di4 . %*&roce2ul de ?nc@l. tolele se fabrică din fier cu siliciu..irii "rin inductie -in -etalurgie pentru efectuarea unor tratamente termice4recoacere. frec+enta foarte ridicata$ -electronica -indu2tra ali-entara "pentru plite e.ari ale incal. re+enire. al maşinilor rotati+e. al bobuinelor. costul este ridicatU -prezenta instalatiilor de racire care implica structura ec ipamentului. $ -indu2tria con2tructoare de autoturi2-e --edicina "cuptoare cu creuzet pentru topirea aparatelor dentare.Bdt inductia circuitului in J: VW .A ( 3or-are electricaD ECF7G8 IA IE linile de ca-" electric 2unt incHi2eD de"endenta intre den2itatea de curent 2i ca-" electricD UC3 1@ . incalzirea inaintea for2arii 1.puternică a acestora.. De.. A&LI'ARE******Utili.. 7entru a se e+ita apari'ia curen'ilor turbionari de intensitate mare. Jara se încălzeşte. .t. Substan'ele feromagnetice utilizate pentru miezurile bobinelor de înaltă frec+en'ă au rezisti+itate mare."L. -cu cat frec+enta si puterea creste. QntrucPt creştereara rezisti+ită'i materialului este importantă pentru diminuarea intensită'ii curen'ilor turburari. la topirea metalelor etc.#z$."se folosesc pentru topirea metalelor. nu este permisă încălzirea miezurilor transformatoarelor.ire a conductoarelor -a2i4e este însă dăunător în multe cazuri. se construiesc miezuri din plăcisub'iriizolate între ele..c. 1stfel.a4anta6e -pretul ec ipamentelor aferenteA generatorul electric-con+ertizor static. Henomenul se poate ilustra lăsPnd să treacă un curent alternati+ timp de un minut printr-o bobină cu miez masi+ de fier. 1cest fenomen se foloseşte la călirea pieselor.$ III*TRAN &UNEREA IN TEORIE legea de Rot HA 6 legea circuitului -agnetic in 3or-are rot EA -1.

.Te-XOX:#cOe L-. mentinerea. durata de mentinere la temperatura de incalzire. 9ratamentele se aplica pieselor metalice si nemetalice cu scopul de a obtine anumite proprietati fizico-mecanice.M" M HoJe-5BKA#"x$ XAKAL#:#.. incalzirea unei piese cu anumite +iteze de racire si incalzire. +iteza de incalzire si racire.?3TYOVrf ps:[s:Y#. 7arametrii unui tratament termic sunt4 temperaturade incalzire.? ρ ∗ γ ∗ f ∗ (o @ f:8 5 ps:densitatea puterii pe suprafata 5A X Trata-ente ter-ice 7rin tratament termic se intelege succesiunea de operatii te nologice ce constau prin intretinerea. TT tI tR Ar 1? ..@OX:1O. Jaza teoretica a tratamentelor termice o constituie transformarea structurala in fuctie de +ariatia temperaturii.M 5 I I( " X( X: adancimea de patrundere X:3T@YOZV: @ ρ O @πγoγn >.

a feritului si faze mixte. structura cristalina sufera transformari si trece in diferite faze cum ar fi faza de formare a austenitului. . Un amestec de ferita cu cementita se numeste perlita. intre R11N.. in structura cristalina cubica cu +olum centrat "faza \$ si se mai numeste si ferita.I>*EXEM&LE DE TRATAMENTE TERMI'E I 'U&TOARE • &relucrarea la cald a otelului 'u"toare "entru recoacereC calireC -aleabili. se produc separari de cementita. In functie de reteaua cristalina.@M si -. care sunt diferit de mari si care cauzeaza diferite distorsiuni ale retelei atomice. cu atat otelul este mai calit.apacitatea de absorbtie a structurii cristaline a fierului este limitata iar cand la racire se atinge solubilitatea maxima de carbon in otel. cobaltul. . &a racirea lenta a otelului dupa turnare. 1ceste faze sunt descriese in ]%iagrama de ec ilibru fier-carbon] aici o prezentare mai simpla4 1F . o faza de amestec dintre austenita si cementita. carbonul se regaseste fie in forma tetraedrica sau octaedrica a retelei cristaline a fierului. %eseori se aliaza si cu alte metale cum ar fi cromul. Hierul pur se afla de la temperatura ambianta pana la temperatura de R11N.areC reincal. in functie de fazele prin care trece. care modifica de asemenea structura otelului si a retelei atomice. etc. sau separari de grafit. .ireC otelire )telul este un alia2 din fier si carbon.. este in structura cristalina cubica cu fete centrate "faza V$ care se numeste si austenita si care intr-un inter+al foarte mic formeaza o retea cristalina cubica cu +olum centrat numita si faza X sau XHe.M. .. si 1?R@N.arbonul migreaza in timpul transformarii pe pozitia cea mai fa+orabila a structurii. manganul. He?. se regaseste in diferite interstitii sau modificari cristaline.&a temperaturi mai inalte.u cat distorsiunile sunt mai puternice. &a un continut mai ridicat de carbon in fier se formeaza ledeburita. care au marimi diferite si care la inmagazinarea atomilor de carbon duce la diferite distorsiuni ale structurilor cristaline O atomice.arbonul. unde procentul de carbon se regaseste in limitele normale de .

temperatura pentru recoacerea de normalizare creste pana la R. &a recoacerea de in-uiere "globulizare$ se urmareste reducerea difuziunilor de cementita si perlita...N. &a oteluri cu continut mai ridicat de carbon... 7rin acest procedeu se incalzeste piesa la temperaturi putin peste temperatura de recristalizare de obicei la temperaturi intre . 7rin recoacerea de rectri2tali. pentru a reduce rezistenta si duritatea otelului astfel incat sa se poata efectua mai usor deformari plastice si mecanice..A la oteluri cu continut mic de carbon.area totalaunde se urmareste marirea cristalitelor care au ca efect micsorarea rezistentei si a duritatii materialului.N. tensiuni care se formeaza la deformari mecanice sau la di+erse prelucrari. .are a otelurilor este una din principalele procedee de prelucrare la cald. Recoacerea de deten2ionare are loc la temperaturi mici cuprinse intre FL. Recoacerea de o-ogeni.N.. de dorit in anumite cazuri particulare. In acest fel se pot urmari mai multe obiecti+e cum ar fi4 Maleabili. si -L.N. incalzire se are in +edere aducerea la o anumita temperatura a piesei de prelucrat dupa care se urmareste o racire lina. care sunt impartite egal peste piesa. 1re ca obiecti+ formarea unei structuri fine de cristalite. 3iteza de racire stabileste formarea fazelor cat si a proprietatilor otelului.N. are loc la temperaturi ridicate intre 1.N.Trata-ente ter-ice de -aleabili..N si I.. temperatura de recoacere este putin sub L.-IL.N.are 2i recoacere a otelului in cu"toare &a recoacere.. in structura cristalina.N. 1. 9emperaturile obisnuite sunt cuprinse intre -L. 9emperatura de recristalizare depinde de material si de gradul de deformare.are se intelege re+enirea la formele cristaline initiale unei deformari la rece. si 1?.are dureaza pana la @ zile. Recoacerea de nor-ali.. si are ca scop inlaturarea tensiunilor din piesa prelucrata. %e altfel nu are loc modificarea proprietatilor otelului..N. si are ca rol o impartire egala. a atomilor straini.

-R. 7entru a impiedica coroziunea se insufla in cuptor gaz exoterm.N.) si #@. e.. Otelirea in cu"torul de calire &a operatiunea de calire a otelului nealiat se incalzeste in prima faza piesa ce urmeaza a fi prelucrata.)@ si #@). B@. .. urmata de o racire rapida in apa. ulei.t. &a otelurile aliate.. Denerator pentru obtinerea de gaze exoterme 1- . . pt a obtine o zona la suprafata piesei calite cu o duritate sprita. *xotermele se pot obtine cu un generator de gaze. la o temperatura intre L.c. si cu continut mare de austenit. daca e cazul unui otel cu continut scazut de carbon.u.uptor pt recoacere in normalizare otel cuptor pentru maleabilizarea sarmelor de 'alirea otelului 'alirea consta in incalzirea pieselor din otel la o temperatura determinata din diagrama He. temperaturile pot a+ea +ariatii inseminate.N... care se genereaza din idrocarburi si mai contine pe langa .

deoarece trebuie sa isi pastreze duritatea si la temperaturi inalte. care are ca efect decolorarea piesei. &a continuarea cresteri temperaturii acest process se amplifica. si @.. Incepe eliminarea de cementita.N. 9impul necesar maleabilizariiOre+eniri este in functie de +olumul si masa piesei. rezulta o imbogatire cu atomi de carbon in zona cu defecte ale structurii atomice a otelului martensitic. Spalarea dupa calire Maleabili. 1stfel toti acesti pasi cum ar fi incalzirea. In general odata cu cresterea temperaturii de maleabilizare O re+enire scade si duritatea otelului. spalarea si re+enirea se pot face cu o singura instalatie.area 2au re4enirea otelului in cu"toare de re4enire %upa calirea otelului acesta de+ine foarte dur. dar si foarte casant.N.. Hirma /o!o +a prezinta o gama intreaga de astfel de masini de spalat totodata existand si posibilitatea integrarii masinilor de spalat in cuptoare de calire.N. +anadiu.alirea secundara este importanta pentru prefabricate. &a inter+alul de temperatura de sub 1. &a temperaturi intre 1.. atomi de carbon incep sa migreze din pozitiile nefa+orabile ale structurii."alarea "ie2elor %upa calirea in ulei sau emulsii este necesara o spalare a pieselor inainte de a intra in cuptorul de maleabilizare. &a otelurile aliate cu crom. &a contact cu aerul ia nastere o oxidare a suprafetei.. duritatea ia amploare in acest inter+al de temperatura cand se fac cedari de carbizi. nu mai au loc sc imbari la ni+el structural iar otelul de+ine moale.N. calirea. practic toti atomii de carbon parasesc pozitiile nefa+orabile ale structurii iar la temperatura de F.. 1cest efect se poate contracara prin reincalzirea piesei.N. 1I . 7este temperatura de ?@. molibden si Solfram..

N. preia carbon din gazul endoterm. Sistemele de transport intr-un cuptor cu trecere continua pot fi sisteme cu role ceramice. Denerator pentru obtinerea de gaze endoterme )telul incalzit la R. la care se caleste intregul material. etan sau propan si consta in mare masura din monoxid de carbon . 7rocesul de cementare se poate efectua cu a2utorul cuptoarelor continue sau cu a2utorul unui dispoziti+ discontinuu.-1. transport cu grila2e sau cu propulsie.H. 7iesa se caleste cu a2utorul unui gaz endoterm bogat in carbon. Suprafata dura se poate combina cu miezul moale al materialului. 1ici firma /o!o +a pune la dispozitie cuptoarele de tip /.Calirea suprafetelor )pusul durizarii prin calire si maleabilizare O re+enire.oncentratia de carbon se poate creste pana la limita de solubilizare si transforma in austenita "adancimea de cca.N.). 'e-entarea 2au carburarea 7rocesul de cementare se utilizeaza la otelurile sarace in carbon. este calirea la suprafata. Dazul endoterm se obtine cu a2utorul unui reactor de gaze din metan. 1L . 7entru aceast proces exista mai multe procedee. idrogen si azot.. 1 mm$.. . in cuptoarele de cementare respecti+ cuptoare de maleabilizare O re+enire..

a si la carburare in fazele gazoase urmeaza operatiile cum sunt calirea si maleabilizarea O re+enirea .-II.uptor de carbonitrare. deoarece carbonul se poate difuza mai bine. carbonitrizare calire +ersiune de cuptor pentru carbonitrare. &a carbonitrarea peste II.are &a carbonitrare.. atunci azotul poate difuza si se formeaza un strat de martensita cu continut de azot si cu un strat subtire din nitrizi si carbizi. Stratul durizat calit este totusi mai subtire decat la cementare..N. ceea ce duce la formarea unor nitriti pe suprafata piesei de prelucrat.N. 1zotul se introduce la carbonitrarea cu gaz sub forma de amoniac B#? %aca operatia de carbonitrare se face la temperaturi mici de -. re+enire iar transformarea spre interiorul materialului este mai puternica. acest strat nu se mai formeaza. carbonitrizare fara cadru cu baie de prin +acuum 1R . in timpul incalzirii se adauga in faza gazoasa langa carbon si azot. pana la R?. 1zotul stabilizeaza faza de austenita si permite o calire mai blanda dar in acelasi timp cu o duritate ridicata.N. ..uptor cu propulsie si role ceramic .N.uptor continuu pentru cementarea otelului actionat cu lant Otelirea "rin carbonitrare re"ecti4 carbonitri.

-. Sursa este amoniacul.N. . In acest fel are loc difuziunea azotului in otel. 9impul necesar durizarii prin nitrocarburare este mai mic decat la nitrare. in acest fel difuziunea fiind destul de proasta. care se depoziteaza intre locurile din structura cristalina.etului TAM&AT 'u"tor N"entru to"irea otelului* Be-a fost prezentat un generator de inalta frec+enta"D.ORATOR In cadrul laboratorului de <etode si 7rocedee 9e nologice s-a discutat tema 7rocesul de Incalzire prin inductie electromagnetica.I. &a racire se elimina partial nitriti.. Bu mai este necesara o calire aceasta nemai a+and la baza formarea unui strat de martensita.H. )telurile nitrate si carbonitrate au o suprafata subtire foarte dura si foarte glisanta dar care nu e foarte buna la uzura iar rezistenta la rupere este mica. %e asemenea am studiat urmatoarea 3lan2a 4 -*lemente componente ale 'reu. unde il intalnim.. 1cest lucru duce la o tensionare a structurii cristaline si automat la o durizare a materialului.N. deoarece solubilitatea sa in otel este mica acesta continand de2a azot. unde se utilizeaza si la ce ne este de folos in +iata de zi cu zi.1m discutat despre a+anta2ele si deza+ant2ele acestui procedeu. &a nitrocarburare se adauga pe langa azot si carbon obtinut din monoxid de carbon si idrocarburi in faza gazoasa. cuptor de nitrare cu ota cuptor de nitrare in doua trepte >*A'TI>ITATE DE LA..$ 4 @.Otelirea "rin nitrareC nitri.la ce ne a2uta. .. &a racire se formeaza carbonitrati. %ensitatea suprafetei are o rezistenta mare la coroziune si poate fi mai usor polizata.are in cuptoare difuziunea de azot are loc la temperaturi mici de ..are 2i nitrocarburarea* &a nitrare re2"ecti4 nitri.arbonul se regaseste numai la marginea materialului.

.spatiu ocupat de instalatiile de incalzire prin inductie este redusA . cand ne referim la gradul de poluare si totodata la scutirea de energie electrica.# HU*G S91G/S9G)<-IBD*BI*UG*. etc >II* .I. -bloc electronic con+ertor de frec+enta."temperatura$ Ten2iuneC 3rec4entaA"ara-etrii electrici Randa-entul ridicat al in2talatieiOOO"e2teP(Q*******ga.ata pentru topirea sau mentinerea in stare topita a metalelor sau alia2elor.-un transformator"de adaptare L. reglare rapida.. pentru incalzirea recipientilor. lucru. calitate uniforma a materialului prelucratA .. pentru tratamentul termic superficial. munca curata si neinsemnate deran2amente datorite radiatiei termice. pentru sudarea si lipirea metalelor.puterea disipta se dez+olta direct in piesa de incalzit A . #z$ -bloc comanda."c opper electronic pe baza de tiristoare industriale$ >I*'ON'LU/II In concluzie4 .incal. pentru incalzirea recipientilor.timp minim necesar pentru pregatirea instalatiei pentru.oxidare minima. +(-%(Q* Incal. pentru incalzirea in profunzime a semifabricatelor care uremeaza a fi prelucrate la cald.. 1cest procedeu permite automatizarea si robotizarea preocedeelor te nologice sau a linilor de fabricatie pentru ca putem controla parametrii acestora.impactul ecologic redus"minim$-acest procedeu nu presupune dega2area unor gaze noci+eA .densitatea de putere in2ectata in piesa poate atinge +alori de peste 1. @1 .LIO!RAFIE 1$carti din biblioteca personala.contact "fara aplicarea din exterior a unor electrozi$ si incalzirea directa a pieselor "fara sursa exterioara de caldura$A .*ste cea mai benefica. 7utem spune ca este cea mai sigura si cea mai utila metoda in sec xx-lea.UB% 91J*&&*BJU.irea "in inductie e2te utili.irea "rin inductie electro-agnetica este o incalzire rapida cu o inertie termica redusaA . /0Om@ A . @$ SI*<*BS H)G<*&.

"traducere din limba germana.<emoratorul inginerului electrician.com. @@ . F$1cti+itatea din cadrul laboratorului de <etode si 7rocedee 9e nologice.cu adaptari la conditiile din Gomania$.SiCipedia. ?$internet -SSS.editura te nica Jucuresti 1RI1.