1

Facultatea deInginerie Electrica Laborator de METODE I &RO'EDEE TEHNOLO!I'E

MARIN MIHAI-ALEXANDRU !ru"a#$%$ E Data# ()*($*+($$

&rocedeul de incal,ire "rin inductie electro-agnetica

I*NOTIUNI DE .A/A
Inductan0a este o mrime care caracterizeaz producerea fenomenului de inducie electromagnetic ntr-un circuit electric, egal cu raportul dintre fluxul magnetic ce strbate un circuit i intensitatea curentului electric ce produce acest flux. Unitatea de msura n SI este enr!"#$. %ac fluxul este produs de curentul electric ce strbate circuitul considerat, & se numete inductan' proprie "sau coeficient de autoinduc'ie$, iar dac fluxul este produs de un alt circuit, se numete inductan' mutual "sau coeficient de induc'ie mutual$.

IN'AL/IREA &RIN INDU'TIE

Incalzirea prin inductie electromagnetic are la baza efectul ()U&* al curentilor indusi, ca urmare a patrunderii campului electromagnetic intr-o piesa conductoare situate intr-un camp magnetic +ariabil in timp."cuptor cu rezistenta, inductor, generator,-./0$. Incalzirea prin inductie este procesul de incalzire prin care in piesa de lucru caldura este produsa prin curentii electrici ce apar in piesa datorita inductiei electromagnetice. 1cest proces de incalzire se poate aplica numai in cazul materialelor bune conducatoare de electricitate. Incalzirea prin inductie ofera posibilitatea incalzirii, in timp scurt, la temperaturi in 2urul punctului de topire, a suprafetei sau a intregii sectiuni trans+ersale a pieselor definite ca

subtiri. 3aloarea curentului Indus se reduce cu distanta de patrundere x in piesa de lucru conform functiei4 (-x/) Ix = I0

unde4 I0 este curentul la suprafata piesei , 1 indica adincimea specifica de patrundere,5a care curentul scade la +aloarea I.6exp"1$. 1dincimea de patrundere scade cu cresterea frec+entei . In functie de puterea 7 si timpul de incalzire t, piesa de lucru poate fi incalzita cu cresterea temperaturii 89 dorita 4 8T : Pt /CM unde4 ; - este caldura specifica a materialului <- masa materialuiui ce trebuie incalzit. %omeniul de aplicare se extinde de la procese de uscare, lipire, calire si formare la cald pina, la topire si sinterizare. Intrucit reactanta inducti+e a inductorului, sub sarcina cu piesa de incalzit, este foarte mare comparati+ cu rezistenta lui efecti+a, in cazul instalatiilor de 2oasa si medie frec+enta, bobinele de inductie sint compensate pana la cos = > 1 prin condensatoare. %eci transformatoarele,generatoarele de medie frec+enta, aparata2ul de comutatie si cablurile de conexiune din circuitul de alimentare se dimensioneaza numai pentru puterea de Iucru. In cazul oscilatoarelor de mare frec+enta, aceste condensatoare fac porte componenta din circuitul oscilant si deci sint incluse in generatorul de inalta frec+enta. Incalzirea electrica poate fi aplicata cu a+anta2e economice numai acolo unde dia-metrul si lungimea piesei sint de ?,, ori, respecti+ @,, ori mai mari decit adincimea de patrundere specifica. In procesele de incalzire prin inductie se utilizeaza surse de frec+enta +ariabila,in functie de dimensiunile materialului piesei si de programul necesar de incalzire..

In2talatii cu 3rec4enta indu2triala

Inductorul este conectat fie direct, fie prin transformator la sursa de putere printr-o conexiune mono sau trifazata. In multe cazuri, bobina de inductie monofazata este com-pensate simetric cu bobine de impedanta si condensatoare. In cazul unor puteri mici absorbite se poate renunta la transformatoarele intermediare si la condensatoarele de compensare. %omenii de aplicareA incalzirea metalelor si pieselor marl de otel si topire prin inductie.

In2talatii de -edie 3rec4enta

;urentul de medie frec+enta este obtinut dintr-un con+ertizor rotati+ sau un mutator static de frec+enta proiectat pentru o frec+enta bine determinata. 7artea electrica a sc emei include con+ertizorul mecanic de curent "ce foloseste un motor asincron de actionare$, aparata2ul electric si bateria de condensatoare. Bumarul de poli ai generatorului pentru o turatie dinainte stabilita determina frec+enta generatorului "con+ertizorului$ care pentru frec+enta peste 1 C#z lucreaza pe principiul cimpului unidirectional +ariabil. In acest scop se utilizeaza rotoare canelate, pentru a se modifica in timp prin caneluri reluctanta magnetica a intrefierului cu frec+enta dorita, modulindu-se astfel fluxul magnetic stabilizat. <asinile care lucreaza pe acest principiu Sint masinile omo polare cu bobina2 de excitatie inelar, generatoarele &orenz si DUE.

'onden2atoarele 2unt "roiectate 2"ecial "entru ten2iunea 2i 3rec4enta i-"u2a*

7uterea absorbita este aproximati+ de F...1, ori puterea debitata de generatorul de medie frec+enta. %ensitatea puterii debitatefiind ridicata, bateria de condensatoare poate fi mica. 7ierderile de caldura care rezulta sint preluate printr-o racire suplimentara "prin introducerea de aer din afara sau de lic id de racire$ sau se reduc la minimum prin utilizarea unui material special a+ind pierderi mici dielectrice "St!roflex$. 1parata2ul electric include aparatele necesare pentru mane+ra pentru comanda, supra+eg ere si dace este necesar, pentru reglarea utila2ului. &a instalatii mici, toate elementele de mane+ra si condensatoarele sint montate in celule. 9rebuie a+ut gri2a ca la reamplasarea cablurilor de forta toate legaturile si in special cele de la condensatoare, sa fie cat se poate de bine ferite de cimpuri de inductie. %imensiunile timpurilor standardizate de con+ertizoare de curent continuu sunt4 - con+ertizoare rotati+e $( C#z, F C#z, 1 C#z, ,.. #z, 1, - @.. C0 A @, - @,. C0A @,. - @ ... C0 4 F.. - ?... C0.

- mutatoare statice de frec+enta4

,.. - @ ... #z A F.. - @ ... C0. %omeniul de aplicare4incalzirea pentru for2are, presare, laminare, normalizare, sudare, calire si topirea prin inductie.

In2talatiile de inalta 3rec4enta

1ceste instalatii produc inalta frec+enta prin oscilatoare cu tuburi autoexcitate, cu un singur eta2. Inductanta circuitului oscilant de inalta, frec+enta consta de regula din infasurarea primara a transformatorului de iesire de inalta frec+enta. 9ensiunea este data de redresorul de inaite tensiune, inglobat. Gadiatia de energie de inalta frec+enta trebuie mentinuta la un ni+el redus. ;aracteristicile tipurilor standardizate de astfel de generatoare Sint urmatoarele4 Hrec+enta4 ?.. ,.. C#z. 7utere 4 ?. - 1,. C0"in cazuri speciale pina la I.. C0$ A Hrec+enta4 ,.. - F ,.. C#z. 7utere 4 $ - ?. C0. 3ariatia cu temperatura a caracteristicilor electrice ale piesei este compensata prin +ariatia frec+entei atit in cazul con+ertizoarelor statice de medie frec+enta cit cazul generatoarelor de inalta frec+enta. %omenii de aplicare 4 incalzirea partiala, de exemplu pentru calire, sudare, recoacere

Inductorul "entru incal,ire

1cesta este in general adaptat formei suprafetei piesei "de exemplu 4 inductor inelar, inductor de suprafata, sau inductor tip ac$. ;onectarea la sursa de alimentare, in cazul calirii, in ma2oritatea cazurilor se realizeaza printr-un transformator. Uneori inductorul este ec ipat cu bobine de scurtcircuitare din fier "din tabla laminata, in cazul frec+entei industriale si medii sau din materiale din ferita, in cazul frec+entelor inalte$. Inductoarele in forma de bara cu o singura infasurare pot fi diferite in ceea ce pri+este latimea neta , putinduse adapta la o gama larga de piese. Inductorul pentru incalzire este realizat in cele mai multe cazuri din cupru, iar datorita densitatilor mari de curent se pre+ede apa de racire suplimentara prin conducte de apa.

Di2"o,iti4e -ecanice ane5e

Se utilizeaza dispoziti+e speciale pentru transportul pieselor de incalzit "incluzind introducerea, extractia si racirea piesei$. 1cestea, impreuna cu inductorul pentru incalzire, formeaza instalatia de incalzire prin inductie "cunoscuta si sub numele de cuptor cu inductie$, masina de sudat automata sau de calire automata. Instalatia poate fi incorporata intr-o linie de productie "automata sau neautomata$ cu a2utorul unor dispositi+e speciale.

A4anta6ele "roce2ului de incal,ire "rin inductie

Incalzirea fara contact "fara aplicarea din exterior a unor electrozi$, incalzirea directa a pieselor "fara sursa exterioara de caldura$, oxidare minima, calitate uniforma a materialului prelucrat, timp minim necesar pentru pregatirea instalatiei pentru, lucru, reglare rapida, munca curata si neinsemnate deran2amente datorite radiatiei termice. Incalzirea prin inductie folosita la deformarea la cald, recoacere, topire si sinterizare. Se folosesc in mod obisnuit instalatii de frec+enta medie si industrialaA mai rar inalta frec+enta. 7iesa de prelucrat poate fi mentinuta pe toata. durata tratamentului termic in dispoziti+ul de incalzire "incalzire statica$ sau poate fi deplasata de-a lungul instalatiei de incalzit "incalzire cu piesa mobila$, ca de exemplu in cazul barelor, te+ilor , sirmelor sau al taglelor sau blocurilor de otel "incalzire pe portiuni$. Intrucit curentul indus incalzeste direct suprafata materialului supus tratamentului timpul de incalzire al otelului este considerabil mai scazut decit in cazul unei incalziri indirecte. 7rintr-o proiectare adec+ata a dispozitiei bobinelor inductoare, in cea mai mare parte din cazuri este posibil sa se obtina a o incalzire numai in anumite portiuni "incalzire partiala$. 7rin aceasta se obtine eficienta cit si timp de incalzire con+enabile .7entru obtinerea unor ba+uri minime si unor pierderi prin radiatie termica scazute se utilizeaza instalatii de frce+ente cit mai 2oase . 9impul minim de incalzire este in functie de dimensiunile piesei, conductibilitatea termica si raportul dintre adincimea de patrundere si diametrul piesei de lucru. Jobinele de inductie trebuie sa aiba o lungime suficienta pentru a se asigara o incalzire adec+ata si satisfacatoare in profunzime "de la suprafata pina in miezul piesei $. 3iteza de transport sau ciclul de operatii se adapteaza la +itezele de lucru ale benzii productie sau ale presei de for2are.

&uterea ab2orbita
7uterea absorbita de la reteaua de alimentare este in functie de temperatura de regim, de greutatea materialuluiKcare strabate instalatia si de proprietatile materialulul ce urmeaza a fi incalzit. Gandamentul inductorului +ariaza in acest caz intre F. si L.M depinzind de materialul respecti+. %e regula este necesara o putere de inductie de ?..-F.. C0 pentru a incalzi o tona de otel. 9inind seama de randamentul con+ertizorelor rotati+e este necesara in aceste cazuri o putere de circa F..-,.. C0. Gepartizarea puterii in instalatiile de incalzire cu inductie " retele de media frec+enta $ 1colo unde exista multe puncte de incalzire cu operatii mai mult sau mai putin simultane, care cer sa fie alimentate in frec+enta medie, iar puterea de medie frec+enta absorbita +ariaza in limite largi, este intotdeauna 2ustificata realizarea unei instalatii de frec+enta medii cu mai multe con+ertizoare de frec+enta rotati+e si citi+a consumatori. In aceste conditii generatoarele care debiteaza in paralel pe retea trebuie sa poata fi conectate sau deconectate, pentru ca ele sa fie intotdeauaa incarcate aproximati+ la sarcina nominala, astfel ca in toate conditiile de lucru sa se obtina un randament mai bun si un consum minim de curent. 1cest lucru se obtine cu atit mai usor cu cit se foloseste un numar mai mare de con+ertizoare legate in paralel sau cu cit se micsoreaza puterea nominala a fiecarui con+ertizor. 7e de alta parte, este stiut ca randamentul con+ertizoarelor mari este mai ridicat, iar costul acestora raportat la puterea debitata este mai scazut. In final este necesar ca puterea aleasa a con+ertizorului sa se afle intr-un raport rational cu +aloarea medie a puterii dega2ate la punctul de incalzire respecti+. 7ina in prezent s-au construit sisteme de bare a+ind o putere de ,... pina la -... C0. &a puteri mari se utilizeaza sistemul barelor multiple, care la ne+oie pot fi grupate in cite+a subgrupe. 9ensiunea barelor se regleaza la o +aloare constanta. 7entru anumite scopuri este necesara mentinerea constanta a puterii debitate sau a curentului debitat si posibilitatea +ariatiei continue a frec+entei. In aceste cazuri este mai utila folosirea unui sistem de bare sectionate, in care caz se utilizeaza in retea sc imbatoare statice de frec+enta.

'alirea "rin inductie

1ceasta operatie este executata, in general, cu instalatii de frec+ente medii sau inalte. In ma2oritatea cazurilor este incalzit numai un strat subtire superficial pina la temperatura de calire "calirea contra uzurii$. 7entru axe cu solicitari mari si pentru piese cu destinatii similare se poate realiza o calire adinca in +ederea cresterii rezistentei la oboseala. 7unctul de plecare pentru e+aluarea capacitatii de calire prin inductie a unui material este continutul de carbon de cel putin .,?M. 9emperaturile de calire in cazul incalzirii prin inductie se situeaza intre L,. si 11,.N;. 1ceste temperaturi pot fi atinse in fractiuni de secunda. 7rin calirea imediat urmatoare, disiparea de caldura catre interiorul piesei de lucru este asa de mica, incit se obtine o zona calita precis conturata .

A4anta6ele calirii "rin inductie

7iesa de lucru ramine rece in cea mai mare parte, astfel incit solicitarile termice create sint neinsenmate. 7iesele pot fi astfel in mod frec+ent prelucrate pina la forma lor finala in stare necalita, fiind calite ulterior. 7ot fi facute astfel economii in pri+ita operatiilor de finisare care sint costisitoare.Bumeroase loturi de piese sunt supuse unui tratament de incalzire identic, astfel ca este garantata o calitate uniforma. *ste posibila automatizarea procesului de calire si includerea masinilor de calire intr-un flux te nologic. *ste suficienta supra+eg erea printr-un personal mediu calificat.

Utili,ari
;alirea prin inductie este utilizata la calirea diferitelor repere pentru auto+e icule, masini agricole, ec ipament de constructie, masiniunelte, ca si a axelor, bolturilor, niturilor elementelor de transmisie, pinioanelor, cremalierelor etc. 'on2u-ul de "utere In functie de frec+enta se poate transmite suprafetei, in +ederea calirii, o putere intre .,, si L C0Ocm@ 7uterea necesara este o functie de temperatura, de dimensiunile piesei de regimul de lucru si de adincimea stratului calit. Sint necesare puteri ale generatoarelor de calire de @ pina la ,.. C0. &imite de frec+enta4 - frec+enta medie de @ ping la 1. C#z A - frec+ente inalte de ?.. C#z ping la 1,, <#z.

Li"irea 72udarea8 "rin inductie

In acest scop este utilizat ec ipament de medie si inalte frec+enta. Utilizarea principala este in productia de masa pentru sudarea metalelor, mai ales la incalzirea partiala a suprafetelor de sudat. 7entru aceasta operatie se utilizeaza alia2e de lipit tari si moi din comert si agenti de decapare sau gaz de protectie. 9emperaturi de lucru4 - pentru lipituri moi sub F,.N; A - pentru lipituri tari F,. pina la 11..N; A Sint necesari de asemenea agenti de topire si gaze de protectie, in scopul eliminarii straturilor de oxizi la locul de lipire. Horma si dimensiunile marginilor de sudat sint factori importanti in calitatea sudurii. 7uterea necesara este dictata de dimensiunile locului de imbinat , de temperatura de lucru si de golul dintre piesele de imbinat. 7entru piese cu pereti mici si subtiri, "zona mica de inncalzire$ gama de inalta frec+enta este cea mai fa+orabila, iar pentru piese a+ind pereti grosi si cu suprafete mari "zona larga de incalzire$ este indicata gama de frec+ente ridicate si medii. 7uterea necesara este situate intre .,1 si @ C0Ocm@.

Do-enii 2"eciale
Uscarea si topirea pentru metalizari pe metale, normalizarea, recristalizarea, incalrea, normalizarea " detensionarea $ cusaturilor de sudura, formarea la cald. 7entru aceste scopuri este preferabil a se foloseasca frec+ente medii si industriale.

II*INDU'TIA ELE'TROMA!NETI'A
$8TEN IUNEA ELE'TROMOTOARE INDU 9 :I LE!ILE EI INDU';IA ELE'TROMA!NETI'9
<ic ael Harada! a descoperit fenomenul de induc'ie electromagnetic n 1L?1. *l a constatat c prin +aria'ia unui cPmp magnetic se poate produce curent electric. ;ircuitul unei bobine se nc ide printr-un gal+anometru . BeexistPnd generator n circuitul electric ,acul gal+anometrului nu de+iaz .&a introducerea unui magnet n bobin se constat c acul gal+anometrului de+iaz atPta timp cPt magnetul intr n

bobin ,dar re+ine la zero cPnd magnetul se oprete .&a scoaterea magnetului din bobin acul gal+anometrului de+iaz n sensul opus celui precedent .7rin urmare ,la micarea magnetului n bobin ia natere un curent electric . Un asmenea curent se numete curent indus. Se ob'in aceleai rezultate dac magnetul rmPne fix i se mic bobina .

FENOMENUL DE &RODU'ERE A UNEI TEN IUNI ELE'TROMOTOARE <NTR-UN 'IR'UIT 'ARE <N'ON=OAR9 UN FLUX MA!NETI' >ARIA.IL E NUME:TE INDU';IE ELE'TROMA!NETI'9*
3aria'ia fluxului magnetic inductor poate fi produs prin diferite metode. %e exemplu, fluxul magnetic +ariaz printr-un circuit care st nemicat ntr-un cPmp magnetic +ariabil .Hluxul magnetic poate +aria prin micarea circuitului constat .%in cele artate pPn aici rezult c t.e.m. indus dureaz numai atPt cPt dureaz cauza sa, +aria'ia fluxului inductor. ;um am amintit mai nainte, sunt i alte mi2loace de +aria'ie a fluxului magnetic inductor.

+8 M9RIMEA TEN IUNII ELE'TROMOTOARE INDU E

Se poate deduce expresia general a legii induc'iei electromagnetice pe baza conser+rii energiei ;onductorul mobil de lungime l:1; este ac'ionat de o for' exterioar H, care-l deplaseaz pe o lungime foarte mic dx:11 , ntr-un inter+al de timp dt, efectuPnd lucrul mecanic d&:H dx.

%atorit deplasrii in cPmpul de induc'ie J, asupra fiecrui electron liber din conductor +a ac'iona o for' lorentzian f, a+Pnd ca urmare ncrcarea negati+ a captului 1 i poziti+ a captului ;. Qntre capetele conductorului apare o tensiune e. %ac se nc ide circuitul 1;%1, tensiunea indus e de+ine t.e.m. pentru circuit, producPnd curentul mediu I. ;a urmare conductorul mobil +a fi supus unei for'e electrice H :JI l. ;onform legii ac'iunilor reciproce H:-H. QB aceste condi'ii d&:-JI l dx . ;onform legii conser+rii energiei, ca urmare a efeturii lucrului mecanic d& asupra sistemului material, el +a trece ntr-o stare cruia i +a corespunde o cretere a energiei electrice cu o +aloare d0:d&. %eoarece d0:eIdt, d&:Jildx:eIdt. Gaportul dintre +aria'ia fluxului magnetic i inter+alul de timp n care se

produce aceast +ara'ie reprezint cantitatea cu care +ariaz fluxul inductor ntr-o unitate de timp. 1cest raport poart numele de +aria'ie a fluxului magnetic inductor. 1adar, legea induc'iei electromagnetice se enun' astfel4 9ensiunea electromotoare indus este propor'ional cu +iteza de +aria'ie a fluxului magnetic inductor. ;a t.e.m. indus s fie exprimat n +ol'i, adic n unit'i SI, +a trebui ca fluxul de induc'ie n rela'ia 1 s fie exprimat n Seberi, adic, de asemenea, n unit'i SI. Qn cazul cPnd bobina indus nu are circuitul nc is, prin ea nu circul curent indusA n circuitul ei nc ia natere o t.e.m. indus, dac ea intersecteaz un flux +ariabil. ) asemenea bobin se comport ca un generator electric n circuit desc is4 ntre capetele bobinei exist o diferen' de poten'ial egal cu t.e.m. indus . ;urentul de induc'ie este determinat de existen'a cPmpului electric . %eci, efectul direct al +aria'ieie fluxului este apari'ia cPmpului electric indus n regiunea circuitului. <axSell a demonstrat teoretic i experien'ele au confirmat c4 THenomenul de induc'ie electromagnetic se produce datorit unui cPmp magnetic +ariabil , c iar n absen'a unui circuit . Qn absen'a circuitului , prin +aria'ia fluxului magnetic ia natere un cPmp electric indus ,n general +ariabil , care are liniile de cPmp nc ise . %eci ,n sens mai larg prin fenomenul de induc'ie electromagnetic se n'elege apari'ia unui cPmp electric +ariabil n regiunea n care exist un flux magnetic +ariabil . *ste e+ident c , dac n regiunea fluxului magnetic +ariabil s-ar gsi un conductor cPmpul electric indus ar pune n micare electronii liberi din el .%ac acest conductor formeaz circuit nc is, atunci ia natere curentul indus , ca efect al tensiunii electromotoare induse.

@$ AUTOINDU';IA &RODU'EREA FENOMENULUI DE AUTOINDU';IE

Qntr-o spir ia natere curent indus atunci cnd +ariaz fluxul magnetic prin suprafa'a delimitat de spir. Hluxul +aribil poate fi produs fie prin micare relati+ a unui magnet fa' de spir, fie prin +aria'ia curentului dintr-un circuit +ecin. *l mai poate fi produs prin +aria'ia curentului electric din nsi spira indus, care 2oac astfel i rolul de inductor. Autoiduc0ia este induc'ia electromagnetic produs ntr-un circuit datorit +aria'iei curentului care circul prin acel circuit. Autoinduc0ia se produce nu numai la stabilirea sau ntreruperea unui curent, ci ori de cPte ori +ariaz intensitatea curentului electric din circuit.

1.

INDU';IA UNUI 'IR'UIT

;urentul de intensitate I care circul printr-un circuit genereaz n 2urul su un cPmp magnetic de induc'ie J, propor'ional cu I. Hactorul de propor'ionalitate & se numete coeficient de induc'ie proprie sau inductan' a circuitului. Induc'ia unui

Daca toate liniile campului unei o ine stra at prin spirele celeilalte! cupla"ul este maxim# In general cand ma"oritatea liniilor de camp sunt inlantuite de am ele o ine! cupla"ul se numeste strans$ in ca% contrar! cupla"ul este sla # &ariatia curentului dintr-o o ina induce t#e#m# in a doua o ina' inductia mutuala#

%*'UREN;I TUR.IONARI &RODU'EREA 'UREN;ILOR TUR.IONARI

1ceti curen'i indui iau natere n mase metalice, care se afl n cPmpuri magnetice +ariabile sau se mic n cPmpuri magnetice consolate. Qntre polii unui electromagnet puternic B S se las s penduleze o plac metalic 1. )scila'iile ei se amortizeaz imediat. Qnlocuind placa 1 cu alt plac crestat 1 oscila'iile ei se amortizeaz lent. )scilPnd, placa intersecteaz liniile cPmpului magnetic i n ea se nasc curen'i induiAacetia se nc id n cercuri, care ncon2oar liniile cPmpului magnet

'UREN;II FOU'AULT <N TEHNI'9

$*'uren0ii turbionari sunt folosi'i pentru posibilitatea de frPnare electromagnetic, la amortizarea oscila'ilor acului indicator al instrumentelor de msur, la reglarea mersului uniform al discului contorului electric e +*For-area curen0ilor Foucault n conductoare masi+e are ca urmare nclzirea

11

puternic a acestora. Henomenul se poate ilustra lsPnd s treac un curent alternati+ timp de un minut printr-o bobin cu miez masi+ de fier. Jara se nclzete. 1cest fenomen se folosete la clirea pieselor, la topirea metalelor etc. %*&roce2ul de ?nc@l,ire a conductoarelor -a2i4e este ns duntor n multe cazuri. 1stfel, nu este permis nclzirea miezurilor transformatoarelor, al mainilor rotati+e, al bobuinelor. 7entru a se e+ita apari'ia curen'ilor turbionari de intensitate mare, se construiesc miezuri din plcisub'iriizolate ntre ele. QntrucPt cretereara rezisti+it'i materialului este important pentru diminuarea intensit'ii curen'ilor turburari, tolele se fabric din fier cu siliciu. Substan'ele feromagnetice utilizate pentru miezurile bobinelor de nalt frec+en' au rezisti+itate mare.

De,a4anta6e
-pretul ec ipamentelor aferenteA generatorul electric-con+ertizor static."L...#z$. -cu cat frec+enta si puterea creste, costul este ridicatU -prezenta instalatiilor de racire care implica structura ec ipamentului.

A&LI'ARE******Utili,ari ale incal,irii "rin inductie

-in -etalurgie pentru efectuarea unor tratamente termice4recoacere, re+enire, calire."se folosesc pentru topirea metalelor, incalzirea inaintea for2arii 1.,.. ; $ -indu2tria con2tructoare de autoturi2-e --edicina "cuptoare cu creuzet pentru topirea aparatelor dentare, frec+enta foarte ridicata$ -electronica -indu2tra ali-entara "pentru plite e.t.c.$

III*TRAN &UNEREA IN TEORIE

legea de Rot HA 6 legea circuitului -agnetic in 3or-are rot EA -1.Bdt inductia circuitului in

J: VW

.CH
Di4 .A (

3or-are electricaD

ECF7G8
IA IE

linile de ca-" electric 2unt incHi2eD de"endenta intre den2itatea de curent 2i ca-" electricD

UC3

1@

M" M

HoJe-5BKA#"x$ XAKAL#:#.Te-XOX:#cOe L-,,M 5 I I( " X( X: adancimea de patrundere X:3T@YOZV: @ O @on >,.?3TYOVrf ps:[s:Y#.@OX:1O,.? f (o @ f:8 5 ps:densitatea puterii pe suprafata 5A X

Trata-ente ter-ice
7rin tratament termic se intelege succesiunea de operatii te nologice ce constau prin intretinerea, mentinerea, incalzirea unei piese cu anumite +iteze de racire si incalzire. 9ratamentele se aplica pieselor metalice si nemetalice cu scopul de a obtine anumite proprietati fizico-mecanice. Jaza teoretica a tratamentelor termice o constituie transformarea structurala in fuctie de +ariatia temperaturii. 7arametrii unui tratament termic sunt4 temperaturade incalzire, durata de mentinere la temperatura de incalzire, +iteza de incalzire si racire.

TT tI tR Ar

1?

I>*EXEM&LE DE TRATAMENTE TERMI'E I 'U&TOARE

&relucrarea la cald a otelului

'u"toare "entru recoacereC calireC -aleabili,areC reincal,ireC otelire

)telul este un alia2 din fier si carbon, unde procentul de carbon se regaseste in limitele normale de .,.@M si -,,M. ;arbonul, in functie de fazele prin care trece, se regaseste in diferite interstitii sau modificari cristaline, care sunt diferit de mari si care cauzeaza diferite distorsiuni ale retelei atomice. %eseori se aliaza si cu alte metale cum ar fi cromul, cobaltul, manganul, etc. care modifica de asemenea structura otelului si a retelei atomice. Hierul pur se afla de la temperatura ambianta pana la temperatura de R11N; in structura cristalina cubica cu +olum centrat "faza \$ si se mai numeste si ferita.&a temperaturi mai inalte, intre R11N; si 1?R@N; este in structura cristalina cubica cu fete centrate "faza V$ care se numeste si austenita si care intr-un inter+al foarte mic formeaza o retea cristalina cubica cu +olum centrat numita si faza X sau XHe. In functie de reteaua cristalina, carbonul se regaseste fie in forma tetraedrica sau octaedrica a retelei cristaline a fierului, care au marimi diferite si care la inmagazinarea atomilor de carbon duce la diferite distorsiuni ale structurilor cristaline O atomice. ;u cat distorsiunile sunt mai puternice, cu atat otelul este mai calit. &a racirea lenta a otelului dupa turnare, structura cristalina sufera transformari si trece in diferite faze cum ar fi faza de formare a austenitului, a feritului si faze mixte. ;arbonul migreaza in timpul transformarii pe pozitia cea mai fa+orabila a structurii. ;apacitatea de absorbtie a structurii cristaline a fierului este limitata iar cand la racire se atinge solubilitatea maxima de carbon in otel, se produc separari de cementita, He?; sau separari de grafit. Un amestec de ferita cu cementita se numeste perlita. &a un continut mai ridicat de carbon in fier se formeaza ledeburita, o faza de amestec dintre austenita si cementita. 1ceste faze sunt descriese in ]%iagrama de ec ilibru fier-carbon] aici o prezentare mai simpla4

1F

Trata-ente ter-ice de -aleabili,are 2i recoacere a otelului in cu"toare

&a recoacere, incalzire se are in +edere aducerea la o anumita temperatura a piesei de prelucrat dupa care se urmareste o racire lina. In acest fel se pot urmari mai multe obiecti+e cum ar fi4 Maleabili,area totalaunde se urmareste marirea cristalitelor care au ca efect micsorarea rezistentei si a duritatii materialului, de dorit in anumite cazuri particulare. Recoacerea de deten2ionare are loc la temperaturi mici cuprinse intre FL.N; si -L.N; si are ca scop inlaturarea tensiunilor din piesa prelucrata, tensiuni care se formeaza la deformari mecanice sau la di+erse prelucrari. %e altfel nu are loc modificarea proprietatilor otelului. Recoacerea de o-ogeni,are dureaza pana la @ zile, are loc la temperaturi ridicate intre 1.,.N; si 1?..N; si are ca rol o impartire egala, in structura cristalina, a atomilor straini. 3iteza de racire stabileste formarea fazelor cat si a proprietatilor otelului. 7rin recoacerea de rectri2tali,are se intelege re+enirea la formele cristaline initiale unei deformari la rece. 7rin acest procedeu se incalzeste piesa la temperaturi putin peste temperatura de recristalizare de obicei la temperaturi intre ,,.N si I..N;. 9emperatura de recristalizare depinde de material si de gradul de deformare. Recoacerea de nor-ali,are a otelurilor este una din principalele procedee de prelucrare la cald. 1re ca obiecti+ formarea unei structuri fine de cristalite, care sunt impartite egal peste piesa. &a oteluri cu continut mai ridicat de carbon, temperatura de recoacere este putin sub L..N;A la oteluri cu continut mic de carbon, temperatura pentru recoacerea de normalizare creste pana la R,.N;. &a recoacerea de in-uiere "globulizare$ se urmareste reducerea difuziunilor de cementita si perlita, pentru a reduce rezistenta si duritatea otelului astfel incat sa se poata efectua mai usor deformari plastice si mecanice. 9emperaturile obisnuite sunt cuprinse intre -L.N;-IL.N;.

1,

;uptor pt recoacere in normalizare otel

cuptor pentru maleabilizarea sarmelor de

'alirea otelului
'alirea consta in incalzirea pieselor din otel la o temperatura determinata din diagrama He, ;u, urmata de o racire rapida in apa, ulei, e.t.c., pt a obtine o zona la suprafata piesei calite cu o duritate sprita.

Otelirea in cu"torul de calire

&a operatiunea de calire a otelului nealiat se incalzeste in prima faza piesa ce urmeaza a fi prelucrata, la o temperatura intre L..N;-R..N;, daca e cazul unui otel cu continut scazut de carbon, si cu continut mare de austenit. &a otelurile aliate, temperaturile pot a+ea +ariatii inseminate. 7entru a impiedica coroziunea se insufla in cuptor gaz exoterm. *xotermele se pot obtine cu un generator de gaze, care se genereaza din idrocarburi si mai contine pe langa ;) si #@, B@, ;)@ si #@).

Denerator pentru obtinerea de gaze exoterme

1-

"alarea "ie2elor
%upa calirea in ulei sau emulsii este necesara o spalare a pieselor inainte de a intra in cuptorul de maleabilizare. Hirma /o!o +a prezinta o gama intreaga de astfel de masini de spalat totodata existand si posibilitatea integrarii masinilor de spalat in cuptoare de calire. 1stfel toti acesti pasi cum ar fi incalzirea, calirea, spalarea si re+enirea se pot face cu o singura instalatie.

Spalarea dupa calire

Maleabili,area 2au re4enirea otelului in cu"toare de re4enire

%upa calirea otelului acesta de+ine foarte dur, dar si foarte casant. 1cest efect se poate contracara prin reincalzirea piesei. &a inter+alul de temperatura de sub 1..N;, rezulta o imbogatire cu atomi de carbon in zona cu defecte ale structurii atomice a otelului martensitic. &a temperaturi intre 1..N; si @..N; atomi de carbon incep sa migreze din pozitiile nefa+orabile ale structurii. Incepe eliminarea de cementita. &a continuarea cresteri temperaturii acest process se amplifica. 7este temperatura de ?@.N; practic toti atomii de carbon parasesc pozitiile nefa+orabile ale structurii iar la temperatura de F..N; nu mai au loc sc imbari la ni+el structural iar otelul de+ine moale. &a otelurile aliate cu crom, +anadiu, molibden si Solfram, duritatea ia amploare in acest inter+al de temperatura cand se fac cedari de carbizi.;alirea secundara este importanta pentru prefabricate, deoarece trebuie sa isi pastreze duritatea si la temperaturi inalte. In general odata cu cresterea temperaturii de maleabilizare O re+enire scade si duritatea otelului. &a contact cu aerul ia nastere o oxidare a suprafetei, care are ca efect decolorarea piesei. 9impul necesar maleabilizariiOre+eniri este in functie de +olumul si masa piesei.

1I

Calirea suprafetelor
)pusul durizarii prin calire si maleabilizare O re+enire, la care se caleste intregul material, este calirea la suprafata. Suprafata dura se poate combina cu miezul moale al materialului. 7entru aceast proces exista mai multe procedee.

'e-entarea 2au carburarea

7rocesul de cementare se utilizeaza la otelurile sarace in carbon. 7iesa se caleste cu a2utorul unui gaz endoterm bogat in carbon. Dazul endoterm se obtine cu a2utorul unui reactor de gaze din metan, etan sau propan si consta in mare masura din monoxid de carbon ;), idrogen si azot.

Denerator pentru obtinerea de gaze endoterme

)telul incalzit la R..N;-1...N; in cuptoarele de cementare respecti+ cuptoare de maleabilizare O re+enire, preia carbon din gazul endoterm. ;oncentratia de carbon se poate creste pana la limita de solubilizare si transforma in austenita "adancimea de cca. 1 mm$. 1ici firma /o!o +a pune la dispozitie cuptoarele de tip /;H. 7rocesul de cementare se poate efectua cu a2utorul cuptoarelor continue sau cu a2utorul unui dispoziti+ discontinuu. Sistemele de transport intr-un cuptor cu trecere continua pot fi sisteme cu role ceramice, transport cu grila2e sau cu propulsie.

1L

;uptor cu propulsie si role ceramic

;uptor continuu pentru cementarea otelului actionat cu lant

Otelirea "rin carbonitrare re"ecti4 carbonitri,are

&a carbonitrare, in timpul incalzirii se adauga in faza gazoasa langa carbon si azot, ceea ce duce la formarea unor nitriti pe suprafata piesei de prelucrat. 1zotul se introduce la carbonitrarea cu gaz sub forma de amoniac B#? %aca operatia de carbonitrare se face la temperaturi mici de -,.N;-II.N;, atunci azotul poate difuza si se formeaza un strat de martensita cu continut de azot si cu un strat subtire din nitrizi si carbizi. &a carbonitrarea peste II.N; pana la R?.N; acest strat nu se mai formeaza, deoarece carbonul se poate difuza mai bine. 1zotul stabilizeaza faza de austenita si permite o calire mai blanda dar in acelasi timp cu o duritate ridicata. Stratul durizat calit este totusi mai subtire decat la cementare, re+enire iar transformarea spre interiorul materialului este mai puternica. ;a si la carburare in fazele gazoase urmeaza operatiile cum sunt calirea si maleabilizarea O re+enirea

;uptor de carbonitrare, carbonitrizare calire

+ersiune de cuptor pentru carbonitrare, carbonitrizare fara cadru cu baie de prin +acuum

1R

Otelirea "rin nitrareC nitri,are 2i nitrocarburarea*

&a nitrare re2"ecti4 nitri,are in cuptoare difuziunea de azot are loc la temperaturi mici de ,..N;-,,.N;. Sursa este amoniacul. In acest fel are loc difuziunea azotului in otel, care se depoziteaza intre locurile din structura cristalina. 1cest lucru duce la o tensionare a structurii cristaline si automat la o durizare a materialului. Bu mai este necesara o calire aceasta nemai a+and la baza formarea unui strat de martensita. &a racire se elimina partial nitriti. &a nitrocarburare se adauga pe langa azot si carbon obtinut din monoxid de carbon si idrocarburi in faza gazoasa. ;arbonul se regaseste numai la marginea materialului, deoarece solubilitatea sa in otel este mica acesta continand de2a azot, in acest fel difuziunea fiind destul de proasta. &a racire se formeaza carbonitrati. 9impul necesar durizarii prin nitrocarburare este mai mic decat la nitrare. )telurile nitrate si carbonitrate au o suprafata subtire foarte dura si foarte glisanta dar care nu e foarte buna la uzura iar rezistenta la rupere este mica. %ensitatea suprafetei are o rezistenta mare la coroziune si poate fi mai usor polizata.

cuptor de nitrare cu ota

cuptor de nitrare in doua trepte

>*A'TI>ITATE DE LA.ORATOR
In cadrul laboratorului de <etode si 7rocedee 9e nologice s-a discutat tema 7rocesul de Incalzire prin inductie electromagnetica.1m discutat despre a+anta2ele si deza+ant2ele acestui procedeu,la ce ne a2uta, unde il intalnim, unde se utilizeaza si la ce ne este de folos in +iata de zi cu zi. %e asemenea am studiat urmatoarea 3lan2a 4 -*lemente componente ale 'reu,etului TAM&AT 'u"tor N"entru to"irea otelului* Be-a fost prezentat un generator de inalta frec+enta"D.I.H.$ 4

@.

-un transformator"de adaptare L... #z$ -bloc comanda. -bloc electronic con+ertor de frec+enta."c opper electronic pe baza de tiristoare industriale$

>I*'ON'LU/II
In concluzie4 - incal,irea "rin inductie electro-agnetica este o incalzire rapida cu o inertie termica redusaA - densitatea de putere in2ectata in piesa poate atinge +alori de peste 1... /0Om@ A - puterea disipta se dez+olta direct in piesa de incalzit A - spatiu ocupat de instalatiile de incalzire prin inductie este redusA - impactul ecologic redus"minim$-acest procedeu nu presupune dega2area unor gaze noci+eA - contact "fara aplicarea din exterior a unor electrozi$ si incalzirea directa a pieselor "fara sursa exterioara de caldura$A - oxidare minima, calitate uniforma a materialului prelucratA - timp minim necesar pentru pregatirea instalatiei pentru, lucru, reglare rapida, munca curata si neinsemnate deran2amente datorite radiatiei termice. 7utem spune ca este cea mai sigura si cea mai utila metoda in sec xx-lea.*ste cea mai benefica, cand ne referim la gradul de poluare si totodata la scutirea de energie electrica. 1cest procedeu permite automatizarea si robotizarea preocedeelor te nologice sau a linilor de fabricatie pentru ca putem controla parametrii acestora."temperatura$ Ten2iuneC 3rec4entaA"ara-etrii electrici Randa-entul ridicat al in2talatieiOOO"e2teP(Q*******ga, +(-%(Q* Incal,irea "in inductie e2te utili,ata pentru topirea sau mentinerea in stare topita a metalelor sau alia2elor, pentru incalzirea recipientilor, pentru incalzirea in profunzime a semifabricatelor care uremeaza a fi prelucrate la cald, pentru tratamentul termic superficial, pentru incalzirea recipientilor, pentru sudarea si lipirea metalelor, etc

>II* .I.LIO!RAFIE
1$carti din biblioteca personala, @$ SI*<*BS H)G<*&- UB% 91J*&&*BJU;# HU*G S91G/S9G)<-IBD*BI*UG*,

@1

<emoratorul inginerului electrician,editura te nica Jucuresti 1RI1, "traducere din limba germana,cu adaptari la conditiile din Gomania$, ?$internet -SSS.SiCipedia.com, F$1cti+itatea din cadrul laboratorului de <etode si 7rocedee 9e nologice.

@@