P. 1
Incalzirea Prin Inductie 1

Incalzirea Prin Inductie 1

|Views: 29|Likes:
Published by Laurentiu Tanase
INCALZIREA PRIN INDUCTIE ELETROMAGNETICA
INCALZIREA PRIN INDUCTIE ELETROMAGNETICA

More info:

Published by: Laurentiu Tanase on Nov 19, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/30/2014

pdf

text

original

1

Facultatea de„Inginerie Electrica” Laborator de METODE I &RO'EDEE TEHNOLO!I'E

MARIN MIHAI-ALEXANDRU !ru"a#$%$ E Data# ()*($*+($$

&rocedeul de incal,ire "rin inductie electro-agnetica

I*NOTIUNI DE .A/A
Inductan0a este o mărime care caracterizează producerea fenomenului de inducţie electromagnetică într-un circuit electric, egală cu raportul dintre fluxul magnetic Φ ce străbate un circuit şi intensitatea curentului electric ce produce acest flux. Unitatea de măsura în SI este enr!"#$. %acă fluxul Φ este produs de curentul electric ce străbate circuitul considerat, & se numeşte inductan'ă proprie "sau coeficient de autoinduc'ie$, iar dacă fluxul este produs de un alt circuit, se numeşte inductan'ă mutuală "sau coeficient de induc'ie mutuală$.

IN'AL/IREA &RIN INDU'TIE
Incalzirea prin inductie electromagnetic are la baza efectul ()U&* al curentilor indusi, ca urmare a patrunderii campului electromagnetic intr-o piesa conductoare situate intr-un camp magnetic +ariabil in timp."cuptor cu rezistenta, inductor, generator,-./0$. Incalzirea prin inductie este procesul de incalzire prin care in piesa de lucru caldura este produsa prin curentii electrici ce apar in piesa datorita inductiei electromagnetice. 1cest proces de incalzire se poate aplica numai in cazul materialelor bune conducatoare de electricitate. Incalzirea prin inductie ofera posibilitatea incalzirii, in timp scurt, la temperaturi in 2urul punctului de topire, a suprafetei sau a intregii sectiuni trans+ersale a pieselor definite ca

1

In2talatii cu 3rec4enta indu2triala Inductorul este conectat fie direct. la topire si sinterizare. %omenii de aplicareA incalzirea metalelor si pieselor marl de otel si topire prin inductie. . In functie de puterea 7 si timpul de incalzire t. In cazul unor puteri mici absorbite se poate renunta la transformatoarele intermediare si la condensatoarele de compensare..este caldura specifica a materialului <.subtiri. in cazul instalatiilor de 2oasa si medie frec+enta.. piesa de lucru poate fi incalzita cu cresterea temperaturii 89 dorita 4 8T : P•t /C•M unde4 . Intrucit reactanta inducti+e a inductorului.. In cazul oscilatoarelor de mare frec+enta. aparata2ul de comutatie si cablurile de conexiune din circuitul de alimentare se dimensioneaza numai pentru puterea de Iucru.in functie de dimensiunile materialului piesei si de programul necesar de incalzire. bobinele de inductie sint compensate pana la cos = > 1 prin condensatoare. respecti+ @. calire si formare la cald pina. @ . este foarte mare comparati+ cu rezistenta lui efecti+a. lipire. 1 indica adincimea specifica de patrundere. In procesele de incalzire prin inductie se utilizeaza surse de frec+enta +ariabila. bobina de inductie monofazata este com-pensate simetric cu bobine de impedanta si condensatoare. %omeniul de aplicare se extinde de la procese de uscare.generatoarele de medie frec+enta. ori mai mari decit adincimea de patrundere specifica.5a care curentul scade la +aloarea I.masa materialuiui ce trebuie incalzit.6exp"1$. 1dincimea de patrundere scade cu cresterea frec+entei . aceste condensatoare fac porte componenta din circuitul oscilant si deci sint incluse in generatorul de inalta frec+enta. sub sarcina cu piesa de incalzit. ori. fie prin transformator la sursa de putere printr-o conexiune mono sau trifazata. Incalzirea electrica poate fi aplicata cu a+anta2e economice numai acolo unde dia-metrul si lungimea piesei sint de ?. %eci transformatoarele. 3aloarea curentului Indus se reduce cu distanta de patrundere x in piesa de lucru conform functiei4 (-x/∂)б Ix = I0 ℮ unde4 I0 este curentul la suprafata piesei . In multe cazuri.

generatoarele &orenz si DUE.. . modulindu-se astfel fluxul magnetic stabilizat.... . In acest scop se utilizeaza rotoare canelate..In2talatii de -edie 3rec4enta . . pentru a se modifica in timp prin caneluri reluctanta magnetica a intrefierului cu frec+enta dorita.. pentru reglarea utila2ului. ori puterea debitata de generatorul de medie frec+enta.?.. %imensiunile timpurilor standardizate de con+ertizoare de curent continuu sunt4 . C0A @. 9rebuie a+ut gri2a ca la reamplasarea cablurilor de forta toate legaturile si in special cele de la condensatoare. 1 C#z. 'onden2atoarele 2unt "roiectate 2"ecial "entru ten2iunea 2i 3rec4enta i-"u2a* 7uterea absorbita este aproximati+ de F. 1. .1. sa fie cat se poate de bine ferite de cimpuri de inductie. C0 A @.mutatoare statice de frec+enta4 ? .@. supra+eg ere si dace este necesar. 7ierderile de caldura care rezulta sint preluate printr-o racire suplimentara "prin introducerea de aer din afara sau de lic id de racire$ sau se reduc la minimum prin utilizarea unui material special a+ind pierderi mici dielectrice "St!roflex$.con+ertizoare rotati+e $( C#z.. #z. <asinile care lucreaza pe acest principiu Sint masinile omo polare cu bobina2 de excitatie inelar.. . .. C0 4 F. %ensitatea puterii debitatefiind ridicata. 1parata2ul electric include aparatele necesare pentru mane+ra pentru comanda. 7artea electrica a sc emei include con+ertizorul mecanic de curent "ce foloseste un motor asincron de actionare$. bateria de condensatoare poate fi mica.@ . toate elementele de mane+ra si condensatoarele sint montate in celule. &a instalatii mici. aparata2ul electric si bateria de condensatoare.urentul de medie frec+enta este obtinut dintr-un con+ertizor rotati+ sau un mutator static de frec+enta proiectat pentru o frec+enta bine determinata. Bumarul de poli ai generatorului pentru o turatie dinainte stabilita determina frec+enta generatorului "con+ertizorului$ care pentru frec+enta peste 1 C#z lucreaza pe principiul cimpului unidirectional +ariabil. F C#z. C0.@...

Inductoarele in forma de bara cu o singura infasurare pot fi diferite in ceea ce pri+este latimea neta . %omenii de aplicare 4 incalzirea partiala.. . Uneori inductorul este ec ipat cu bobine de scurtcircuitare din fier "din tabla laminata.. 3ariatia cu temperatura a caracteristicilor electrice ale piesei este compensata prin +ariatia frec+entei atit in cazul con+ertizoarelor statice de medie frec+enta cit cazul generatoarelor de inalta frec+enta.. recoacere Inductorul "entru incal. cu un singur eta2. presare... in cazul frec+entelor inalte$.. inglobat. #z A F. . sudare. sau inductor tip ac$. 7utere 4 ?. in cazul frec+entei industriale si medii sau din materiale din ferita... Gadiatia de energie de inalta frec+enta trebuie mentinuta la un ni+el redus. C0$ A Hrec+enta4 .. putinduse adapta la o gama larga de piese. frec+enta consta de regula din infasurarea primara a transformatorului de iesire de inalta frec+enta. Inductanta circuitului oscilant de inalta. normalizare.onectarea la sursa de alimentare. C0. ... .. . 9ensiunea este data de redresorul de inaite tensiune.@ . C#z. 7utere 4 $ . Inductorul pentru incalzire este realizat in cele mai multe cazuri din cupru. iar datorita densitatilor mari de curent se pre+ede apa de racire suplimentara prin conducte de apa. de exemplu pentru calire. in cazul calirii. calire si topirea prin inductie.. . In2talatiile de inalta 3rec4enta 1ceste instalatii produc inalta frec+enta prin oscilatoare cu tuburi autoexcitate. inductor de suprafata.... .F . %omeniul de aplicare4incalzirea pentru for2are. laminare.aracteristicile tipurilor standardizate de astfel de generatoare Sint urmatoarele4 Hrec+enta4 ?. F .ire 1cesta este in general adaptat formei suprafetei piesei "de exemplu 4 inductor inelar. C0"in cazuri speciale pina la I..?.@ . in ma2oritatea cazurilor se realizeaza printr-un transformator. C0.1. sudare. C#z.

iti4e -ecanice ane5e Se utilizeaza dispoziti+e speciale pentru transportul pieselor de incalzit "incluzind introducerea. incalzirea directa a pieselor "fara sursa exterioara de caldura$. 7iesa de prelucrat poate fi mentinuta pe toata. calitate uniforma a materialului prelucrat. Incalzirea prin inductie folosita la deformarea la cald. 3iteza de transport sau ciclul de operatii se adapteaza la +itezele de lucru ale benzii productie sau ale presei de for2are.ire "rin inductie Incalzirea fara contact "fara aplicarea din exterior a unor electrozi$. durata tratamentului termic in dispoziti+ul de incalzire "incalzire statica$ sau poate fi deplasata de-a lungul instalatiei de incalzit "incalzire cu piesa mobila$. oxidare minima. . lucru. te+ilor . Jobinele de inductie trebuie sa aiba o lungime suficienta pentru a se asigara o incalzire adec+ata si satisfacatoare in profunzime "de la suprafata pina in miezul piesei $. 9impul minim de incalzire este in functie de dimensiunile piesei. Intrucit curentul indus incalzeste direct suprafata materialului supus tratamentului timpul de incalzire al otelului este considerabil mai scazut decit in cazul unei incalziri indirecte. impreuna cu inductorul pentru incalzire. recoacere. conductibilitatea termica si raportul dintre adincimea de patrundere si diametrul piesei de lucru. Instalatia poate fi incorporata intr-o linie de productie "automata sau neautomata$ cu a2utorul unor dispositi+e speciale.7entru obtinerea unor ba+uri minime si unor pierderi prin radiatie termica scazute se utilizeaza instalatii de frce+ente cit mai 2oase . masina de sudat automata sau de calire automata. reglare rapida. extractia si racirea piesei$. 7rintr-o proiectare adec+ata a dispozitiei bobinelor inductoare. 1cestea. Se folosesc in mod obisnuit instalatii de frec+enta medie si industrialaA mai rar inalta frec+enta. A4anta6ele "roce2ului de incal.Di2"o. ca de exemplu in cazul barelor. 7rin aceasta se obtine eficienta cit si timp de incalzire con+enabile . timp minim necesar pentru pregatirea instalatiei pentru. munca curata si neinsemnate deran2amente datorite radiatiei termice. . formeaza instalatia de incalzire prin inductie "cunoscuta si sub numele de cuptor cu inductie$. sirmelor sau al taglelor sau blocurilor de otel "incalzire pe portiuni$. in cea mai mare parte din cazuri este posibil sa se obtina a o incalzire numai in anumite portiuni "incalzire partiala$. topire si sinterizare.

In aceste cazuri este mai utila folosirea unui sistem de bare sectionate.-F. 1cest lucru se obtine cu atit mai usor cu cit se foloseste un numar mai mare de con+ertizoare legate in paralel sau cu cit se micsoreaza puterea nominala a fiecarui con+ertizor.-... este stiut ca randamentul con+ertizoarelor mari este mai ridicat. pina la -. astfel ca in toate conditiile de lucru sa se obtina un randament mai bun si un consum minim de curent. de greutatea materialuluiKcare strabate instalatia si de proprietatile materialulul ce urmeaza a fi incalzit.. pentru ca ele sa fie intotdeauaa incarcate aproximati+ la sarcina nominala.. si L. In aceste conditii generatoarele care debiteaza in paralel pe retea trebuie sa poata fi conectate sau deconectate. C0.. C0.. 7e de alta parte. C0 pentru a incalzi o tona de otel. 7entru anumite scopuri este necesara mentinerea constanta a puterii debitate sau a curentului debitat si posibilitatea +ariatiei continue a frec+entei. 9ensiunea barelor se regleaza la o +aloare constanta. - . &a puteri mari se utilizeaza sistemul barelor multiple. in care caz se utilizeaza in retea sc imbatoare statice de frec+enta. iar puterea de medie frec+enta absorbita +ariaza in limite largi..M depinzind de materialul respecti+. %e regula este necesara o putere de inductie de ?. 9inind seama de randamentul con+ertizorelor rotati+e este necesara in aceste cazuri o putere de circa F.. 7ina in prezent s-au construit sisteme de bare a+ind o putere de .&uterea ab2orbita 7uterea absorbita de la reteaua de alimentare este in functie de temperatura de regim. Gepartizarea puterii in instalatiile de incalzire cu inductie " retele de media frec+enta $ 1colo unde exista multe puncte de incalzire cu operatii mai mult sau mai putin simultane. Gandamentul inductorului +ariaza in acest caz intre F. care la ne+oie pot fi grupate in cite+a subgrupe. este intotdeauna 2ustificata realizarea unei instalatii de frec+enta medii cu mai multe con+ertizoare de frec+enta rotati+e si citi+a consumatori... iar costul acestora raportat la puterea debitata este mai scazut. In final este necesar ca puterea aleasa a con+ertizorului sa se afle intr-un raport rational cu +aloarea medie a puterii dega2ate la punctul de incalzire respecti+. care cer sa fie alimentate in frec+enta medie.

9emperaturile de calire in cazul incalzirii prin inductie se situeaza intre L. 1ceste temperaturi pot fi atinse in fractiuni de secunda. bolturilor.frec+ente inalte de ?. A4anta6ele calirii "rin inductie 7iesa de lucru ramine rece in cea mai mare parte. I . disiparea de caldura catre interiorul piesei de lucru este asa de mica.. si L C0Ocm@ 7uterea necesara este o functie de temperatura. 7iesele pot fi astfel in mod frec+ent prelucrate pina la forma lor finala in stare necalita. cremalierelor etc. masini agricole. si 11. niturilor elementelor de transmisie.'alirea "rin inductie 1ceasta operatie este executata.. 7entru axe cu solicitari mari si pentru piese cu destinatii similare se poate realiza o calire adinca in +ederea cresterii rezistentei la oboseala..ari . 7ot fi facute astfel economii in pri+ita operatiilor de finisare care sint costisitoare.?M.frec+enta medie de @ ping la 1. *ste suficienta supra+eg erea printr-un personal mediu calificat. fiind calite ulterior.. masiniunelte.. In ma2oritatea cazurilor este incalzit numai un strat subtire superficial pina la temperatura de calire "calirea contra uzurii$.alirea prin inductie este utilizata la calirea diferitelor repere pentru auto+e icule. C0.. astfel ca este garantata o calitate uniforma. C#z A .. 7rin calirea imediat urmatoare.N. incit se obtine o zona calita precis conturata . astfel incit solicitarile termice create sint neinsenmate. Utili. 7unctul de plecare pentru e+aluarea capacitatii de calire prin inductie a unui material este continutul de carbon de cel putin . ec ipament de constructie. Sint necesare puteri ale generatoarelor de calire de @ pina la . <#z.. o putere intre . &imite de frec+enta4 . in general. ca si a axelor. 'on2u-ul de "utere In functie de frec+enta se poate transmite suprafetei. de dimensiunile piesei de regimul de lucru si de adincimea stratului calit.Bumeroase loturi de piese sunt supuse unui tratament de incalzire identic. pinioanelor. cu instalatii de frec+ente medii sau inalte. in +ederea calirii.. *ste posibila automatizarea procesului de calire si includerea masinilor de calire intr-un flux te nologic.. C#z ping la 1.

II*INDU'TIA ELE'TROMA!NETI'A $8TEN IUNEA ELE'TROMOTOARE INDU 9 :I LE!ILE EI INDU'.N. 7entru aceasta operatie se utilizeaza alia2e de lipit tari si moi din comert si agenti de decapare sau gaz de protectie. Do-enii 2"eciale Uscarea si topirea pentru metalizari pe metale. "zona mica de inncalzire$ gama de inalta frec+enta este cea mai fa+orabila.Li"irea 72udarea8 "rin inductie In acest scop este utilizat ec ipament de medie si inalte frec+enta. mai ales la incalzirea partiala a suprafetelor de sudat. 7entru piese cu pereti mici si subtiri. 7uterea necesara este situate intre . iar pentru piese a+ind pereti grosi si cu suprafete mari "zona larga de incalzire$ este indicata gama de frec+ente ridicate si medii. 9emperaturi de lucru4 . normalizarea " detensionarea $ cusaturilor de sudura. 7entru aceste scopuri este preferabil a se foloseasca frec+ente medii si industriale.acul gal+anometrului nu de+iază .ircuitul unei bobine se înc ide printr-un gal+anometru . A .. . A Sint necesari de asemenea agenti de topire si gaze de protectie.&a introducerea unui magnet în bobină se constată că acul gal+anometrului de+iază atPta timp cPt magnetul intră în L . 7uterea necesara este dictata de dimensiunile locului de imbinat . de temperatura de lucru si de golul dintre piesele de imbinat. pina la 11. *l a constatat că prin +aria'ia unui cPmp magnetic se poate produce curent electric.1 si @ C0Ocm@. BeexistPnd generator în circuitul electric ..IA ELE'TROMA!NETI'9 <ic ael Harada! a descoperit fenomenul de induc'ie electromagnetică în 1L?1. normalizarea. formarea la cald.. recristalizarea.N. Horma si dimensiunile marginilor de sudat sint factori importanti in calitatea sudurii. Utilizarea principala este in productia de masa pentru sudarea metalelor. incalrea.pentru lipituri moi sub F.pentru lipituri tari F.. in scopul eliminarii straturilor de oxizi la locul de lipire.

Qntre capetele conductorului apare o tensiune e. Gaportul dintre +aria'ia fluxului magnetic şi inter+alul de timp în care se R . . sunt şi alte mi2loace de +aria'ie a fluxului magnetic inductor.onform legii ac'iunilor reciproce H:-H.m.7rin urmare .a urmare conductorul mobil +a fi supus unei for'e electrice H :JI l. +aria'ia fluxului inductor. Se ob'in aceleaşi rezultate dacă magnetul rămPne fix şi se mişcă bobina .e. a+Pnd ca urmare încărcarea negati+ă a capătului 1 şi poziti+ă a capătului . este ac'ionat de o for'ă exterioară H. într-un inter+al de timp dt. FENOMENUL DE &RODU'ERE A UNEI TEN IUNI ELE'TROMOTOARE <NTR-UN 'IR'UIT 'ARE <N'ON=OAR9 UN FLUX MA!NETI' >ARIA.Hluxul magnetic poate +aria prin mişcarea circuitului constat . Un asmenea curent se numeşte curent indus. %e exemplu.m. . producPnd curentul mediu I. indusă durează numai atPt cPt durează cauza sa. fluxul magnetic +ariază printr-un circuit care stă nemişcat într-un cPmp magnetic +ariabil . .IE ELE'TROMA!NETI'9* 3aria'ia fluxului magnetic inductor poate fi produsă prin diferite metode. QB aceste condi'ii d&:-JI l dx .&a scoaterea magnetului din bobină acul gal+anometrului de+iază în sensul opus celui precedent .bobină . %eoarece d0:eIdt. %atorită deplasării in cPmpul de induc'ie J.. efectuPnd lucrul mecanic d&:H dx. ca urmare a efetuării lucrului mecanic d& asupra sistemului material.um am amintit mai înainte. asupra fiecărui electron liber din conductor +a ac'iona o for'ă lorentziană f.onform legii conser+ării energiei.%in cele arătate pPnă aici rezultă că t. . pentru circuit.onductorul mobil de lungime l:1. +8 M9RIMEA TEN IUNII ELE'TROMOTOARE INDU E Se poate deduce expresia generală a legii induc'iei electromagnetice pe baza conser+ării energiei .la mişcarea magnetului în bobină ia naştere un curent electric . el +a trece într-o stare căruia îi +a corespunde o creştere a energiei electrice cu o +aloare d0:d&.IL E NUME:TE INDU'. tensiunea indusă e de+ine t. %acă se înc ide circuitul 1. care-l deplasează pe o lungime foarte mică dx:11 .dar re+ine la zero cPnd magnetul se opreşte . d&:Jildx:eIdt.%1.e.

Hluxul +aribil poate fi produs fie prin mişcare relati+ă a unui magnet fa'ă de spiră. Autoinduc0ia se produce nu numai la stabilirea sau întreruperea unui curent. *l mai poate fi produs prin +aria'ia curentului electric din însăşi spira indusă. Qn cazul cPnd bobina indusă nu are circuitul înc is. care are liniile de cPmp înc ise . <axSell a demonstrat teoretic şi experien'ele au confirmat că4 THenomenul de induc'ie electromagnetică se produce datorită unui cPmp magnetic +ariabil . %eci.e.%acă acest conductor formează circuit înc is. c iar în absen'a unui circuit . efectul direct al +aria'ieie fluxului este apari'ia cPmpului electric indus în regiunea circuitului. adică în unită'i SI.IE Qntr-o spiră ia naştere curent indus atunci cănd +ariază fluxul magnetic prin suprafa'a delimitată de spiră. indusă să fie exprimată în +ol'i. indusă . *ste e+ident că . 1cest raport poartă numele de +aria'ie a fluxului magnetic inductor. dacă în regiunea fluxului magnetic +ariabil s-ar găsi un conductor cPmpul electric indus ar pune în mişcare electronii liberi din el . fie prin +aria'ia curentului dintr-un circuit +ecin. . dacă ea intersectează un flux +ariabil. adică. %eci . indusă.urentul de induc'ie este determinat de existen'a cPmpului electric . . Qn absen'a circuitului . prin +aria'ia fluxului magnetic ia naştere un cPmp electric indus .m. ) asemenea bobină se comportă ca un generator electric în circuit desc is4 între capetele bobinei există o diferen'ă de poten'ial egală cu t.în sens mai larg prin fenomenul de induc'ie electromagnetică se în'elege apari'ia unui cPmp electric +ariabil în regiunea în care există un flux magnetic +ariabil . 1şadar. de asemenea. ci ori de cPte ori +ariază intensitatea curentului electric din circuit. prin ea nu circulă curent indusA în circuitul ei încă ia naştere o t. legea induc'iei electromagnetice se enun'ă astfel4 9ensiunea electromotoare indusă este propor'ională cu +iteza de +aria'ie a fluxului magnetic inductor.în general +ariabil . +a trebui ca fluxul de induc'ie în rela'ia 1 să fie exprimat în Seberi.a t.produce această +ara'ie reprezintă cantitatea cu care +ariază fluxul inductor într-o unitate de timp. în unită'i SI.m. atunci ia naştere curentul indus .m. ca efect al tensiunii electromotoare induse.IA &RODU'EREA FENOMENULUI DE AUTOINDU'. Autoiduc0ia este induc'ia electromagnetică produsă într-un circuit datorită +aria'iei curentului care circulă prin acel circuit.e. . 1.e. care 2oacă astfel şi rolul de inductor. @$ AUTOINDU'.

II FOU'AULT <N TEHNI'9 $*'uren0ii turbionari sunt folosi'i pentru posibilitatea de frPnare electromagnetică.IONARI &RODU'EREA 'UREN. Qntre polii unui electromagnet puternic B S se lasă să penduleze o placă metalică 1.urentul de intensitate I care circulă printr-un circuit generează în 2urul său un cPmp magnetic de induc'ie J.I TUR.INDU'. )scilPnd. propor'ională cu I. Induc'ia unui Daca toate liniile campului unei o ine stra at prin spirele celeilalte! cupla"ul este maxim# In general cand ma"oritatea liniilor de camp sunt inlantuite de am ele o ine! cupla"ul se numeste strans$ in ca% contrar! cupla"ul este sla # &ariatia curentului dintr-o o ina induce t#e#m# in a doua o ina' inductia mutuala# %*'UREN. care se află în cPmpuri magnetice +ariabile sau se mişcă în cPmpuri magnetice consolate. la amortizarea oscila'ilor acului indicator al instrumentelor de măsură. Hactorul de propor'ionalitate & se numeşte coeficient de induc'ie proprie sau inductan'ă a circuitului. la reglarea mersului uniform al discului contorului electric e +*For-area curen0ilor Foucault în conductoare masi+e are ca urmare încălzirea 11 . Qnlocuind placa 1 cu altă placă crestată 1 oscila'iile ei se amortizează lent. )scila'iile ei se amortizează imediat.ILOR TUR.IA UNUI 'IR'UIT . care încon2oară liniile cPmpului magnet 'UREN. placa intersectează liniile cPmpului magnetic şi în ea se nasc curen'i induşiAaceştia se înc id în cercuri.IONARI 1ceşti curen'i induşi iau naştere în mase metalice.

QntrucPt creştereara rezisti+ită'i materialului este importantă pentru diminuarea intensită'ii curen'ilor turburari. %*&roce2ul de ?nc@l.. tolele se fabrică din fier cu siliciu.t.c. frec+enta foarte ridicata$ -electronica -indu2tra ali-entara "pentru plite e. Henomenul se poate ilustra lăsPnd să treacă un curent alternati+ timp de un minut printr-o bobină cu miez masi+ de fier. costul este ridicatU -prezenta instalatiilor de racire care implica structura ec ipamentului. De.A ( 3or-are electricaD ECF7G8 IA IE linile de ca-" electric 2unt incHi2eD de"endenta intre den2itatea de curent 2i ca-" electricD UC3 1@ . -cu cat frec+enta si puterea creste. se construiesc miezuri din plăcisub'iriizolate între ele.irii "rin inductie -in -etalurgie pentru efectuarea unor tratamente termice4recoacere. calire. Substan'ele feromagnetice utilizate pentru miezurile bobinelor de înaltă frec+en'ă au rezisti+itate mare."se folosesc pentru topirea metalelor. la topirea metalelor etc.#z$. 1cest fenomen se foloseşte la călirea pieselor. nu este permisă încălzirea miezurilor transformatoarelor.. Jara se încălzeşte.CH Di4 . incalzirea inaintea for2arii 1. $ -indu2tria con2tructoare de autoturi2-e --edicina "cuptoare cu creuzet pentru topirea aparatelor dentare..Bdt inductia circuitului in J: VW .ari ale incal.$ III*TRAN &UNEREA IN TEORIE legea de Rot HA 6 legea circuitului -agnetic in 3or-are rot EA -1. 7entru a se e+ita apari'ia curen'ilor turbionari de intensitate mare.a4anta6e -pretul ec ipamentelor aferenteA generatorul electric-con+ertizor static. 1stfel. . re+enire. al bobuinelor."L.ire a conductoarelor -a2i4e este însă dăunător în multe cazuri. al maşinilor rotati+e.puternică a acestora... A&LI'ARE******Utili.

M 5 I I( " X( X: adancimea de patrundere X:3T@YOZV: @ ρ O @πγoγn >. +iteza de incalzire si racire.M" M HoJe-5BKA#"x$ XAKAL#:#.. durata de mentinere la temperatura de incalzire.@OX:1O. 9ratamentele se aplica pieselor metalice si nemetalice cu scopul de a obtine anumite proprietati fizico-mecanice. Jaza teoretica a tratamentelor termice o constituie transformarea structurala in fuctie de +ariatia temperaturii.?3TYOVrf ps:[s:Y#. mentinerea. 7arametrii unui tratament termic sunt4 temperaturade incalzire. incalzirea unei piese cu anumite +iteze de racire si incalzire..? ρ ∗ γ ∗ f ∗ (o @ f:8 5 ps:densitatea puterii pe suprafata 5A X Trata-ente ter-ice 7rin tratament termic se intelege succesiunea de operatii te nologice ce constau prin intretinerea.. TT tI tR Ar 1? .Te-XOX:#cOe L-.

si 1?R@N. .arbonul. 1ceste faze sunt descriese in ]%iagrama de ec ilibru fier-carbon] aici o prezentare mai simpla4 1F . care sunt diferit de mari si care cauzeaza diferite distorsiuni ale retelei atomice.ireC otelire )telul este un alia2 din fier si carbon.. cobaltul. &a un continut mai ridicat de carbon in fier se formeaza ledeburita.areC reincal.u cat distorsiunile sunt mai puternice.@M si -. in functie de fazele prin care trece. care au marimi diferite si care la inmagazinarea atomilor de carbon duce la diferite distorsiuni ale structurilor cristaline O atomice. . este in structura cristalina cubica cu fete centrate "faza V$ care se numeste si austenita si care intr-un inter+al foarte mic formeaza o retea cristalina cubica cu +olum centrat numita si faza X sau XHe. in structura cristalina cubica cu +olum centrat "faza \$ si se mai numeste si ferita.M.arbonul migreaza in timpul transformarii pe pozitia cea mai fa+orabila a structurii. structura cristalina sufera transformari si trece in diferite faze cum ar fi faza de formare a austenitului. Hierul pur se afla de la temperatura ambianta pana la temperatura de R11N. se regaseste in diferite interstitii sau modificari cristaline. sau separari de grafit. In functie de reteaua cristalina. a feritului si faze mixte. o faza de amestec dintre austenita si cementita. %eseori se aliaza si cu alte metale cum ar fi cromul. carbonul se regaseste fie in forma tetraedrica sau octaedrica a retelei cristaline a fierului. . &a racirea lenta a otelului dupa turnare. Un amestec de ferita cu cementita se numeste perlita.apacitatea de absorbtie a structurii cristaline a fierului este limitata iar cand la racire se atinge solubilitatea maxima de carbon in otel. intre R11N.&a temperaturi mai inalte.. care modifica de asemenea structura otelului si a retelei atomice. se produc separari de cementita. He?. . manganul.. unde procentul de carbon se regaseste in limitele normale de .I>*EXEM&LE DE TRATAMENTE TERMI'E I 'U&TOARE • &relucrarea la cald a otelului 'u"toare "entru recoacereC calireC -aleabili. etc. cu atat otelul este mai calit.

N. si are ca scop inlaturarea tensiunilor din piesa prelucrata.. are loc la temperaturi ridicate intre 1. 1.. si 1?. temperatura pentru recoacerea de normalizare creste pana la R.A la oteluri cu continut mic de carbon. care sunt impartite egal peste piesa.are se intelege re+enirea la formele cristaline initiale unei deformari la rece. pentru a reduce rezistenta si duritatea otelului astfel incat sa se poata efectua mai usor deformari plastice si mecanice. de dorit in anumite cazuri particulare. a atomilor straini. incalzire se are in +edere aducerea la o anumita temperatura a piesei de prelucrat dupa care se urmareste o racire lina. In acest fel se pot urmari mai multe obiecti+e cum ar fi4 Maleabili. 7rin recoacerea de rectri2tali. 9emperaturile obisnuite sunt cuprinse intre -L. in structura cristalina.are 2i recoacere a otelului in cu"toare &a recoacere. Recoacerea de o-ogeni. temperatura de recoacere este putin sub L..N. Recoacerea de deten2ionare are loc la temperaturi mici cuprinse intre FL.area totalaunde se urmareste marirea cristalitelor care au ca efect micsorarea rezistentei si a duritatii materialului.N..N.. si are ca rol o impartire egala.are a otelurilor este una din principalele procedee de prelucrare la cald.N.N si I..N. tensiuni care se formeaza la deformari mecanice sau la di+erse prelucrari.N.. Recoacerea de nor-ali.are dureaza pana la @ zile.. 1re ca obiecti+ formarea unei structuri fine de cristalite.. &a oteluri cu continut mai ridicat de carbon.Trata-ente ter-ice de -aleabili. 3iteza de racire stabileste formarea fazelor cat si a proprietatilor otelului. &a recoacerea de in-uiere "globulizare$ se urmareste reducerea difuziunilor de cementita si perlita. . %e altfel nu are loc modificarea proprietatilor otelului..N.-IL. si -L. 9emperatura de recristalizare depinde de material si de gradul de deformare. 7rin acest procedeu se incalzeste piesa la temperaturi putin peste temperatura de recristalizare de obicei la temperaturi intre ..N.

. Denerator pentru obtinerea de gaze exoterme 1- . care se genereaza din idrocarburi si mai contine pe langa . 7entru a impiedica coroziunea se insufla in cuptor gaz exoterm. temperaturile pot a+ea +ariatii inseminate. e.uptor pt recoacere in normalizare otel cuptor pentru maleabilizarea sarmelor de 'alirea otelului 'alirea consta in incalzirea pieselor din otel la o temperatura determinata din diagrama He. &a otelurile aliate.N.N.u. *xotermele se pot obtine cu un generator de gaze.)@ si #@). si cu continut mare de austenit. ulei.c.. . urmata de o racire rapida in apa... Otelirea in cu"torul de calire &a operatiunea de calire a otelului nealiat se incalzeste in prima faza piesa ce urmeaza a fi prelucrata. B@...t. pt a obtine o zona la suprafata piesei calite cu o duritate sprita. la o temperatura intre L.) si #@.-R. daca e cazul unui otel cu continut scazut de carbon.

area 2au re4enirea otelului in cu"toare de re4enire %upa calirea otelului acesta de+ine foarte dur.. nu mai au loc sc imbari la ni+el structural iar otelul de+ine moale. rezulta o imbogatire cu atomi de carbon in zona cu defecte ale structurii atomice a otelului martensitic."alarea "ie2elor %upa calirea in ulei sau emulsii este necesara o spalare a pieselor inainte de a intra in cuptorul de maleabilizare. practic toti atomii de carbon parasesc pozitiile nefa+orabile ale structurii iar la temperatura de F.. atomi de carbon incep sa migreze din pozitiile nefa+orabile ale structurii. 7este temperatura de ?@. deoarece trebuie sa isi pastreze duritatea si la temperaturi inalte. Incepe eliminarea de cementita. calirea.N. molibden si Solfram. 1stfel toti acesti pasi cum ar fi incalzirea. &a inter+alul de temperatura de sub 1.N.. dar si foarte casant. 1I .N.alirea secundara este importanta pentru prefabricate. Hirma /o!o +a prezinta o gama intreaga de astfel de masini de spalat totodata existand si posibilitatea integrarii masinilor de spalat in cuptoare de calire. spalarea si re+enirea se pot face cu o singura instalatie. In general odata cu cresterea temperaturii de maleabilizare O re+enire scade si duritatea otelului. duritatea ia amploare in acest inter+al de temperatura cand se fac cedari de carbizi. +anadiu. &a otelurile aliate cu crom. &a temperaturi intre 1. Spalarea dupa calire Maleabili. care are ca efect decolorarea piesei. 1cest efect se poate contracara prin reincalzirea piesei. &a contact cu aerul ia nastere o oxidare a suprafetei.N. si @..N.. &a continuarea cresteri temperaturii acest process se amplifica. 9impul necesar maleabilizariiOre+eniri este in functie de +olumul si masa piesei..

. etan sau propan si consta in mare masura din monoxid de carbon . 1 mm$. transport cu grila2e sau cu propulsie.N. 7iesa se caleste cu a2utorul unui gaz endoterm bogat in carbon. idrogen si azot. 7entru aceast proces exista mai multe procedee. 'e-entarea 2au carburarea 7rocesul de cementare se utilizeaza la otelurile sarace in carbon. Dazul endoterm se obtine cu a2utorul unui reactor de gaze din metan..oncentratia de carbon se poate creste pana la limita de solubilizare si transforma in austenita "adancimea de cca. Denerator pentru obtinerea de gaze endoterme )telul incalzit la R.). la care se caleste intregul material. Sistemele de transport intr-un cuptor cu trecere continua pot fi sisteme cu role ceramice.H. 1L . preia carbon din gazul endoterm.Calirea suprafetelor )pusul durizarii prin calire si maleabilizare O re+enire. 7rocesul de cementare se poate efectua cu a2utorul cuptoarelor continue sau cu a2utorul unui dispoziti+ discontinuu. in cuptoarele de cementare respecti+ cuptoare de maleabilizare O re+enire.N.-1. 1ici firma /o!o +a pune la dispozitie cuptoarele de tip /. Suprafata dura se poate combina cu miezul moale al materialului.. . este calirea la suprafata.

pana la R?.uptor cu propulsie si role ceramic . &a carbonitrarea peste II. carbonitrizare fara cadru cu baie de prin +acuum 1R . acest strat nu se mai formeaza.N. ceea ce duce la formarea unor nitriti pe suprafata piesei de prelucrat.uptor de carbonitrare.N..N. 1zotul se introduce la carbonitrarea cu gaz sub forma de amoniac B#? %aca operatia de carbonitrare se face la temperaturi mici de -. carbonitrizare calire +ersiune de cuptor pentru carbonitrare.a si la carburare in fazele gazoase urmeaza operatiile cum sunt calirea si maleabilizarea O re+enirea .N. Stratul durizat calit este totusi mai subtire decat la cementare. atunci azotul poate difuza si se formeaza un strat de martensita cu continut de azot si cu un strat subtire din nitrizi si carbizi.uptor continuu pentru cementarea otelului actionat cu lant Otelirea "rin carbonitrare re"ecti4 carbonitri. deoarece carbonul se poate difuza mai bine. .. in timpul incalzirii se adauga in faza gazoasa langa carbon si azot. 1zotul stabilizeaza faza de austenita si permite o calire mai blanda dar in acelasi timp cu o duritate ridicata.-II.are &a carbonitrare.. re+enire iar transformarea spre interiorul materialului este mai puternica.

N..-. deoarece solubilitatea sa in otel este mica acesta continand de2a azot..$ 4 @.ORATOR In cadrul laboratorului de <etode si 7rocedee 9e nologice s-a discutat tema 7rocesul de Incalzire prin inductie electromagnetica.H. In acest fel are loc difuziunea azotului in otel.are 2i nitrocarburarea* &a nitrare re2"ecti4 nitri. . cuptor de nitrare cu ota cuptor de nitrare in doua trepte >*A'TI>ITATE DE LA. Sursa este amoniacul. unde il intalnim.. unde se utilizeaza si la ce ne este de folos in +iata de zi cu zi. %ensitatea suprafetei are o rezistenta mare la coroziune si poate fi mai usor polizata.Otelirea "rin nitrareC nitri. &a racire se elimina partial nitriti.etului TAM&AT 'u"tor N"entru to"irea otelului* Be-a fost prezentat un generator de inalta frec+enta"D.1m discutat despre a+anta2ele si deza+ant2ele acestui procedeu.arbonul se regaseste numai la marginea materialului. )telurile nitrate si carbonitrate au o suprafata subtire foarte dura si foarte glisanta dar care nu e foarte buna la uzura iar rezistenta la rupere este mica.. in acest fel difuziunea fiind destul de proasta. Bu mai este necesara o calire aceasta nemai a+and la baza formarea unui strat de martensita. &a nitrocarburare se adauga pe langa azot si carbon obtinut din monoxid de carbon si idrocarburi in faza gazoasa. .are in cuptoare difuziunea de azot are loc la temperaturi mici de . care se depoziteaza intre locurile din structura cristalina. &a racire se formeaza carbonitrati. %e asemenea am studiat urmatoarea 3lan2a 4 -*lemente componente ale 'reu..N. 1cest lucru duce la o tensionare a structurii cristaline si automat la o durizare a materialului.I.la ce ne a2uta. 9impul necesar durizarii prin nitrocarburare este mai mic decat la nitrare.

.UB% 91J*&&*BJU. pentru incalzirea recipientilor."c opper electronic pe baza de tiristoare industriale$ >I*'ON'LU/II In concluzie4 . pentru tratamentul termic superficial. pentru sudarea si lipirea metalelor."temperatura$ Ten2iuneC 3rec4entaA"ara-etrii electrici Randa-entul ridicat al in2talatieiOOO"e2teP(Q*******ga.LIO!RAFIE 1$carti din biblioteca personala. munca curata si neinsemnate deran2amente datorite radiatiei termice. reglare rapida. /0Om@ A .impactul ecologic redus"minim$-acest procedeu nu presupune dega2area unor gaze noci+eA . @$ SI*<*BS H)G<*&. @1 .ata pentru topirea sau mentinerea in stare topita a metalelor sau alia2elor. lucru. calitate uniforma a materialului prelucratA .densitatea de putere in2ectata in piesa poate atinge +alori de peste 1.timp minim necesar pentru pregatirea instalatiei pentru.spatiu ocupat de instalatiile de incalzire prin inductie este redusA .incal.. -bloc electronic con+ertor de frec+enta.*ste cea mai benefica. pentru incalzirea recipientilor. +(-%(Q* Incal..I. cand ne referim la gradul de poluare si totodata la scutirea de energie electrica.irea "rin inductie electro-agnetica este o incalzire rapida cu o inertie termica redusaA . 1cest procedeu permite automatizarea si robotizarea preocedeelor te nologice sau a linilor de fabricatie pentru ca putem controla parametrii acestora. etc >II* . pentru incalzirea in profunzime a semifabricatelor care uremeaza a fi prelucrate la cald.-un transformator"de adaptare L. 7utem spune ca este cea mai sigura si cea mai utila metoda in sec xx-lea.contact "fara aplicarea din exterior a unor electrozi$ si incalzirea directa a pieselor "fara sursa exterioara de caldura$A ..# HU*G S91G/S9G)<-IBD*BI*UG*. #z$ -bloc comanda.oxidare minima.puterea disipta se dez+olta direct in piesa de incalzit A .irea "in inductie e2te utili.

cu adaptari la conditiile din Gomania$. "traducere din limba germana. F$1cti+itatea din cadrul laboratorului de <etode si 7rocedee 9e nologice. ?$internet -SSS.com.editura te nica Jucuresti 1RI1.<emoratorul inginerului electrician.SiCipedia. @@ .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->