1

Facultatea de„Inginerie Electrica” Laborator de METODE I &RO'EDEE TEHNOLO!I'E

MARIN MIHAI-ALEXANDRU !ru"a#$%$ E Data# ()*($*+($$

&rocedeul de incal,ire "rin inductie electro-agnetica

I*NOTIUNI DE .A/A
Inductan0a este o mărime care caracterizează producerea fenomenului de inducţie electromagnetică într-un circuit electric, egală cu raportul dintre fluxul magnetic Φ ce străbate un circuit şi intensitatea curentului electric ce produce acest flux. Unitatea de măsura în SI este enr!"#$. %acă fluxul Φ este produs de curentul electric ce străbate circuitul considerat, & se numeşte inductan'ă proprie "sau coeficient de autoinduc'ie$, iar dacă fluxul este produs de un alt circuit, se numeşte inductan'ă mutuală "sau coeficient de induc'ie mutuală$.

IN'AL/IREA &RIN INDU'TIE
Incalzirea prin inductie electromagnetic are la baza efectul ()U&* al curentilor indusi, ca urmare a patrunderii campului electromagnetic intr-o piesa conductoare situate intr-un camp magnetic +ariabil in timp."cuptor cu rezistenta, inductor, generator,-./0$. Incalzirea prin inductie este procesul de incalzire prin care in piesa de lucru caldura este produsa prin curentii electrici ce apar in piesa datorita inductiei electromagnetice. 1cest proces de incalzire se poate aplica numai in cazul materialelor bune conducatoare de electricitate. Incalzirea prin inductie ofera posibilitatea incalzirii, in timp scurt, la temperaturi in 2urul punctului de topire, a suprafetei sau a intregii sectiuni trans+ersale a pieselor definite ca

1

6exp"1$. calire si formare la cald pina.masa materialuiui ce trebuie incalzit. bobinele de inductie sint compensate pana la cos = > 1 prin condensatoare. ori mai mari decit adincimea de patrundere specifica.generatoarele de medie frec+enta. Incalzirea electrica poate fi aplicata cu a+anta2e economice numai acolo unde dia-metrul si lungimea piesei sint de ?. ori. 3aloarea curentului Indus se reduce cu distanta de patrundere x in piesa de lucru conform functiei4 (-x/∂)б Ix = I0 ℮ unde4 I0 este curentul la suprafata piesei . aparata2ul de comutatie si cablurile de conexiune din circuitul de alimentare se dimensioneaza numai pentru puterea de Iucru. In functie de puterea 7 si timpul de incalzire t.. sub sarcina cu piesa de incalzit. 1dincimea de patrundere scade cu cresterea frec+entei . fie prin transformator la sursa de putere printr-o conexiune mono sau trifazata. respecti+ @. %eci transformatoarele. este foarte mare comparati+ cu rezistenta lui efecti+a. %omeniul de aplicare se extinde de la procese de uscare. 1 indica adincimea specifica de patrundere.5a care curentul scade la +aloarea I.este caldura specifica a materialului <. In2talatii cu 3rec4enta indu2triala Inductorul este conectat fie direct. in cazul instalatiilor de 2oasa si medie frec+enta. la topire si sinterizare. @ . In multe cazuri. aceste condensatoare fac porte componenta din circuitul oscilant si deci sint incluse in generatorul de inalta frec+enta.in functie de dimensiunile materialului piesei si de programul necesar de incalzire. lipire... %omenii de aplicareA incalzirea metalelor si pieselor marl de otel si topire prin inductie. Intrucit reactanta inducti+e a inductorului.subtiri. . In cazul unor puteri mici absorbite se poate renunta la transformatoarele intermediare si la condensatoarele de compensare. bobina de inductie monofazata este com-pensate simetric cu bobine de impedanta si condensatoare. piesa de lucru poate fi incalzita cu cresterea temperaturii 89 dorita 4 8T : P•t /C•M unde4 . In procesele de incalzire prin inductie se utilizeaza surse de frec+enta +ariabila. In cazul oscilatoarelor de mare frec+enta.

toate elementele de mane+ra si condensatoarele sint montate in celule. . 1parata2ul electric include aparatele necesare pentru mane+ra pentru comanda.. &a instalatii mici. In acest scop se utilizeaza rotoare canelate. 7artea electrica a sc emei include con+ertizorul mecanic de curent "ce foloseste un motor asincron de actionare$. C0.. .1. generatoarele &orenz si DUE. supra+eg ere si dace este necesar.. modulindu-se astfel fluxul magnetic stabilizat. F C#z. %ensitatea puterii debitatefiind ridicata..@. %imensiunile timpurilor standardizate de con+ertizoare de curent continuu sunt4 . 9rebuie a+ut gri2a ca la reamplasarea cablurilor de forta toate legaturile si in special cele de la condensatoare.?... 'onden2atoarele 2unt "roiectate 2"ecial "entru ten2iunea 2i 3rec4enta i-"u2a* 7uterea absorbita este aproximati+ de F.@ . Bumarul de poli ai generatorului pentru o turatie dinainte stabilita determina frec+enta generatorului "con+ertizorului$ care pentru frec+enta peste 1 C#z lucreaza pe principiul cimpului unidirectional +ariabil. 1 C#z.@.con+ertizoare rotati+e $( C#z.urentul de medie frec+enta este obtinut dintr-un con+ertizor rotati+ sau un mutator static de frec+enta proiectat pentru o frec+enta bine determinata. . . . C0 4 F.mutatoare statice de frec+enta4 ? . sa fie cat se poate de bine ferite de cimpuri de inductie. . <asinile care lucreaza pe acest principiu Sint masinile omo polare cu bobina2 de excitatie inelar. C0 A @. bateria de condensatoare poate fi mica.In2talatii de -edie 3rec4enta . pentru reglarea utila2ului.. 1. #z. aparata2ul electric si bateria de condensatoare. C0A @.. pentru a se modifica in timp prin caneluri reluctanta magnetica a intrefierului cu frec+enta dorita. ori puterea debitata de generatorul de medie frec+enta.. 7ierderile de caldura care rezulta sint preluate printr-o racire suplimentara "prin introducerea de aer din afara sau de lic id de racire$ sau se reduc la minimum prin utilizarea unui material special a+ind pierderi mici dielectrice "St!roflex$....

sudare. putinduse adapta la o gama larga de piese..aracteristicile tipurilor standardizate de astfel de generatoare Sint urmatoarele4 Hrec+enta4 ?.?. 7utere 4 $ . laminare. Inductorul pentru incalzire este realizat in cele mai multe cazuri din cupru. sau inductor tip ac$.onectarea la sursa de alimentare. #z A F. Inductanta circuitului oscilant de inalta. normalizare. .1. de exemplu pentru calire. iar datorita densitatilor mari de curent se pre+ede apa de racire suplimentara prin conducte de apa. . inglobat.. Uneori inductorul este ec ipat cu bobine de scurtcircuitare din fier "din tabla laminata. presare. %omeniul de aplicare4incalzirea pentru for2are. cu un singur eta2.... C0"in cazuri speciale pina la I. C0. sudare. F . in ma2oritatea cazurilor se realizeaza printr-un transformator.@ . in cazul calirii. 9ensiunea este data de redresorul de inaite tensiune. in cazul frec+entelor inalte$.. C0$ A Hrec+enta4 . 3ariatia cu temperatura a caracteristicilor electrice ale piesei este compensata prin +ariatia frec+entei atit in cazul con+ertizoarelor statice de medie frec+enta cit cazul generatoarelor de inalta frec+enta.. C#z.. .@ .F . %omenii de aplicare 4 incalzirea partiala.. ... . calire si topirea prin inductie. In2talatiile de inalta 3rec4enta 1ceste instalatii produc inalta frec+enta prin oscilatoare cu tuburi autoexcitate.. . in cazul frec+entei industriale si medii sau din materiale din ferita. 7utere 4 ?.. Gadiatia de energie de inalta frec+enta trebuie mentinuta la un ni+el redus. recoacere Inductorul "entru incal. C0. Inductoarele in forma de bara cu o singura infasurare pot fi diferite in ceea ce pri+este latimea neta . frec+enta consta de regula din infasurarea primara a transformatorului de iesire de inalta frec+enta.. . inductor de suprafata. C#z.ire 1cesta este in general adaptat formei suprafetei piesei "de exemplu 4 inductor inelar....

topire si sinterizare. sirmelor sau al taglelor sau blocurilor de otel "incalzire pe portiuni$. Incalzirea prin inductie folosita la deformarea la cald. 9impul minim de incalzire este in functie de dimensiunile piesei. masina de sudat automata sau de calire automata. Intrucit curentul indus incalzeste direct suprafata materialului supus tratamentului timpul de incalzire al otelului este considerabil mai scazut decit in cazul unei incalziri indirecte.ire "rin inductie Incalzirea fara contact "fara aplicarea din exterior a unor electrozi$. ca de exemplu in cazul barelor. calitate uniforma a materialului prelucrat. conductibilitatea termica si raportul dintre adincimea de patrundere si diametrul piesei de lucru. 7iesa de prelucrat poate fi mentinuta pe toata.iti4e -ecanice ane5e Se utilizeaza dispoziti+e speciale pentru transportul pieselor de incalzit "incluzind introducerea. Se folosesc in mod obisnuit instalatii de frec+enta medie si industrialaA mai rar inalta frec+enta. formeaza instalatia de incalzire prin inductie "cunoscuta si sub numele de cuptor cu inductie$. recoacere. A4anta6ele "roce2ului de incal. incalzirea directa a pieselor "fara sursa exterioara de caldura$. in cea mai mare parte din cazuri este posibil sa se obtina a o incalzire numai in anumite portiuni "incalzire partiala$. durata tratamentului termic in dispoziti+ul de incalzire "incalzire statica$ sau poate fi deplasata de-a lungul instalatiei de incalzit "incalzire cu piesa mobila$. te+ilor . .7entru obtinerea unor ba+uri minime si unor pierderi prin radiatie termica scazute se utilizeaza instalatii de frce+ente cit mai 2oase . impreuna cu inductorul pentru incalzire. oxidare minima. munca curata si neinsemnate deran2amente datorite radiatiei termice. Jobinele de inductie trebuie sa aiba o lungime suficienta pentru a se asigara o incalzire adec+ata si satisfacatoare in profunzime "de la suprafata pina in miezul piesei $. extractia si racirea piesei$. timp minim necesar pentru pregatirea instalatiei pentru. 3iteza de transport sau ciclul de operatii se adapteaza la +itezele de lucru ale benzii productie sau ale presei de for2are. 7rintr-o proiectare adec+ata a dispozitiei bobinelor inductoare.Di2"o. Instalatia poate fi incorporata intr-o linie de productie "automata sau neautomata$ cu a2utorul unor dispositi+e speciale. 1cestea. 7rin aceasta se obtine eficienta cit si timp de incalzire con+enabile . reglare rapida. . lucru.

care la ne+oie pot fi grupate in cite+a subgrupe..-.M depinzind de materialul respecti+. C0. Gepartizarea puterii in instalatiile de incalzire cu inductie " retele de media frec+enta $ 1colo unde exista multe puncte de incalzire cu operatii mai mult sau mai putin simultane. iar costul acestora raportat la puterea debitata este mai scazut. iar puterea de medie frec+enta absorbita +ariaza in limite largi. 7entru anumite scopuri este necesara mentinerea constanta a puterii debitate sau a curentului debitat si posibilitatea +ariatiei continue a frec+entei.. In aceste cazuri este mai utila folosirea unui sistem de bare sectionate. In final este necesar ca puterea aleasa a con+ertizorului sa se afle intr-un raport rational cu +aloarea medie a puterii dega2ate la punctul de incalzire respecti+. In aceste conditii generatoarele care debiteaza in paralel pe retea trebuie sa poata fi conectate sau deconectate. C0 pentru a incalzi o tona de otel. este stiut ca randamentul con+ertizoarelor mari este mai ridicat. pentru ca ele sa fie intotdeauaa incarcate aproximati+ la sarcina nominala. pina la -. - . 9ensiunea barelor se regleaza la o +aloare constanta. &a puteri mari se utilizeaza sistemul barelor multiple. 9inind seama de randamentul con+ertizorelor rotati+e este necesara in aceste cazuri o putere de circa F. este intotdeauna 2ustificata realizarea unei instalatii de frec+enta medii cu mai multe con+ertizoare de frec+enta rotati+e si citi+a consumatori..... astfel ca in toate conditiile de lucru sa se obtina un randament mai bun si un consum minim de curent. care cer sa fie alimentate in frec+enta medie. de greutatea materialuluiKcare strabate instalatia si de proprietatile materialulul ce urmeaza a fi incalzit.. si L... Gandamentul inductorului +ariaza in acest caz intre F. 1cest lucru se obtine cu atit mai usor cu cit se foloseste un numar mai mare de con+ertizoare legate in paralel sau cu cit se micsoreaza puterea nominala a fiecarui con+ertizor. %e regula este necesara o putere de inductie de ?. C0.. 7e de alta parte. 7ina in prezent s-au construit sisteme de bare a+ind o putere de .-F.&uterea ab2orbita 7uterea absorbita de la reteaua de alimentare este in functie de temperatura de regim. in care caz se utilizeaza in retea sc imbatoare statice de frec+enta.

N. ec ipament de constructie. masini agricole. de dimensiunile piesei de regimul de lucru si de adincimea stratului calit... disiparea de caldura catre interiorul piesei de lucru este asa de mica. 1ceste temperaturi pot fi atinse in fractiuni de secunda.. o putere intre .ari . A4anta6ele calirii "rin inductie 7iesa de lucru ramine rece in cea mai mare parte.'alirea "rin inductie 1ceasta operatie este executata. cremalierelor etc. fiind calite ulterior. 7entru axe cu solicitari mari si pentru piese cu destinatii similare se poate realiza o calire adinca in +ederea cresterii rezistentei la oboseala. 'on2u-ul de "utere In functie de frec+enta se poate transmite suprafetei. In ma2oritatea cazurilor este incalzit numai un strat subtire superficial pina la temperatura de calire "calirea contra uzurii$. 7iesele pot fi astfel in mod frec+ent prelucrate pina la forma lor finala in stare necalita. incit se obtine o zona calita precis conturata ... *ste posibila automatizarea procesului de calire si includerea masinilor de calire intr-un flux te nologic.. 7rin calirea imediat urmatoare. <#z. si 11. 7unctul de plecare pentru e+aluarea capacitatii de calire prin inductie a unui material este continutul de carbon de cel putin . *ste suficienta supra+eg erea printr-un personal mediu calificat. masiniunelte. in general.. si L C0Ocm@ 7uterea necesara este o functie de temperatura.frec+ente inalte de ?. C#z A . I . 7ot fi facute astfel economii in pri+ita operatiilor de finisare care sint costisitoare. Utili.?M. pinioanelor.. ca si a axelor. astfel incit solicitarile termice create sint neinsenmate. C#z ping la 1. C0..alirea prin inductie este utilizata la calirea diferitelor repere pentru auto+e icule. Sint necesare puteri ale generatoarelor de calire de @ pina la . cu instalatii de frec+ente medii sau inalte. bolturilor. in +ederea calirii. 9emperaturile de calire in cazul incalzirii prin inductie se situeaza intre L. astfel ca este garantata o calitate uniforma..Bumeroase loturi de piese sunt supuse unui tratament de incalzire identic.frec+enta medie de @ ping la 1. niturilor elementelor de transmisie. &imite de frec+enta4 .

7uterea necesara este situate intre . 7entru aceste scopuri este preferabil a se foloseasca frec+ente medii si industriale..&a introducerea unui magnet în bobină se constată că acul gal+anometrului de+iază atPta timp cPt magnetul intră în L . formarea la cald. *l a constatat că prin +aria'ia unui cPmp magnetic se poate produce curent electric. A Sint necesari de asemenea agenti de topire si gaze de protectie. in scopul eliminarii straturilor de oxizi la locul de lipire.N. Horma si dimensiunile marginilor de sudat sint factori importanti in calitatea sudurii.N. 7entru piese cu pereti mici si subtiri. Do-enii 2"eciale Uscarea si topirea pentru metalizari pe metale. pina la 11. mai ales la incalzirea partiala a suprafetelor de sudat. Utilizarea principala este in productia de masa pentru sudarea metalelor. "zona mica de inncalzire$ gama de inalta frec+enta este cea mai fa+orabila.. normalizarea.IA ELE'TROMA!NETI'9 <ic ael Harada! a descoperit fenomenul de induc'ie electromagnetică în 1L?1.. de temperatura de lucru si de golul dintre piesele de imbinat. recristalizarea. A .pentru lipituri tari F. 7entru aceasta operatie se utilizeaza alia2e de lipit tari si moi din comert si agenti de decapare sau gaz de protectie. BeexistPnd generator în circuitul electric .acul gal+anometrului nu de+iază .1 si @ C0Ocm@.Li"irea 72udarea8 "rin inductie In acest scop este utilizat ec ipament de medie si inalte frec+enta. incalrea.pentru lipituri moi sub F. iar pentru piese a+ind pereti grosi si cu suprafete mari "zona larga de incalzire$ este indicata gama de frec+ente ridicate si medii. 9emperaturi de lucru4 . II*INDU'TIA ELE'TROMA!NETI'A $8TEN IUNEA ELE'TROMOTOARE INDU 9 :I LE!ILE EI INDU'. normalizarea " detensionarea $ cusaturilor de sudura. . 7uterea necesara este dictata de dimensiunile locului de imbinat .ircuitul unei bobine se înc ide printr-un gal+anometru ..

FENOMENUL DE &RODU'ERE A UNEI TEN IUNI ELE'TROMOTOARE <NTR-UN 'IR'UIT 'ARE <N'ON=OAR9 UN FLUX MA!NETI' >ARIA. indusă durează numai atPt cPt durează cauza sa.e. %atorită deplasării in cPmpul de induc'ie J. ca urmare a efetuării lucrului mecanic d& asupra sistemului material. el +a trece într-o stare căruia îi +a corespunde o creştere a energiei electrice cu o +aloare d0:d&. tensiunea indusă e de+ine t.m.bobină .&a scoaterea magnetului din bobină acul gal+anometrului de+iază în sensul opus celui precedent . %e exemplu.um am amintit mai înainte. este ac'ionat de o for'ă exterioară H. efectuPnd lucrul mecanic d&:H dx. asupra fiecărui electron liber din conductor +a ac'iona o for'ă lorentziană f. Se ob'in aceleaşi rezultate dacă magnetul rămPne fix şi se mişcă bobina . care-l deplasează pe o lungime foarte mică dx:11 .onductorul mobil de lungime l:1.e.onform legii conser+ării energiei. QB aceste condi'ii d&:-JI l dx .IL E NUME:TE INDU'.%1. într-un inter+al de timp dt.IE ELE'TROMA!NETI'9* 3aria'ia fluxului magnetic inductor poate fi produsă prin diferite metode.7rin urmare .a urmare conductorul mobil +a fi supus unei for'e electrice H :JI l. Qntre capetele conductorului apare o tensiune e.onform legii ac'iunilor reciproce H:-H.Hluxul magnetic poate +aria prin mişcarea circuitului constat . Un asmenea curent se numeşte curent indus.dar re+ine la zero cPnd magnetul se opreşte . a+Pnd ca urmare încărcarea negati+ă a capătului 1 şi poziti+ă a capătului . %eoarece d0:eIdt. . +aria'ia fluxului inductor. . %acă se înc ide circuitul 1. pentru circuit. d&:Jildx:eIdt.%in cele arătate pPnă aici rezultă că t.la mişcarea magnetului în bobină ia naştere un curent electric . +8 M9RIMEA TEN IUNII ELE'TROMOTOARE INDU E Se poate deduce expresia generală a legii induc'iei electromagnetice pe baza conser+ării energiei . sunt şi alte mi2loace de +aria'ie a fluxului magnetic inductor. fluxul magnetic +ariază printr-un circuit care stă nemişcat într-un cPmp magnetic +ariabil ..m. . Gaportul dintre +aria'ia fluxului magnetic şi inter+alul de timp în care se R . . producPnd curentul mediu I.

. legea induc'iei electromagnetice se enun'ă astfel4 9ensiunea electromotoare indusă este propor'ională cu +iteza de +aria'ie a fluxului magnetic inductor. efectul direct al +aria'ieie fluxului este apari'ia cPmpului electric indus în regiunea circuitului. 1. Hluxul +aribil poate fi produs fie prin mişcare relati+ă a unui magnet fa'ă de spiră. ci ori de cPte ori +ariază intensitatea curentului electric din circuit.IE Qntr-o spiră ia naştere curent indus atunci cănd +ariază fluxul magnetic prin suprafa'a delimitată de spiră. Qn cazul cPnd bobina indusă nu are circuitul înc is. .m. indusă. fie prin +aria'ia curentului dintr-un circuit +ecin.în general +ariabil .IA &RODU'EREA FENOMENULUI DE AUTOINDU'. adică. <axSell a demonstrat teoretic şi experien'ele au confirmat că4 THenomenul de induc'ie electromagnetică se produce datorită unui cPmp magnetic +ariabil . ca efect al tensiunii electromotoare induse. Autoinduc0ia se produce nu numai la stabilirea sau întreruperea unui curent. adică în unită'i SI.produce această +ara'ie reprezintă cantitatea cu care +ariază fluxul inductor într-o unitate de timp. *l mai poate fi produs prin +aria'ia curentului electric din însăşi spira indusă.urentul de induc'ie este determinat de existen'a cPmpului electric . în unită'i SI.e. prin ea nu circulă curent indusA în circuitul ei încă ia naştere o t. c iar în absen'a unui circuit .e. +a trebui ca fluxul de induc'ie în rela'ia 1 să fie exprimat în Seberi.e. . 1şadar. prin +aria'ia fluxului magnetic ia naştere un cPmp electric indus .%acă acest conductor formează circuit înc is. @$ AUTOINDU'.a t. indusă . 1cest raport poartă numele de +aria'ie a fluxului magnetic inductor. Qn absen'a circuitului . dacă ea intersectează un flux +ariabil.în sens mai larg prin fenomenul de induc'ie electromagnetică se în'elege apari'ia unui cPmp electric +ariabil în regiunea în care există un flux magnetic +ariabil . Autoiduc0ia este induc'ia electromagnetică produsă într-un circuit datorită +aria'iei curentului care circulă prin acel circuit. care are liniile de cPmp înc ise . dacă în regiunea fluxului magnetic +ariabil s-ar găsi un conductor cPmpul electric indus ar pune în mişcare electronii liberi din el . care 2oacă astfel şi rolul de inductor. *ste e+ident că . ) asemenea bobină se comportă ca un generator electric în circuit desc is4 între capetele bobinei există o diferen'ă de poten'ial egală cu t.m. atunci ia naştere curentul indus . %eci . indusă să fie exprimată în +ol'i. de asemenea. %eci.m.

II FOU'AULT <N TEHNI'9 $*'uren0ii turbionari sunt folosi'i pentru posibilitatea de frPnare electromagnetică.IONARI 1ceşti curen'i induşi iau naştere în mase metalice. care se află în cPmpuri magnetice +ariabile sau se mişcă în cPmpuri magnetice consolate. care încon2oară liniile cPmpului magnet 'UREN. Qnlocuind placa 1 cu altă placă crestată 1 oscila'iile ei se amortizează lent.urentul de intensitate I care circulă printr-un circuit generează în 2urul său un cPmp magnetic de induc'ie J.ILOR TUR.I TUR. la reglarea mersului uniform al discului contorului electric e +*For-area curen0ilor Foucault în conductoare masi+e are ca urmare încălzirea 11 . la amortizarea oscila'ilor acului indicator al instrumentelor de măsură. )scilPnd. propor'ională cu I.IA UNUI 'IR'UIT . )scila'iile ei se amortizează imediat. Qntre polii unui electromagnet puternic B S se lasă să penduleze o placă metalică 1. Induc'ia unui Daca toate liniile campului unei o ine stra at prin spirele celeilalte! cupla"ul este maxim# In general cand ma"oritatea liniilor de camp sunt inlantuite de am ele o ine! cupla"ul se numeste strans$ in ca% contrar! cupla"ul este sla # &ariatia curentului dintr-o o ina induce t#e#m# in a doua o ina' inductia mutuala# %*'UREN.INDU'. placa intersectează liniile cPmpului magnetic şi în ea se nasc curen'i induşiAaceştia se înc id în cercuri. Hactorul de propor'ionalitate & se numeşte coeficient de induc'ie proprie sau inductan'ă a circuitului.IONARI &RODU'EREA 'UREN.

ire a conductoarelor -a2i4e este însă dăunător în multe cazuri. al bobuinelor. re+enire. QntrucPt creştereara rezisti+ită'i materialului este importantă pentru diminuarea intensită'ii curen'ilor turburari."se folosesc pentru topirea metalelor. la topirea metalelor etc. tolele se fabrică din fier cu siliciu. Substan'ele feromagnetice utilizate pentru miezurile bobinelor de înaltă frec+en'ă au rezisti+itate mare. 1stfel.puternică a acestora. al maşinilor rotati+e.. nu este permisă încălzirea miezurilor transformatoarelor. -cu cat frec+enta si puterea creste. 7entru a se e+ita apari'ia curen'ilor turbionari de intensitate mare. costul este ridicatU -prezenta instalatiilor de racire care implica structura ec ipamentului. calire.A ( 3or-are electricaD ECF7G8 IA IE linile de ca-" electric 2unt incHi2eD de"endenta intre den2itatea de curent 2i ca-" electricD UC3 1@ .Bdt inductia circuitului in J: VW .#z$.. se construiesc miezuri din plăcisub'iriizolate între ele.. . incalzirea inaintea for2arii 1..a4anta6e -pretul ec ipamentelor aferenteA generatorul electric-con+ertizor static.c. Henomenul se poate ilustra lăsPnd să treacă un curent alternati+ timp de un minut printr-o bobină cu miez masi+ de fier.irii "rin inductie -in -etalurgie pentru efectuarea unor tratamente termice4recoacere. frec+enta foarte ridicata$ -electronica -indu2tra ali-entara "pentru plite e. A&LI'ARE******Utili.ari ale incal. 1cest fenomen se foloseşte la călirea pieselor. %*&roce2ul de ?nc@l. De. $ -indu2tria con2tructoare de autoturi2-e --edicina "cuptoare cu creuzet pentru topirea aparatelor dentare. Jara se încălzeşte.t..$ III*TRAN &UNEREA IN TEORIE legea de Rot HA 6 legea circuitului -agnetic in 3or-are rot EA -1.CH Di4 ."L.

.?3TYOVrf ps:[s:Y#.Te-XOX:#cOe L-.? ρ ∗ γ ∗ f ∗ (o @ f:8 5 ps:densitatea puterii pe suprafata 5A X Trata-ente ter-ice 7rin tratament termic se intelege succesiunea de operatii te nologice ce constau prin intretinerea.. +iteza de incalzire si racire. 7arametrii unui tratament termic sunt4 temperaturade incalzire. Jaza teoretica a tratamentelor termice o constituie transformarea structurala in fuctie de +ariatia temperaturii. durata de mentinere la temperatura de incalzire.M 5 I I( " X( X: adancimea de patrundere X:3T@YOZV: @ ρ O @πγoγn >.M" M HoJe-5BKA#"x$ XAKAL#:#. TT tI tR Ar 1? . incalzirea unei piese cu anumite +iteze de racire si incalzire. mentinerea.@OX:1O. 9ratamentele se aplica pieselor metalice si nemetalice cu scopul de a obtine anumite proprietati fizico-mecanice..

@M si -. o faza de amestec dintre austenita si cementita. 1ceste faze sunt descriese in ]%iagrama de ec ilibru fier-carbon] aici o prezentare mai simpla4 1F . in functie de fazele prin care trece. cu atat otelul este mai calit. si 1?R@N. Un amestec de ferita cu cementita se numeste perlita. sau separari de grafit.arbonul migreaza in timpul transformarii pe pozitia cea mai fa+orabila a structurii. In functie de reteaua cristalina.ireC otelire )telul este un alia2 din fier si carbon. structura cristalina sufera transformari si trece in diferite faze cum ar fi faza de formare a austenitului. care modifica de asemenea structura otelului si a retelei atomice. se regaseste in diferite interstitii sau modificari cristaline. a feritului si faze mixte. se produc separari de cementita. carbonul se regaseste fie in forma tetraedrica sau octaedrica a retelei cristaline a fierului. este in structura cristalina cubica cu fete centrate "faza V$ care se numeste si austenita si care intr-un inter+al foarte mic formeaza o retea cristalina cubica cu +olum centrat numita si faza X sau XHe.apacitatea de absorbtie a structurii cristaline a fierului este limitata iar cand la racire se atinge solubilitatea maxima de carbon in otel. intre R11N. care sunt diferit de mari si care cauzeaza diferite distorsiuni ale retelei atomice. care au marimi diferite si care la inmagazinarea atomilor de carbon duce la diferite distorsiuni ale structurilor cristaline O atomice. &a un continut mai ridicat de carbon in fier se formeaza ledeburita.areC reincal.. . He?.&a temperaturi mai inalte.M. .u cat distorsiunile sunt mai puternice... . Hierul pur se afla de la temperatura ambianta pana la temperatura de R11N. cobaltul. in structura cristalina cubica cu +olum centrat "faza \$ si se mai numeste si ferita.arbonul. manganul. unde procentul de carbon se regaseste in limitele normale de . &a racirea lenta a otelului dupa turnare. %eseori se aliaza si cu alte metale cum ar fi cromul.I>*EXEM&LE DE TRATAMENTE TERMI'E I 'U&TOARE • &relucrarea la cald a otelului 'u"toare "entru recoacereC calireC -aleabili. etc. .

. &a oteluri cu continut mai ridicat de carbon... 1. si 1?.are dureaza pana la @ zile. tensiuni care se formeaza la deformari mecanice sau la di+erse prelucrari..N.are a otelurilor este una din principalele procedee de prelucrare la cald.area totalaunde se urmareste marirea cristalitelor care au ca efect micsorarea rezistentei si a duritatii materialului..N si I.N. si are ca rol o impartire egala. Recoacerea de deten2ionare are loc la temperaturi mici cuprinse intre FL. de dorit in anumite cazuri particulare.N.N. temperatura pentru recoacerea de normalizare creste pana la R. in structura cristalina..N. temperatura de recoacere este putin sub L. care sunt impartite egal peste piesa..N. are loc la temperaturi ridicate intre 1. %e altfel nu are loc modificarea proprietatilor otelului. si are ca scop inlaturarea tensiunilor din piesa prelucrata. 7rin acest procedeu se incalzeste piesa la temperaturi putin peste temperatura de recristalizare de obicei la temperaturi intre .Trata-ente ter-ice de -aleabili. 1re ca obiecti+ formarea unei structuri fine de cristalite.N. 9emperaturile obisnuite sunt cuprinse intre -L. In acest fel se pot urmari mai multe obiecti+e cum ar fi4 Maleabili. 9emperatura de recristalizare depinde de material si de gradul de deformare. 3iteza de racire stabileste formarea fazelor cat si a proprietatilor otelului.N. &a recoacerea de in-uiere "globulizare$ se urmareste reducerea difuziunilor de cementita si perlita. Recoacerea de o-ogeni.. si -L.A la oteluri cu continut mic de carbon..are se intelege re+enirea la formele cristaline initiale unei deformari la rece... 7rin recoacerea de rectri2tali.. Recoacerea de nor-ali.N. pentru a reduce rezistenta si duritatea otelului astfel incat sa se poata efectua mai usor deformari plastice si mecanice. incalzire se are in +edere aducerea la o anumita temperatura a piesei de prelucrat dupa care se urmareste o racire lina.are 2i recoacere a otelului in cu"toare &a recoacere. a atomilor straini.-IL.

-R.t. . temperaturile pot a+ea +ariatii inseminate.uptor pt recoacere in normalizare otel cuptor pentru maleabilizarea sarmelor de 'alirea otelului 'alirea consta in incalzirea pieselor din otel la o temperatura determinata din diagrama He.. Otelirea in cu"torul de calire &a operatiunea de calire a otelului nealiat se incalzeste in prima faza piesa ce urmeaza a fi prelucrata.. si cu continut mare de austenit.N. *xotermele se pot obtine cu un generator de gaze. &a otelurile aliate. urmata de o racire rapida in apa. e.u.c. . 7entru a impiedica coroziunea se insufla in cuptor gaz exoterm. ulei. pt a obtine o zona la suprafata piesei calite cu o duritate sprita. care se genereaza din idrocarburi si mai contine pe langa . daca e cazul unui otel cu continut scazut de carbon..N.) si #@. Denerator pentru obtinerea de gaze exoterme 1- ..)@ si #@). la o temperatura intre L.. B@.

&a continuarea cresteri temperaturii acest process se amplifica. calirea. Spalarea dupa calire Maleabili.N.. &a otelurile aliate cu crom. atomi de carbon incep sa migreze din pozitiile nefa+orabile ale structurii."alarea "ie2elor %upa calirea in ulei sau emulsii este necesara o spalare a pieselor inainte de a intra in cuptorul de maleabilizare. 9impul necesar maleabilizariiOre+eniri este in functie de +olumul si masa piesei.. 1I . rezulta o imbogatire cu atomi de carbon in zona cu defecte ale structurii atomice a otelului martensitic.alirea secundara este importanta pentru prefabricate. &a contact cu aerul ia nastere o oxidare a suprafetei. molibden si Solfram.N. dar si foarte casant.N. care are ca efect decolorarea piesei.. practic toti atomii de carbon parasesc pozitiile nefa+orabile ale structurii iar la temperatura de F. deoarece trebuie sa isi pastreze duritatea si la temperaturi inalte.N. +anadiu. 1stfel toti acesti pasi cum ar fi incalzirea. In general odata cu cresterea temperaturii de maleabilizare O re+enire scade si duritatea otelului. &a inter+alul de temperatura de sub 1. 1cest efect se poate contracara prin reincalzirea piesei. Hirma /o!o +a prezinta o gama intreaga de astfel de masini de spalat totodata existand si posibilitatea integrarii masinilor de spalat in cuptoare de calire.N. nu mai au loc sc imbari la ni+el structural iar otelul de+ine moale.. 7este temperatura de ?@. si @. Incepe eliminarea de cementita. spalarea si re+enirea se pot face cu o singura instalatie.. duritatea ia amploare in acest inter+al de temperatura cand se fac cedari de carbizi..area 2au re4enirea otelului in cu"toare de re4enire %upa calirea otelului acesta de+ine foarte dur. &a temperaturi intre 1.

1L . Suprafata dura se poate combina cu miezul moale al materialului. preia carbon din gazul endoterm. transport cu grila2e sau cu propulsie. idrogen si azot. este calirea la suprafata.H. 1ici firma /o!o +a pune la dispozitie cuptoarele de tip /. la care se caleste intregul material.oncentratia de carbon se poate creste pana la limita de solubilizare si transforma in austenita "adancimea de cca.N.-1. 7iesa se caleste cu a2utorul unui gaz endoterm bogat in carbon.. . 1 mm$.. 'e-entarea 2au carburarea 7rocesul de cementare se utilizeaza la otelurile sarace in carbon.).Calirea suprafetelor )pusul durizarii prin calire si maleabilizare O re+enire.N. Sistemele de transport intr-un cuptor cu trecere continua pot fi sisteme cu role ceramice. 7rocesul de cementare se poate efectua cu a2utorul cuptoarelor continue sau cu a2utorul unui dispoziti+ discontinuu. 7entru aceast proces exista mai multe procedee.. etan sau propan si consta in mare masura din monoxid de carbon . Dazul endoterm se obtine cu a2utorul unui reactor de gaze din metan. Denerator pentru obtinerea de gaze endoterme )telul incalzit la R. in cuptoarele de cementare respecti+ cuptoare de maleabilizare O re+enire.

1zotul se introduce la carbonitrarea cu gaz sub forma de amoniac B#? %aca operatia de carbonitrare se face la temperaturi mici de -. carbonitrizare calire +ersiune de cuptor pentru carbonitrare.uptor de carbonitrare.N..N.. .-II.are &a carbonitrare. Stratul durizat calit este totusi mai subtire decat la cementare.N. re+enire iar transformarea spre interiorul materialului este mai puternica. 1zotul stabilizeaza faza de austenita si permite o calire mai blanda dar in acelasi timp cu o duritate ridicata.a si la carburare in fazele gazoase urmeaza operatiile cum sunt calirea si maleabilizarea O re+enirea . pana la R?. atunci azotul poate difuza si se formeaza un strat de martensita cu continut de azot si cu un strat subtire din nitrizi si carbizi.. acest strat nu se mai formeaza. carbonitrizare fara cadru cu baie de prin +acuum 1R .N. &a carbonitrarea peste II. ceea ce duce la formarea unor nitriti pe suprafata piesei de prelucrat.uptor continuu pentru cementarea otelului actionat cu lant Otelirea "rin carbonitrare re"ecti4 carbonitri. deoarece carbonul se poate difuza mai bine. in timpul incalzirii se adauga in faza gazoasa langa carbon si azot.uptor cu propulsie si role ceramic .

unde il intalnim. care se depoziteaza intre locurile din structura cristalina.I.-.are 2i nitrocarburarea* &a nitrare re2"ecti4 nitri.etului TAM&AT 'u"tor N"entru to"irea otelului* Be-a fost prezentat un generator de inalta frec+enta"D.H.ORATOR In cadrul laboratorului de <etode si 7rocedee 9e nologice s-a discutat tema 7rocesul de Incalzire prin inductie electromagnetica.N.. Bu mai este necesara o calire aceasta nemai a+and la baza formarea unui strat de martensita.. &a nitrocarburare se adauga pe langa azot si carbon obtinut din monoxid de carbon si idrocarburi in faza gazoasa. Sursa este amoniacul. %ensitatea suprafetei are o rezistenta mare la coroziune si poate fi mai usor polizata.1m discutat despre a+anta2ele si deza+ant2ele acestui procedeu. 1cest lucru duce la o tensionare a structurii cristaline si automat la o durizare a materialului.N. )telurile nitrate si carbonitrate au o suprafata subtire foarte dura si foarte glisanta dar care nu e foarte buna la uzura iar rezistenta la rupere este mica. deoarece solubilitatea sa in otel este mica acesta continand de2a azot.la ce ne a2uta. In acest fel are loc difuziunea azotului in otel. cuptor de nitrare cu ota cuptor de nitrare in doua trepte >*A'TI>ITATE DE LA.Otelirea "rin nitrareC nitri... 9impul necesar durizarii prin nitrocarburare este mai mic decat la nitrare. . &a racire se elimina partial nitriti.arbonul se regaseste numai la marginea materialului.$ 4 @.. in acest fel difuziunea fiind destul de proasta. . unde se utilizeaza si la ce ne este de folos in +iata de zi cu zi. %e asemenea am studiat urmatoarea 3lan2a 4 -*lemente componente ale 'reu.are in cuptoare difuziunea de azot are loc la temperaturi mici de . &a racire se formeaza carbonitrati.

pentru tratamentul termic superficial.contact "fara aplicarea din exterior a unor electrozi$ si incalzirea directa a pieselor "fara sursa exterioara de caldura$A .. pentru incalzirea in profunzime a semifabricatelor care uremeaza a fi prelucrate la cald.*ste cea mai benefica. etc >II* . cand ne referim la gradul de poluare si totodata la scutirea de energie electrica."c opper electronic pe baza de tiristoare industriale$ >I*'ON'LU/II In concluzie4 . calitate uniforma a materialului prelucratA . 1cest procedeu permite automatizarea si robotizarea preocedeelor te nologice sau a linilor de fabricatie pentru ca putem controla parametrii acestora. lucru.puterea disipta se dez+olta direct in piesa de incalzit A .I.. @$ SI*<*BS H)G<*&. #z$ -bloc comanda.irea "in inductie e2te utili. pentru sudarea si lipirea metalelor.densitatea de putere in2ectata in piesa poate atinge +alori de peste 1.spatiu ocupat de instalatiile de incalzire prin inductie este redusA .timp minim necesar pentru pregatirea instalatiei pentru. @1 .. 7utem spune ca este cea mai sigura si cea mai utila metoda in sec xx-lea.LIO!RAFIE 1$carti din biblioteca personala.irea "rin inductie electro-agnetica este o incalzire rapida cu o inertie termica redusaA .-un transformator"de adaptare L.impactul ecologic redus"minim$-acest procedeu nu presupune dega2area unor gaze noci+eA .UB% 91J*&&*BJU. /0Om@ A ..# HU*G S91G/S9G)<-IBD*BI*UG*.oxidare minima. munca curata si neinsemnate deran2amente datorite radiatiei termice. pentru incalzirea recipientilor.ata pentru topirea sau mentinerea in stare topita a metalelor sau alia2elor. +(-%(Q* Incal. reglare rapida. -bloc electronic con+ertor de frec+enta. pentru incalzirea recipientilor."temperatura$ Ten2iuneC 3rec4entaA"ara-etrii electrici Randa-entul ridicat al in2talatieiOOO"e2teP(Q*******ga.incal.

?$internet -SSS. F$1cti+itatea din cadrul laboratorului de <etode si 7rocedee 9e nologice.com.SiCipedia.editura te nica Jucuresti 1RI1. "traducere din limba germana.<emoratorul inginerului electrician. @@ .cu adaptari la conditiile din Gomania$.