P. 1
SUBSOL reabilitare

SUBSOL reabilitare

|Views: 11|Likes:
reabilitari
reabilitari

More info:

Published by: Ciobanu Cristina Maria on Nov 21, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/28/2015

pdf

text

original

REABILITAREA SUBSOLURILOR I A ELEMENTELOR

SUBTERANE HIDROIZOLATE LA CONSTRUCII

Faza 1: Raport I – Prevederi generale. Expertizare tehnic.
Proiectarea lucrrilor de reabilitare (Anexe)

Contract: 502/2011
Beneficiar: MDRT


Director General INCD URBAN - INCERC,
conf.univ.dr.arh.Vasile Mei ____________________________________________________

Director tiinific Construcii INCD URBAN-INCERC,
dr.ing.Emil Sever Georgescu ____________________________________________________

Director Sucursal INCERC Bucureti,
ing.Claudiu Matei __________________________________________________________

ef Secie – Chimia Construciilor i Protecia Mediului,
dr.ing.Irina Popa __________________________________________________________

ef Proiect,
conf.univ.dr.arh.Vasile Mei ____________________________________________________
ing.Sergiu Melinte __________________________________________________________

- ianuarie 2012 -
2






Grupul de lucru:
Lider de asociaie INCD „URBAN-INCERC”, Sucursala INCERC Bucureti

conf.univ.dr.arh.Vasile Meitá ....
ing.CS II Aristide Sergiu Melinte ....
arh.CS II Vincentiu Tom ....
arh.CS II Eugen Silviu Lucian Popescu ....
ing.CS II Silviana Ursu ....
ing.CS III Melinte Mariana ....
tehn.Cristian Arsene ....
planif.Profira Barbu Pârvu ....
tehn.Victorina Sasu ....
tehn.Nicolae Dorneanu ....
dr.ing.Horia Petran ....
dr.ing.Cristian Petcu ....
ing.CS Iulian Clitá ....
teh.Cocea Steluta ....

Asociat ICECON SA
dr.ing.Adrian Tabrea ....
ing.Sorin Adrian Popa ....
ing.Marinela Ghitá ....
ing.Mircea Marian Arsene ....
ing.Dan Ion ....
dr.ing.CS I Ioan Pepenar ....








3


CUPRINS




Pag.
Nr.
1 – PREVEDERI GENERALE ........................................ 1


1.2 Obiect ....................................... 1

1.3 Domeniul de aplicare ....................................... 1

1.4 Referinte principale ....................................... 1

1.5 Terminologie ....................................... 1

2 – ELEMENTE DEFINITORII PRIVIND REABILITAREA SUBSOLURILOR
SI A ELEMENTELOR SUBTERANE .........................................
3


2.1 Expertizarea tehnicá a stárii constructiei si a caracteristicilor amplasamentului 3

2.2 Sisteme de reabilitare ale subsolurilor si a elementelor subterane existente....... 15

2.3 Coordonarea ansamblului sistemelor de reabilitare ale subsolurilor si a
elementelor subterane existente ......................................... 17

3 – PROIECTAREA LUCRÃRILOR DE REABILITARE ............ 22


3.1 Conditii generale ......................................... 22

3.2 Conditii de calitate asigurate prin proiectare, corespunzátoare cerintelor
esentiale (conform Legea 10/1995 cu modificárile si completárile ulterioare)... 23

3.3 Conditii particulare privind proiectarea. Elemente definitorii în alegerea
ansamblului de másuri pentru reabilitare ........................................ 25

3.4 Solutii constructive de principiu si detalii caracteristice .................................... 40

Anexa 1 Lista principalelor reglementári tehnice si standarde nationale avute în vedere
la elaborarea lucrárii ......................................... 49









1. PREVEDERI GENERALE

1.1.Obiect
Prezenta lucrare se referá la proiectarea si executarea lucrárilor de reabilitare a subsolurilor
si a elementelor subterane existente din punct de vedere al asigurárii izolatiei hidrofuge si
termice si cuprinde:
- definirea etapelor procedurii de expertizare tehnicá a subsolurilor si a elementelor în
contact cu solul, susceptibile de a fi afectate de umiditatea din sol datoritá lipsei
protectiilor adecvate;
- prezentarea structurilor constructive utilizate preponderent la realizarea subsolurilor
cládirilor actuale civile si de productie cu regim normal de exploatare;
- proiectarea lucrárilor de reabilitare pentru asigurarea cerintelor esentiale ale
utilizatorilor,
- elaborarea de recomandári cu privire la alegerea produselor hidroizolante si
termoizolante;
- prezentarea solutiilor cadru pentru combaterea si eliminarea igrasiei precum si pentru
izolarea hidrofugá sau termohidrofugá a cládirilor.

1.2.Domeniul de aplicare
Prevederile prezentei propuneri de reglementare tehnicá se referá la reabilitarea subsolurilor
si a elementelor subterane hidroizolate aferente cládirilor civile si de productie cu regim normal
de exploatare (temperaturi ale aerului interior cuprinse intre + 5
0
C si + 40
0
C si umiditáti relative
ale aerului interior mai mici de 60%).
Nu fac obiectul prezentei lucrári elementele subterane ale constructiilor speciale (buncáre,
tancuri de depozitare pentru lichide, galerii subterane pentru retele tehnice edilitare, etc.)
precum si ale lucrárilor de artá (tuneluri, galerii de metrou, etc.).

1.3.Referinte principale
Prezenta lucrare s-a elaborat pe baza documentatiilor firmelor din domeniu tehnologiilor de
asanare sau producere a materialelor hidro si termoizolante, înscriindu-se în cadrul legislativ si
respectând reglementárile tehnice si standardele în vigoare indicate în anexá.

1.4.Terminologie
1) CTS – cota terenului sistematizat – nivelul pámântului din exteriorul cládirii rezultat dupá
executarea sistematizárii pe verticalá;
2) NHM – nivelul hidrostatic maxim – cota superioará maximá la care poate ajunge stratul de
apá freaticá;
3) expertizare tehnic a unui subsol/element de construcie subteran – activitate
desfásuratá sub coordonarea unui expert tehnic atestat de MDRT pentru cerinta supusá
expertizei, care presupune efectuarea de inspectii, incercári “ín situ” sau pe probe extrase
din alcátuirea elementelor de constructie ale subsolului si calcule în vederea evaluárii
performantelor fizico-mecanice ale produselor din alcátuirea elementului de constructie, ale
elementului de constructie în ansamblu precum si a stabilirii nivelului în care constructia in
ansamblu satisface cerintele esentiale ale utilizatorilor, stabilite prin reglementárile tehnice
în vigoare;
4) subsol – spatiu utilizabil, din componenta unei cládiri, dispus total sau partial sub CTS, pe
unul sau mai multe niveluri, cu aria construitá egalá (subsol general), mai micá (subsol
partial) sau mai mare (subsol extins) decât aria construitá a ansamblului cládirii;
2
5) element de construcie subteran – element de constructie îngropat total sau partial în teren.
Un element de constructie vertical se considerá ca element de constructie subteran dacá este
în contact cu terenul pe o înáltime de cel putin 2/3 din înáltimea totalá.
6) element de construcie hidroizolat – element de constructie, orizontal, vertical sau înclinat,
care are în alcátuire un strat realizat dintr-un produs/din produse hidroizolante, având ca
utilizare preconizatá protectia împotriva apei subterane (cu sau fárá presiune) si umiditátii
solului.
7) igrasie – fenomen natural de impregnare cu apá a structurii materialelor din elementele de
constructie prin ascensiune capilará;
8) ascensiune capilar – fenomen, produs în structura unui corp poros (zidárie de cárámidá,
s.a.), care induce o deplasare ascendentá a apei contrará miscárii descendente datorate
gravitatiei;
9) sistem electro-osmotic – metodá de contracarare a fenomenului de ascensiune a apei prin
capilaritate prin introducerea în zidurile afectate de umiditate a unui curent electric;
10) deteriorare (degradare, depreciere, stricare) – efectul actiunii agentilor agresivi care se
manifestá prin alterarea caracteristicilor fizico-chimice ale produselor din alcátuirea unui
element constructiv;
11) eflorescen – depunere pulverulentá sub formá de benzi sau pete, vizibile pe suprafata
elementelor de constructie, datoritá migrárii sárurilor din structura acestora sub actiunea de
dizolvare, transport si evaporare a apei;
12) impregnare – operatiune de introducere a unei substante lichide în structura unui
material/element de constructie în vederea máririi rezistentei acestuia la apá, foc sau atac
biologic;
13) injectare – procedeu tehnologic de introducere sub presiune a unui produs pentru
impregnarea unui element de constructie sau realizarea unui strat izolant între partea
subteraná a acestuia si umplutura de pámânt adiacentá;
14) hidrofobizare – tratament aplicat unui material cu scopul de a reduce capacitatea sa de
absorbtie a apei;
15) peliculizare – aplicarea unui produs lichid pe suprafata unui element de constructie în
vederea máririi rezistentei acestuia la atacul diversilor agenti agresivi;
16) sistem de drenare – ansamblu de lucrári specifice executate cu scopul de a colecta, conduce
si îndepárta apa de infiltratie precum si de a scádea nivelul pânzei freatice din zona
subsolurilor pentru reducerea presiunii acesteia asupra hidroizolatiei constructiei;
17) dren – element al unui sistem care absoarbe, filtreazá si dirijeazá apa subteraná, márind
viteza de deplasare a acesteia în scopul evacuárii rapide a excesului de apá din zona
adiacentá subsolurilor;.
18) friabil () – însusire negativá a materialelor, datoratá actiunii agresive a apei si a compusilor
chimici, caracterizatá prin sfárâmarea / dezagregarea foarte usoará;
19) asanare – desecare, secare – înláturarea apelor în exces pentru ca o constructie sau teren sá
deviná salubru.









3
2. ELEMENTE DEFINITORII PRIVIND REABILITAREA SUBSOLURILOR I A
ELEMENTELOR SUBTERANE

2.1.Expertizarea tehnic a strii construciei i a caracteristicilor amplasamentului

2.1.1. Generalitáti – prezentarea sistemelor constructive de realizare a subsolurilor existente

Sistemele constructive predominante, utilizate pe scará largá în România la realizarea
subsolurilor cládirilor civile si de productie cu regim normal de exploatare, au fost alese, în
general, în functie de:
- solutia adoptatá pentru structura de rezistentá a cládirii
- functionalitatea subsolului
- progresul tehnologic si mecanizarea lucrárilor de constructii
1. Cládirile cu vechime mai mare de 100 ani
La cládirile având în prezent o vechime mai mare de 100 de ani, solutia constructivá a
depins de materialele de constructie disponibile în acel moment.
Astfel, în mediul urban, au fost utilizate materiale de constructii manufacturate, de tipul
cárámizilor ceramice pline arse, cherestea din lemn, profile metalice laminate la cald (în special,
cu sectiuni de tip “I”, “U” sau profil de siná de cale feratá).
Aceste materiale au fost utilizate astfel:
- produsele ceramice arse, atât la executia fundatiilor directe cât si a peretilor subsolului, care
în general, sunt inclusi în structura de rezistentá a cládirii; la cládirile foarte vechi, planseul
peste subsol are ca element de constructie cu rol structural arcul din zidárie;
- cheresteaua din lemn (de regulá din esentá tare) a fost utilizatá la realizarea planseului peste
subsol;
- profilele metalice laminate la cald au fost utilizate pentru realizarea grinzilor de planseu, de
regulá pentru deschideri mari (cca. 5 … 6 metri), în spatiul liber dintre grinzi fiind inserate
bolti din cárámidá

Subsolurile au functiunea atât de locuit (caz în care peretii subsolului au si o parte
suprateraná, în care sunt amplasate ferestre) sau de depozitare.
Elementele de constructie ale subsolurilor, peretii si uneori pardoseala, au izolatie hidrofugá.
Izolatie termicá are numai planseul peste subsol, sub formá de deseuri ceramice, dispuse
între grinzile planseului.
La pereti, izolatia termicá este asiguratá numai prin grosimea zidáriei exterioare, care în
multe cazuri, mai ales la cládirile etajate, are o grosime mai mare de 50 cm.
În mediul rural, peretii subsolului au fost realizati din materiale locale, respectiv piatrá.
Planseele peste subsol au fost realizate preponderent din lemn de rásinoase.
Mortarul de legáturá al blocurilor de zidárie, de regulá este pe bazá de var nisip. Din aceastá
cauzá, elementele de zidárie permit difuzia apei si umiditátii pámântului, in special si ca efect al
nefunctionalitátii stratului hidroizolant din cauza uzurii fizice.

2. Cládirile cu vechime între 60 si 100 ani
Elementul de noutate care apare la acest tip de cládiri îl reprezintá realizarea planseelor
peste subsol din beton armat precum si a fundatiilor din beton.
Din punct de vedere al comportárii în exploatare, fundatiile din beton au îmbunátátit
impermeabilitatea, ca urmare a compactitátii mult mai bune a betonului în raport cu mortarul de
var-nisip cu care sunt legate blocurile de zidárie.
Peretii subsolului au fost realizati, de regulá, tot din zidárie, în cele mai multe cazuri cu rol
structural.
Subsolurile, chiar si cele locuibile, nu erau termoizolate suplimentar, izolarea termicá fiind
realizatá de grosimea zidáriei, care de regulá, are cel putin 42 de cm.
4

3. Cládirile cu vechime mai micá de 60 de ani

În aceastá perioadá, România a avut cel mai mare ritm de dezvoltare a sectorului
constructiilor si produselor pentru constructii. Astfel, aceastá etapá reprezintá perioada
dezvoltárii tehnologiei preparárii si punerii în operá a betonului, industrializárii lucrárilor de
constructii, tipizárii si prefabricárii elementelor de constructie si cládirilor. Tot în aceastá
perioadá s-a pus accent pe utilizarea intensivá a terenurilor intravilane, astfel încât majoritatea
constructiilor au un regim de înáltime mai mare de 5 niveluri.
Ca urmare a numárului mare de unitáti functionale concentrate într-o singurá cládire,
realizarea de subsoluri a devenit absolut necesará, în special pentru functionalitatea tehnicá a
acestora, în ele amplasându-se traseele pentru distributia orizontalá si verticalá a utilitátilor.
Subsolurile realizate au peretii din beton armat, si numai în foarte putine cazuri din cadre din
beton armat cu zidárie de umpluturá. Peretii din beton armat au fost realizati preponderent în
solutie monolitá, si numai uneori din panouri prefabricate.
De asemenea, fundatiile si plácile pe care reazemá pardoseala subsolului au fost realizate în
variantá monolitá. Plácile peste subsol au fost realizate, de regulá, din panouri mari prefabricate.
Peretii au fost prevázuti cu hidroizolatii orizontale si verticale, realizate de regulá din foi
bitumate lipite cu bitum aplicat la cald.
Peretii, pardoseala si placa peste subsol, în general nu au fost prevázute, prin proiect, cu
izolatie termicá.
Dupá anul 1984, atât plácile peste subsol cât si zona suprateraná a peretilor de subsol au fost
izolate termic, de regulá cu un strat de beton celular autoclavizat cu grosimea de 15 cm.
În ceea ce priveste comportarea în exploatare, peretii de subsol realizati din beton armat au
avut comportarea cea mai buná cu privire la ascensiunea capilará a apei subterane fárá presiune.
Degradárile semnalate la astfel de subsoluri s-au datorat acumulárii apei ca urmare a
neetanseitátii elementelor de instalatii, înfundárii canalizárii sau infiltratiilor de apá prin
pardosealá. De regulá pardoseala subsolului nu a fost prevázutá cu hidroizolatie, singura
protectie reprezentând-o stratul de pietris de rupere a capilaritátii.

2.1.2. Analizarea cauzelor si tipurilor de daune întâlnite la subsolurile si elementele de constructie
în contact cu apa

Principalele cauze ale aparitiei umiditátii în elementele de constructie aferente subsolului
(pereti subterani, fundatii, pláci, socluri, plansee) sau parterului (pláci pe sol, pereti interiori sau
exteriori, fundatii,soclu) sunt urmátoarele:

1. deteriorarea sau inexistenta componentei cu rol de izolatie hidrofugá;

2. ridicarea nivelului si scáderea vitezei de curgere a apei din pânza freaticá;

3. prezenta constantá si cumulatá a apei provenitá din precipitatiile atmosferice (západá si
ploaie) care actioneazá prin:
a. udarea directá sau stropirea suprafetelor exterioare;
b. cresterea umiditátii solului si implicit a presiunii apelor de infiltratie asupra
elementelor subterane;

4. producerea în interior a fenomenului de condensare datoritá:
a. lipsei de permeabilitate a elementelor de constructie la trecerea vaporilor de apá;
b. inexistentei unui sistem de ventilare adecvat;
c. lipsei unei izolatii termice fatá de: exterior, teren si spatiile reci adiacente;
d. existenta unei surse permanente de apá (infiltratii) sau de vapori de apá.
5

5. defectiuni ale instalatiilor de apá, canalizare, termice sau pluviale.

Prezenta apei în elementele de constructie induce urmátoarele efecte negative nu mumai
asupra calitátii constructiei cât si spatiului aferent al acesteia:

1. afectarea comportamentului static al ansamblului cládirii prin reducerea rezistentei
mecanice a infrastructurii;
2. alterarea produselor componente prin procesele chimice si biologice declansate care
afecteazá aspectul si coeziunea straturilor superficiale (culoarea, luciul, granulatia,
adezivitatea), dar si structura interná a acestora (fisuri, crápáturi, oxidári, etc.);
3. reducerea capacitátii de izolare termicá a peretilor care favorizeazá producerea condesului,
dezvoltarea de micro florá si fauná specificá, precum si cresterea umiditátii relative a
aerului de la interior dincolo de limitele igienic acceptabile.

2.1.3. Diagnosticarea stárii constructiei existente – prelevarea probelor si stabilirea cauzelor
degradárilor datorate infiltratiilor apei

Diagnosticarea stárii constructiei constituie o parte a expertizei tehnice care are în vedere
evaluarea modului de comportare în timp precum si identificarea degradárilor si deficientelor
apárute in decursul exploatárii.

Elementele de constructie aferente constructiilor supraterane sau subsolurilor/demisolurilor
si care fac obiectul analizei din cadrul actiunii de reabilitare, sunt:
a. peretii, inclusiv soclul, de pe conturul exterior al subsolurilor partial sau complet
în contact cu pámântul;
b. peretii interiori ai subsolurilor;
c. plácile pe sol sau pardoselile amplasate, la CTS sau peste acest nivel, pe straturi
de umpluturá;
d. plácile de la partea inferioará a subsolurilor/demisolurilor;
e. planseele de la partea superioará a spatiilor subterane acoperite cu pámânt sau
utilizate ca suport pentru structuri circulabile pietonal sau auto;
f. peretii exteriori si interiori ai parterului sau a altor niveluri afectate de umiditate;
g. fundatiile peretilor exteriori si interiori ai cládirilor cu sau fárá subsol/demisol.

Expertizarea tehnicá a unui subsol (incluzând aici atât elementele subterane precum si cele
supraterane, adiacente, afectate de umiditate) presupune, în principal, efectuarea urmátoarelor
activitáti:

1. inspectia vizualá a subsolului;
2. inspectia vecinátátilor subsolului;
3. discutii cu utilizatorii/proprietarii spatiilor de la subsol;
4. studierea proiectului;
5. evaluarea perioadei în care a fost executatá cládirea al cárui subsol este expertizat tehnic
si a performantelor normate prin reglementárile tehnice valabile în acea perioadá;
6. efectuarea de încercári;
7. evaluarea performantelor elementelor de constructie subterane;
8. evaluarea cauzelor probabile ale degradárilor/defectelor semnalate;
9. elaborarea referatului cu concluzii tehnice;
10. elaborarea referatului tehnic cu privire la solutiile de reabilitare a subsolului

6
1. Efectuarea observaiilor vizuale

a. Inspectia vizualá are un rol deosebit de important in ceea ce priveste comportarea în
exploatare a elementelor constructive ale subsolului, intrucât pune în evidentá
degradárile si de cele mai multe ori oferá informatii cu privire la localizarea surselor
care au favorizat sau contribuit în mod direct la aparitia degradárilor/defectelor.
b. La inspectia vizualá a unui subsol se va urmári în special:

- dacá pe suprafata elementelor de constructie sunt vizibile fisuri;
- dacá stratul de finisaj are culoare uniformá; suprafetele la care culoarea diferá sunt
susceptibile de a fi afectate de umiditate;
- dacá stratul de finisaj este cázut sau desprins (o aderentá scázutá a stratului de finisaj se
poate sesiza prin ciocánire usoará, dacá sunetul nu este clar, suprafata respectivá este
neaderentá);
- dacá suprafata este afectatá de igrasie;
- dacá suprafata este afectatá de condens;
- dacá pe suprafatá sunt vizibile infiltratii de apá;
- dacá suprafata pardoselii subsolului este uscatá;
- dupá caz, starea tâmpláriei exterioare, în special sub aspectul etanseitátii;
- existenta gurilor de ventilare si starea lor (obturate, functionale, etc.);
- etanseitatea instalatiilor si a armáturilor aferente conductelor din subsolurile tehnice,

c. Concomitent cu inspectia vizualá umiditatea interioará ridicatá a unui subsol este
sesizatá si olfactiv
d. In cadrul inspectiei vizuale este esential de a nu se confunda fenomenul de condens cu
fenomenul de igrasie sau cu infiltratiile de apá.

- Fenomenul de igrasie se datoreazá ascensiunii capilare a apei/umiditii pmântului ca
urmare a lipsei sau degradárii hidroizolatiei orizontale. Fenomenul de igrasie se
manifestá la toti peretii, atât la cei perimetrali cât si la peretii interiori, care nu sunt în
contact cu pámântul. De regulá, ascensiunea capilará (igrasia) se manifestá pâná la o
înáltime de cca. 1,20 … 1,50 metri, de la pardosealá. Tot în cadrul fenomenului de
igrasie se încadreazá si umiditatea peretilor în contact cu pámântul, ca efect a infiltrárii
apei/umiditátii terenului, ca urmare a lipsei sau degradárii stratului hidroizolant vertical
- Fenomenul de condens se datoreazá condensrii vaporilor de ap pe suprafaa
interioar a elementelor de construcie ale subsolului, pe suprafetele în care
temperatura suprafetei este mai micá decât temperatura punctului de rouá
corespunzátoare temperaturii si umiditátii aerului interior.

e. În functie de amploarea degradárilor/defectelor se va întocmi un releveu al acestora. În
cazul semnalárii de fisuri, este necesar sá fie determinatá deschiderea, adâncimea si
lungimea fisurilor, iar aceste date vor fi înregistrate în releveul degradárilor.

2. Inspecia vecintilor subsolului

În cadrul observatiilor se are în vedere:

a. identificarea unor constructii amplasate lângá subsolul expertizat, sub aspectul:
- rostului dintre constructii (rost închis sau deschis);
- scurgerii apelor meteorice de pe cládirea învecinatá;
- stárii de întretinere a cládirii învecinate (stare buná, pereti exteriori degradati, cládire
párásitá, etc.);
- perioadei în care a fost realizatá constructia adiacentá subsolului expertizat.
7
b. inspectarea existentei si stárii trotuarelor de protectie ale cládirii urmárindu-se panta
trotuarului/terenului, cu evidentierea faptului dacá apele meterorice se scurg spre
peretii subsolului;
c. identificarea unor trasee de conducte în apropierea cládirii (conducte, cámine de
vizitare, guri de scurgere, etc.); starea acestor elemente este deosebit de importantá în
ceea ce priveste evaluarea cauzelor unor infiltratii;
d. starea soclurilor cládirii;
e. starea de curátenie a terenului din zona adiacentá subsolului.

3. Discuii cu utilizatorii/proprietarii spaiilor de la subsol
Discutiile cu utilizatorii/proprietarii spatiilor de la subsol au în vedere:
- colectarea de date cu privire la istoricul cládirii (reparatii capitale, actiuni exceptionale
la care a fost supusá cládirea, etc);
- satisfactia cu privire la confortul oferit de spatiile de la subsol;
- eventualele lucrári de igienizare si de reparatii efectuate la elementele de constructie si
de instalatii din subsol;
- eventualele modificári în schimbarea destinatiei spatiilor;
- eventualele modificári ale traseelor elementelor de instalatii de apá si încálzire;
- eventuale lucrári de reabilitare;
- comportarea elementelor de constructie si instalatii care au fost supuse unor lucrári de
reparatii /reabilitare.

4. Studierea proiectului
În cazul în care se dispune de proiectul de executie al subsolului, studiul acestuia presupune:
- evaluarea conformitátii situatiei de fapt cu cea din proiect
- semnalarea modificárilor fácute în decursul timpului, cu privire la compartimentarea si
destinatia spatiilor interioare
- identificarea alcátuirii elementelor de constructie, în special sub aspectul structurii si al
materialelor din care au fost realizate straturile din componenta elementului
- eventuale modificári cu privire la ventilarea naturalá a subsolului

În lipsa proiectului, dupá caz, este necesar sá fie realizat un releveu al subsolului.

5. Evaluarea perioadei în care a fost executat cldirea al crui subsol este expertizat
tehnic i a performanelor normate prin reglementrile tehnice valabile în acea
perioad
Evaluarea perioadei în care a fost executatá cládirea furnizeazá informatii cu privire la
materialele, alcátuirile si tehnicile de constructie utilizate, care permit, cu suficientá precizie,
evaluarea performantelor elementelor de constructie ale subsolurilor.
De asemenea, cunoasterea perioadei de elaborare a proiectului si de construire a cládirii
permite evaluarea performantelor, la nivelul minim cerut de reglementárile tehnice în vigoare la
momentul respectiv.
În lipsa altor date, perioada aproximativá de realizare a unei constructii poate fi evaluatá în
functie de solutia constructivá astfel:
a. subsolurile cu pereti structurali din zidárie de cárámidá pliná, cu grosimea de cel putin 42
cm si planseul peste subsol:
- din arce structurale masive din zidárie sau
- arce de zidárie rezemate pe profile metalice laminate la cald sau
- pe structurá din grinzi de lemn;
se apreciazá a avea o vechime mai mare de 100 ani
8

b. subsolurile cu pereti structurali din zidárie din cárámidá pliná si planseu din beton armat, au
o vechime cuprinsá între 50 si 80 de ani;

c. subsolurile cu pereti din beton sau din cadre din beton armat cu zidárie de umpluturá din
cárámidá pliná, au o vechime mai micá de 50 … 60 ani.

6. Efectuarea de încercri

Pentru indicarea corectá a cauzelor si a interventiei adecvate, suplimentar fatá de
observatiile vizuale si olfactive sunt necesare determinári cantitative ale umiditátii efectuate cu
instrumente de másurá adecvate si proceduri de laborator sau in situ.
Másurátorile au ca scop determinarea cantitátii de apá din fiecare sectiune a peretilor în
vederea deducerii distributiei umiditátii în grosimea elementului de constructie afectat.
În cadrul unei expertize tehnice, metodele instrumentale de determinare a caracteristicilor
produselor prin încercári sunt deosebit de utile, întrucât furnizeazá performantele reale ale
produselor, în situatia realá de exploatare.
În functie de tipul produsului, posibilitátile de acces si dotarea tehnicá, încercárile pot fi
efectuate “in situ” sau în conditii de laborator, pe probe extrase din alcátuirea elementelor de
constructie.
Precizia încercárilor de laborator efectuate pe probe prelevate din alcátuirea elementelor de
constructie depinde de modul de conservare a probelor pe durata de timp dintre momentul
prelevárii si momentul încercárii, în special de modul cu privire la ambalarea lor în recipiente
etanse, astfel încát sá fie evaluatá cât mai obiectiv umiditatea acestora în starea de exploatare.
Pentru definirea cantitativá a umiditátii unei încáperi si a elementelor constructive adiacente
sunt necesare urmátoarele másurátori:

a. Másurarea umiditátii relative a aerului din interior si compararea valorilor obtinute cu
valorile cuprinse în tabelul de mai jos:

Umiditatea relativá a aerului interior
Valori Caracteristici
Observatii
< 30 %

< 40 %
- aer excesiv de uscat

- aer uscat
- Sunt necesare másuri de umidificare a aerului
în spatiile locuibile
40 – 70 % - umiditate normalá
>70 %

>80 %
- aer umed

- aer excesiv de umed
- Trebuie prevázut un sistem de ventilare;
- Sunt necesare interventii de stopare a surselor
generatoare a umiditátii excesive.

În cazul în care valorile de umiditate de peste 70 % persistá si dupá luarea másurilor pentru
ventilarea adecvatá a incintei, atunci sunt necesare interventii de depistare si eliminare a
cauzelor de provenientá a umiditátii.

b. Másurarea in situ a umiditátii elementelor de constructie afectate (pereti, pardoseli, plansee).

Másurátorile se efectueazá cu aparate electrice portabile (higrometre, termohigrometre) care
dau indicatii cu privire la umiditatea superficialá a elementelor pe o adâncime de 15 – 20 mm
sau termocamere în infrarosu;

9
c. Másurarea în laborator a umiditátii pentru determinarea cantitátii de apá aflatá în
profunzimea elementelor de constructie.
Másurátorile se efectueazá pe bazá de probe prelevate din zone caracteristice, fárá a se
afecta stabilitatea constructiei, utilizându-se proceduri de prelevare, conservare si másurare
standardizate.
Pe baza valorilor determinate, dupá analizarea rezultatelor obtinute prin másurátorile la
suprafatá si în adâncime, se poate trasa diagrama de distributie a umiditátii în sectiunea
transversalá a elementelor de constructie, diagramá care constituie o informatie cu privire la
sursa apei.
Diagramele de mai jos prezintá distributia umiditátii într-un zid cu proprietáti de
conductibilitate capilará functie de originea apei, considerând o umiditate admisibilá a zidáriei
de sub 3 % (în greutate):


10
7. Evaluarea performanelor elementelor de construcie subterane

Evaluarea performantelor elementelor de constructie subterane, se face, pentru fiecare
cerintá, în conformitate cu reglementárile tehnice în vigoare, cu diferenta cá la evaluare sunt
luate în considerare valorile caracteristicilor fizico-mecanice ale materialelor rezultate în urma
încercárilor si evaluárilor fácute pe materiale, în starea de fapt (afectate de umiditate sau alte
degradári).
Evaluarea performantelor reale ale elementelor de constructie subterane reprezintá una din
etapele de bazá ale expertizei tehnice, întrucât, în functie de rezultatele evaluárii se decide
oportunitatea realizárii unor lucrári de reparare/reabilitare.

8. Evaluarea cauzelor probabile ale degradrilor/defectelor semnalate

Pentru orice degradare/defect semnalatá/semnalat este necesará, evaluarea cu acuratete a
cauzei/cauzelor care au favorizat si produs aceste defecte.
Depistarea cât mai precisá a cauzei/cauzelor este deosebit de importantá, întrucât nici o
másurá de reparare/remediere a degradárilor/defectelor nu va fi eficientá, dacá nu este mai întâi
înláturatá cauza.
Foarte greu de depistat sunt cauzele reale care conduc la acumulare de umiditate pe/în
structura elementelor de constructie subterane si care de multe ori creeazá confuzie între
infiltratii si igrasie.
Din acest motiv, inspectia vizualá constructiei si a vecinitátilor subsolului, în special
identificarea traseelor retelelor de transport si distributie a apei (reci sau calde) precum si de
canalizare (menajerá sau meteoricá) este esentialá în depistarea unor acumulári de umiditate ca
urmare a neetanseitátii unor elemente de instalatii îngropate, care poate fi o sursá permanentá de
infiltratii. Nu trebuie neglijatá nici analiza modului si traseului de scurgere a apelor meteorice,
din vecinátatea subsolului
Totodatá, în urma studiului proiectului si evaluárii anului realizárii constructiei, se poate
aprecia nivelul de încredere în ceea ce priveste functionalitatea izolatiei hidrofuge.

9. Elaborarea referatului cu concluzii tehnice

Referatul care contine concluziile tehnice cu privire la performantele elementelor de
constructie subterane si la nivelul de asigurare a cerintelor esentiale stabilite prin reglementárile
tehnice în vigoare, va fi elaborat, pentru fiecare cerintá în parte, de cátre expertul tehnic atestat
de MDRT pentru cerinta respectivá.
Dupá caz, referatul cu concluzii tehnice va fi însotit si de rapoarte de încercare, note de
calcul si alte rationamente tehnice care au stat la baza evaluárii performantelor elementelor si
identificárii cauzelor degradárilor.

10. Elaborarea referatului tehnic cu privire la soluiile de reabilitare a subsolului

Dacá în urma expertizei tehnice a rezultat cá una sau mai multe dintre cerintele esentiale nu
satisface/satisfac performantele minime normate, este neceará reabilitarea subsolului.
În acest caz, expertul tehnic atestat pentru cerinta respectivá, trebuie sá întocmeascá un
referat, în care sá facá recomandári cu privire la solutiile de îmbunátátire a performantei
elementului de constructie subteran.
Referatul trebuie sá cuprindá recomandári atât pentru alegerea solutiei optime, din punct de
vedere al alcátuirii si succesiunii straturilor cât si al performantelor produselor din aceste
straturi. Dupá caz, referatul trebuie sá continá si recomandári pentru proiectarea si executia
lucrárilor de reabilitare.
La stabilirea modalitátii de interventie pentru salubrizarea spatiilor este necesar sá fie luate
în considerare urmátoarele:
11
10.1 – Caracteristicile constructiei referitoare la:
a. comportamentul higrotermic al ansamblului;
b. starea sistemelor de protectie hidrofugá existente;
c. materialele utilizate în alcátuirea elementelorconstructive si comportarea acestora în
raport cu apa;
d. exigentele de utilizare ale spatiilor supuse reabilitárii în ceea ce priveste confortul
higrotermic care va influente si amploarea interventiilor.

10.2 – Caracteristicile amplasamentului, în principal cele referitoare la:
a. proprietátile fizico-chimice ale straturilor si umpluturii de pámânt adiacente
constructiei;
b. nivelul maxim al apelor subterane si modul de circulatie al acestora;
c. agresivitatea apei asupra elementelor de constructie.

10.3. – Caracteristicile solutiei de reabilitare referitoare la:
a. compatibilitatea între materialele propuse si cele existente;
b. fezabilitatea tehnologiei alese în conditiile date;
c. posibilitátile de control, întretinere si reparare în timp a sistemului de protectie utilizat

2.1.4. Ipoteze de încárcare în functie de solicitárile provocate de apá

Elementele de constructie ale subsolurilor aflate în contact direct cu terenul sunt în general,
supuse efectului combinat al încárcárilor datorate împingerii pámântului si presiunii apei din
pânza freaticá. De regulá, solicitárile datorate efectului împingerii active a pámântului sunt
preluate de stratul de rezistentá din alcátuirea peretilor subsolului.
Actiunea apei freatice asupra elementelor de constructie verticale si orizontale aflate în
contact cu terenul conduce la solicitarea izolatiei hidrofuge la presiune.
În functie de permeabilitatea straturilor între care se acumuleazá stratul acvifer, apa
subteraná poate fi cu presiune sau fárá presiune.
1. Ape subterane fr presiune
În cazul apelor subterane fárá presiune, izolatia hidrofugá este supusá la valori mici ale
presiunii statice corespunzátoare înáltimii coloanei de apá. În acest caz, pentru izolatia
hidrofugá, care constituie de fapt un strat de separare, nu trebuie sá fie luate másuri speciale de
prindere sau fixare, ci numai alegerea corespunzátoare a stratului de protectie si a produsului
hidroizolant (sub aspectul rezistentelor mecanice ale membranei/foliei, etc.utilizate), a
sistemului de ancorare si a adezivului de lipire (sub aspectul aderentei foliei/membranei
hidroizolante pe suprafata suport a elementului de constructie vertical sau orizontal), în
concordantá cu valorile presiunii hidrostatice.
2. Ape subterane cu presiune
Apele subterane cu presiune sunt definite ca ape care solicitá elementele de constructie
subterane la valori ale presiunii superioare valorilor presiunii hidrostatice ca efect a existentei
permanente a unui strat de apá cu nivel mai mult sau mai putin variabil a coloanei de apá.
Apele subterane cu presiune pot avea efecte defavorabile în cazul straturilor de izolatie
hidrofugá amplasate pe fata elementului de constructie opusá fetei în contact cu umiditatea
terenului (cazul izolatiei hidrofuge aplicate pe suprafata de la interior a peretilor mulati sau
plácilor de subsol). În acest caz, fixarea stratului hidroizolant trebuie realizatá atât prin lipire cât
si suplimentar, prin piese de prindere mecanicá si prin executarea unei cuve din beton armat
care sá asigure presarea hidroizolatiei pe suport.
În vederea evitárii desprinderii izolatiilor hidrofuge sub efectul presiunii apei, este
recomandabil, ca atunci când este posibil, izolatia hidrofugá sá fie aplicatá pe fata peretelui
expusá actiunii apei, astfel încât presiunea apei sá contribuie la presarea acesteia pe suport.
12

2.1.5. Functiuni actuale si de viitor ale subsolurilor

În majoritatea situatiilor subsolurile au fost concepute ca spatii tehnice cu sau fárá boxe de
depozitare si garaje auto, iar mai rar ca spatii de locuit. Schimbarea destinatiei initiale de spatiu
tehnic în locuintá este dificilá si chiar irealizabilá în general datoritá lipsei sau subdimensionárii
ferestrelor, înáltimii reduse a spatiilor, lipsei izolatiei termice a peretilor exteriori în contact cu
solul, cáilor de acces dificile sau a imposibilitátii realizárii instalatiilor în conditii uzuale.



2.1.6. Metodologie de analizá a cauzelor / efectelor degradárilor

Corelarea simptome, cauze si observatii vizuale se exemplificá în urmátoarele tabele:



1. METODOLOGIE DE ANALIZÃ A CAUZELOR DEGRADÃRILOR CA URMARE A
PREZENTEI ÎN EXCES A UMIDITÃTII


SIMPTOME CAUZE PROBABILE DATE/OBSERVATII NECESARE
A. LA EXTERIORUL CLDIRII
1) Fâsie umedá continuá la
baza zidurilor (cu sau fárá
eflorescente)
a. Ascensiunea capilará a apei
din terenul de fundare
- continuitatea fenomenului în timp;
- umiditatea fetei interioare a zidurilor;
- umiditatea cládirilor învecinate.
2) Fâsie umedá discontinuá la
baza zidurilor (cu sau fárá
eflorescente)
a. Umiditatea de origine
accidentalá:
- stropiri cu apá de ploaie;
- defectiuni ale burlanelor sau
lipsa acestora;
- acumulare localá de apá
datoratá tasárii terenului si
/sau neetanseitátii
trotuarului.
b. Ascensiune capilará
- starea trotuarelor (pantá, crápáturi,
lipsa masticurilor de etansare);
- functionarea jgheaburilor si
burlanelor (colmatarea acestora,
pante, degradarea îmbinárilor sau
lipsa unor tronsoane);
- natura terenului la baza zidului
(consistentá, permeabilitate);
- relatia ploaie – aparitia fenomenului;
- heterogenitatea constructiei.
3) Pete sau eflorescente,
izolate sau pe toatá
înáltimea zidului
a. Consecintá a unor vechi
infiltratii;
b. Condens superficial
- continuitatea fenomenului;
- heterogenitatea materialului;
- relatia între umiditatea atmosfericá si
aparitia fenomenului.
4) Pete de umezealá pe toatá
înáltimea zidului
a. Umiditate de origine
accidentalá;
b. Infiltratia apei de ploaie si
acumularea acesteia
- starea instalatiilor pluviale sau
sanitare;
- capilaritatea materialelor;
- fisuri în elementele de constructie.


















13



B. LA INTERIORUL CLDIRII PE ZONA AFERENT SUBSOLULUI

SIMPTOME CAUZE PROBABILE DATE/OBSERVATII NECESARE
1) Fâsie umedá continuá la
baza zidului sau umiditate
difuzá pe toatá înáltimea lui
(cu sau fárá eflorescente)
a. Ascensiune capilará - continuitatea fenomenului în timp;
- umiditatea peretilor interiori;


2) Fâsie umedá discontinuá la
baza zidurilor
a. Umiditate accidentalá;
b. Infiltratia localá a apei;
c. Ascensiune capilará
- starea instalatiilor
- relatia ploaie – aparitia fenomenului;
- heterogenitatea constructiei
3) Umiditate difuzá pe toatá
înáltimea zidurilor (în
special pe fata de la interior
a zidurilor perimetrale
/exterioare)
a. Absortie higroscopicá;
b. Condens;
c. Lipsa unui sistem de
ventilare;
- manifestárile în timp (sezoniere sau
continue) ale fenomenului;
- posibilitáti de evacuare a aerului
stagnant din subsol;
- temperatura suprafetei interioare a
peretilor (pentru verificarea riscului
de condens superficial)
4) Umiditate pe pardoseala
subsolului
a. Umiditate accidentalá;
b. Ascensiune capilará
c. Infiltratia localá a apei;
d. Condens;
- starea instalatiilor;
- existenta sau absenta straturilor de
izolatie hidrofugá si de rupere a
capilaritátii;
- temperatura pardoselilor
5) Umiditate pe tavanul
subsolului
a. Umiditate accidentalá;
b. Infiltratia localá a apei;
c. Condens
- starea instalatiilor;
- starea izolatiei hidrofuge;
- starea izolatiei termice




C. LA INTERIORUL CLDIRII PE ZONA AFERENT PARTERULUI

SIMPTOME CAUZE PROBABILE DATE/OBSERVATII NECESARE
1) Fâsie umedá continuá la
baza zidului
a. Ascensiune capilará - continuitatea fenomenului în timp;
- umiditatea peretilor interiori;
2) Fâsie umedá discontinuá la
baza zidurilor
a. Umiditate accidentalá;
b. Infiltratia localá a apei;
c. Ascensiune capilará
- starea instalatiilor
- relatia ploaie – aparitia fenomenului;
- heterogenitatea constructiei
3) Umiditate difuzá pe toatá
înáltimea zidurilor (în
special pe fata din interior a
zidurilor exterioare)
a. Absortie higroscopicá;
b. Condens;
c. Lipsa unui sistem de
ventilare;
d. Izolatie termicá insuficientá
- manifestárile în timp (sezoniere sau
continue) ale fenomenului;
- posibilitáti de evacuare a aerului
stagnant din încáperi;
- umiditatea interioará;
- temperatura suprafetei interioare a
peretilor (pentru verificarea riscului
de condens superficial)
4) Umiditate pe toatá
suprafata pardoselii de
peste subsol
a. Umiditate accidentalá;
b. Condens;
- starea instalatiilor;
- temperatura pardoselilor
5) Umiditate localá sau pe
toatá suprafata pardoselii de
la CTS sau amplasatá pe
umpluturá
a. Ascensiune capilará;
b. Condens;
c. Infiltratia localá a apei;
d. Umiditate accidentalá
- existenta sau absenta straturilor de
izolatie hidrofugá, termicá si de
rupere a capilaritátii;
- starea instalatiilor


14

2. CRITERII DE IDENTIFICARE PRIN COMPARAREA MANIFESTÃRILOR SPECIFICE ALE
UMIDITÃTII DIN CONDENS SI A UMIDITÃTII DIN ASCENSIUNE CAPILARÃ


UMIDITATE DIN CONDENS UMIDITATE DIN ASCENSIUNE
CAPILAR
1) Rezultá din activitatea umaná si utilizarea
inadecvatá a spatiului construit

1) Rezultanta protectiei inadecvate a
constructiei fatá de actiunea mediului
2) În fiecare an se manifestá în acelasi anotimp; 2) Este independentá de anotimp;
3) Se manifestá oriunde pe înáltimea cládirii;

3) Se produce la baza cládirii si se ridicá pe o
înáltime de 2-3 m deasupra terenului;
4) Udá suprafata peretelui; 4) Impregneazá peretele, în toatá grosimea sa,
cu o cantitate de apá mai mare în zona
centralá;
5) Dispare odatá cu luarea másurilor de
ventilare, sau în perioada cu temperaturi
pozitive ridicate, dar reapare în sezonul rece
si în lipsa ventilárii.
5) Dispare treptat (1-2 ani) dupá eliminarea
sursei si nu reapare





Umiditatea din ascensiune capilará (UAC) are manifestári diferite în functie de sursa de alimentare.

3. CORELAREA ÎNTRE UMIDITATEA DIN ASCENSIUNE CAPILARÃ (UAC) SI SURSA DE
APÃ


UAC datoritá apei dispersate în teren (ape
meteorice sau scurgeri accidentale)
UAC datoritá apei din pânza freaticá
1) Afecteazá initial o singurá parte a cládirii 1) Se manifestá în mod uniform pe toatá
cládirea, proportional cu grosimea zidului si
pe o înáltime mai mare la peretii interiori si la
peretii exteriori cu expunere spre nord;
2) Este caracteristicá unei singure cládiri sau
unui grup limitat de cládiri învecinate;
2) Este comuná tuturor cládirilor din zoná
contemporane ca executie si ca materiale
utilizate;
3) Prezintá, de cele mai multe ori, oscilatii
sezoniere ale înáltimii
3) Nu manifestá oscilatii evidente ale înáltimii
pe parcursul anului.





15

2.2.Sisteme de reabilitare a subsolurilor i a elementelor subterane existente

În functie de amplasamentul cládirii, stadiul si cauzele degradárilor se va indica în vederea
reabilitárii una sau un ansamblu din urmátoarele solutii, prezentate în ordinea complexitátii acestora
(începând cu cele mai simple másuri):

2.2.1. Másuri de îndepártare a apelor din precipitatii din zona perimetralá a constructiei. Acestea
constituie lucrári de verificare si eliminare a posibilitátilor de acumulare/stagnare si
infiltrare a apelor de suprafatá si constau în:

a. executarea de rigole pentru conducerea apei în colectoare;
b. repararea trotoarelor: astuparea crápáturilor, asigurarea pantei de la constructie spre
teren, etansarea rostului existent între trotuar si soclul cládirii;
c. refacerea sistemului de evacuare a apei pluviale: decolmatarea, refacerea pantelor sau
înlocuirea jgheaburilor, revizuirea etanseitátii tronsoanelor, a gurilor de scurgere si a
racordului burlanelor la canalizare,
d. repararea streasinelor si copertinelor pentru asigurarea protectiei tencuielii peretilor
împotriva apei de ploaie.

2.2.2. Asigurarea ventilárii naturale a spatiilor interioare prin realizarea de prize de aer amplasate
diametral opuse pentru crearea curentilor de aer, iar în cazul spatiilor locuite prevederea de
grile de ventilare higroreglabile;

2.2.3. Aplicarea pe suprafetele interioare precum si la exterior, pe socluri, a tencuielilor poroase
pentru asanare, hidroizolante dar permeabile la vaporii de apá, constituind totodatá straturi
împotriva migratiei sárurilor si depunerii acestora pe suprafetele vizibile ale peretilor;

2.2.4. Realizarea barierelor orizontale hidroizolante cu solutii hidrofobizante aplicate prin injectare
(cu sau fárá presiune, sau prin impulsuri) pentru impregnarea zidáriei împotriva ascensiunii
capilare a umiditátii. La elementele subterane acest procedeu se combiná cu másuri de
hidroizolare exterioará si de ventilare a spatiilor interioare. În cazul în care nu se poate
executa o hidroizolatie pe exterior, atunci injectarea nu se executá decât peste CTS.

2.2.5. Realizarea hidroizolatiei exterioare (fárá executarea de sápáturi) cu produse polimerice
injectate sub presiune, prin gáuri date de la interior spre exterior în elementele subterane
afectate (pereti, pláci pe sol, s.a.), în zona de contact a acestora cu umplutura de pámânt, în
vederea protejárii lor de actiunea apei si stopárii infiltratiilor de apá la interior;

2.2.6. Dezumidificarea elementelor de constructie cu instalarea unui sistem electro-osmotic.
Metoda constá în introducerea în zidurile afectate de igrasie a unui curent electric de foarte
micá intensitate (inofensiv pentru oameni), prin intermediul unor electrozi montati în zidárie
deasupra nivelului solului, având ca efect respingerea totalá a umezelii dupá o perioadá de
câteva luni pâná la doi-trei ani, în functie de materialul din care a fost realizatá zidária si de
amploarea fenomenului.

2.2.7. Protectia hidrofugá si termicá a soclurilor, avându-se în vedere racordul cu termoizolatia
fatadelor si etansarea rostului de la nivelul trotuarului;

16
2.2.8. Izolarea termicá a planseului de peste subsoluri realizatá prin alcátuiri termoizolante aplicate
pe plafonul subsolurilor cu diferite moduri de finisare (tencuieli armate cu plasá din fire de
sticlá, panouri gips carton fixate pe schelet metalic, pláci termoizolante caserate cu diverse
produse). Aceste izolatii se executá pentru protectia termicá a spatiilor locuite de peste
subsol;
Izolarea termicá a subsolurilor se realizeazá numai în cazul spatiilor încálzite împreuná
cu refacerea hidroizolatiei (pct. 2.2.10)

2.2.9. Asigurarea ventilárii spatiilor interioare si a elementelor constructive prin prevederea de
pardoseli ventilate si / sau pereti dublati pe interior, sisteme de canale de ventilare sau curti
de luminá realizate la exterior.
Dublarea peretilor la interior se prevede în vederea realizárii unor pereti cu suprafete
uscate (cu umiditate acceptabilá) si unui spatiu ventilat între cei doi pereti. Acest spatiu se
creeazá prin amplasarea unui ecran în fata peretilor afectati de igrasie. Ecranul poate fi un
perete independent (de exemplu din pláci din gips carton rezistente la umiditate) sau o
tencuialá executatá pe o armáturá din plasá din fire de sticlá aplicatá pe o membraná cu
ploturi fixatá pe peretii subsolului, având fante de ventilare la baza si la partea superioará a
peretilor, cu conditia ca umiditatea relativá a aerului din spatiul interior al subsolului sá fie
de cel mult 60% (recomandabil 50%). În spatiul dintre perete si ecran se pot amplasa
elemente ale instalatiei de încálzire, astfel încât curentul de aer creat sá favorizeze
mentinerea fetei interioare a peretelui la o umiditate cât mai scázutá. În cazul unor umiditáti
peste limita acceptabilá spatiul creat se va ventila în exterior, situatie în care nu se vor
executa fante (prize de aer) în peretii ecranului si se va prevedea termoizolarea acestora
considerându-i ca pereti exteriori.
Dublarea pardoselilor (realizatá numai dacá înáltimea interioará permite) constá în
executarea unei hidroizolatii orizontale din mortare polimerice mono sau bicomponente, sau
produse bituminoase (conform Normativului NP 040) sau de aplicá o membraná polimericá
cu ploturi mari peste care se toarná o sapá armatá ca suport al noii pardoseli, asigurându-se
ventilarea stratului de aer si, dacá este cazul, eliminarea apei cu ajutorul pompelor.

2.2.10. Refacerea izolatiei hidrofuge a subsolului, aplicatá pe suprafetele exterioare ale peretilor
subsolurilor, în principal pe zonele de contact cu solul, este o interventie complexá care se
executá pe exteriorul cládirii, numai în zone cu acces pentru efectuarea sápáturilor deschise
si care implicá, împreuná cu executarea sápáturilor exterioare si a hidroizolatiei, urmátoarele
lucrári:
a. aplicarea unui strat termoizolant necesar pentru îmbunátátirea protectiei termice a
spatiilor interioare, mai ales pentru cele locuibile;
Stratul termoizolant se va aplica pe toatá înáltimea peretilor în contact cu solul
si, pe cât posibil, va coborâ 40-50 cm sub cota inferioará a plácii de pe sol, iar peste
CTS se va continua pe înáltimea soclului sau cel putin 30 cm deasupra trotuarului,
pâná sub profilul de bazá al termoizolatiei fatadelor.
Termoizolatia se va executa din produse cu o buná comportare la compresiune si
umiditate (pláci din poliuretan, sticlá celulará, polistiren, etc.) protejate cu tencuialá
dublu armatá cu plasá din fire de sticlá aplicatá în sistem ETICS si acoperitá cu
straturi de finisaj hidrofob, impermeabile la apá si permeabile la vaporii de apá.
b. realizarea unui sistem drenant perimetral, în exteriorul cládirii;
Aceste lucrári complexe se executá pe exteriorul cládirii, numai în zone cu acces
pentru efectuarea sápáturilor deschise
Drenul poate fi adiacent constructiei (peste cota de fundare) sau poate fi amplasat
la o distantá de minimum 2,00 m fatá de constructie caz în care constituie o transee
drenantá, care poate coborâ sub cota de fundare cu o înclinare de maximum 30%.
17
Drenurile executate în sápáturá deschisá, adiacente peretilor
subsolurilor/fundatiilor, sunt alcátuite din:
- transeea drenantá executatá din materiale naturale (nisip, pietris, piatrá) cu
granulometrii diferite separate de materiale filtrante sintetice (geotextile);
- corpul drenant orizontal realizat din tuburi riflate perforate din produse
polimerice (polietilená, PVC) sau prefabricate din beton acoperite cu un strat
drenant din balast învelit cu un strat de geotextil si amplasate pe un radier din
beton care asigurá panta de scurgere gravitationalá a apei colectate;
- suprafata drenantá verticalá care, în functie de volumul de apá, poate înlocui sau
completa transeea drenantá. Suprafata drenantá verticalá se amplaseazá peste
hidroizolatia peretilor si se realizeazá din membrane polimerice amprentate (cu
ploturi) cu unul sau între douá straturi filtrante geotextile.
c. revizuirea si repararea instalatiilor si etansarea zonelor în care acestea strápung peretii
si implicit hidroizolatia.

2.2.11. Utilizarea de produse si procedee pentru interventii speciale (cimenturi cu întárire rapidá,
sigilanti, produse pentru tratarea solurilor, puturi absorbante si colectoare – base – cu
instalatii de pompare a apei prevázute în interiorul sau la exteriorul constructiei);

2.3. Coordonarea ansamblului sistemelor de reabilitare a subsolurilor i a elementelor
subterane existente

Ansamblul sistemelor de reabilitare ale subsolurilor au în vedere asigurarea conditiilor
necesare cerintelor utilizatorilor si exploatárii subsolului în concordantá cu functiunile dorite.
Coordonarea ansamblului sistemelor de reabilitare presupune planificarea si organizarea
activitátilor (atât de proiectare cât si de executie), în concordantá cu másurile de inteventie din
raportul/rapoartele de expertizá/expertize tehnicá/tehnice, functiunii subsolului, încáperilor
situate deasupra subsolului, amplasamentului si vecinátátilor cládirii, alcátuirii elementelor de
închidere ale subsolului, structurii de rezistentá a cládirii, tehnologiei adoptate pentru executarea
lucrárilor de reabilitare.

2.3.1. Reabilitarea higrotermicá a subsolurilor - sisteme compatibile pentru eliminarea igrasiei si
termoizolarea planseelor sau peretilor comuni cu apartamentele din blocurile de locuit
existente.
În general, subsolurile blocurilor de locuit existente, în special ale celor construite dupá
anul 1950, au încáperi cu functiuni numai de depozitare, tehnice, administrative, garaje, etc.
Unele dintre aceste încáperi (în special la cládirile cu regim de înáltime mai mare de P + 7E,
executate între 1950 si 1970) sunt dotate cu instalatii de încálzire, chiar dacá nu au functiune
de locuit.

1. Eliminarea fenomenului de igrasie

Eliminarea fenomenului de igrasie este o operatie dificilá si costisitoare, întrucât stoparea
totalá a fenomenului nu se poate realiza decât în cazul în care este înlocuitá în totalitate izolatia
hidrofugá (orizontalá si verticalá) si realizatá continuitatea, atât în plan orizontal cât si în plan
vertical. Acest lucru presupune realizarea accesului, pe toatá ináltimea peretilor de subsol,
pâná la nivelul fundatiei. Operatia cea mai dificilá constá in refacerea hidroizolatiei orizontale
de la baza peretilor, întrucât acest lucru nu se poate realiza decât prin introducerea unui nou
strat hidroizolant, pe întreaga grosime a peretelui, odatá cu operatia de subzidire (utilizatá în
general la cládiri parter sau P+1) sau prin efectuarea de injectári cu produse de
impermeabilizare.
18
La cládirile etajate, în afará de proiectul tehnic cu privire la reabilitarea hidroizolatiei trebuie
întocmit si un proiect tehnologic, care sá detalieze procedeul prin care este asiguratá
stabilitatea cládirii, în timpul lucrárilor de executie. Costul unor astfel de lucrári este foarte
mare, deoarece, în multe cazuri este necesará ridicarea cládirii si sustinerea ei pe cricuri
hidraulice pe tot timpul executárii lucrárilor. Solutia este avantajoasá în cazul în care
reabilitarea structuralá impune si consolidarea/refacerea fundatiilor.
Ameliorarea si în unele cazuri eliminarea efectelor fenomenului igrasiei se poate face si prin
injectarea în elementele afectate a unor solutii, care prin difuzie în porii materialului si în
prezenta umiditátii din structura peretelui pot realiza o barierá impotriva ascensiunii umiditátii
pe înáltimea peretelui. Trebuie precizat cá efectul de barierá hidrofugá se realizeazá doar peste
cota de nivel la care a fost injectatá solutia de impermeabiliare, astfel încât, dacá hidroizolatia
verticalá nu functioneazá, efectul igrasiei nu este inláturat.
Alte modalitáti de ameliorare a efectelor igrasiei (nu si de eliminare) constau în:
a. dublarea la interior a peretilor sau a pardoselii si a peretilor si asigurarea posibilitátii
de eliminare, preferabil în exterior, a umiditátii din spatiile verticale si orizontale
create;
b. îndepártarea stratului vechi de tencuialá, uscarea suprafetei interioare a peretelui si
aplicarea unui nou strat de tencuialá si finisaj permeabil care sá faciliteze retinerea
sárurilor si migrarea umiditátii din perete cátre atmosfera interioará (cu conditia ca
umiditatea relativá a aerului din spatiul interior al subsolului sá fie de cel mult 60%,
recomandabil 50%, ceea ce conduce la adoptarea solutiei numai în cazul igrasiei
sezoniere datorate umiditátii apei fárá presiune)

2. Termoizolarea planseelor peste subsolurilor din blocurile de locuit existente

Pentru satisfacerea confortului încáperilor cu functiunea de locuit amplasate deasupra
subsolurilor neîncálzite sau a cáror temperaturá de exploatare este mai micá cu 5K decât
temperatura interioará de exploatare a încáperilor de la nivelul situat deasupra subsolului, este
necesará termoizolarea plácii peste subsol.
La dimensionarea grosimii stratului termoizolant se va avea în vedere atât satisfacerea
cerintei de economie de energie si izolatie termicá cât si a cerintei referitoare la igiená si
sánátate.
Pentru asigurarea performantei referitoare la izolatia termicá si economia de energie,
rezistenta termicá corectatá a planseului peste subsol trebuie sá fie cel putin egalá cu valoarea
rezistentei termice corectate minime normate “R
/
min
” (în prezent, conform “Normativ privind
calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cládirilor” – indicativ C 107-2005,
partea a 1 – a “Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termicá la cládirile
de locuit” - indicativ C 107/1, cu modificárile din 2010 R
/
min
= 2,90 m
2
K/W, respectiv
transmitanta termicá corectatá maximá normatá U
/
max
= 0,35 W/(m
2
K) ).
Pentru asigurarea cerintei de confort termic interior, grosimea izolatiei termice se stabileste
si în functie de satisfacerea valorii normate a diferentei dintre temperatura aerului interior si
temperatura suprafetei interioare a planseului (fata pardoselii finite) “∆T
i max
” (în prezent,
conform “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cládirilor” –
indicativ C 107-2005, partea C 107/3 – capitolul 13 – Tabelul VI, ∆T
i max
= 2K).
Ori de câte ori este posibil, izolatia termicá a planseului peste subsol trebuie amplasatá la
intradosul planseului/tavanul subsolului. Când acest lucru nu este posibil din punct de vedere
tehnic sau al cerintelor de securitate în exploatare a încáperilor peste subsol, izolatia termicá se
poate aplica si în structura pardoselii planseului peste subsol.
Tipul si natura materialului termoizolant din alcátuirea planseului peste subsol trebuie aleasá
în functie de: intensitatea încárcárilor ca urmare a actiunilor la care urmeazá sá fie solicitatá
izolatia termicá, conditiile de mediu si de exploatare, cerintele de securitate la incendiu, etc.
19
Se recomandá utilizarea izolatiilor termice care sá nu conducá la încárcári mari ale plácilor
sau la depásirea rezistentelor la aderentá (cazul izolatiilor termice aplicate prin lipire pe
intradosul plácii) sau la smulgere (cazul izolatiilor termice fixate/suspendate de tavan).

3. Termoizolarea peretilor comuni cu apartamentele din blocurile de locuit existente
În cadrul blocurilor de locuit existente sunt relativ putine cládiri în care, la acelasi nivel al
subsolului, sá fie amplasate apartamente de locuit si încáperi cu alte destinatii. Aceste cazuri
sunt specifice cládirilor de locuit executate, de regulá, înainte de anul 1950 si la care înáltimea
peretilor subsolului depáseste cota terenului sistematizat/trotuarului, pentru asigurarea cerintei
privind iluminatul natural. De asemenea, aceastá situatie poate fi întâlnitá si în cazul cládirilor
amplasate pe terenuri în pantá, la care pe o fatadá, peretii subsolului sunt îngropati pe o
înáltime mai mare decât peretii de pe fatada opusá.
Pentru satisfacerea confortului termic în încáperile cu functiunea de locuit adiacente
spatiilor cu altá destinatie, neîncálzite sau a cáror temperaturá de exploatare este mai micá cu
5K decât temperatura din spatiile de locuit, este necesará termoizolarea peretelui.
Pentru asigurarea performantei referitoare la izolatia termicá si economia de energie,
rezistenta termicá corectatá a peretilor de delimitare a spatiilor de locuit de spatii reci sau mai
putin încálzite trebuie sá fie cel putin egalá cu valoarea rezistentei termice minime normate
“R
/
min
”. Întrucât, conform “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie
ale cládirilor” – indicativ C 107-2005, partea a 1 – a “Normativ privind calculul coeficientilor
globali de izolare termicá la cládirile de locuit” - indicativ C 107/1, cu modificárile din 2010,
nu este inclus cazul peretilor care delimiteazá încáperi de locuit de încáperi reci sau mai putin
încálzite, valoarea rezistentei termice minime normate trebuie sá fie cel putin egalá cu cea
minimá normatá pentru pereti adiacenti rosturilor închise. În prezent, conform normativ C 107-
2005, partea a I – a indicativ C107/1, valoarea R
/
min
= 1,10 m
2
K/W, respectiv transmitanta
termicá maximá normatá U
/
max
= 0,90 W/(m
2
K) ).
Pentru asigurarea cerintei de confort termic interior, grosimea izolatiei termice se stabileste
si în functie de satisfacerea valorii normate a diferentei dintre temperatura aerului interior si
temperatura pe suprafata interioará a peretelui “∆T
i max
” (în prezent, conform “Normativ
privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cládirilor” – indicativ C 107-
2005, partea C 107/3 – capitolul 13 – Tabelul VI, ∆T
i max
= 4K).
Ori de câte ori este posibil, izolatia termicá a peretilor trebuie amplasatá pe fata în contact cu
temperatura mai scázutá. Când acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic sau al
cerintelor de securitate în exploatare a încáperilor din subsol, izolatia termicá se poate aplica si
pe fata interioará a peretelui.
Tipul si natura materialului termoizolant trebuie aleasá în functie de: intensitatea încárcárilor
ca urmare a actiunilor la care urmeazá sá fie solicitatá izolatia termicá, conditiile de mediu si
de exploatare, cerintele de securitate la incendiu, etc.
În cazul utilizárii unor produse termoizolante fibroase sau cu pori deschisi (vatá mineralá
sau de sticlá) amplasate pe fata interioará a peretilor, este necesará prevederea unui strat cu rol
de barierá contra vaporilor de apá, care trebuie amplasat pe fata caldá (cátre spatiul de locuit).
Pe fata interioará a peretilor afectati de igrasie nu se vor aplica straturi de izolare termicá,
înainte de înláturarea igrasiei si uscarea peretelui.
La peretii afectati de umiditate, imbunátátirea protectiei termice pe interior se poate face
prin aplicarea unui ecran termoizolant, amplasat distantat în raport cu fata peretelui si care sá
fie prevázut cu grile/fante care sá asigure ventilarea stratului de aer astfel creat, atât în scopul
prevenirii condensárii vaporilor de apá proveniti din aerul interior cát si în scopul difuzárii
vaporilor de apá emisi de suprafata umedá a peretelui.


20
2.3.2. Reabilitarea higrotermicá si utilitar - functionalá a subsolurilor - sisteme aplicabile la
subsolurile cládirilor existente care prin amenajare/transformare pot deveni spatii utile,
locuibile sau cu functiuni suplimentare spatiilor adiacente

Reabilitarea higrotermicá a subsolurilor are în vedere satisfacerea cerintei de igiená si
sánátate precum si a cerintei privind izolatia termicá si economia de energie, în functie de
destinatia spatiilor.
Amenajarea utilitar – functionalá a subsolurilor cládirilor existente are în vedere lucrárile de
renovare care trebuie realizate pentru asigurarea conditiilor necesare exploatárii încáperilor
subsolurilor conform destinatiei dorite.
Reabilitarea utililar – functionalá nu se poate realiza decât în spatiile subsolurilor care vor
avea înáltimea liberá (dupá executarea pardoselilor si termoizolarea plafoanelor) conform
reglementárilor în vigoare.
În functie de destinatia doritá, lucrárile de renovare pot include:
- recompartimentarea spatiilor si reorganizarea circulatiei verticale si orizontale în
spatiile din subsol
- igienizarea spatiilor interioare
- lucrári de izolatii termice
- lucrári de izolatii fonice
- lucrári de instalatii (termice, sanitare, ventilare, iluminat artificial, etc.)
- dupá caz, lucrári de asigurare a iluminárii si ventilárii naturale a spatiilor

1. Recompartimentarea spatiilor si reorganizarea circulatiei verticale si orizontale în spatiile
din subsol
Recompartimentarea spatiilor si reorganizarea circulatiei verticale si orizontale din
spatiile unui subsol are în vedere:
a. conceperea unui partiu functional, corespunzátor destinatiei dorite, în functie de
amplasarea elementelor structurale si de posibilitátile de interventie asupra acestor
elemente, în special sub aspectul modificárii dimensiunilor golurilor sau realizárii
unor goluri noi;
b. dupá caz, transformarea sau modificarea scárii/scárilor de acces în subsol, astfel
încât acestea sá satisfacá cerintele cu privire la siguranta în exploatare si securitatea
la incendiu, corespunzátor destinatiei;

2. Igienizarea spatiilor interioare
Igienizarea spatiilor interioare se referá la refacerea finisajelor degradate.
Trebuie precizat cá in cazul în care finisajele sunt degradate datoritá condensului sau
acumulárii de umiditate, lucrárile de igienizare nu sunt eficiente decât dacá au fost înláturate
si remediate cauzele care au favorizat aceste acumulári de umiditate.
Igienizarea presupune si: eliminarea infiltratiilor de apá, eliminarea fenomenelor de
condens interior, eliminarea fenomenuluide igrasie, etc.

3. Lucrári de izolatii termice
Elementele de constructie exterioare precum si elementele delimitatoare între încáperi
încálzite si încáperi reci sau mai putin încálzite (la care diferenta dintre temperaturile aerului
interior este mai mare de 5 K) trebuie izolate termic.
Grosimea stratului termoizolant se va stabili astfel încât sá fie asiguratá atât cerinta
privind economia de energie si izolare termicá cât si cea referitoare la igiená si sánátate,
respectiv evitarea aparitiei fenomenului de condens si limitarea diferentei dintre temperatura
aerului interior si temperatura de pe suprafata interioará a elementelor de închidere (a se
vedea pct. 2.3.1 si 3.3.7).
21

4. Lucrári de izolatii fonice

În functie de destinatia spatiului, elementele de constructie exterioare precum si
elementele de constructie cu rol de compartimentare a unitátilor functionale, trebuie izolate
fonic în conformitate cu prevederile “Normativ privind proiectarea si executarea másurilor
de izolare fonicá si a tratamentelor acustice la cládiri” – indicativ C 125-2005.

5. Lucrári de instalatii (termice, sanitare, ventilare, iluminat artificial, etc.)

Instalatiile necesare vor fi prevázute în functie de destinatia spatiilor, prin reproiectarea
distributiei interioare a traseelor de instalatii. Este important ca lucrárile de interventie în
interiorul subsolului sá fie corelate cu lucrárile de executie a instalatiilor. De asmenea, orice
lucrare de renovare/recompartimentare trebuie efectuatá numai dupá ce au fost eliminate
toate cazurile de neetanseitáti ale elementelor de instalatii care transportá/distribuie fluide.
Când ventilarea naturalá a încáperilor nu este suficientá, se vor lua másuri suplimentare
de ventilare fortatá.

6. Lucrári de asigurare a iluminárii si ventilárii naturale

Lucrárile de asigurare a iluminárii naturale a spatiilor din subsol au în vedere asigurarea
suprafetelor elementelor de închidere transparente sau translucide prin care lumina de zi
poate pátrunde în încáperile de la subsol, în conformitate cu nivelurile minime normate
pentru functiunea spatiului. Iluminatul natural nu poate fi asigurat decât în cazul încáperilor
care au pereti de subsol supraterani care permit realizarea de goluri.
Lucrárile de asigurare a ventilárii naturale presupun echiparea elementelor de tâmplárie
cu rame mobile si fante de ventilare autoreglabile.
Încáperile în care nu poate fi realizatá iluminarea si ventilarea naturalá la nivelurile
minime normate prin reglementárile tehnice si legislative în vigoare, nu vor avea destinatie
de locuit.

2.3.3. Reabilitarea elementelor subterane ale cládirilor

Reabilitarea unui element subteran presupune aplicarea unui ansamblu de procedee în
vederea îndepártárii cauzelor deteriorárilor si infiltratiilor, dezumidificarea elementelor
afectate si realizarea straturilor cu rol de izolatie si protectie, care sá asigure satisfacerea
cerintelor utilizatorilor, în conformitate cu destinatia subsolului.
În cazul în care din raportul de expertizá tehnicá reiese necesitatea consolidárii structurii
de rezistentá a cládirii, celelalte lucrári de interventie (asanare, refacere a protectiei
hidrofuge, termice, acustice, etc.) vor fi corelate cu fazele de executie a lucrárilor de
consolidare, iar alcátuirea protectiei elementelor de închidere ale subsolului va fi aleasá în
functie de solutia de consolidare adoptatá.
Baza reabilitárii unui element de constructie subteran constá în identificarea
cauzei/cauzelor care conduce/conduc la acumularea excesivá de umiditate. O identificare
corectá a cauzelor va conduce la aplicarea solutiei optime pentru eliminarea acestora si la
stoparea infiltratiilor de apá/umiditate în viitor.
Másurile de interventie recomandate pentru aducerea performantelor elementelor de
constructie subterane la nivelurile cerute sunt prezentate în capitolele 2, 3.




22

3. PROIECTAREA LUCRRILOR DE REABILITARE

3.1. Condiii generale

1. Documentatia tehnicá pentru lucrárile de reabilitare se întocmeste dupá obtinerea avizului
favorabil al expertizei tehnice cu privire la rezistenta mecanicá si stabilitatea constructiei si
pe baza recomandárilor din referatul expertizei cu privire la modalitátile de interventie
pentru reabilitarea subsolului.

2. Proiectarea lucrárilor de reabilitare se face în cazul în care din referatul de expertizá tehnicá
a rezultat cá performantele elementelor de constructie subterane aferente subsolului nu
satisfac una sau mai multe dintre cerintele esentiale ale utilizatorilor, la nivelul
performantelor minime normate.

3. Documentatia tehnicá se întocmeste si se verificá conform legislatiei în vigoare de cátre
firme si specialisti atestati.

4. Documentatia de executie a hidroizolatiilor subterane împotriva apei cu sau fárá presiune
hidrostaticá va cuprinde memoriu tehnic (justificarea si explicarea solutiei adoptate,
prezentarea tehnologiei pe faze de lucru), cantitáti de lucrári pe stadii fizice, necesar de
materiale, resurse, utilaje, másuri de protectia muncii si PSI, planse cu desenele de ansamblu
si detaliile specifice de izolatii în concordantá cu proiectul pentru constructii si instalatii.

5. Proiectul va specifica reglementárile tehnice de referintá, standardele sau agrementele
tehnice ale materialelor, durabilitatea apreciatá a alcátuirilor hidroizolante preconizate.

6. Conform legislatiei în vigoare pentru urmárirea comportárii în exploatare, interventiile în
timp si postutilizarea constructiilor, proiectantul sau expertul (în functie de gradul de
importantá a constructiei) stabilesc modalitátile de efectuare a urmáririi curente sau speciale
(perioade, metode, caracteristici si parametrii urmáriti) care se vor introduce în cartea
tehnicá a constructiei.

7. În functie de amploarea fenomenului, de importanta constructiei si destinatia spatiilor
subsolului la alegerea solutiei sau ansamblului de másuri si a produselor utilizate pentru
reabilitare se vor avea în vedere urmátoarele principii:

a. solutiile se aplicá în ordine crescândá, începând cu másurile simple, ajungându-se,
dacá este cazul, la lucrári de interventie ample;

b. pentru stoparea fenomenului de ascensiune capilará se va urmári continuitatea
izolatiei hidrofuge între suprafetele orizontale si verticale ale subsolului, iar în
situatia în care se obtine numai o reducere a fenomenului se va asigura ventilarea
pentru eliminarea apei angrenate de acesta si se vor prevedea tencuieli de asanare cu
rol de împiedicare a depunerilor de sáruri pe suprafetele vizibile;

c. pe peretii afectati de igrasie se interzice aplicarea de straturi si pelicule impermeabile
la apá si la vapori de apá (în caz contrar, fenomenul va persista, iar igrasia se va
ridica peste cota superioará pâná la care a fost aplicat stratul impermeabil sau
pelicula impermeabilá);

d. protectia hidrofugá a subsolului se va realiza pe exteriorul elementelor de constructie
pe zonele cu acces pentru efectuarea sápáturilor, iar în cazul când acest lucru nu este
posibil se vor utiliza procedee de injectare de la interior;
23
e. izolatia hidrofugá la interior se va accepta numai în situatiile în care stabilitatea
constructiei nu va fi afectatá de prezenta permanentá a apei în structura elementelor
exterioare, rámase neizolate, si numai cu prevederea másurilor de stopare a
ascensiunii capilare pe restul elementelor, pâná la baza soclului;

f. la izolatiile termice aplicate pe fata elementului de constructie care vine în contact cu
terenul se vor utiliza numai produse termoizolante cu porii închisi, de tip: polistiren
extrudat, poliuretan celular rigid, sticlá celulará;

g. termoizolarea fetei interioare a elementelor de constructie subterane se admite numai
în cazul în care peretii sunt uscati si nu sunt afectati de igrasie;

3.2. Condiii de calitate asigurate prin proiectare
Conditiile de calitate vor fi corespunzátoare cerintelor esentiale de calitate cuprinse în Legea
10/1995 cu modificárile si completárile ulterioare:

3.3.1. Rezistentá mecanicá si stabilitate

Întrucât rezistenta mecanicá si stabilitatea unei cládiri se referá la constructia în ansamblu,
proiectarea lucrárilor pentru reabilitarea din punct de vedere structural trebuie sá se facá pentru
întreaga structurá de rezistentá a cládirii, inclusiv la cadrele si peretii structurali ai subsolului.
Trebuie precizat, cá atunci când se impune reabilitarea elementelor structurale ale
subsolului, iar lucrárile de executie presupun efectuarea de sápáturi pe perimetrul subsolului,
sunt create conditiile, ca dupá consolidarea peretilor, acestia sá fie reabilitati si din punct de
vedere termic si hidrofug.

3.3.2. Securitate la incendiu

La proiectarea lucrárilor de reabilitare a subsolurilor, în functie de destinatia spatiilor, natura
materialelor depozitate în spatiile subsolului si vecinátátile cládirii, se vor avea în vedere
prevederile din “Normativ de sigurantá la foc a constructiilor” – indicativ P 118-1999,

3.3.3. Igiená, sánátate si mediu inconjurátor

Proiectarea lucrárilor de reabilitare a subsolurilor din punct de vedere al acestei cerinte, are
în vedere:
- igienizarea spatiilor interioare ale subsolurilor
- dupá caz, asigurarea ventilárii naturale (recomandabil) sau mecanice
- eliminarea cauzelor care conduc la infiltratii de apá
- eliminarea fenomenului de condens interior
- eliminarea fenomenului de igrasie
- limitarea diferentei dintre temperatura aerului interior si temperatura suprafetei
interioare a elementelor de închidere, în conformitate cu destinatia spatiilor din
interiorul subsolului

a. Igienizarea spaiilor interioare

Igienizarea spatiilor interioare se referá la refacerea finisajelor degradate.
Trebuie precizat cá în cazul în care finisajele sunt degradate datoritá condensului sau
acumulárii de umiditate, lucrárile de igienizare nu sunt eficiente decât dacá au fost înláturate si
remediate cauzele care au favorizat aceste acumulári de umiditate.
24
b. Asigurarea ventilrii naturale

În cazul în care nu poate fi asigurat numárul orar minim de schimburi de aer, în conformitate
cu destinatia spatiilor, proiectul de reabilitare poate sá prevadá:
- înlocuirea elementelor de ventilare/grilelor obturate, cu altele functionale
- realizarea de rame mobile de tâmplárie suplimentare, sau dupá caz, proiectarea unor noi
elemente de tâmplárie cu suprafata ramelor mobile necesará, care sá le inlocuiascá pe
cele existente
- dacá este posibil (cazul peretilor de subsol care au si o suprafatá suprateraná),
realizarea de goluri de ventilare; în acest caz este necesará o expertizá tehnicá care sá
ateste cá realizarea golurilor nu afecteazá rezistenta si stabilitatea elementului de
constructie
- dacá situatia de fapt nu permite asigurarea ventilárii naturale, este obligatoriu sá se
proiecteze si execute o instalatie de ventilare fortatá

c. Eliminarea cauzelor care conduc la infiltraii de ap

Acest aspect se referá în general la proiectarea lucrárilor de reabilitare a retelei de distributie
a apei reci si calde precum si a celor de canalizare; nu trebuie neglijatá nici reabilitarea
retelelor exterioare aflate în vecinátatea subsolurilor.
Dacá infiltratiile de apá se datoreazá doar întretinerii necorespunzátoare a retelelor, situatia
se poate remedia doar prin simpla înlocuire a armáturilor sau a unor tronsoane de conducte.

d. Eliminarea fenomenelor de condens interior

În acest caz, prin proiectul de reabilitare, trebuie sá se prevadá un strat termoizolant
suplimentar, care sá aibá grosimea necesará pentru obtinerea rezistentei termice necesare
pentru realizarea pe suprafata interioará a unei valori a temperaturii superioare valorii
temperaturii punctului de rouá corespunzátoare temperaturii si umiditátii relative a aerului din
interiorul subsolului.
Stratul termoizolant se va aplica la exterior sau pe fata interioará a peretilor conditionat de
înláturarea igrasiei si uscarea completá a acestora.
Determinarea temperaturii pe suprafata elementelor de constructie ale subsolului si
verificarea riscului aparitiei condensului (determinarea temperaturii superficiale normate) se
face în conformitate cu prevederile din “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor
de constructie ale cládirilor” – indicativ C 107-2005, partea C 107/3 – capitolele 10 si 14.

e. Eliminarea fenomenului de igrasie

Fenomenul de igrasie (care se datoreazá ascensiunii capilare a apei subterane) este frecvent
întâlnit la peretii de subsol, în special la cei realizati din zidárie. Trebuie precizat cá materialele
compacte, care implicit sunt mai impermeabile (ca de exemplu betonul), au o comportare mai
buná în terenuri cu umiditate ridicatá.

f. Limitarea diferenei dintre temperatura aerului interior i temperatura suprafeei
interioare a elementelor de închidere, în conformitate cu destinaia spaiilor din interiorul
subsolului

Pentru asigurarea confortului termic interior este necesar, ca diferenta dintre temperatura
aerului interior si temperatura suprafetei interioare a elementelor de închidere sá nu depáseascá
valorile normate prin “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale
cládirilor” – indicativ C 107-2005, partea C 107/3 – capitolul 13 – Tabelul VI.
25
3.3.4. Sigurantá în exploatare

Asigurarea cerintei se face prin respectarea prevederilor din “Normativ privind proiectarea
cládirilor civile din punt de vedere al cerintelor de sigurantá în exploatare” – indicativ NP 068-
2002.

3.3.5. Protectie împotriva zgomotului

Asigurarea cerintei se face prin respectarea prevederilor din “Normativ privind proiectarea
si executarea másurilor de izolare fonicá si a tratamentelor acustice la cládiri” – indicativ C 125-
2005

3.3.6. Economie de energie si izolare termicá

La evaluarea performantei energetice ale cládirii, spatiile de la subsol vor fi incluse în
volumul încálzit al cládirii numai în cazul în care aceste spatii sunt încálzite
La subsolurilor neîncálzite, anvelopa termicá se limiteazá la planseul de peste subsol. În
acest caz, cerinte de izolare termicá se impun numai planseului de peste subsol.
Proiectarea lucrárilor de izolatii termice la elementele de constructie ale subsolurile se face
în conformitate cu prevederile din normativele privind calculul termotehnic al elementelor de
constructie ale cládirilor si pentru proiectarea si executia lucrárilor de izolatii termice la cládiri
indicate în anexa 1

3.3.Condiii particulare privind proiectarea

3.3.1. Proiectarea hidroizolatiilor din produse bituminoase

1. Alegerea utilizárii hidroizolatiilor bituminoase se stabileste în urmátoarele situatii:
a) în cazul terenurilor în care nu existá pericol de infiltrare a produselor petroliere
sau a altor solutii agresive care pot afecta proprietátile fizico-chimice ale
produselor bituminoase;
b) în cazul în care este avantajos din punct de vedere tehnic si economic în
comparatie cu alte procedee de hidroizolare (betoane sau mortare impermeabile,
peliculizári, produse polimerice, etc.);
c) la constructiile cu fisuri previzibile acceptate de pâná la 0,5 mm si la care existá
vibratii;
d) la protectia incintelor unde nu se depásesc temperaturi pozitive de 40ºC.

2. Modul de alcátuire al hidroizolatiei (numár de straturi, produse si detalii) va avea în vedere
prevederile cuprinse în “Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea
hidroizolatiilor la cládiri”- NP 040, tinând cont de urmátoarele:
a) conditiile hidrogeologice ale terenului (nivelul maxim al pânzei freatice,
posibilitáti de drenare sau acumulare a apelor din precipitatii în zona
umpluturilor adiacente hidroizolatiei);
b) forma în plan si sectiune a subsolului constructiei;
c) distanta fatá de alte constructii;
d) existenta rosturilor de dilatare-tasare ale constructiei sau dintre aceasta si
constructiile aláturate;
e) categoria de importantá a constructiei;
f) posibilitáti de remediere a hidroizolatiei;
g) categoria de umezire admisibilá a fetei interioare a peretilor sau pardoselii;
h) caracteristicile fizico-mecanice ale produselor hidroizolante.

26

3. Pentru fiecare situatie concretá se vor stabili si indica în proiect nivelurile minime de
performantá ale produselor hidroizolante stabilite conform Normativului NP040/2002.

a. Pentru stabilirea caracteristicilor membranelor din alcátuirea hidroizolatiilor
subterane se vor lua în calcul urmátoarele criterii si niveluri de performantá:



Niveluri minime de
performan a
hidroizolaiei
Nr.
Crt.
Criterii de
performan
UM
Ape fr
presiune
Ape cu
presiune
Observaii
1. Impermeabilitatea (I) kPa I 1

I>1,5 P
apá

P
apá
– valoarea presiunii
apei
2.
Alungirea la rupere la
tractiune (A)
%
A>200
B
l
δ

o – márimea deformatiei
rostului la alungire în cm
l
B
– látimea pe care banda de
dilatare nu se lipeste de
suport
3.
Rezistenta la sfâsiere
(S)
N S>1,1
n
S
H

S
H
– sarcina structurii
hidroizolante/m
exprimatá în Newtoni
n – numárul de ancoraje/m







































27

b. Pentru indicarea hidroizolatiei optime se vor avea în vedere urmátoarele relatii între
tipul de membrane, tehnologia de aplicare, pozitia suportului si conditiile de utilizare

Poziia
suprafeei
suport
Nr.
Crt.
Membrane
bituminoase
utilizate
Tehnologia de
aplicare adecvat
o
r
i
z
o
n
t
a
l

v
e
r
t
i
c
a
l

Condiii
de utilizare
I
Membrane pe
bazá de bitum
oxidat
1)

a) lipire “la cald”
cu mastic de bitum
oxidat sau bitum
aditivat
b) lipire “la rece”cu
adezivi bituminosi
4)

»
2)
a) lipire “la cald”
cu mastic topit de
bitum aditivat
»
2)

b) lipire “la cald”
prin sudare cu
flacára
3)

»
c) lipire “la rece”cu
adezivi bituminosi
4)

»
5)

II
Membrane pe
bazá de bitum
aditivat
d) lipire combinatá,
cu adezivi “la rece”
în câmp
4)
si prin
sudurá cu flacára la
suprapuneri
»
5)

III
Membrane
autoadezive
6)

lipire prin roluire
(presare)
» »

1)
Se utilizeazá pentru
constructii de importantá
redusá.

2)
Procedeu traditional dificil
de realizat pe verticalá.

3)
Nu se utilizeazá în spatii
cu pericol de explozie.

4)
Se utilizeazá în spatii
ventilate.

5)
Se utilizeazá numai
adezivi cu întárire rapidá.

6)
Se utilizeazá în spatii cu
pericol de explozie conform
specificatiei producátorului

c. Se va avea în vedere cá pentru asigurarea calitátii unei structuri hidroizolante este
necesará:

- realizarea unei suprafete suport pe care hidroizolatia sá se lipeascá în aderentá totalá;
- prevederea de fixári mecanice pentru stabilizarea straturilor verticale împotriva
alunecárii;
- amplasarea hidroizolatiei între douá elemente rigide de constructie (pereti de beton
armat, zidárie).
28

3.3.2. Proiectarea hidroizolatiilor constructiilor împotriva ascensiunii prin capilaritate a apei
subterane

1. Aceste hidroizolatii se prevád împotriva umiditátii solului si a apelor din precipitatii care nu
se acumuleazá, scurgându-se rapid din zona de umpluturá a sápáturilor din jurul constructiei.
Aceste ape exercitá asupra hidroizolatiei o presiune redusá ca valoare, limitatá în timp si pot
fi considerate ape fárá presiune hidrostaticá.
2. Hidroizolatiile contra apelor fárá presiune hidrostaticá se prevád la peretii, soclurile si
plácile pe sol ale constructiilor aflate partial sau total sub nivelul terenului, deasupra
nivelului maxim previzibil al pânzei freatice cu minim 1,5 m si fundate în terenuri
permeabile, având capilaritate redusá.
3. Hidroizolatia trebuie sá protejeze elementele de constructie împotriva migrárii apei fárá
presiune continutá în straturile de pámânt adiacente.
4. Structurile hidroizolante împotriva apelor fárá presiune hidrostaticá pot fi monostrat sau
multistrat aplicate pe suport în aderentá totalá, având caracteristicile stabilite conf.3.3.1.
5. Hidroizolarea orizontalá se realizeazá în mod curent la nivelul dintre fundatie si zidárie sau
între fundatie si soclul pe care sprijiná zidária cu racordare la hidroizolatia verticalá a
soclului.
6. Hidroizolatia orizontalá se prevede între fundatie si peretii structurali din zidárie, pe toatá
látimea fundatiei, indiferent de pozitia zidurilor (perimetrale sau interioare).
7. Nivelul hidroizolatiei orizontale va fi cuprins între nivelul inferior si cel superior al stratului
de rupere a capilaritátii executat din pietris sortat;
8. La constructiile existente în cazul în care hidroizolatia orizontalá nu a fost executatá sau este
degradatá si nu mai asigurá protectia împotriva ascensiunii apei prin capilaritate se pot
efectua, în functie de conditiile locale de asigurare a accesului, urmátoarele lucrári:

a. introducerea în zidárie de membrane rigide din otel inoxidabil cu ajutorul tehnologiei
proprii;
b. injectári pentru impermeabilizarea peretilor din zidárie prin introducerea de produse
hidrofobe. Operatiunile de injectare se pot face cu sau fárá presiune în functie de
nivelul umiditátii zidáriei.

Prin aceste procedee se realizeazá o barierá orizontalá împotriva ascensiunii apei care va
asigura continuitatea hidroizolatiei orizontale si verticale a subsolului sau a elementelor de
constructie supuse reabilitárii.

9. Hidroizolatia verticalá se va prevedea pe fata exterioará, (det.A) perimetral constructiei,
astfel:

a. soclul se va izola cu o tencuialá impermeabilá sau un strat din produse bituminoase
protejat cu o tencuialá armatá cu plasá de rabit, prelungitá pâná la nivelul inferior al
trotuarului (deasupra stratului de rupere a capilaritátii). Rostul dintre tencuialá si
trotuar se va etansa cu mastic de bitum sau chituri elastice;
b. fundatiile sau peretii subterani situati în terenuri permeabile, peste cota zonei de
capilaritate continuá, se vor izola împotriva umiditátii pámântului cu minimum douá
straturi din produse bituminoase lichide protejate împotriva actiunilor mecanice cu
foi polimerice semirigide amprentate, fixate mecanic la partea superioará;
c. fundatiile sau peretii subterani situati în terenuri cu straturi greu permeabile si în
zona de capilaritate continuá, se vor hidroizola cu membrane bitumate racordate la
hidroizolatia orizontalá a constructiei, protejate împotriva actiunilor mecanice
conform 3.3.4.
29

10. Pe zidurile subterane umede nu se va aplica izolatia hidrofugá decât dupá uscarea
suprafetelor acestora si se vor prevedea urmátoarele interventii:

a. Atunci când spatiul disponibil pentru executarea sápáturilor este redus, pentru
ventilarea zidurilor si eliminarea umiditátii, se vor prevedea la exterior canale
verticale de ventilare din elemente prefabricate. Canalele vor avea prize de aer
exterior pe fatade cu orientári diferite si legáturi orizontale, sub pardosealá,
prevázute dacá se impune preluarea umiditátii din placa de pe sol;

b. În cazul în care amplasamentul nu permite executarea lucrárilor la exteriorul
constructiei si dacá volumul încáperii permite se va realiza dublarea peretilor la
interior, iar spatiul rezultat între cei doi pereti se va pune în legáturá cu exteriorul cu
prize de aer pentru asigurarea ventilárii. În cazul în care umiditatea peretilor este
redusá, iar umiditatea relativá a aerului din încápere nu depáseste 55-60 % ventilarea
spatiului dintre pereti se poate face si în interior cu fante amplasate la baza si la
partea superioará a peretilor, sub plafon. Dublarea pardoselilor se va face numai cu
respectarea înáltimilor minime normate pentru spatiilo locuibile si cu luarea
másurilor de ventilare propuse pentru pereti sau cu asigurarea colectárii apei si
eliminarea cu pompe a acesteia (solutie nerecomandatá în cazul locuintelor).

c. Concomitent cu indicarea solutiei de ventilare se va prevedea la interior aplicarea de
tencuieli de asanare în vederea eliminárii formárii depozitelor de sáruri pe
suprafetele vizibile si asigurarea porilor de evaporare a umiditátii din pereti. Aceastá
lucrare se recomandá sá se realizeze în timpul sezonului cald, ideal în perioada
secetoasá, dupá îndepártarea stratului vechi de tencuialá si ventilarea puternicá a
spatiului subsolului pentru favorizarea uscárii superficiale a peretelui.













30



DETALIUL A.
31
3.3.3. Proiectarea hidroizolatiilor împotriva infiltratiilor

1. Aceste hidroizolatii se aplicá pe exteriorul constructiei si se prevád împotriva infiltrárii din
exterior, prin elementele de constructie, în interior, a apei subterane cu presiune continutá în
pânza freaticá sau temporar în pungi de acumulare datorate permeabilitátii reduse a
terenului. Apa exercitá asupra hidroizolatiei o presiune permanentá în timp si variabilá ca
valoare;

2. Hidroizolatia verticalá, perimetralá, trebuie sá se racordeze etans la hidroizolatia orizontalá
alcátuind o cuvá de protectie continuá aplicatá la exteriorul constructiei;
a. pentru executarea hidroizolatiei se va prevedea efectuarea decopertárilor perimetrale ale
cládirii pâná sub cota pardoselii interioare si a nivelului hidroizolatiei orizontale cu cel
putin 25 cm, spatiu necesar realizárii racordului hidroizolatiei si turnárii radierului din
beton pentru sustinerea drenului. Pentru executarea sápáturii se vor prevedea másurile
de protectie împotriva surpárii pámântului si asigurarea spatiului de lucru de la baza
sápáturilor;
b. în cazul în care hidroizolatia orizontalá nu existá, se va prevedea ca înainte de aplicarea
hidroizolatiei verticale sá se execute, pe toatá látimea (grosimea) peretilor exteriori si
interiori bariera orizontalá de impermeabilizare. Hidroizolatia verticalá se va executa
dupá încheierea acestor lucrári si va coborâ cu minimum 20 cm sub cota inferioará a
barierei;
c. în cazul în care constructiile existente împiedicá executarea sápáturilor pentru accesul
perimetral, se prevede realizarea unei izolatii în sistem “cuvá interioará”. Adoptarea
acestei solutii se va face numai în cazuri deosebite deoarece implicá urmátoarele
dezavantaje:
- reducerea spatiului interior pe toate cele trei dimensiuni (nu numai pe înáltime)
deoarece trebuie sá se realizeze zidurile de protectie a hidroizolatiei verticale;
- nu se eliminá apa din elementele de constructie, iar prezenta acesteia pe termen
lung poate afecta stabilitatea structurii.

3. Deoarece în majoritatea cazurilor hidroizolatia orizontalá nu existá, se impune executarea
acesteia prin interior, peste pardoseala existentá, situatie în care se va analiza posibilitatea
efectuárii acestei lucrári având în vedere reducerea înáltimii utile a spatiilor urmare aplicárii
straturilor pardoselii hidroizolante:
a. în cazul subsolurilor locuibile, dupá desfacerea pardoselii existente si rectificarea plácii
din beton de pe sol, se vor prevedea:
- hidroizolatie elasticá din membrane bituminoase sau mortare impermeabile care
se va aplica pe suprafetele orizontale si, deosebit de important, se va ridica pe
pereti pâná la o cotá _ 20 cm peste nivelul barierei orizontale realizatá pentru
impermeabilizarea zidurilor;
- un strat din produse termoizolante rezistente la compresiune si cu absortie de
apá redusá;
- stratul de uzurá al pardoselii (gresie, parchet, covor linoleum, etc.) aplicat peste
o sapá de ciment armat turnatá pe un strat de separare tehnologicá.

b. la subsolurile neîncálzite peste placa de pe sol, dupá pregátirea acesteia ca suport, se va
executa hidroizolatia ca în cazul subsolurilor locuibile (1.a) si o pardosealá dintr-o sapá
de ciment armat si rolat sau acoperit cu o pardosealá adecvatá functiunii.

c. în cazul subsolurilor fárá placá pe sol se va prevedea aplicarea unui strat de pietris cu rol
de rupere a capilaritátii si executarea plácii pe sol, din beton, ca suport al hidroizolatiei
si al pardoselii.
32




33

3.3.4. Protectia hidroizolatiilor

1. Pentru protectia hidroizolatiei orizontale se va prevedea o sapá din mortar de ciment (armatá
pentru a rezista încárcárilor datorate circulatiei). Sapa se va turna peste hidroizolatia
acoperitá cu un strat de separare si protectie din hârtie kraft, folii polimerice sau foi bitumate

2. Hidroizolatia verticalá, aplicatá pe elementul de rezistentá, se protejeazá traditional cu un
zid din ½ cárámidá pliná (>12,5 cm grosime) ziditá cu mortar de ciment:

a) zidurile cu H
max
= 3 m vor avea rosturi create cu fâsii din membrane bitumate,
amplasate la baza zidului si pe verticalá din max. 5 în 5 m;
b) pentru înáltimi mai mari de 3 m se va prevedea ancorarea zidurilor de protectie de
peretii subsolurilor cu ancore metalice etansate în dreptul strápungerilor;
c) în locul zidáriei de cárámidá (pentru înáltimi mai mari de 3 m) se poate executa o
protectie cu un strat din beton armat ancorat de peretele de rezistentá.

3. Când elementul suport (pe care se aplicá hidroizolatia) constituie si zid de protectie, acesta
se realizeazá fárá rosturi si se prevede conform “Normativului privind alcátuirea, calculul si
executarea structurilor de zidárie” cu stâlpisori din cárámidá sau sâmburi din beton armat la
distante de aprox. 2,5 m.

4. În cadrul sistemelor de drenare ventilate protectia hidroizolatiei se va realiza din elemente
prefabricate din beton, ceramicá sau produse similare poroase astfel conformate încât sá
realizeze canalele necesare pentru circulatia aerului încárcat cu umiditate.

5. Protectia hidroizolatiilor constructiilor amplasate în terenuri permeabile, deasupra nivelului
maxim al zonei de capilaritate continuá, poate fi prevázutá cu membrane polimerice cu
ploturi, combinate sau nu cu un sistem de drenare.

6. La protectia hidroizolatiei subsolurilor locuite se va avea în vedere obligativitatea aplicárii
unui strat termoizolant (având grosimea determinatá prin calcul) si posibilitatea realizárii
unui strat de aer ventilat pentru eliminarea umiditátii din zona peretiilor subsolului.
Termoizolatia va fi alcátuitá din pláci rigide de polistiren extrudat, poliuretan, sticlá
celulará, sau alte materiale insensibile la umiditate si cu rezistentá mare la compresiune.

7. Protectia hidroizolatiei soclurilor se realizeazá dintr-o sapá armatá cu plasá sudatá si/sau
plasá de rabit ancoratá la partea superioará.

8. Umplerea cu pámânt a sápáturilor se executá în straturi succesive, compactate pe másurá ce
se ridicá zidária de protectie a hidroizolatiei pentru a se asigura stabilitatea zidáriei si
presarea straturilor hidroizolante.

9. În cazurile în care presarea hidroizolatiei verticale nu poate fi asiguratá prin împingerea datá
de umplutura de pámânt, peretele de protectie va fi ancorat pe peretele de rezistentá, astfel
încât sá se asigure o presiune minimá de 0,1 N/cm
2
.







34





35

3.3.5. Etansarea rosturilor

1. Rosturile reprezintá distanta determinatá între douá planuri paralele, verticale, cu rolul de a
limita lungimea unor elemente de constructie sau de a întrerupe legátura între constructii
aláturate, pentru ca pártile sá se poatá deplasa independent una fatá de alta.

2. Rosturile, din punct de vedere al eforturilor la care sunt supuse, se clasificá:
a. rosturi de dilatare-contractie (deplasárile perpendiculare pe linia rostului, au ca efect
presarea si respectiv alungirea si ruperea produselor ce asigurá etanseitatea rostului);
b. rosturi de tasare (deplasári verticale ale pártilor separate de rost care conduc la
ruperea hidroizolatiei prin alungire);
c. rosturi cu functionalitate mixtá (deplasári orizontale, verticale si laterale ale unei
párti fatá de cealaltá).

3. Din punct de vedere al interactiunii cu apa se clasificá în urmátoarele tipuri:
a. rosturi supuse umezelii naturale a terenului sau apelor fárá presiune hidrostaticá;
b. rosturi supuse apelor cu presiune hidrostaticá.

4. Din punct de vedere al modului de alcátuire rosturile pot fi:

a. demontabile – se utilizeazá în zonele cu deformatii mari. Ele permit accesul pentru
control, iar în cazul producerii unei infiltratii existá posibilitatea demontárii si
remedierii fárá a se afecta hidroizolatia si elementele structurale sau de finisaj
adiacente;
b. nedemontabile – alcátuire semielasticá utilizatá la rosturile cu deformatii reduse

Deformatiile reduse sunt deplasárile unei párti sau constructii fatá de alta, care pot fi
preluate de benzile dilatabile fárá distrugerea etanseitátii rostului si se înscriu în urmátoarele
valori:

Caracteristicile benzii
dilatabile
Direcia deplasrii Deplasarea
maxim

mm
Alungirea la
rupere
Limea de
neaderen
1. Perpendicular pe rost, în plan
orizontal

±40
2. Perpendicular pe rost, în plan
vertical

±30
3. Paralele cu rostul, în plan
orizontal

±20


700%


60 mm


Caracteristicile benzii dilatabile se vor determina, avându-se în vedere cá miscarea pe
verticalá a unei párti fatá de cealaltá parte a rostului orizontal determiná o deplasare paralelá
a pártilor în rostul vertical. Dimensiunile acestor deformatii se vor calcula, iar alungirea
benzii se va determina conform 3.3.1. pct.3a.





36

5. La proiectarea etansárii rosturilor se va avea în vedere:
a. realizarea continuitátii hidroizolatiei rosturilor care trebuie sá asigure protectia
constructiei împotriva apei indiferent de deformatiile existente si de modul de
actionare al apei;

b. asigurarea protectiei hidroizolatiei împotriva actiunilor mecanice (datorate circulatiei
interioare pietonale si auto) sau împotriva actiunilor chimice (datorate substantelor
corozive). Protectia hidroizolatiei orizontale este constituitá din straturile pardoselei
sau din elemente mobile (grátare metalice sau dale din beton).

6. Preluarea deplasárilor cu mentinerea etanseitátii se va realiza cu produse bituminoase cu
proprietáti elastice (alungiri _ 500%) aplicate în benzi continue, pe toatá lungimea rostului.
Acestea vor înlocui buclele de compensare, în special în zona de trecere a rostului din plan
orizontal în plan vertical.

7. Limita construitá, de o parte si de alta a rostului, va fi realizatá din beton armat, dimensionat
local pentru înglobarea pieselor metalice, având continuitate fizicá de pe suprafetele
orizontale pe cele verticale.

8. Pentru întárirea si sustinerea hidroizolatiei în zona rostului se vor prevedea:

- straturi suplimentare ale hidroizolatiei curente;
- straturi suplimentare continue, având caracteristici elastice márite fatá de produsele
din care a fost proiectatá hidroizolatia;
- elemente metalice plane sau cu bucle compensatoare, cu grosime 0,5-3 mm în
functie de deschiderea rostului;
- flanse metalice;
- chituri sau masticuri de etansare;
- produse din spume polimerice elastice.





















37

3.3.6. Etansarea strápungerilor

1. Strápungerile sunt zonele în care elementele componente ale instalatiilor (conducte, cabluri,
guri de umplere sau golire a bazinelor) sau tije de ancoraj întrerup local continuitatea
straturilor hidroizolante si care impun utilizarea anumitor materiale si alcátuiri constructive
pentru refacerea etanseitátii hidrofuge;

2. Strápungerile pot fi:
a. totale, cazul în care instalatiile traverseazá grosimea elementului de structurá,
hidroizolatia si protectia acesteia;
b. partiale, cazul în care se strápunge numai hidroizolatia si protectia ei (tije de
ancoraj).

3. Strápungerile totale se proiecteazá în sistem:
- elastic, sau;
- rigid.
coordonându-se cerintele impuse de instalatii cu sistemul de realizare al hidroizolatiei.

a. Strápungerile elastice constituie racorduri flexibile care permit accesul la instalatii
fárá afectarea etanseitátii hidroizolatiei, se prevád la toate instalatiile si în special la
cele care au conducte calde sau cu vibratii, cu Ø >200 mm si la constructiile fundate
în terenuri sensibile sau în zona cu apá cu presiune.

b. Strápungerile rigide constituie racorduri fixe, rigide, care se pot utiliza la instalatii
care au conducte reci cu Ø <200 mm si fárá vibratii situate în terenuri cu apá fárá
presiune.

4. Pentru reducerea numárului de strápungeri totale se va avea în vedere gruparea elementelor
de instalatii compatibile în vederea traversárii peretilor printr-un singur gol de trecere
prevázut cu o placá metalicá ancoratá în structura de rezistentá si etansatá pe contur:

a. Strápungerea grupatá reduce numárul de racorduri ale hidroizolatiei si implicit ale
punctelor de infiltratie si asigurá posibilitatea executárii ulterioare a unor noi
strápungeri prin placa metalicá fárá afectarea hidroizolatiei, etansarea în jurul
mansoanelor si placá fácându-se prin sudurá, iar între conducte si mansoane se vor
utiliza chituri permanent elastice si, dacá este necesar, rezistente la temperaturi
ridicate.

b. Placa metalicá care închide golul din perete se va dimensiona pentru preluarea
sarcinilor la care va fi supusá prin compactarea pámântului de umpluturá si se va
proteja anticoroziv.

5. Elementele de strápungere vor fi amplasate la o distantá de minim 35 cm de alte elemente
ale constructiei, pentru a se asigura spatiul necesar executárii hidroizolatiei.

6. Indiferent de tipul strápungerii se va prevedea ca racordul hidroizolatiei sá se efectueze
numai pe elementele rigid ancorate în structurá.

7. Hidroizolatia se va întári în zona de racord cu un strat suplimentar din membraná bitumatá.



38
3.3.7. Proiectarea termoizolatiilor subsolurilor

1. Proiectarea lucrárilor de izolatii termice ale subsolurile se face în conformitate cu
prevederile din normativele privind calculul termotehnic al elementelor de constructie
(pereti si placa pe sol) ale subsolurile încálzite sau planseul peste subsolurile neîncálzite pe
care le separá de spatiile încálzite;
2. În functie de destinatia spatiilor de la subsol, elementele de constructie subterane ale
spatiilor încálzite trebuie sá indeplineascá cel putin performantele de izolare termicá
specificate în tabelul de mai jos.

Rezisten termic
corectat
“R
/

Transmitan termic
corectat
“U
/

Funciune spaiu înclzit
[m
2
K/W] [W/(m
2
K)]
Elemente subterane verticale
de locuit 2,90 0,35
cabinete medicale (spitale,
policlinici), sáli de curs, sport
- zona climaticá de iarná I
- zona climaticá de iarná II
- zona climaticá de iarná III, IV


1,70
1,75
1,80


0,59
0,57
0,55
birouri, magazine, restaurante,
baruri, et.
- zona climaticá de iarná I
- zona climaticá de iarná II
- zona climaticá de iarná III, IV


1,60
1,70
1,80


0,63
0,59
0,55
ateliere, spatii de productie cu regim
normal de exploatare
- zona climaticá de iarná I
- zona climaticá de iarná II
- zona climaticá de iarná III, IV


1,10
1,10
1,10


0,91
0,91
0,91
Plci la partea inferioar a demisolurilor sau subsolurilor
de locuit 4,80 0,21
cabinete medicale (spitale,
policlinici), sáli de curs, sport
- zona climaticá de iarná I
- zona climaticá de iarná II
- zona climaticá de iarná III, IV


2,10
2,50
2,90


0,48
0,40
0,34
birouri, magazine, restaurante,
baruri, et.
- zona climaticá de iarná I
- zona climaticá de iarná II
- zona climaticá de iarná III, IV


2,10
2,50
2,90


0,48
0,40
0,34
ateliere, spatii de productie cu regim
normal de exploatare
- zona climaticá de iarná I
- zona climaticá de iarná II
- zona climaticá de iarná III, IV


1,10
1,20
1,30


0,91
0,83
0,77

NOTÃ: În cadrul prezentei lucrári, spatiile cu altá destinatie decât locuirea au fost încadrate
in clasa de inertie termicá mare si asimilate cládirilor din categoria 1, definitá conform normativ C
107-2005, partea a 2-a C 107/2, cu modificárile din 2010.
39
3. Grosimea stratului termoizolant se va stabili astfel încât sá fie asiguratá atât cerinta privind
economia de energie si izolare termicá cât si cea referitoare la igiená si sánátate (evitarea
aparitiei fenomenului de condens si limitarea diferentei dintre temperatura aerului interior si
temperatura de pe suprafata interioará a elementelor de închidere).

4. Pentru produsele termoizolante care nu sunt protejate cu un strat care sá preia întreaga
împingere activá a pámântului, rezistenta la compresiune a acestora (sarcina care produce o
deformatie de 10% raportatá la grosime), în functie de înáltimea pe care se aflá în contact cu
terenul, trebuie sá fie conform tabelului de mai jos:

Ináltimea suprafetei de contact între
produsul termoizolant si teren
Rezistenta la compresiune (sarcina care
produce o deformatie de 10% raportatá la
grosime)
(m) (kPa)
3,00 minim 600
4,00 minim 800
5,00 minim 900
6,00 minim 1200
7,00 minim 1300
> 7,00 obligatoriu cu perete de protectie

5. La peretii afectati de umiditate, imbunátátirea protectiei termice pe interior se poate face
prin aplicarea unui ecran termoizolant, amplasat distantat în raport cu fata peretelui si care
sá fie prevázut cu grile/fante care sá asigure ventilarea stratului de aer astfel creat, atât în
scopul prevenirii condensárii vaporilor de apá proveniti din aerul interior cát si în scopul
difuzárii vaporilor de apá emisi de suprafata umedá a peretelui. În spatiul astfel creat, dacá
este posibil, se recomandá înglobarea tevilor instalatiei de încálzire, fárá ca tevile sá fie
izolate termic.

6. Izolatia termicá aplicatá pe fata elementului de constructie subteran care vine în contact cu
pámântul trebuie protejatá hidrofug.



















40
3.4. Soluii constructive de principiu i detalii caracteristice


41


42

43












44




45





46


47





48










49

ANEXA 1

Lista principalelor reglementri tehnice i standarde naionale avute în vedere la
elaborarea lucrrii:

1) NP 040-2002 Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea hidroizolatiilor la
cládiri;
2) NP 064-2002 Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea elementelor de
constructii hidroizolate cu materiale bituminoase si polimerice;
3) GP 114-2006 Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea hidroizolatiilor cu
membrane bituminoase aditivate cu APP si SBS;
4) GP 112-2004 Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea învelitorilor din
membrane polimerice realizate ,,in situ”;
5) C 107/0-2002 Normativ pentru proiectarea si executia lucrárilor de izolatii termice de
cládiri;
6) SC 007- Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei cládirilor
de locuit existente;
7) MC 001/2006 - Partea 1 si 3 – Metodologie pentru calcularea performantei energetice
a cládirilor;
8) P118 – 1999 Normativ de sigurantá la foc a constructiilor.
9) GT 041-2002 Ghid privind reabilitarea finisajelor peretilor si pardoselilor cládirilor
civile;
10) PCC-017/2000 Procedurá privind tehnologia pentru reabilitarea termicá a cládirilor
folosind spume poliuretanice;
11) GP 058-2000 Ghid privind optimizarea nivelului de protectie termicá la cládiri de
locuit;
12) “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cládirilor” –
indicativ C 107-2005, partea a 1 – a “Normativ privind calculul copeficientilor globali
de izolare termicá la cládirile de locuit” - indicativ C 107/5, cu modificárile din 2010
13) “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cládirilor” –
indicativ C 107-2005, partea a 2 – a “Normativ privind calculul copeficientilor globali
de izolare termicá la cládiri cu altá destinatie decât cea de locuire” - indicativ C 107/2,
cu modificárile din 2010
14) “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cládirilor” –
indicativ C 107-2005, partea a 3 – a “Normativ privind calculul performantelor
termotehnice ale elementelor de constructie ale cládirilor” - indicativ C 107/3, cu
modificárile din 2010
15) “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cládirilor” –
indicativ C 107-2005, partea a 5 – a “Normativ privind calculul termotehnic ale
elementelor de constructie In contact cu solul” - indicativ C 107/5, cu modificárile din
2010
16) “Normativ pentru proiectarea si executia lucrárilor de izolatii termice la cládiri” –
indicativ C 107/0-2002




You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->