REABILITAREA SUBSOLURILOR I A ELEMENTELOR

SUBTERANE HIDROIZOLATE LA CONSTRUCII

Faza 1: Raport I Prevederi generale. Expertizare tehnic.
Proiectarea lucrrilor de reabilitare (Anexe)

Contract: 502/2011
Beneficiar: MDRT


Director General INCD URBAN - INCERC,
conf.univ.dr.arh.Vasile Mei ____________________________________________________

Director tiinific Construcii INCD URBAN-INCERC,
dr.ing.Emil Sever Georgescu ____________________________________________________

Director Sucursal INCERC Bucureti,
ing.Claudiu Matei __________________________________________________________

ef Secie Chimia Construciilor i Protecia Mediului,
dr.ing.Irina Popa __________________________________________________________

ef Proiect,
conf.univ.dr.arh.Vasile Mei ____________________________________________________
ing.Sergiu Melinte __________________________________________________________

- ianuarie 2012 -
2






Grupul de lucru:
Lider de asociaie INCD URBAN-INCERC, Sucursala INCERC Bucureti

conf.univ.dr.arh.Vasile Meit ....
ing.CS II Aristide Sergiu Melinte ....
arh.CS II Vincentiu Tom ....
arh.CS II Eugen Silviu Lucian Popescu ....
ing.CS II Silviana Ursu ....
ing.CS III Melinte Mariana ....
tehn.Cristian Arsene ....
planif.Profira Barbu Prvu ....
tehn.Victorina Sasu ....
tehn.Nicolae Dorneanu ....
dr.ing.Horia Petran ....
dr.ing.Cristian Petcu ....
ing.CS Iulian Clit ....
teh.Cocea Steluta ....

Asociat ICECON SA
dr.ing.Adrian Tabrea ....
ing.Sorin Adrian Popa ....
ing.Marinela Ghit ....
ing.Mircea Marian Arsene ....
ing.Dan Ion ....
dr.ing.CS I Ioan Pepenar ....








3


CUPRINS




Pag.
Nr.
1 PREVEDERI GENERALE ........................................ 1


1.2 Obiect ....................................... 1

1.3 Domeniul de aplicare ....................................... 1

1.4 Referinte principale ....................................... 1

1.5 Terminologie ....................................... 1

2 ELEMENTE DEFINITORII PRIVIND REABILITAREA SUBSOLURILOR
SI A ELEMENTELOR SUBTERANE .........................................
3


2.1 Expertizarea tehnic a strii constructiei si a caracteristicilor amplasamentului 3

2.2 Sisteme de reabilitare ale subsolurilor si a elementelor subterane existente....... 15

2.3 Coordonarea ansamblului sistemelor de reabilitare ale subsolurilor si a
elementelor subterane existente ......................................... 17

3 PROIECTAREA LUCRRILOR DE REABILITARE ............ 22


3.1 Conditii generale ......................................... 22

3.2 Conditii de calitate asigurate prin proiectare, corespunztoare cerintelor
esentiale (conform Legea 10/1995 cu modificrile si completrile ulterioare)... 23

3.3 Conditii particulare privind proiectarea. Elemente definitorii n alegerea
ansamblului de msuri pentru reabilitare ........................................ 25

3.4 Solutii constructive de principiu si detalii caracteristice .................................... 40

Anexa 1 Lista principalelor reglementri tehnice si standarde nationale avute n vedere
la elaborarea lucrrii ......................................... 49









1. PREVEDERI GENERALE

1.1.Obiect
Prezenta lucrare se refer la proiectarea si executarea lucrrilor de reabilitare a subsolurilor
si a elementelor subterane existente din punct de vedere al asigurrii izolatiei hidrofuge si
termice si cuprinde:
- definirea etapelor procedurii de expertizare tehnic a subsolurilor si a elementelor n
contact cu solul, susceptibile de a fi afectate de umiditatea din sol datorit lipsei
protectiilor adecvate;
- prezentarea structurilor constructive utilizate preponderent la realizarea subsolurilor
cldirilor actuale civile si de productie cu regim normal de exploatare;
- proiectarea lucrrilor de reabilitare pentru asigurarea cerintelor esentiale ale
utilizatorilor,
- elaborarea de recomandri cu privire la alegerea produselor hidroizolante si
termoizolante;
- prezentarea solutiilor cadru pentru combaterea si eliminarea igrasiei precum si pentru
izolarea hidrofug sau termohidrofug a cldirilor.

1.2.Domeniul de aplicare
Prevederile prezentei propuneri de reglementare tehnic se refer la reabilitarea subsolurilor
si a elementelor subterane hidroizolate aferente cldirilor civile si de productie cu regim normal
de exploatare (temperaturi ale aerului interior cuprinse intre + 5
0
C si + 40
0
C si umiditti relative
ale aerului interior mai mici de 60%).
Nu fac obiectul prezentei lucrri elementele subterane ale constructiilor speciale (buncre,
tancuri de depozitare pentru lichide, galerii subterane pentru retele tehnice edilitare, etc.)
precum si ale lucrrilor de art (tuneluri, galerii de metrou, etc.).

1.3.Referinte principale
Prezenta lucrare s-a elaborat pe baza documentatiilor firmelor din domeniu tehnologiilor de
asanare sau producere a materialelor hidro si termoizolante, nscriindu-se n cadrul legislativ si
respectnd reglementrile tehnice si standardele n vigoare indicate n anex.

1.4.Terminologie
1) CTS cota terenului sistematizat nivelul pmntului din exteriorul cldirii rezultat dup
executarea sistematizrii pe vertical;
2) NHM nivelul hidrostatic maxim cota superioar maxim la care poate ajunge stratul de
ap freatic;
3) expertizare tehnic a unui subsol/element de construcie subteran activitate
desfsurat sub coordonarea unui expert tehnic atestat de MDRT pentru cerinta supus
expertizei, care presupune efectuarea de inspectii, incercri n situ sau pe probe extrase
din alctuirea elementelor de constructie ale subsolului si calcule n vederea evalurii
performantelor fizico-mecanice ale produselor din alctuirea elementului de constructie, ale
elementului de constructie n ansamblu precum si a stabilirii nivelului n care constructia in
ansamblu satisface cerintele esentiale ale utilizatorilor, stabilite prin reglementrile tehnice
n vigoare;
4) subsol spatiu utilizabil, din componenta unei cldiri, dispus total sau partial sub CTS, pe
unul sau mai multe niveluri, cu aria construit egal (subsol general), mai mic (subsol
partial) sau mai mare (subsol extins) dect aria construit a ansamblului cldirii;
2
5) element de construcie subteran element de constructie ngropat total sau partial n teren.
Un element de constructie vertical se consider ca element de constructie subteran dac este
n contact cu terenul pe o nltime de cel putin 2/3 din nltimea total.
6) element de construcie hidroizolat element de constructie, orizontal, vertical sau nclinat,
care are n alctuire un strat realizat dintr-un produs/din produse hidroizolante, avnd ca
utilizare preconizat protectia mpotriva apei subterane (cu sau fr presiune) si umidittii
solului.
7) igrasie fenomen natural de impregnare cu ap a structurii materialelor din elementele de
constructie prin ascensiune capilar;
8) ascensiune capilar fenomen, produs n structura unui corp poros (zidrie de crmid,
s.a.), care induce o deplasare ascendent a apei contrar miscrii descendente datorate
gravitatiei;
9) sistem electro-osmotic metod de contracarare a fenomenului de ascensiune a apei prin
capilaritate prin introducerea n zidurile afectate de umiditate a unui curent electric;
10) deteriorare (degradare, depreciere, stricare) efectul actiunii agentilor agresivi care se
manifest prin alterarea caracteristicilor fizico-chimice ale produselor din alctuirea unui
element constructiv;
11) eflorescen depunere pulverulent sub form de benzi sau pete, vizibile pe suprafata
elementelor de constructie, datorit migrrii srurilor din structura acestora sub actiunea de
dizolvare, transport si evaporare a apei;
12) impregnare operatiune de introducere a unei substante lichide n structura unui
material/element de constructie n vederea mririi rezistentei acestuia la ap, foc sau atac
biologic;
13) injectare procedeu tehnologic de introducere sub presiune a unui produs pentru
impregnarea unui element de constructie sau realizarea unui strat izolant ntre partea
subteran a acestuia si umplutura de pmnt adiacent;
14) hidrofobizare tratament aplicat unui material cu scopul de a reduce capacitatea sa de
absorbtie a apei;
15) peliculizare aplicarea unui produs lichid pe suprafata unui element de constructie n
vederea mririi rezistentei acestuia la atacul diversilor agenti agresivi;
16) sistem de drenare ansamblu de lucrri specifice executate cu scopul de a colecta, conduce
si ndeprta apa de infiltratie precum si de a scdea nivelul pnzei freatice din zona
subsolurilor pentru reducerea presiunii acesteia asupra hidroizolatiei constructiei;
17) dren element al unui sistem care absoarbe, filtreaz si dirijeaz apa subteran, mrind
viteza de deplasare a acesteia n scopul evacurii rapide a excesului de ap din zona
adiacent subsolurilor;.
18) friabil () nsusire negativ a materialelor, datorat actiunii agresive a apei si a compusilor
chimici, caracterizat prin sfrmarea / dezagregarea foarte usoar;
19) asanare desecare, secare nlturarea apelor n exces pentru ca o constructie sau teren s
devin salubru.









3
2. ELEMENTE DEFINITORII PRIVIND REABILITAREA SUBSOLURILOR I A
ELEMENTELOR SUBTERANE

2.1.Expertizarea tehnic a strii construciei i a caracteristicilor amplasamentului

2.1.1. Generalitti prezentarea sistemelor constructive de realizare a subsolurilor existente

Sistemele constructive predominante, utilizate pe scar larg n Romnia la realizarea
subsolurilor cldirilor civile si de productie cu regim normal de exploatare, au fost alese, n
general, n functie de:
- solutia adoptat pentru structura de rezistent a cldirii
- functionalitatea subsolului
- progresul tehnologic si mecanizarea lucrrilor de constructii
1. Cldirile cu vechime mai mare de 100 ani
La cldirile avnd n prezent o vechime mai mare de 100 de ani, solutia constructiv a
depins de materialele de constructie disponibile n acel moment.
Astfel, n mediul urban, au fost utilizate materiale de constructii manufacturate, de tipul
crmizilor ceramice pline arse, cherestea din lemn, profile metalice laminate la cald (n special,
cu sectiuni de tip I, U sau profil de sin de cale ferat).
Aceste materiale au fost utilizate astfel:
- produsele ceramice arse, att la executia fundatiilor directe ct si a peretilor subsolului, care
n general, sunt inclusi n structura de rezistent a cldirii; la cldirile foarte vechi, planseul
peste subsol are ca element de constructie cu rol structural arcul din zidrie;
- cheresteaua din lemn (de regul din esent tare) a fost utilizat la realizarea planseului peste
subsol;
- profilele metalice laminate la cald au fost utilizate pentru realizarea grinzilor de planseu, de
regul pentru deschideri mari (cca. 5 6 metri), n spatiul liber dintre grinzi fiind inserate
bolti din crmid

Subsolurile au functiunea att de locuit (caz n care peretii subsolului au si o parte
suprateran, n care sunt amplasate ferestre) sau de depozitare.
Elementele de constructie ale subsolurilor, peretii si uneori pardoseala, au izolatie hidrofug.
Izolatie termic are numai planseul peste subsol, sub form de deseuri ceramice, dispuse
ntre grinzile planseului.
La pereti, izolatia termic este asigurat numai prin grosimea zidriei exterioare, care n
multe cazuri, mai ales la cldirile etajate, are o grosime mai mare de 50 cm.
n mediul rural, peretii subsolului au fost realizati din materiale locale, respectiv piatr.
Planseele peste subsol au fost realizate preponderent din lemn de rsinoase.
Mortarul de legtur al blocurilor de zidrie, de regul este pe baz de var nisip. Din aceast
cauz, elementele de zidrie permit difuzia apei si umidittii pmntului, in special si ca efect al
nefunctionalittii stratului hidroizolant din cauza uzurii fizice.

2. Cldirile cu vechime ntre 60 si 100 ani
Elementul de noutate care apare la acest tip de cldiri l reprezint realizarea planseelor
peste subsol din beton armat precum si a fundatiilor din beton.
Din punct de vedere al comportrii n exploatare, fundatiile din beton au mbunttit
impermeabilitatea, ca urmare a compactittii mult mai bune a betonului n raport cu mortarul de
var-nisip cu care sunt legate blocurile de zidrie.
Peretii subsolului au fost realizati, de regul, tot din zidrie, n cele mai multe cazuri cu rol
structural.
Subsolurile, chiar si cele locuibile, nu erau termoizolate suplimentar, izolarea termic fiind
realizat de grosimea zidriei, care de regul, are cel putin 42 de cm.
4

3. Cldirile cu vechime mai mic de 60 de ani

n aceast perioad, Romnia a avut cel mai mare ritm de dezvoltare a sectorului
constructiilor si produselor pentru constructii. Astfel, aceast etap reprezint perioada
dezvoltrii tehnologiei preparrii si punerii n oper a betonului, industrializrii lucrrilor de
constructii, tipizrii si prefabricrii elementelor de constructie si cldirilor. Tot n aceast
perioad s-a pus accent pe utilizarea intensiv a terenurilor intravilane, astfel nct majoritatea
constructiilor au un regim de nltime mai mare de 5 niveluri.
Ca urmare a numrului mare de unitti functionale concentrate ntr-o singur cldire,
realizarea de subsoluri a devenit absolut necesar, n special pentru functionalitatea tehnic a
acestora, n ele amplasndu-se traseele pentru distributia orizontal si vertical a utilittilor.
Subsolurile realizate au peretii din beton armat, si numai n foarte putine cazuri din cadre din
beton armat cu zidrie de umplutur. Peretii din beton armat au fost realizati preponderent n
solutie monolit, si numai uneori din panouri prefabricate.
De asemenea, fundatiile si plcile pe care reazem pardoseala subsolului au fost realizate n
variant monolit. Plcile peste subsol au fost realizate, de regul, din panouri mari prefabricate.
Peretii au fost prevzuti cu hidroizolatii orizontale si verticale, realizate de regul din foi
bitumate lipite cu bitum aplicat la cald.
Peretii, pardoseala si placa peste subsol, n general nu au fost prevzute, prin proiect, cu
izolatie termic.
Dup anul 1984, att plcile peste subsol ct si zona suprateran a peretilor de subsol au fost
izolate termic, de regul cu un strat de beton celular autoclavizat cu grosimea de 15 cm.
n ceea ce priveste comportarea n exploatare, peretii de subsol realizati din beton armat au
avut comportarea cea mai bun cu privire la ascensiunea capilar a apei subterane fr presiune.
Degradrile semnalate la astfel de subsoluri s-au datorat acumulrii apei ca urmare a
neetanseittii elementelor de instalatii, nfundrii canalizrii sau infiltratiilor de ap prin
pardoseal. De regul pardoseala subsolului nu a fost prevzut cu hidroizolatie, singura
protectie reprezentnd-o stratul de pietris de rupere a capilarittii.

2.1.2. Analizarea cauzelor si tipurilor de daune ntlnite la subsolurile si elementele de constructie
n contact cu apa

Principalele cauze ale aparitiei umidittii n elementele de constructie aferente subsolului
(pereti subterani, fundatii, plci, socluri, plansee) sau parterului (plci pe sol, pereti interiori sau
exteriori, fundatii,soclu) sunt urmtoarele:

1. deteriorarea sau inexistenta componentei cu rol de izolatie hidrofug;

2. ridicarea nivelului si scderea vitezei de curgere a apei din pnza freatic;

3. prezenta constant si cumulat a apei provenit din precipitatiile atmosferice (zpad si
ploaie) care actioneaz prin:
a. udarea direct sau stropirea suprafetelor exterioare;
b. cresterea umidittii solului si implicit a presiunii apelor de infiltratie asupra
elementelor subterane;

4. producerea n interior a fenomenului de condensare datorit:
a. lipsei de permeabilitate a elementelor de constructie la trecerea vaporilor de ap;
b. inexistentei unui sistem de ventilare adecvat;
c. lipsei unei izolatii termice fat de: exterior, teren si spatiile reci adiacente;
d. existenta unei surse permanente de ap (infiltratii) sau de vapori de ap.
5

5. defectiuni ale instalatiilor de ap, canalizare, termice sau pluviale.

Prezenta apei n elementele de constructie induce urmtoarele efecte negative nu mumai
asupra calittii constructiei ct si spatiului aferent al acesteia:

1. afectarea comportamentului static al ansamblului cldirii prin reducerea rezistentei
mecanice a infrastructurii;
2. alterarea produselor componente prin procesele chimice si biologice declansate care
afecteaz aspectul si coeziunea straturilor superficiale (culoarea, luciul, granulatia,
adezivitatea), dar si structura intern a acestora (fisuri, crpturi, oxidri, etc.);
3. reducerea capacittii de izolare termic a peretilor care favorizeaz producerea condesului,
dezvoltarea de micro flor si faun specific, precum si cresterea umidittii relative a
aerului de la interior dincolo de limitele igienic acceptabile.

2.1.3. Diagnosticarea strii constructiei existente prelevarea probelor si stabilirea cauzelor
degradrilor datorate infiltratiilor apei

Diagnosticarea strii constructiei constituie o parte a expertizei tehnice care are n vedere
evaluarea modului de comportare n timp precum si identificarea degradrilor si deficientelor
aprute in decursul exploatrii.

Elementele de constructie aferente constructiilor supraterane sau subsolurilor/demisolurilor
si care fac obiectul analizei din cadrul actiunii de reabilitare, sunt:
a. peretii, inclusiv soclul, de pe conturul exterior al subsolurilor partial sau complet
n contact cu pmntul;
b. peretii interiori ai subsolurilor;
c. plcile pe sol sau pardoselile amplasate, la CTS sau peste acest nivel, pe straturi
de umplutur;
d. plcile de la partea inferioar a subsolurilor/demisolurilor;
e. planseele de la partea superioar a spatiilor subterane acoperite cu pmnt sau
utilizate ca suport pentru structuri circulabile pietonal sau auto;
f. peretii exteriori si interiori ai parterului sau a altor niveluri afectate de umiditate;
g. fundatiile peretilor exteriori si interiori ai cldirilor cu sau fr subsol/demisol.

Expertizarea tehnic a unui subsol (incluznd aici att elementele subterane precum si cele
supraterane, adiacente, afectate de umiditate) presupune, n principal, efectuarea urmtoarelor
activitti:

1. inspectia vizual a subsolului;
2. inspectia vecinttilor subsolului;
3. discutii cu utilizatorii/proprietarii spatiilor de la subsol;
4. studierea proiectului;
5. evaluarea perioadei n care a fost executat cldirea al crui subsol este expertizat tehnic
si a performantelor normate prin reglementrile tehnice valabile n acea perioad;
6. efectuarea de ncercri;
7. evaluarea performantelor elementelor de constructie subterane;
8. evaluarea cauzelor probabile ale degradrilor/defectelor semnalate;
9. elaborarea referatului cu concluzii tehnice;
10. elaborarea referatului tehnic cu privire la solutiile de reabilitare a subsolului

6
1. Efectuarea observaiilor vizuale

a. Inspectia vizual are un rol deosebit de important in ceea ce priveste comportarea n
exploatare a elementelor constructive ale subsolului, intruct pune n evident
degradrile si de cele mai multe ori ofer informatii cu privire la localizarea surselor
care au favorizat sau contribuit n mod direct la aparitia degradrilor/defectelor.
b. La inspectia vizual a unui subsol se va urmri n special:

- dac pe suprafata elementelor de constructie sunt vizibile fisuri;
- dac stratul de finisaj are culoare uniform; suprafetele la care culoarea difer sunt
susceptibile de a fi afectate de umiditate;
- dac stratul de finisaj este czut sau desprins (o aderent sczut a stratului de finisaj se
poate sesiza prin ciocnire usoar, dac sunetul nu este clar, suprafata respectiv este
neaderent);
- dac suprafata este afectat de igrasie;
- dac suprafata este afectat de condens;
- dac pe suprafat sunt vizibile infiltratii de ap;
- dac suprafata pardoselii subsolului este uscat;
- dup caz, starea tmplriei exterioare, n special sub aspectul etanseittii;
- existenta gurilor de ventilare si starea lor (obturate, functionale, etc.);
- etanseitatea instalatiilor si a armturilor aferente conductelor din subsolurile tehnice,

c. Concomitent cu inspectia vizual umiditatea interioar ridicat a unui subsol este
sesizat si olfactiv
d. In cadrul inspectiei vizuale este esential de a nu se confunda fenomenul de condens cu
fenomenul de igrasie sau cu infiltratiile de ap.

- Fenomenul de igrasie se datoreaz ascensiunii capilare a apei/umiditii pmntului ca
urmare a lipsei sau degradrii hidroizolatiei orizontale. Fenomenul de igrasie se
manifest la toti peretii, att la cei perimetrali ct si la peretii interiori, care nu sunt n
contact cu pmntul. De regul, ascensiunea capilar (igrasia) se manifest pn la o
nltime de cca. 1,20 1,50 metri, de la pardoseal. Tot n cadrul fenomenului de
igrasie se ncadreaz si umiditatea peretilor n contact cu pmntul, ca efect a infiltrrii
apei/umidittii terenului, ca urmare a lipsei sau degradrii stratului hidroizolant vertical
- Fenomenul de condens se datoreaz condensrii vaporilor de ap pe suprafaa
interioar a elementelor de construcie ale subsolului, pe suprafetele n care
temperatura suprafetei este mai mic dect temperatura punctului de rou
corespunztoare temperaturii si umidittii aerului interior.

e. n functie de amploarea degradrilor/defectelor se va ntocmi un releveu al acestora. n
cazul semnalrii de fisuri, este necesar s fie determinat deschiderea, adncimea si
lungimea fisurilor, iar aceste date vor fi nregistrate n releveul degradrilor.

2. Inspecia vecintilor subsolului

n cadrul observatiilor se are n vedere:

a. identificarea unor constructii amplasate lng subsolul expertizat, sub aspectul:
- rostului dintre constructii (rost nchis sau deschis);
- scurgerii apelor meteorice de pe cldirea nvecinat;
- strii de ntretinere a cldirii nvecinate (stare bun, pereti exteriori degradati, cldire
prsit, etc.);
- perioadei n care a fost realizat constructia adiacent subsolului expertizat.
7
b. inspectarea existentei si strii trotuarelor de protectie ale cldirii urmrindu-se panta
trotuarului/terenului, cu evidentierea faptului dac apele meterorice se scurg spre
peretii subsolului;
c. identificarea unor trasee de conducte n apropierea cldirii (conducte, cmine de
vizitare, guri de scurgere, etc.); starea acestor elemente este deosebit de important n
ceea ce priveste evaluarea cauzelor unor infiltratii;
d. starea soclurilor cldirii;
e. starea de curtenie a terenului din zona adiacent subsolului.

3. Discuii cu utilizatorii/proprietarii spaiilor de la subsol
Discutiile cu utilizatorii/proprietarii spatiilor de la subsol au n vedere:
- colectarea de date cu privire la istoricul cldirii (reparatii capitale, actiuni exceptionale
la care a fost supus cldirea, etc);
- satisfactia cu privire la confortul oferit de spatiile de la subsol;
- eventualele lucrri de igienizare si de reparatii efectuate la elementele de constructie si
de instalatii din subsol;
- eventualele modificri n schimbarea destinatiei spatiilor;
- eventualele modificri ale traseelor elementelor de instalatii de ap si nclzire;
- eventuale lucrri de reabilitare;
- comportarea elementelor de constructie si instalatii care au fost supuse unor lucrri de
reparatii /reabilitare.

4. Studierea proiectului
n cazul n care se dispune de proiectul de executie al subsolului, studiul acestuia presupune:
- evaluarea conformittii situatiei de fapt cu cea din proiect
- semnalarea modificrilor fcute n decursul timpului, cu privire la compartimentarea si
destinatia spatiilor interioare
- identificarea alctuirii elementelor de constructie, n special sub aspectul structurii si al
materialelor din care au fost realizate straturile din componenta elementului
- eventuale modificri cu privire la ventilarea natural a subsolului

n lipsa proiectului, dup caz, este necesar s fie realizat un releveu al subsolului.

5. Evaluarea perioadei n care a fost executat cldirea al crui subsol este expertizat
tehnic i a performanelor normate prin reglementrile tehnice valabile n acea
perioad
Evaluarea perioadei n care a fost executat cldirea furnizeaz informatii cu privire la
materialele, alctuirile si tehnicile de constructie utilizate, care permit, cu suficient precizie,
evaluarea performantelor elementelor de constructie ale subsolurilor.
De asemenea, cunoasterea perioadei de elaborare a proiectului si de construire a cldirii
permite evaluarea performantelor, la nivelul minim cerut de reglementrile tehnice n vigoare la
momentul respectiv.
n lipsa altor date, perioada aproximativ de realizare a unei constructii poate fi evaluat n
functie de solutia constructiv astfel:
a. subsolurile cu pereti structurali din zidrie de crmid plin, cu grosimea de cel putin 42
cm si planseul peste subsol:
- din arce structurale masive din zidrie sau
- arce de zidrie rezemate pe profile metalice laminate la cald sau
- pe structur din grinzi de lemn;
se apreciaz a avea o vechime mai mare de 100 ani
8

b. subsolurile cu pereti structurali din zidrie din crmid plin si planseu din beton armat, au
o vechime cuprins ntre 50 si 80 de ani;

c. subsolurile cu pereti din beton sau din cadre din beton armat cu zidrie de umplutur din
crmid plin, au o vechime mai mic de 50 60 ani.

6. Efectuarea de ncercri

Pentru indicarea corect a cauzelor si a interventiei adecvate, suplimentar fat de
observatiile vizuale si olfactive sunt necesare determinri cantitative ale umidittii efectuate cu
instrumente de msur adecvate si proceduri de laborator sau in situ.
Msurtorile au ca scop determinarea cantittii de ap din fiecare sectiune a peretilor n
vederea deducerii distributiei umidittii n grosimea elementului de constructie afectat.
n cadrul unei expertize tehnice, metodele instrumentale de determinare a caracteristicilor
produselor prin ncercri sunt deosebit de utile, ntruct furnizeaz performantele reale ale
produselor, n situatia real de exploatare.
n functie de tipul produsului, posibilittile de acces si dotarea tehnic, ncercrile pot fi
efectuate in situ sau n conditii de laborator, pe probe extrase din alctuirea elementelor de
constructie.
Precizia ncercrilor de laborator efectuate pe probe prelevate din alctuirea elementelor de
constructie depinde de modul de conservare a probelor pe durata de timp dintre momentul
prelevrii si momentul ncercrii, n special de modul cu privire la ambalarea lor n recipiente
etanse, astfel nct s fie evaluat ct mai obiectiv umiditatea acestora n starea de exploatare.
Pentru definirea cantitativ a umidittii unei ncperi si a elementelor constructive adiacente
sunt necesare urmtoarele msurtori:

a. Msurarea umidittii relative a aerului din interior si compararea valorilor obtinute cu
valorile cuprinse n tabelul de mai jos:

Umiditatea relativ a aerului interior
Valori Caracteristici
Observatii
< 30 %

< 40 %
- aer excesiv de uscat

- aer uscat
- Sunt necesare msuri de umidificare a aerului
n spatiile locuibile
40 70 % - umiditate normal
>70 %

>80 %
- aer umed

- aer excesiv de umed
- Trebuie prevzut un sistem de ventilare;
- Sunt necesare interventii de stopare a surselor
generatoare a umidittii excesive.

n cazul n care valorile de umiditate de peste 70 % persist si dup luarea msurilor pentru
ventilarea adecvat a incintei, atunci sunt necesare interventii de depistare si eliminare a
cauzelor de provenient a umidittii.

b. Msurarea in situ a umidittii elementelor de constructie afectate (pereti, pardoseli, plansee).

Msurtorile se efectueaz cu aparate electrice portabile (higrometre, termohigrometre) care
dau indicatii cu privire la umiditatea superficial a elementelor pe o adncime de 15 20 mm
sau termocamere n infrarosu;

9
c. Msurarea n laborator a umidittii pentru determinarea cantittii de ap aflat n
profunzimea elementelor de constructie.
Msurtorile se efectueaz pe baz de probe prelevate din zone caracteristice, fr a se
afecta stabilitatea constructiei, utilizndu-se proceduri de prelevare, conservare si msurare
standardizate.
Pe baza valorilor determinate, dup analizarea rezultatelor obtinute prin msurtorile la
suprafat si n adncime, se poate trasa diagrama de distributie a umidittii n sectiunea
transversal a elementelor de constructie, diagram care constituie o informatie cu privire la
sursa apei.
Diagramele de mai jos prezint distributia umidittii ntr-un zid cu proprietti de
conductibilitate capilar functie de originea apei, considernd o umiditate admisibil a zidriei
de sub 3 % (n greutate):


10
7. Evaluarea performanelor elementelor de construcie subterane

Evaluarea performantelor elementelor de constructie subterane, se face, pentru fiecare
cerint, n conformitate cu reglementrile tehnice n vigoare, cu diferenta c la evaluare sunt
luate n considerare valorile caracteristicilor fizico-mecanice ale materialelor rezultate n urma
ncercrilor si evalurilor fcute pe materiale, n starea de fapt (afectate de umiditate sau alte
degradri).
Evaluarea performantelor reale ale elementelor de constructie subterane reprezint una din
etapele de baz ale expertizei tehnice, ntruct, n functie de rezultatele evalurii se decide
oportunitatea realizrii unor lucrri de reparare/reabilitare.

8. Evaluarea cauzelor probabile ale degradrilor/defectelor semnalate

Pentru orice degradare/defect semnalat/semnalat este necesar, evaluarea cu acuratete a
cauzei/cauzelor care au favorizat si produs aceste defecte.
Depistarea ct mai precis a cauzei/cauzelor este deosebit de important, ntruct nici o
msur de reparare/remediere a degradrilor/defectelor nu va fi eficient, dac nu este mai nti
nlturat cauza.
Foarte greu de depistat sunt cauzele reale care conduc la acumulare de umiditate pe/n
structura elementelor de constructie subterane si care de multe ori creeaz confuzie ntre
infiltratii si igrasie.
Din acest motiv, inspectia vizual constructiei si a vecinittilor subsolului, n special
identificarea traseelor retelelor de transport si distributie a apei (reci sau calde) precum si de
canalizare (menajer sau meteoric) este esential n depistarea unor acumulri de umiditate ca
urmare a neetanseittii unor elemente de instalatii ngropate, care poate fi o surs permanent de
infiltratii. Nu trebuie neglijat nici analiza modului si traseului de scurgere a apelor meteorice,
din vecintatea subsolului
Totodat, n urma studiului proiectului si evalurii anului realizrii constructiei, se poate
aprecia nivelul de ncredere n ceea ce priveste functionalitatea izolatiei hidrofuge.

9. Elaborarea referatului cu concluzii tehnice

Referatul care contine concluziile tehnice cu privire la performantele elementelor de
constructie subterane si la nivelul de asigurare a cerintelor esentiale stabilite prin reglementrile
tehnice n vigoare, va fi elaborat, pentru fiecare cerint n parte, de ctre expertul tehnic atestat
de MDRT pentru cerinta respectiv.
Dup caz, referatul cu concluzii tehnice va fi nsotit si de rapoarte de ncercare, note de
calcul si alte rationamente tehnice care au stat la baza evalurii performantelor elementelor si
identificrii cauzelor degradrilor.

10. Elaborarea referatului tehnic cu privire la soluiile de reabilitare a subsolului

Dac n urma expertizei tehnice a rezultat c una sau mai multe dintre cerintele esentiale nu
satisface/satisfac performantele minime normate, este necear reabilitarea subsolului.
n acest caz, expertul tehnic atestat pentru cerinta respectiv, trebuie s ntocmeasc un
referat, n care s fac recomandri cu privire la solutiile de mbunttire a performantei
elementului de constructie subteran.
Referatul trebuie s cuprind recomandri att pentru alegerea solutiei optime, din punct de
vedere al alctuirii si succesiunii straturilor ct si al performantelor produselor din aceste
straturi. Dup caz, referatul trebuie s contin si recomandri pentru proiectarea si executia
lucrrilor de reabilitare.
La stabilirea modalittii de interventie pentru salubrizarea spatiilor este necesar s fie luate
n considerare urmtoarele:
11
10.1 Caracteristicile constructiei referitoare la:
a. comportamentul higrotermic al ansamblului;
b. starea sistemelor de protectie hidrofug existente;
c. materialele utilizate n alctuirea elementelorconstructive si comportarea acestora n
raport cu apa;
d. exigentele de utilizare ale spatiilor supuse reabilitrii n ceea ce priveste confortul
higrotermic care va influente si amploarea interventiilor.

10.2 Caracteristicile amplasamentului, n principal cele referitoare la:
a. propriettile fizico-chimice ale straturilor si umpluturii de pmnt adiacente
constructiei;
b. nivelul maxim al apelor subterane si modul de circulatie al acestora;
c. agresivitatea apei asupra elementelor de constructie.

10.3. Caracteristicile solutiei de reabilitare referitoare la:
a. compatibilitatea ntre materialele propuse si cele existente;
b. fezabilitatea tehnologiei alese n conditiile date;
c. posibilittile de control, ntretinere si reparare n timp a sistemului de protectie utilizat

2.1.4. Ipoteze de ncrcare n functie de solicitrile provocate de ap

Elementele de constructie ale subsolurilor aflate n contact direct cu terenul sunt n general,
supuse efectului combinat al ncrcrilor datorate mpingerii pmntului si presiunii apei din
pnza freatic. De regul, solicitrile datorate efectului mpingerii active a pmntului sunt
preluate de stratul de rezistent din alctuirea peretilor subsolului.
Actiunea apei freatice asupra elementelor de constructie verticale si orizontale aflate n
contact cu terenul conduce la solicitarea izolatiei hidrofuge la presiune.
n functie de permeabilitatea straturilor ntre care se acumuleaz stratul acvifer, apa
subteran poate fi cu presiune sau fr presiune.
1. Ape subterane fr presiune
n cazul apelor subterane fr presiune, izolatia hidrofug este supus la valori mici ale
presiunii statice corespunztoare nltimii coloanei de ap. n acest caz, pentru izolatia
hidrofug, care constituie de fapt un strat de separare, nu trebuie s fie luate msuri speciale de
prindere sau fixare, ci numai alegerea corespunztoare a stratului de protectie si a produsului
hidroizolant (sub aspectul rezistentelor mecanice ale membranei/foliei, etc.utilizate), a
sistemului de ancorare si a adezivului de lipire (sub aspectul aderentei foliei/membranei
hidroizolante pe suprafata suport a elementului de constructie vertical sau orizontal), n
concordant cu valorile presiunii hidrostatice.
2. Ape subterane cu presiune
Apele subterane cu presiune sunt definite ca ape care solicit elementele de constructie
subterane la valori ale presiunii superioare valorilor presiunii hidrostatice ca efect a existentei
permanente a unui strat de ap cu nivel mai mult sau mai putin variabil a coloanei de ap.
Apele subterane cu presiune pot avea efecte defavorabile n cazul straturilor de izolatie
hidrofug amplasate pe fata elementului de constructie opus fetei n contact cu umiditatea
terenului (cazul izolatiei hidrofuge aplicate pe suprafata de la interior a peretilor mulati sau
plcilor de subsol). n acest caz, fixarea stratului hidroizolant trebuie realizat att prin lipire ct
si suplimentar, prin piese de prindere mecanic si prin executarea unei cuve din beton armat
care s asigure presarea hidroizolatiei pe suport.
n vederea evitrii desprinderii izolatiilor hidrofuge sub efectul presiunii apei, este
recomandabil, ca atunci cnd este posibil, izolatia hidrofug s fie aplicat pe fata peretelui
expus actiunii apei, astfel nct presiunea apei s contribuie la presarea acesteia pe suport.
12

2.1.5. Functiuni actuale si de viitor ale subsolurilor

n majoritatea situatiilor subsolurile au fost concepute ca spatii tehnice cu sau fr boxe de
depozitare si garaje auto, iar mai rar ca spatii de locuit. Schimbarea destinatiei initiale de spatiu
tehnic n locuint este dificil si chiar irealizabil n general datorit lipsei sau subdimensionrii
ferestrelor, nltimii reduse a spatiilor, lipsei izolatiei termice a peretilor exteriori n contact cu
solul, cilor de acces dificile sau a imposibilittii realizrii instalatiilor n conditii uzuale.



2.1.6. Metodologie de analiz a cauzelor / efectelor degradrilor

Corelarea simptome, cauze si observatii vizuale se exemplific n urmtoarele tabele:



1. METODOLOGIE DE ANALIZ A CAUZELOR DEGRADRILOR CA URMARE A
PREZENTEI N EXCES A UMIDITTII


SIMPTOME CAUZE PROBABILE DATE/OBSERVATII NECESARE
A. LA EXTERIORUL CLDIRII
1) Fsie umed continu la
baza zidurilor (cu sau fr
eflorescente)
a. Ascensiunea capilar a apei
din terenul de fundare
- continuitatea fenomenului n timp;
- umiditatea fetei interioare a zidurilor;
- umiditatea cldirilor nvecinate.
2) Fsie umed discontinu la
baza zidurilor (cu sau fr
eflorescente)
a. Umiditatea de origine
accidental:
- stropiri cu ap de ploaie;
- defectiuni ale burlanelor sau
lipsa acestora;
- acumulare local de ap
datorat tasrii terenului si
/sau neetanseittii
trotuarului.
b. Ascensiune capilar
- starea trotuarelor (pant, crpturi,
lipsa masticurilor de etansare);
- functionarea jgheaburilor si
burlanelor (colmatarea acestora,
pante, degradarea mbinrilor sau
lipsa unor tronsoane);
- natura terenului la baza zidului
(consistent, permeabilitate);
- relatia ploaie aparitia fenomenului;
- heterogenitatea constructiei.
3) Pete sau eflorescente,
izolate sau pe toat
nltimea zidului
a. Consecint a unor vechi
infiltratii;
b. Condens superficial
- continuitatea fenomenului;
- heterogenitatea materialului;
- relatia ntre umiditatea atmosferic si
aparitia fenomenului.
4) Pete de umezeal pe toat
nltimea zidului
a. Umiditate de origine
accidental;
b. Infiltratia apei de ploaie si
acumularea acesteia
- starea instalatiilor pluviale sau
sanitare;
- capilaritatea materialelor;
- fisuri n elementele de constructie.


















13



B. LA INTERIORUL CLDIRII PE ZONA AFERENT SUBSOLULUI

SIMPTOME CAUZE PROBABILE DATE/OBSERVATII NECESARE
1) Fsie umed continu la
baza zidului sau umiditate
difuz pe toat nltimea lui
(cu sau fr eflorescente)
a. Ascensiune capilar - continuitatea fenomenului n timp;
- umiditatea peretilor interiori;


2) Fsie umed discontinu la
baza zidurilor
a. Umiditate accidental;
b. Infiltratia local a apei;
c. Ascensiune capilar
- starea instalatiilor
- relatia ploaie aparitia fenomenului;
- heterogenitatea constructiei
3) Umiditate difuz pe toat
nltimea zidurilor (n
special pe fata de la interior
a zidurilor perimetrale
/exterioare)
a. Absortie higroscopic;
b. Condens;
c. Lipsa unui sistem de
ventilare;
- manifestrile n timp (sezoniere sau
continue) ale fenomenului;
- posibilitti de evacuare a aerului
stagnant din subsol;
- temperatura suprafetei interioare a
peretilor (pentru verificarea riscului
de condens superficial)
4) Umiditate pe pardoseala
subsolului
a. Umiditate accidental;
b. Ascensiune capilar
c. Infiltratia local a apei;
d. Condens;
- starea instalatiilor;
- existenta sau absenta straturilor de
izolatie hidrofug si de rupere a
capilarittii;
- temperatura pardoselilor
5) Umiditate pe tavanul
subsolului
a. Umiditate accidental;
b. Infiltratia local a apei;
c. Condens
- starea instalatiilor;
- starea izolatiei hidrofuge;
- starea izolatiei termice




C. LA INTERIORUL CLDIRII PE ZONA AFERENT PARTERULUI

SIMPTOME CAUZE PROBABILE DATE/OBSERVATII NECESARE
1) Fsie umed continu la
baza zidului
a. Ascensiune capilar - continuitatea fenomenului n timp;
- umiditatea peretilor interiori;
2) Fsie umed discontinu la
baza zidurilor
a. Umiditate accidental;
b. Infiltratia local a apei;
c. Ascensiune capilar
- starea instalatiilor
- relatia ploaie aparitia fenomenului;
- heterogenitatea constructiei
3) Umiditate difuz pe toat
nltimea zidurilor (n
special pe fata din interior a
zidurilor exterioare)
a. Absortie higroscopic;
b. Condens;
c. Lipsa unui sistem de
ventilare;
d. Izolatie termic insuficient
- manifestrile n timp (sezoniere sau
continue) ale fenomenului;
- posibilitti de evacuare a aerului
stagnant din ncperi;
- umiditatea interioar;
- temperatura suprafetei interioare a
peretilor (pentru verificarea riscului
de condens superficial)
4) Umiditate pe toat
suprafata pardoselii de
peste subsol
a. Umiditate accidental;
b. Condens;
- starea instalatiilor;
- temperatura pardoselilor
5) Umiditate local sau pe
toat suprafata pardoselii de
la CTS sau amplasat pe
umplutur
a. Ascensiune capilar;
b. Condens;
c. Infiltratia local a apei;
d. Umiditate accidental
- existenta sau absenta straturilor de
izolatie hidrofug, termic si de
rupere a capilarittii;
- starea instalatiilor


14

2. CRITERII DE IDENTIFICARE PRIN COMPARAREA MANIFESTRILOR SPECIFICE ALE
UMIDITTII DIN CONDENS SI A UMIDITTII DIN ASCENSIUNE CAPILAR


UMIDITATE DIN CONDENS UMIDITATE DIN ASCENSIUNE
CAPILAR
1) Rezult din activitatea uman si utilizarea
inadecvat a spatiului construit

1) Rezultanta protectiei inadecvate a
constructiei fat de actiunea mediului
2) n fiecare an se manifest n acelasi anotimp; 2) Este independent de anotimp;
3) Se manifest oriunde pe nltimea cldirii;

3) Se produce la baza cldirii si se ridic pe o
nltime de 2-3 m deasupra terenului;
4) Ud suprafata peretelui; 4) Impregneaz peretele, n toat grosimea sa,
cu o cantitate de ap mai mare n zona
central;
5) Dispare odat cu luarea msurilor de
ventilare, sau n perioada cu temperaturi
pozitive ridicate, dar reapare n sezonul rece
si n lipsa ventilrii.
5) Dispare treptat (1-2 ani) dup eliminarea
sursei si nu reapare





Umiditatea din ascensiune capilar (UAC) are manifestri diferite n functie de sursa de alimentare.

3. CORELAREA NTRE UMIDITATEA DIN ASCENSIUNE CAPILAR (UAC) SI SURSA DE
AP


UAC datorit apei dispersate n teren (ape
meteorice sau scurgeri accidentale)
UAC datorit apei din pnza freatic
1) Afecteaz initial o singur parte a cldirii 1) Se manifest n mod uniform pe toat
cldirea, proportional cu grosimea zidului si
pe o nltime mai mare la peretii interiori si la
peretii exteriori cu expunere spre nord;
2) Este caracteristic unei singure cldiri sau
unui grup limitat de cldiri nvecinate;
2) Este comun tuturor cldirilor din zon
contemporane ca executie si ca materiale
utilizate;
3) Prezint, de cele mai multe ori, oscilatii
sezoniere ale nltimii
3) Nu manifest oscilatii evidente ale nltimii
pe parcursul anului.





15

2.2.Sisteme de reabilitare a subsolurilor i a elementelor subterane existente

n functie de amplasamentul cldirii, stadiul si cauzele degradrilor se va indica n vederea
reabilitrii una sau un ansamblu din urmtoarele solutii, prezentate n ordinea complexittii acestora
(ncepnd cu cele mai simple msuri):

2.2.1. Msuri de ndeprtare a apelor din precipitatii din zona perimetral a constructiei. Acestea
constituie lucrri de verificare si eliminare a posibilittilor de acumulare/stagnare si
infiltrare a apelor de suprafat si constau n:

a. executarea de rigole pentru conducerea apei n colectoare;
b. repararea trotoarelor: astuparea crpturilor, asigurarea pantei de la constructie spre
teren, etansarea rostului existent ntre trotuar si soclul cldirii;
c. refacerea sistemului de evacuare a apei pluviale: decolmatarea, refacerea pantelor sau
nlocuirea jgheaburilor, revizuirea etanseittii tronsoanelor, a gurilor de scurgere si a
racordului burlanelor la canalizare,
d. repararea streasinelor si copertinelor pentru asigurarea protectiei tencuielii peretilor
mpotriva apei de ploaie.

2.2.2. Asigurarea ventilrii naturale a spatiilor interioare prin realizarea de prize de aer amplasate
diametral opuse pentru crearea curentilor de aer, iar n cazul spatiilor locuite prevederea de
grile de ventilare higroreglabile;

2.2.3. Aplicarea pe suprafetele interioare precum si la exterior, pe socluri, a tencuielilor poroase
pentru asanare, hidroizolante dar permeabile la vaporii de ap, constituind totodat straturi
mpotriva migratiei srurilor si depunerii acestora pe suprafetele vizibile ale peretilor;

2.2.4. Realizarea barierelor orizontale hidroizolante cu solutii hidrofobizante aplicate prin injectare
(cu sau fr presiune, sau prin impulsuri) pentru impregnarea zidriei mpotriva ascensiunii
capilare a umidittii. La elementele subterane acest procedeu se combin cu msuri de
hidroizolare exterioar si de ventilare a spatiilor interioare. n cazul n care nu se poate
executa o hidroizolatie pe exterior, atunci injectarea nu se execut dect peste CTS.

2.2.5. Realizarea hidroizolatiei exterioare (fr executarea de spturi) cu produse polimerice
injectate sub presiune, prin guri date de la interior spre exterior n elementele subterane
afectate (pereti, plci pe sol, s.a.), n zona de contact a acestora cu umplutura de pmnt, n
vederea protejrii lor de actiunea apei si stoprii infiltratiilor de ap la interior;

2.2.6. Dezumidificarea elementelor de constructie cu instalarea unui sistem electro-osmotic.
Metoda const n introducerea n zidurile afectate de igrasie a unui curent electric de foarte
mic intensitate (inofensiv pentru oameni), prin intermediul unor electrozi montati n zidrie
deasupra nivelului solului, avnd ca efect respingerea total a umezelii dup o perioad de
cteva luni pn la doi-trei ani, n functie de materialul din care a fost realizat zidria si de
amploarea fenomenului.

2.2.7. Protectia hidrofug si termic a soclurilor, avndu-se n vedere racordul cu termoizolatia
fatadelor si etansarea rostului de la nivelul trotuarului;

16
2.2.8. Izolarea termic a planseului de peste subsoluri realizat prin alctuiri termoizolante aplicate
pe plafonul subsolurilor cu diferite moduri de finisare (tencuieli armate cu plas din fire de
sticl, panouri gips carton fixate pe schelet metalic, plci termoizolante caserate cu diverse
produse). Aceste izolatii se execut pentru protectia termic a spatiilor locuite de peste
subsol;
Izolarea termic a subsolurilor se realizeaz numai n cazul spatiilor nclzite mpreun
cu refacerea hidroizolatiei (pct. 2.2.10)

2.2.9. Asigurarea ventilrii spatiilor interioare si a elementelor constructive prin prevederea de
pardoseli ventilate si / sau pereti dublati pe interior, sisteme de canale de ventilare sau curti
de lumin realizate la exterior.
Dublarea peretilor la interior se prevede n vederea realizrii unor pereti cu suprafete
uscate (cu umiditate acceptabil) si unui spatiu ventilat ntre cei doi pereti. Acest spatiu se
creeaz prin amplasarea unui ecran n fata peretilor afectati de igrasie. Ecranul poate fi un
perete independent (de exemplu din plci din gips carton rezistente la umiditate) sau o
tencuial executat pe o armtur din plas din fire de sticl aplicat pe o membran cu
ploturi fixat pe peretii subsolului, avnd fante de ventilare la baza si la partea superioar a
peretilor, cu conditia ca umiditatea relativ a aerului din spatiul interior al subsolului s fie
de cel mult 60% (recomandabil 50%). n spatiul dintre perete si ecran se pot amplasa
elemente ale instalatiei de nclzire, astfel nct curentul de aer creat s favorizeze
mentinerea fetei interioare a peretelui la o umiditate ct mai sczut. n cazul unor umiditti
peste limita acceptabil spatiul creat se va ventila n exterior, situatie n care nu se vor
executa fante (prize de aer) n peretii ecranului si se va prevedea termoizolarea acestora
considerndu-i ca pereti exteriori.
Dublarea pardoselilor (realizat numai dac nltimea interioar permite) const n
executarea unei hidroizolatii orizontale din mortare polimerice mono sau bicomponente, sau
produse bituminoase (conform Normativului NP 040) sau de aplic o membran polimeric
cu ploturi mari peste care se toarn o sap armat ca suport al noii pardoseli, asigurndu-se
ventilarea stratului de aer si, dac este cazul, eliminarea apei cu ajutorul pompelor.

2.2.10. Refacerea izolatiei hidrofuge a subsolului, aplicat pe suprafetele exterioare ale peretilor
subsolurilor, n principal pe zonele de contact cu solul, este o interventie complex care se
execut pe exteriorul cldirii, numai n zone cu acces pentru efectuarea spturilor deschise
si care implic, mpreun cu executarea spturilor exterioare si a hidroizolatiei, urmtoarele
lucrri:
a. aplicarea unui strat termoizolant necesar pentru mbunttirea protectiei termice a
spatiilor interioare, mai ales pentru cele locuibile;
Stratul termoizolant se va aplica pe toat nltimea peretilor n contact cu solul
si, pe ct posibil, va cobor 40-50 cm sub cota inferioar a plcii de pe sol, iar peste
CTS se va continua pe nltimea soclului sau cel putin 30 cm deasupra trotuarului,
pn sub profilul de baz al termoizolatiei fatadelor.
Termoizolatia se va executa din produse cu o bun comportare la compresiune si
umiditate (plci din poliuretan, sticl celular, polistiren, etc.) protejate cu tencuial
dublu armat cu plas din fire de sticl aplicat n sistem ETICS si acoperit cu
straturi de finisaj hidrofob, impermeabile la ap si permeabile la vaporii de ap.
b. realizarea unui sistem drenant perimetral, n exteriorul cldirii;
Aceste lucrri complexe se execut pe exteriorul cldirii, numai n zone cu acces
pentru efectuarea spturilor deschise
Drenul poate fi adiacent constructiei (peste cota de fundare) sau poate fi amplasat
la o distant de minimum 2,00 m fat de constructie caz n care constituie o transee
drenant, care poate cobor sub cota de fundare cu o nclinare de maximum 30%.
17
Drenurile executate n sptur deschis, adiacente peretilor
subsolurilor/fundatiilor, sunt alctuite din:
- transeea drenant executat din materiale naturale (nisip, pietris, piatr) cu
granulometrii diferite separate de materiale filtrante sintetice (geotextile);
- corpul drenant orizontal realizat din tuburi riflate perforate din produse
polimerice (polietilen, PVC) sau prefabricate din beton acoperite cu un strat
drenant din balast nvelit cu un strat de geotextil si amplasate pe un radier din
beton care asigur panta de scurgere gravitational a apei colectate;
- suprafata drenant vertical care, n functie de volumul de ap, poate nlocui sau
completa transeea drenant. Suprafata drenant vertical se amplaseaz peste
hidroizolatia peretilor si se realizeaz din membrane polimerice amprentate (cu
ploturi) cu unul sau ntre dou straturi filtrante geotextile.
c. revizuirea si repararea instalatiilor si etansarea zonelor n care acestea strpung peretii
si implicit hidroizolatia.

2.2.11. Utilizarea de produse si procedee pentru interventii speciale (cimenturi cu ntrire rapid,
sigilanti, produse pentru tratarea solurilor, puturi absorbante si colectoare base cu
instalatii de pompare a apei prevzute n interiorul sau la exteriorul constructiei);

2.3. Coordonarea ansamblului sistemelor de reabilitare a subsolurilor i a elementelor
subterane existente

Ansamblul sistemelor de reabilitare ale subsolurilor au n vedere asigurarea conditiilor
necesare cerintelor utilizatorilor si exploatrii subsolului n concordant cu functiunile dorite.
Coordonarea ansamblului sistemelor de reabilitare presupune planificarea si organizarea
activittilor (att de proiectare ct si de executie), n concordant cu msurile de inteventie din
raportul/rapoartele de expertiz/expertize tehnic/tehnice, functiunii subsolului, ncperilor
situate deasupra subsolului, amplasamentului si vecinttilor cldirii, alctuirii elementelor de
nchidere ale subsolului, structurii de rezistent a cldirii, tehnologiei adoptate pentru executarea
lucrrilor de reabilitare.

2.3.1. Reabilitarea higrotermic a subsolurilor - sisteme compatibile pentru eliminarea igrasiei si
termoizolarea planseelor sau peretilor comuni cu apartamentele din blocurile de locuit
existente.
n general, subsolurile blocurilor de locuit existente, n special ale celor construite dup
anul 1950, au ncperi cu functiuni numai de depozitare, tehnice, administrative, garaje, etc.
Unele dintre aceste ncperi (n special la cldirile cu regim de nltime mai mare de P + 7E,
executate ntre 1950 si 1970) sunt dotate cu instalatii de nclzire, chiar dac nu au functiune
de locuit.

1. Eliminarea fenomenului de igrasie

Eliminarea fenomenului de igrasie este o operatie dificil si costisitoare, ntruct stoparea
total a fenomenului nu se poate realiza dect n cazul n care este nlocuit n totalitate izolatia
hidrofug (orizontal si vertical) si realizat continuitatea, att n plan orizontal ct si n plan
vertical. Acest lucru presupune realizarea accesului, pe toat inltimea peretilor de subsol,
pn la nivelul fundatiei. Operatia cea mai dificil const in refacerea hidroizolatiei orizontale
de la baza peretilor, ntruct acest lucru nu se poate realiza dect prin introducerea unui nou
strat hidroizolant, pe ntreaga grosime a peretelui, odat cu operatia de subzidire (utilizat n
general la cldiri parter sau P+1) sau prin efectuarea de injectri cu produse de
impermeabilizare.
18
La cldirile etajate, n afar de proiectul tehnic cu privire la reabilitarea hidroizolatiei trebuie
ntocmit si un proiect tehnologic, care s detalieze procedeul prin care este asigurat
stabilitatea cldirii, n timpul lucrrilor de executie. Costul unor astfel de lucrri este foarte
mare, deoarece, n multe cazuri este necesar ridicarea cldirii si sustinerea ei pe cricuri
hidraulice pe tot timpul executrii lucrrilor. Solutia este avantajoas n cazul n care
reabilitarea structural impune si consolidarea/refacerea fundatiilor.
Ameliorarea si n unele cazuri eliminarea efectelor fenomenului igrasiei se poate face si prin
injectarea n elementele afectate a unor solutii, care prin difuzie n porii materialului si n
prezenta umidittii din structura peretelui pot realiza o barier impotriva ascensiunii umidittii
pe nltimea peretelui. Trebuie precizat c efectul de barier hidrofug se realizeaz doar peste
cota de nivel la care a fost injectat solutia de impermeabiliare, astfel nct, dac hidroizolatia
vertical nu functioneaz, efectul igrasiei nu este inlturat.
Alte modalitti de ameliorare a efectelor igrasiei (nu si de eliminare) constau n:
a. dublarea la interior a peretilor sau a pardoselii si a peretilor si asigurarea posibilittii
de eliminare, preferabil n exterior, a umidittii din spatiile verticale si orizontale
create;
b. ndeprtarea stratului vechi de tencuial, uscarea suprafetei interioare a peretelui si
aplicarea unui nou strat de tencuial si finisaj permeabil care s faciliteze retinerea
srurilor si migrarea umidittii din perete ctre atmosfera interioar (cu conditia ca
umiditatea relativ a aerului din spatiul interior al subsolului s fie de cel mult 60%,
recomandabil 50%, ceea ce conduce la adoptarea solutiei numai n cazul igrasiei
sezoniere datorate umidittii apei fr presiune)

2. Termoizolarea planseelor peste subsolurilor din blocurile de locuit existente

Pentru satisfacerea confortului ncperilor cu functiunea de locuit amplasate deasupra
subsolurilor nenclzite sau a cror temperatur de exploatare este mai mic cu 5K dect
temperatura interioar de exploatare a ncperilor de la nivelul situat deasupra subsolului, este
necesar termoizolarea plcii peste subsol.
La dimensionarea grosimii stratului termoizolant se va avea n vedere att satisfacerea
cerintei de economie de energie si izolatie termic ct si a cerintei referitoare la igien si
sntate.
Pentru asigurarea performantei referitoare la izolatia termic si economia de energie,
rezistenta termic corectat a planseului peste subsol trebuie s fie cel putin egal cu valoarea
rezistentei termice corectate minime normate R
/
min
(n prezent, conform Normativ privind
calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cldirilor indicativ C 107-2005,
partea a 1 a Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termic la cldirile
de locuit - indicativ C 107/1, cu modificrile din 2010 R
/
min
= 2,90 m
2
K/W, respectiv
transmitanta termic corectat maxim normat U
/
max
= 0,35 W/(m
2
K) ).
Pentru asigurarea cerintei de confort termic interior, grosimea izolatiei termice se stabileste
si n functie de satisfacerea valorii normate a diferentei dintre temperatura aerului interior si
temperatura suprafetei interioare a planseului (fata pardoselii finite) T
i max
(n prezent,
conform Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cldirilor
indicativ C 107-2005, partea C 107/3 capitolul 13 Tabelul VI, T
i max
= 2K).
Ori de cte ori este posibil, izolatia termic a planseului peste subsol trebuie amplasat la
intradosul planseului/tavanul subsolului. Cnd acest lucru nu este posibil din punct de vedere
tehnic sau al cerintelor de securitate n exploatare a ncperilor peste subsol, izolatia termic se
poate aplica si n structura pardoselii planseului peste subsol.
Tipul si natura materialului termoizolant din alctuirea planseului peste subsol trebuie aleas
n functie de: intensitatea ncrcrilor ca urmare a actiunilor la care urmeaz s fie solicitat
izolatia termic, conditiile de mediu si de exploatare, cerintele de securitate la incendiu, etc.
19
Se recomand utilizarea izolatiilor termice care s nu conduc la ncrcri mari ale plcilor
sau la depsirea rezistentelor la aderent (cazul izolatiilor termice aplicate prin lipire pe
intradosul plcii) sau la smulgere (cazul izolatiilor termice fixate/suspendate de tavan).

3. Termoizolarea peretilor comuni cu apartamentele din blocurile de locuit existente
n cadrul blocurilor de locuit existente sunt relativ putine cldiri n care, la acelasi nivel al
subsolului, s fie amplasate apartamente de locuit si ncperi cu alte destinatii. Aceste cazuri
sunt specifice cldirilor de locuit executate, de regul, nainte de anul 1950 si la care nltimea
peretilor subsolului depseste cota terenului sistematizat/trotuarului, pentru asigurarea cerintei
privind iluminatul natural. De asemenea, aceast situatie poate fi ntlnit si n cazul cldirilor
amplasate pe terenuri n pant, la care pe o fatad, peretii subsolului sunt ngropati pe o
nltime mai mare dect peretii de pe fatada opus.
Pentru satisfacerea confortului termic n ncperile cu functiunea de locuit adiacente
spatiilor cu alt destinatie, nenclzite sau a cror temperatur de exploatare este mai mic cu
5K dect temperatura din spatiile de locuit, este necesar termoizolarea peretelui.
Pentru asigurarea performantei referitoare la izolatia termic si economia de energie,
rezistenta termic corectat a peretilor de delimitare a spatiilor de locuit de spatii reci sau mai
putin nclzite trebuie s fie cel putin egal cu valoarea rezistentei termice minime normate
R
/
min
. ntruct, conform Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie
ale cldirilor indicativ C 107-2005, partea a 1 a Normativ privind calculul coeficientilor
globali de izolare termic la cldirile de locuit - indicativ C 107/1, cu modificrile din 2010,
nu este inclus cazul peretilor care delimiteaz ncperi de locuit de ncperi reci sau mai putin
nclzite, valoarea rezistentei termice minime normate trebuie s fie cel putin egal cu cea
minim normat pentru pereti adiacenti rosturilor nchise. n prezent, conform normativ C 107-
2005, partea a I a indicativ C107/1, valoarea R
/
min
= 1,10 m
2
K/W, respectiv transmitanta
termic maxim normat U
/
max
= 0,90 W/(m
2
K) ).
Pentru asigurarea cerintei de confort termic interior, grosimea izolatiei termice se stabileste
si n functie de satisfacerea valorii normate a diferentei dintre temperatura aerului interior si
temperatura pe suprafata interioar a peretelui T
i max
(n prezent, conform Normativ
privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cldirilor indicativ C 107-
2005, partea C 107/3 capitolul 13 Tabelul VI, T
i max
= 4K).
Ori de cte ori este posibil, izolatia termic a peretilor trebuie amplasat pe fata n contact cu
temperatura mai sczut. Cnd acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic sau al
cerintelor de securitate n exploatare a ncperilor din subsol, izolatia termic se poate aplica si
pe fata interioar a peretelui.
Tipul si natura materialului termoizolant trebuie aleas n functie de: intensitatea ncrcrilor
ca urmare a actiunilor la care urmeaz s fie solicitat izolatia termic, conditiile de mediu si
de exploatare, cerintele de securitate la incendiu, etc.
n cazul utilizrii unor produse termoizolante fibroase sau cu pori deschisi (vat mineral
sau de sticl) amplasate pe fata interioar a peretilor, este necesar prevederea unui strat cu rol
de barier contra vaporilor de ap, care trebuie amplasat pe fata cald (ctre spatiul de locuit).
Pe fata interioar a peretilor afectati de igrasie nu se vor aplica straturi de izolare termic,
nainte de nlturarea igrasiei si uscarea peretelui.
La peretii afectati de umiditate, imbunttirea protectiei termice pe interior se poate face
prin aplicarea unui ecran termoizolant, amplasat distantat n raport cu fata peretelui si care s
fie prevzut cu grile/fante care s asigure ventilarea stratului de aer astfel creat, att n scopul
prevenirii condensrii vaporilor de ap proveniti din aerul interior ct si n scopul difuzrii
vaporilor de ap emisi de suprafata umed a peretelui.


20
2.3.2. Reabilitarea higrotermic si utilitar - functional a subsolurilor - sisteme aplicabile la
subsolurile cldirilor existente care prin amenajare/transformare pot deveni spatii utile,
locuibile sau cu functiuni suplimentare spatiilor adiacente

Reabilitarea higrotermic a subsolurilor are n vedere satisfacerea cerintei de igien si
sntate precum si a cerintei privind izolatia termic si economia de energie, n functie de
destinatia spatiilor.
Amenajarea utilitar functional a subsolurilor cldirilor existente are n vedere lucrrile de
renovare care trebuie realizate pentru asigurarea conditiilor necesare exploatrii ncperilor
subsolurilor conform destinatiei dorite.
Reabilitarea utililar functional nu se poate realiza dect n spatiile subsolurilor care vor
avea nltimea liber (dup executarea pardoselilor si termoizolarea plafoanelor) conform
reglementrilor n vigoare.
n functie de destinatia dorit, lucrrile de renovare pot include:
- recompartimentarea spatiilor si reorganizarea circulatiei verticale si orizontale n
spatiile din subsol
- igienizarea spatiilor interioare
- lucrri de izolatii termice
- lucrri de izolatii fonice
- lucrri de instalatii (termice, sanitare, ventilare, iluminat artificial, etc.)
- dup caz, lucrri de asigurare a iluminrii si ventilrii naturale a spatiilor

1. Recompartimentarea spatiilor si reorganizarea circulatiei verticale si orizontale n spatiile
din subsol
Recompartimentarea spatiilor si reorganizarea circulatiei verticale si orizontale din
spatiile unui subsol are n vedere:
a. conceperea unui partiu functional, corespunztor destinatiei dorite, n functie de
amplasarea elementelor structurale si de posibilittile de interventie asupra acestor
elemente, n special sub aspectul modificrii dimensiunilor golurilor sau realizrii
unor goluri noi;
b. dup caz, transformarea sau modificarea scrii/scrilor de acces n subsol, astfel
nct acestea s satisfac cerintele cu privire la siguranta n exploatare si securitatea
la incendiu, corespunztor destinatiei;

2. Igienizarea spatiilor interioare
Igienizarea spatiilor interioare se refer la refacerea finisajelor degradate.
Trebuie precizat c in cazul n care finisajele sunt degradate datorit condensului sau
acumulrii de umiditate, lucrrile de igienizare nu sunt eficiente dect dac au fost nlturate
si remediate cauzele care au favorizat aceste acumulri de umiditate.
Igienizarea presupune si: eliminarea infiltratiilor de ap, eliminarea fenomenelor de
condens interior, eliminarea fenomenuluide igrasie, etc.

3. Lucrri de izolatii termice
Elementele de constructie exterioare precum si elementele delimitatoare ntre ncperi
nclzite si ncperi reci sau mai putin nclzite (la care diferenta dintre temperaturile aerului
interior este mai mare de 5 K) trebuie izolate termic.
Grosimea stratului termoizolant se va stabili astfel nct s fie asigurat att cerinta
privind economia de energie si izolare termic ct si cea referitoare la igien si sntate,
respectiv evitarea aparitiei fenomenului de condens si limitarea diferentei dintre temperatura
aerului interior si temperatura de pe suprafata interioar a elementelor de nchidere (a se
vedea pct. 2.3.1 si 3.3.7).
21

4. Lucrri de izolatii fonice

n functie de destinatia spatiului, elementele de constructie exterioare precum si
elementele de constructie cu rol de compartimentare a unittilor functionale, trebuie izolate
fonic n conformitate cu prevederile Normativ privind proiectarea si executarea msurilor
de izolare fonic si a tratamentelor acustice la cldiri indicativ C 125-2005.

5. Lucrri de instalatii (termice, sanitare, ventilare, iluminat artificial, etc.)

Instalatiile necesare vor fi prevzute n functie de destinatia spatiilor, prin reproiectarea
distributiei interioare a traseelor de instalatii. Este important ca lucrrile de interventie n
interiorul subsolului s fie corelate cu lucrrile de executie a instalatiilor. De asmenea, orice
lucrare de renovare/recompartimentare trebuie efectuat numai dup ce au fost eliminate
toate cazurile de neetanseitti ale elementelor de instalatii care transport/distribuie fluide.
Cnd ventilarea natural a ncperilor nu este suficient, se vor lua msuri suplimentare
de ventilare fortat.

6. Lucrri de asigurare a iluminrii si ventilrii naturale

Lucrrile de asigurare a iluminrii naturale a spatiilor din subsol au n vedere asigurarea
suprafetelor elementelor de nchidere transparente sau translucide prin care lumina de zi
poate ptrunde n ncperile de la subsol, n conformitate cu nivelurile minime normate
pentru functiunea spatiului. Iluminatul natural nu poate fi asigurat dect n cazul ncperilor
care au pereti de subsol supraterani care permit realizarea de goluri.
Lucrrile de asigurare a ventilrii naturale presupun echiparea elementelor de tmplrie
cu rame mobile si fante de ventilare autoreglabile.
ncperile n care nu poate fi realizat iluminarea si ventilarea natural la nivelurile
minime normate prin reglementrile tehnice si legislative n vigoare, nu vor avea destinatie
de locuit.

2.3.3. Reabilitarea elementelor subterane ale cldirilor

Reabilitarea unui element subteran presupune aplicarea unui ansamblu de procedee n
vederea ndeprtrii cauzelor deteriorrilor si infiltratiilor, dezumidificarea elementelor
afectate si realizarea straturilor cu rol de izolatie si protectie, care s asigure satisfacerea
cerintelor utilizatorilor, n conformitate cu destinatia subsolului.
n cazul n care din raportul de expertiz tehnic reiese necesitatea consolidrii structurii
de rezistent a cldirii, celelalte lucrri de interventie (asanare, refacere a protectiei
hidrofuge, termice, acustice, etc.) vor fi corelate cu fazele de executie a lucrrilor de
consolidare, iar alctuirea protectiei elementelor de nchidere ale subsolului va fi aleas n
functie de solutia de consolidare adoptat.
Baza reabilitrii unui element de constructie subteran const n identificarea
cauzei/cauzelor care conduce/conduc la acumularea excesiv de umiditate. O identificare
corect a cauzelor va conduce la aplicarea solutiei optime pentru eliminarea acestora si la
stoparea infiltratiilor de ap/umiditate n viitor.
Msurile de interventie recomandate pentru aducerea performantelor elementelor de
constructie subterane la nivelurile cerute sunt prezentate n capitolele 2, 3.




22

3. PROIECTAREA LUCRRILOR DE REABILITARE

3.1. Condiii generale

1. Documentatia tehnic pentru lucrrile de reabilitare se ntocmeste dup obtinerea avizului
favorabil al expertizei tehnice cu privire la rezistenta mecanic si stabilitatea constructiei si
pe baza recomandrilor din referatul expertizei cu privire la modalittile de interventie
pentru reabilitarea subsolului.

2. Proiectarea lucrrilor de reabilitare se face n cazul n care din referatul de expertiz tehnic
a rezultat c performantele elementelor de constructie subterane aferente subsolului nu
satisfac una sau mai multe dintre cerintele esentiale ale utilizatorilor, la nivelul
performantelor minime normate.

3. Documentatia tehnic se ntocmeste si se verific conform legislatiei n vigoare de ctre
firme si specialisti atestati.

4. Documentatia de executie a hidroizolatiilor subterane mpotriva apei cu sau fr presiune
hidrostatic va cuprinde memoriu tehnic (justificarea si explicarea solutiei adoptate,
prezentarea tehnologiei pe faze de lucru), cantitti de lucrri pe stadii fizice, necesar de
materiale, resurse, utilaje, msuri de protectia muncii si PSI, planse cu desenele de ansamblu
si detaliile specifice de izolatii n concordant cu proiectul pentru constructii si instalatii.

5. Proiectul va specifica reglementrile tehnice de referint, standardele sau agrementele
tehnice ale materialelor, durabilitatea apreciat a alctuirilor hidroizolante preconizate.

6. Conform legislatiei n vigoare pentru urmrirea comportrii n exploatare, interventiile n
timp si postutilizarea constructiilor, proiectantul sau expertul (n functie de gradul de
important a constructiei) stabilesc modalittile de efectuare a urmririi curente sau speciale
(perioade, metode, caracteristici si parametrii urmriti) care se vor introduce n cartea
tehnic a constructiei.

7. n functie de amploarea fenomenului, de importanta constructiei si destinatia spatiilor
subsolului la alegerea solutiei sau ansamblului de msuri si a produselor utilizate pentru
reabilitare se vor avea n vedere urmtoarele principii:

a. solutiile se aplic n ordine crescnd, ncepnd cu msurile simple, ajungndu-se,
dac este cazul, la lucrri de interventie ample;

b. pentru stoparea fenomenului de ascensiune capilar se va urmri continuitatea
izolatiei hidrofuge ntre suprafetele orizontale si verticale ale subsolului, iar n
situatia n care se obtine numai o reducere a fenomenului se va asigura ventilarea
pentru eliminarea apei angrenate de acesta si se vor prevedea tencuieli de asanare cu
rol de mpiedicare a depunerilor de sruri pe suprafetele vizibile;

c. pe peretii afectati de igrasie se interzice aplicarea de straturi si pelicule impermeabile
la ap si la vapori de ap (n caz contrar, fenomenul va persista, iar igrasia se va
ridica peste cota superioar pn la care a fost aplicat stratul impermeabil sau
pelicula impermeabil);

d. protectia hidrofug a subsolului se va realiza pe exteriorul elementelor de constructie
pe zonele cu acces pentru efectuarea spturilor, iar n cazul cnd acest lucru nu este
posibil se vor utiliza procedee de injectare de la interior;
23
e. izolatia hidrofug la interior se va accepta numai n situatiile n care stabilitatea
constructiei nu va fi afectat de prezenta permanent a apei n structura elementelor
exterioare, rmase neizolate, si numai cu prevederea msurilor de stopare a
ascensiunii capilare pe restul elementelor, pn la baza soclului;

f. la izolatiile termice aplicate pe fata elementului de constructie care vine n contact cu
terenul se vor utiliza numai produse termoizolante cu porii nchisi, de tip: polistiren
extrudat, poliuretan celular rigid, sticl celular;

g. termoizolarea fetei interioare a elementelor de constructie subterane se admite numai
n cazul n care peretii sunt uscati si nu sunt afectati de igrasie;

3.2. Condiii de calitate asigurate prin proiectare
Conditiile de calitate vor fi corespunztoare cerintelor esentiale de calitate cuprinse n Legea
10/1995 cu modificrile si completrile ulterioare:

3.3.1. Rezistent mecanic si stabilitate

ntruct rezistenta mecanic si stabilitatea unei cldiri se refer la constructia n ansamblu,
proiectarea lucrrilor pentru reabilitarea din punct de vedere structural trebuie s se fac pentru
ntreaga structur de rezistent a cldirii, inclusiv la cadrele si peretii structurali ai subsolului.
Trebuie precizat, c atunci cnd se impune reabilitarea elementelor structurale ale
subsolului, iar lucrrile de executie presupun efectuarea de spturi pe perimetrul subsolului,
sunt create conditiile, ca dup consolidarea peretilor, acestia s fie reabilitati si din punct de
vedere termic si hidrofug.

3.3.2. Securitate la incendiu

La proiectarea lucrrilor de reabilitare a subsolurilor, n functie de destinatia spatiilor, natura
materialelor depozitate n spatiile subsolului si vecinttile cldirii, se vor avea n vedere
prevederile din Normativ de sigurant la foc a constructiilor indicativ P 118-1999,

3.3.3. Igien, sntate si mediu inconjurtor

Proiectarea lucrrilor de reabilitare a subsolurilor din punct de vedere al acestei cerinte, are
n vedere:
- igienizarea spatiilor interioare ale subsolurilor
- dup caz, asigurarea ventilrii naturale (recomandabil) sau mecanice
- eliminarea cauzelor care conduc la infiltratii de ap
- eliminarea fenomenului de condens interior
- eliminarea fenomenului de igrasie
- limitarea diferentei dintre temperatura aerului interior si temperatura suprafetei
interioare a elementelor de nchidere, n conformitate cu destinatia spatiilor din
interiorul subsolului

a. Igienizarea spaiilor interioare

Igienizarea spatiilor interioare se refer la refacerea finisajelor degradate.
Trebuie precizat c n cazul n care finisajele sunt degradate datorit condensului sau
acumulrii de umiditate, lucrrile de igienizare nu sunt eficiente dect dac au fost nlturate si
remediate cauzele care au favorizat aceste acumulri de umiditate.
24
b. Asigurarea ventilrii naturale

n cazul n care nu poate fi asigurat numrul orar minim de schimburi de aer, n conformitate
cu destinatia spatiilor, proiectul de reabilitare poate s prevad:
- nlocuirea elementelor de ventilare/grilelor obturate, cu altele functionale
- realizarea de rame mobile de tmplrie suplimentare, sau dup caz, proiectarea unor noi
elemente de tmplrie cu suprafata ramelor mobile necesar, care s le inlocuiasc pe
cele existente
- dac este posibil (cazul peretilor de subsol care au si o suprafat suprateran),
realizarea de goluri de ventilare; n acest caz este necesar o expertiz tehnic care s
ateste c realizarea golurilor nu afecteaz rezistenta si stabilitatea elementului de
constructie
- dac situatia de fapt nu permite asigurarea ventilrii naturale, este obligatoriu s se
proiecteze si execute o instalatie de ventilare fortat

c. Eliminarea cauzelor care conduc la infiltraii de ap

Acest aspect se refer n general la proiectarea lucrrilor de reabilitare a retelei de distributie
a apei reci si calde precum si a celor de canalizare; nu trebuie neglijat nici reabilitarea
retelelor exterioare aflate n vecintatea subsolurilor.
Dac infiltratiile de ap se datoreaz doar ntretinerii necorespunztoare a retelelor, situatia
se poate remedia doar prin simpla nlocuire a armturilor sau a unor tronsoane de conducte.

d. Eliminarea fenomenelor de condens interior

n acest caz, prin proiectul de reabilitare, trebuie s se prevad un strat termoizolant
suplimentar, care s aib grosimea necesar pentru obtinerea rezistentei termice necesare
pentru realizarea pe suprafata interioar a unei valori a temperaturii superioare valorii
temperaturii punctului de rou corespunztoare temperaturii si umidittii relative a aerului din
interiorul subsolului.
Stratul termoizolant se va aplica la exterior sau pe fata interioar a peretilor conditionat de
nlturarea igrasiei si uscarea complet a acestora.
Determinarea temperaturii pe suprafata elementelor de constructie ale subsolului si
verificarea riscului aparitiei condensului (determinarea temperaturii superficiale normate) se
face n conformitate cu prevederile din Normativ privind calculul termotehnic al elementelor
de constructie ale cldirilor indicativ C 107-2005, partea C 107/3 capitolele 10 si 14.

e. Eliminarea fenomenului de igrasie

Fenomenul de igrasie (care se datoreaz ascensiunii capilare a apei subterane) este frecvent
ntlnit la peretii de subsol, n special la cei realizati din zidrie. Trebuie precizat c materialele
compacte, care implicit sunt mai impermeabile (ca de exemplu betonul), au o comportare mai
bun n terenuri cu umiditate ridicat.

f. Limitarea diferenei dintre temperatura aerului interior i temperatura suprafeei
interioare a elementelor de nchidere, n conformitate cu destinaia spaiilor din interiorul
subsolului

Pentru asigurarea confortului termic interior este necesar, ca diferenta dintre temperatura
aerului interior si temperatura suprafetei interioare a elementelor de nchidere s nu depseasc
valorile normate prin Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale
cldirilor indicativ C 107-2005, partea C 107/3 capitolul 13 Tabelul VI.
25
3.3.4. Sigurant n exploatare

Asigurarea cerintei se face prin respectarea prevederilor din Normativ privind proiectarea
cldirilor civile din punt de vedere al cerintelor de sigurant n exploatare indicativ NP 068-
2002.

3.3.5. Protectie mpotriva zgomotului

Asigurarea cerintei se face prin respectarea prevederilor din Normativ privind proiectarea
si executarea msurilor de izolare fonic si a tratamentelor acustice la cldiri indicativ C 125-
2005

3.3.6. Economie de energie si izolare termic

La evaluarea performantei energetice ale cldirii, spatiile de la subsol vor fi incluse n
volumul nclzit al cldirii numai n cazul n care aceste spatii sunt nclzite
La subsolurilor nenclzite, anvelopa termic se limiteaz la planseul de peste subsol. n
acest caz, cerinte de izolare termic se impun numai planseului de peste subsol.
Proiectarea lucrrilor de izolatii termice la elementele de constructie ale subsolurile se face
n conformitate cu prevederile din normativele privind calculul termotehnic al elementelor de
constructie ale cldirilor si pentru proiectarea si executia lucrrilor de izolatii termice la cldiri
indicate n anexa 1

3.3.Condiii particulare privind proiectarea

3.3.1. Proiectarea hidroizolatiilor din produse bituminoase

1. Alegerea utilizrii hidroizolatiilor bituminoase se stabileste n urmtoarele situatii:
a) n cazul terenurilor n care nu exist pericol de infiltrare a produselor petroliere
sau a altor solutii agresive care pot afecta propriettile fizico-chimice ale
produselor bituminoase;
b) n cazul n care este avantajos din punct de vedere tehnic si economic n
comparatie cu alte procedee de hidroizolare (betoane sau mortare impermeabile,
peliculizri, produse polimerice, etc.);
c) la constructiile cu fisuri previzibile acceptate de pn la 0,5 mm si la care exist
vibratii;
d) la protectia incintelor unde nu se depsesc temperaturi pozitive de 40C.

2. Modul de alctuire al hidroizolatiei (numr de straturi, produse si detalii) va avea n vedere
prevederile cuprinse n Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea
hidroizolatiilor la cldiri- NP 040, tinnd cont de urmtoarele:
a) conditiile hidrogeologice ale terenului (nivelul maxim al pnzei freatice,
posibilitti de drenare sau acumulare a apelor din precipitatii n zona
umpluturilor adiacente hidroizolatiei);
b) forma n plan si sectiune a subsolului constructiei;
c) distanta fat de alte constructii;
d) existenta rosturilor de dilatare-tasare ale constructiei sau dintre aceasta si
constructiile alturate;
e) categoria de important a constructiei;
f) posibilitti de remediere a hidroizolatiei;
g) categoria de umezire admisibil a fetei interioare a peretilor sau pardoselii;
h) caracteristicile fizico-mecanice ale produselor hidroizolante.

26

3. Pentru fiecare situatie concret se vor stabili si indica n proiect nivelurile minime de
performant ale produselor hidroizolante stabilite conform Normativului NP040/2002.

a. Pentru stabilirea caracteristicilor membranelor din alctuirea hidroizolatiilor
subterane se vor lua n calcul urmtoarele criterii si niveluri de performant:



Niveluri minime de
performan a
hidroizolaiei
Nr.
Crt.
Criterii de
performan
UM
Ape fr
presiune
Ape cu
presiune
Observaii
1. Impermeabilitatea (I) kPa I 1

I>1,5 P
ap

P
ap
valoarea presiunii
apei
2.
Alungirea la rupere la
tractiune (A)
%
A>200
B
l

o mrimea deformatiei
rostului la alungire n cm
l
B
ltimea pe care banda de
dilatare nu se lipeste de
suport
3.
Rezistenta la sfsiere
(S)
N S>1,1
n
S
H

S
H
sarcina structurii
hidroizolante/m
exprimat n Newtoni
n numrul de ancoraje/m







































27

b. Pentru indicarea hidroizolatiei optime se vor avea n vedere urmtoarele relatii ntre
tipul de membrane, tehnologia de aplicare, pozitia suportului si conditiile de utilizare

Poziia
suprafeei
suport
Nr.
Crt.
Membrane
bituminoase
utilizate
Tehnologia de
aplicare adecvat
o
r
i
z
o
n
t
a
l

v
e
r
t
i
c
a
l

Condiii
de utilizare
I
Membrane pe
baz de bitum
oxidat
1)

a) lipire la cald
cu mastic de bitum
oxidat sau bitum
aditivat
b) lipire la rececu
adezivi bituminosi
4)


2)
a) lipire la cald
cu mastic topit de
bitum aditivat

2)

b) lipire la cald
prin sudare cu
flacra
3)


c) lipire la rececu
adezivi bituminosi
4)


5)

II
Membrane pe
baz de bitum
aditivat
d) lipire combinat,
cu adezivi la rece
n cmp
4)
si prin
sudur cu flacra la
suprapuneri

5)

III
Membrane
autoadezive
6)

lipire prin roluire
(presare)


1)
Se utilizeaz pentru
constructii de important
redus.

2)
Procedeu traditional dificil
de realizat pe vertical.

3)
Nu se utilizeaz n spatii
cu pericol de explozie.

4)
Se utilizeaz n spatii
ventilate.

5)
Se utilizeaz numai
adezivi cu ntrire rapid.

6)
Se utilizeaz n spatii cu
pericol de explozie conform
specificatiei productorului

c. Se va avea n vedere c pentru asigurarea calittii unei structuri hidroizolante este
necesar:

- realizarea unei suprafete suport pe care hidroizolatia s se lipeasc n aderent total;
- prevederea de fixri mecanice pentru stabilizarea straturilor verticale mpotriva
alunecrii;
- amplasarea hidroizolatiei ntre dou elemente rigide de constructie (pereti de beton
armat, zidrie).
28

3.3.2. Proiectarea hidroizolatiilor constructiilor mpotriva ascensiunii prin capilaritate a apei
subterane

1. Aceste hidroizolatii se prevd mpotriva umidittii solului si a apelor din precipitatii care nu
se acumuleaz, scurgndu-se rapid din zona de umplutur a spturilor din jurul constructiei.
Aceste ape exercit asupra hidroizolatiei o presiune redus ca valoare, limitat n timp si pot
fi considerate ape fr presiune hidrostatic.
2. Hidroizolatiile contra apelor fr presiune hidrostatic se prevd la peretii, soclurile si
plcile pe sol ale constructiilor aflate partial sau total sub nivelul terenului, deasupra
nivelului maxim previzibil al pnzei freatice cu minim 1,5 m si fundate n terenuri
permeabile, avnd capilaritate redus.
3. Hidroizolatia trebuie s protejeze elementele de constructie mpotriva migrrii apei fr
presiune continut n straturile de pmnt adiacente.
4. Structurile hidroizolante mpotriva apelor fr presiune hidrostatic pot fi monostrat sau
multistrat aplicate pe suport n aderent total, avnd caracteristicile stabilite conf.3.3.1.
5. Hidroizolarea orizontal se realizeaz n mod curent la nivelul dintre fundatie si zidrie sau
ntre fundatie si soclul pe care sprijin zidria cu racordare la hidroizolatia vertical a
soclului.
6. Hidroizolatia orizontal se prevede ntre fundatie si peretii structurali din zidrie, pe toat
ltimea fundatiei, indiferent de pozitia zidurilor (perimetrale sau interioare).
7. Nivelul hidroizolatiei orizontale va fi cuprins ntre nivelul inferior si cel superior al stratului
de rupere a capilarittii executat din pietris sortat;
8. La constructiile existente n cazul n care hidroizolatia orizontal nu a fost executat sau este
degradat si nu mai asigur protectia mpotriva ascensiunii apei prin capilaritate se pot
efectua, n functie de conditiile locale de asigurare a accesului, urmtoarele lucrri:

a. introducerea n zidrie de membrane rigide din otel inoxidabil cu ajutorul tehnologiei
proprii;
b. injectri pentru impermeabilizarea peretilor din zidrie prin introducerea de produse
hidrofobe. Operatiunile de injectare se pot face cu sau fr presiune n functie de
nivelul umidittii zidriei.

Prin aceste procedee se realizeaz o barier orizontal mpotriva ascensiunii apei care va
asigura continuitatea hidroizolatiei orizontale si verticale a subsolului sau a elementelor de
constructie supuse reabilitrii.

9. Hidroizolatia vertical se va prevedea pe fata exterioar, (det.A) perimetral constructiei,
astfel:

a. soclul se va izola cu o tencuial impermeabil sau un strat din produse bituminoase
protejat cu o tencuial armat cu plas de rabit, prelungit pn la nivelul inferior al
trotuarului (deasupra stratului de rupere a capilarittii). Rostul dintre tencuial si
trotuar se va etansa cu mastic de bitum sau chituri elastice;
b. fundatiile sau peretii subterani situati n terenuri permeabile, peste cota zonei de
capilaritate continu, se vor izola mpotriva umidittii pmntului cu minimum dou
straturi din produse bituminoase lichide protejate mpotriva actiunilor mecanice cu
foi polimerice semirigide amprentate, fixate mecanic la partea superioar;
c. fundatiile sau peretii subterani situati n terenuri cu straturi greu permeabile si n
zona de capilaritate continu, se vor hidroizola cu membrane bitumate racordate la
hidroizolatia orizontal a constructiei, protejate mpotriva actiunilor mecanice
conform 3.3.4.
29

10. Pe zidurile subterane umede nu se va aplica izolatia hidrofug dect dup uscarea
suprafetelor acestora si se vor prevedea urmtoarele interventii:

a. Atunci cnd spatiul disponibil pentru executarea spturilor este redus, pentru
ventilarea zidurilor si eliminarea umidittii, se vor prevedea la exterior canale
verticale de ventilare din elemente prefabricate. Canalele vor avea prize de aer
exterior pe fatade cu orientri diferite si legturi orizontale, sub pardoseal,
prevzute dac se impune preluarea umidittii din placa de pe sol;

b. n cazul n care amplasamentul nu permite executarea lucrrilor la exteriorul
constructiei si dac volumul ncperii permite se va realiza dublarea peretilor la
interior, iar spatiul rezultat ntre cei doi pereti se va pune n legtur cu exteriorul cu
prize de aer pentru asigurarea ventilrii. n cazul n care umiditatea peretilor este
redus, iar umiditatea relativ a aerului din ncpere nu depseste 55-60 % ventilarea
spatiului dintre pereti se poate face si n interior cu fante amplasate la baza si la
partea superioar a peretilor, sub plafon. Dublarea pardoselilor se va face numai cu
respectarea nltimilor minime normate pentru spatiilo locuibile si cu luarea
msurilor de ventilare propuse pentru pereti sau cu asigurarea colectrii apei si
eliminarea cu pompe a acesteia (solutie nerecomandat n cazul locuintelor).

c. Concomitent cu indicarea solutiei de ventilare se va prevedea la interior aplicarea de
tencuieli de asanare n vederea eliminrii formrii depozitelor de sruri pe
suprafetele vizibile si asigurarea porilor de evaporare a umidittii din pereti. Aceast
lucrare se recomand s se realizeze n timpul sezonului cald, ideal n perioada
secetoas, dup ndeprtarea stratului vechi de tencuial si ventilarea puternic a
spatiului subsolului pentru favorizarea uscrii superficiale a peretelui.













30



DETALIUL A.
31
3.3.3. Proiectarea hidroizolatiilor mpotriva infiltratiilor

1. Aceste hidroizolatii se aplic pe exteriorul constructiei si se prevd mpotriva infiltrrii din
exterior, prin elementele de constructie, n interior, a apei subterane cu presiune continut n
pnza freatic sau temporar n pungi de acumulare datorate permeabilittii reduse a
terenului. Apa exercit asupra hidroizolatiei o presiune permanent n timp si variabil ca
valoare;

2. Hidroizolatia vertical, perimetral, trebuie s se racordeze etans la hidroizolatia orizontal
alctuind o cuv de protectie continu aplicat la exteriorul constructiei;
a. pentru executarea hidroizolatiei se va prevedea efectuarea decopertrilor perimetrale ale
cldirii pn sub cota pardoselii interioare si a nivelului hidroizolatiei orizontale cu cel
putin 25 cm, spatiu necesar realizrii racordului hidroizolatiei si turnrii radierului din
beton pentru sustinerea drenului. Pentru executarea spturii se vor prevedea msurile
de protectie mpotriva surprii pmntului si asigurarea spatiului de lucru de la baza
spturilor;
b. n cazul n care hidroizolatia orizontal nu exist, se va prevedea ca nainte de aplicarea
hidroizolatiei verticale s se execute, pe toat ltimea (grosimea) peretilor exteriori si
interiori bariera orizontal de impermeabilizare. Hidroizolatia vertical se va executa
dup ncheierea acestor lucrri si va cobor cu minimum 20 cm sub cota inferioar a
barierei;
c. n cazul n care constructiile existente mpiedic executarea spturilor pentru accesul
perimetral, se prevede realizarea unei izolatii n sistem cuv interioar. Adoptarea
acestei solutii se va face numai n cazuri deosebite deoarece implic urmtoarele
dezavantaje:
- reducerea spatiului interior pe toate cele trei dimensiuni (nu numai pe nltime)
deoarece trebuie s se realizeze zidurile de protectie a hidroizolatiei verticale;
- nu se elimin apa din elementele de constructie, iar prezenta acesteia pe termen
lung poate afecta stabilitatea structurii.

3. Deoarece n majoritatea cazurilor hidroizolatia orizontal nu exist, se impune executarea
acesteia prin interior, peste pardoseala existent, situatie n care se va analiza posibilitatea
efecturii acestei lucrri avnd n vedere reducerea nltimii utile a spatiilor urmare aplicrii
straturilor pardoselii hidroizolante:
a. n cazul subsolurilor locuibile, dup desfacerea pardoselii existente si rectificarea plcii
din beton de pe sol, se vor prevedea:
- hidroizolatie elastic din membrane bituminoase sau mortare impermeabile care
se va aplica pe suprafetele orizontale si, deosebit de important, se va ridica pe
pereti pn la o cot _ 20 cm peste nivelul barierei orizontale realizat pentru
impermeabilizarea zidurilor;
- un strat din produse termoizolante rezistente la compresiune si cu absortie de
ap redus;
- stratul de uzur al pardoselii (gresie, parchet, covor linoleum, etc.) aplicat peste
o sap de ciment armat turnat pe un strat de separare tehnologic.

b. la subsolurile nenclzite peste placa de pe sol, dup pregtirea acesteia ca suport, se va
executa hidroizolatia ca n cazul subsolurilor locuibile (1.a) si o pardoseal dintr-o sap
de ciment armat si rolat sau acoperit cu o pardoseal adecvat functiunii.

c. n cazul subsolurilor fr plac pe sol se va prevedea aplicarea unui strat de pietris cu rol
de rupere a capilarittii si executarea plcii pe sol, din beton, ca suport al hidroizolatiei
si al pardoselii.
32




33

3.3.4. Protectia hidroizolatiilor

1. Pentru protectia hidroizolatiei orizontale se va prevedea o sap din mortar de ciment (armat
pentru a rezista ncrcrilor datorate circulatiei). Sapa se va turna peste hidroizolatia
acoperit cu un strat de separare si protectie din hrtie kraft, folii polimerice sau foi bitumate

2. Hidroizolatia vertical, aplicat pe elementul de rezistent, se protejeaz traditional cu un
zid din crmid plin (>12,5 cm grosime) zidit cu mortar de ciment:

a) zidurile cu H
max
= 3 m vor avea rosturi create cu fsii din membrane bitumate,
amplasate la baza zidului si pe vertical din max. 5 n 5 m;
b) pentru nltimi mai mari de 3 m se va prevedea ancorarea zidurilor de protectie de
peretii subsolurilor cu ancore metalice etansate n dreptul strpungerilor;
c) n locul zidriei de crmid (pentru nltimi mai mari de 3 m) se poate executa o
protectie cu un strat din beton armat ancorat de peretele de rezistent.

3. Cnd elementul suport (pe care se aplic hidroizolatia) constituie si zid de protectie, acesta
se realizeaz fr rosturi si se prevede conform Normativului privind alctuirea, calculul si
executarea structurilor de zidrie cu stlpisori din crmid sau smburi din beton armat la
distante de aprox. 2,5 m.

4. n cadrul sistemelor de drenare ventilate protectia hidroizolatiei se va realiza din elemente
prefabricate din beton, ceramic sau produse similare poroase astfel conformate nct s
realizeze canalele necesare pentru circulatia aerului ncrcat cu umiditate.

5. Protectia hidroizolatiilor constructiilor amplasate n terenuri permeabile, deasupra nivelului
maxim al zonei de capilaritate continu, poate fi prevzut cu membrane polimerice cu
ploturi, combinate sau nu cu un sistem de drenare.

6. La protectia hidroizolatiei subsolurilor locuite se va avea n vedere obligativitatea aplicrii
unui strat termoizolant (avnd grosimea determinat prin calcul) si posibilitatea realizrii
unui strat de aer ventilat pentru eliminarea umidittii din zona peretiilor subsolului.
Termoizolatia va fi alctuit din plci rigide de polistiren extrudat, poliuretan, sticl
celular, sau alte materiale insensibile la umiditate si cu rezistent mare la compresiune.

7. Protectia hidroizolatiei soclurilor se realizeaz dintr-o sap armat cu plas sudat si/sau
plas de rabit ancorat la partea superioar.

8. Umplerea cu pmnt a spturilor se execut n straturi succesive, compactate pe msur ce
se ridic zidria de protectie a hidroizolatiei pentru a se asigura stabilitatea zidriei si
presarea straturilor hidroizolante.

9. n cazurile n care presarea hidroizolatiei verticale nu poate fi asigurat prin mpingerea dat
de umplutura de pmnt, peretele de protectie va fi ancorat pe peretele de rezistent, astfel
nct s se asigure o presiune minim de 0,1 N/cm
2
.







34





35

3.3.5. Etansarea rosturilor

1. Rosturile reprezint distanta determinat ntre dou planuri paralele, verticale, cu rolul de a
limita lungimea unor elemente de constructie sau de a ntrerupe legtura ntre constructii
alturate, pentru ca prtile s se poat deplasa independent una fat de alta.

2. Rosturile, din punct de vedere al eforturilor la care sunt supuse, se clasific:
a. rosturi de dilatare-contractie (deplasrile perpendiculare pe linia rostului, au ca efect
presarea si respectiv alungirea si ruperea produselor ce asigur etanseitatea rostului);
b. rosturi de tasare (deplasri verticale ale prtilor separate de rost care conduc la
ruperea hidroizolatiei prin alungire);
c. rosturi cu functionalitate mixt (deplasri orizontale, verticale si laterale ale unei
prti fat de cealalt).

3. Din punct de vedere al interactiunii cu apa se clasific n urmtoarele tipuri:
a. rosturi supuse umezelii naturale a terenului sau apelor fr presiune hidrostatic;
b. rosturi supuse apelor cu presiune hidrostatic.

4. Din punct de vedere al modului de alctuire rosturile pot fi:

a. demontabile se utilizeaz n zonele cu deformatii mari. Ele permit accesul pentru
control, iar n cazul producerii unei infiltratii exist posibilitatea demontrii si
remedierii fr a se afecta hidroizolatia si elementele structurale sau de finisaj
adiacente;
b. nedemontabile alctuire semielastic utilizat la rosturile cu deformatii reduse

Deformatiile reduse sunt deplasrile unei prti sau constructii fat de alta, care pot fi
preluate de benzile dilatabile fr distrugerea etanseittii rostului si se nscriu n urmtoarele
valori:

Caracteristicile benzii
dilatabile
Direcia deplasrii Deplasarea
maxim

mm
Alungirea la
rupere
Limea de
neaderen
1. Perpendicular pe rost, n plan
orizontal

40
2. Perpendicular pe rost, n plan
vertical

30
3. Paralele cu rostul, n plan
orizontal

20


700%


60 mm


Caracteristicile benzii dilatabile se vor determina, avndu-se n vedere c miscarea pe
vertical a unei prti fat de cealalt parte a rostului orizontal determin o deplasare paralel
a prtilor n rostul vertical. Dimensiunile acestor deformatii se vor calcula, iar alungirea
benzii se va determina conform 3.3.1. pct.3a.





36

5. La proiectarea etansrii rosturilor se va avea n vedere:
a. realizarea continuittii hidroizolatiei rosturilor care trebuie s asigure protectia
constructiei mpotriva apei indiferent de deformatiile existente si de modul de
actionare al apei;

b. asigurarea protectiei hidroizolatiei mpotriva actiunilor mecanice (datorate circulatiei
interioare pietonale si auto) sau mpotriva actiunilor chimice (datorate substantelor
corozive). Protectia hidroizolatiei orizontale este constituit din straturile pardoselei
sau din elemente mobile (grtare metalice sau dale din beton).

6. Preluarea deplasrilor cu mentinerea etanseittii se va realiza cu produse bituminoase cu
proprietti elastice (alungiri _ 500%) aplicate n benzi continue, pe toat lungimea rostului.
Acestea vor nlocui buclele de compensare, n special n zona de trecere a rostului din plan
orizontal n plan vertical.

7. Limita construit, de o parte si de alta a rostului, va fi realizat din beton armat, dimensionat
local pentru nglobarea pieselor metalice, avnd continuitate fizic de pe suprafetele
orizontale pe cele verticale.

8. Pentru ntrirea si sustinerea hidroizolatiei n zona rostului se vor prevedea:

- straturi suplimentare ale hidroizolatiei curente;
- straturi suplimentare continue, avnd caracteristici elastice mrite fat de produsele
din care a fost proiectat hidroizolatia;
- elemente metalice plane sau cu bucle compensatoare, cu grosime 0,5-3 mm n
functie de deschiderea rostului;
- flanse metalice;
- chituri sau masticuri de etansare;
- produse din spume polimerice elastice.





















37

3.3.6. Etansarea strpungerilor

1. Strpungerile sunt zonele n care elementele componente ale instalatiilor (conducte, cabluri,
guri de umplere sau golire a bazinelor) sau tije de ancoraj ntrerup local continuitatea
straturilor hidroizolante si care impun utilizarea anumitor materiale si alctuiri constructive
pentru refacerea etanseittii hidrofuge;

2. Strpungerile pot fi:
a. totale, cazul n care instalatiile traverseaz grosimea elementului de structur,
hidroizolatia si protectia acesteia;
b. partiale, cazul n care se strpunge numai hidroizolatia si protectia ei (tije de
ancoraj).

3. Strpungerile totale se proiecteaz n sistem:
- elastic, sau;
- rigid.
coordonndu-se cerintele impuse de instalatii cu sistemul de realizare al hidroizolatiei.

a. Strpungerile elastice constituie racorduri flexibile care permit accesul la instalatii
fr afectarea etanseittii hidroizolatiei, se prevd la toate instalatiile si n special la
cele care au conducte calde sau cu vibratii, cu >200 mm si la constructiile fundate
n terenuri sensibile sau n zona cu ap cu presiune.

b. Strpungerile rigide constituie racorduri fixe, rigide, care se pot utiliza la instalatii
care au conducte reci cu <200 mm si fr vibratii situate n terenuri cu ap fr
presiune.

4. Pentru reducerea numrului de strpungeri totale se va avea n vedere gruparea elementelor
de instalatii compatibile n vederea traversrii peretilor printr-un singur gol de trecere
prevzut cu o plac metalic ancorat n structura de rezistent si etansat pe contur:

a. Strpungerea grupat reduce numrul de racorduri ale hidroizolatiei si implicit ale
punctelor de infiltratie si asigur posibilitatea executrii ulterioare a unor noi
strpungeri prin placa metalic fr afectarea hidroizolatiei, etansarea n jurul
mansoanelor si plac fcndu-se prin sudur, iar ntre conducte si mansoane se vor
utiliza chituri permanent elastice si, dac este necesar, rezistente la temperaturi
ridicate.

b. Placa metalic care nchide golul din perete se va dimensiona pentru preluarea
sarcinilor la care va fi supus prin compactarea pmntului de umplutur si se va
proteja anticoroziv.

5. Elementele de strpungere vor fi amplasate la o distant de minim 35 cm de alte elemente
ale constructiei, pentru a se asigura spatiul necesar executrii hidroizolatiei.

6. Indiferent de tipul strpungerii se va prevedea ca racordul hidroizolatiei s se efectueze
numai pe elementele rigid ancorate n structur.

7. Hidroizolatia se va ntri n zona de racord cu un strat suplimentar din membran bitumat.



38
3.3.7. Proiectarea termoizolatiilor subsolurilor

1. Proiectarea lucrrilor de izolatii termice ale subsolurile se face n conformitate cu
prevederile din normativele privind calculul termotehnic al elementelor de constructie
(pereti si placa pe sol) ale subsolurile nclzite sau planseul peste subsolurile nenclzite pe
care le separ de spatiile nclzite;
2. n functie de destinatia spatiilor de la subsol, elementele de constructie subterane ale
spatiilor nclzite trebuie s indeplineasc cel putin performantele de izolare termic
specificate n tabelul de mai jos.

Rezisten termic
corectat
R
/

Transmitan termic
corectat
U
/

Funciune spaiu nclzit
[m
2
K/W] [W/(m
2
K)]
Elemente subterane verticale
de locuit 2,90 0,35
cabinete medicale (spitale,
policlinici), sli de curs, sport
- zona climatic de iarn I
- zona climatic de iarn II
- zona climatic de iarn III, IV


1,70
1,75
1,80


0,59
0,57
0,55
birouri, magazine, restaurante,
baruri, et.
- zona climatic de iarn I
- zona climatic de iarn II
- zona climatic de iarn III, IV


1,60
1,70
1,80


0,63
0,59
0,55
ateliere, spatii de productie cu regim
normal de exploatare
- zona climatic de iarn I
- zona climatic de iarn II
- zona climatic de iarn III, IV


1,10
1,10
1,10


0,91
0,91
0,91
Plci la partea inferioar a demisolurilor sau subsolurilor
de locuit 4,80 0,21
cabinete medicale (spitale,
policlinici), sli de curs, sport
- zona climatic de iarn I
- zona climatic de iarn II
- zona climatic de iarn III, IV


2,10
2,50
2,90


0,48
0,40
0,34
birouri, magazine, restaurante,
baruri, et.
- zona climatic de iarn I
- zona climatic de iarn II
- zona climatic de iarn III, IV


2,10
2,50
2,90


0,48
0,40
0,34
ateliere, spatii de productie cu regim
normal de exploatare
- zona climatic de iarn I
- zona climatic de iarn II
- zona climatic de iarn III, IV


1,10
1,20
1,30


0,91
0,83
0,77

NOT: n cadrul prezentei lucrri, spatiile cu alt destinatie dect locuirea au fost ncadrate
in clasa de inertie termic mare si asimilate cldirilor din categoria 1, definit conform normativ C
107-2005, partea a 2-a C 107/2, cu modificrile din 2010.
39
3. Grosimea stratului termoizolant se va stabili astfel nct s fie asigurat att cerinta privind
economia de energie si izolare termic ct si cea referitoare la igien si sntate (evitarea
aparitiei fenomenului de condens si limitarea diferentei dintre temperatura aerului interior si
temperatura de pe suprafata interioar a elementelor de nchidere).

4. Pentru produsele termoizolante care nu sunt protejate cu un strat care s preia ntreaga
mpingere activ a pmntului, rezistenta la compresiune a acestora (sarcina care produce o
deformatie de 10% raportat la grosime), n functie de nltimea pe care se afl n contact cu
terenul, trebuie s fie conform tabelului de mai jos:

Inltimea suprafetei de contact ntre
produsul termoizolant si teren
Rezistenta la compresiune (sarcina care
produce o deformatie de 10% raportat la
grosime)
(m) (kPa)
3,00 minim 600
4,00 minim 800
5,00 minim 900
6,00 minim 1200
7,00 minim 1300
> 7,00 obligatoriu cu perete de protectie

5. La peretii afectati de umiditate, imbunttirea protectiei termice pe interior se poate face
prin aplicarea unui ecran termoizolant, amplasat distantat n raport cu fata peretelui si care
s fie prevzut cu grile/fante care s asigure ventilarea stratului de aer astfel creat, att n
scopul prevenirii condensrii vaporilor de ap proveniti din aerul interior ct si n scopul
difuzrii vaporilor de ap emisi de suprafata umed a peretelui. n spatiul astfel creat, dac
este posibil, se recomand nglobarea tevilor instalatiei de nclzire, fr ca tevile s fie
izolate termic.

6. Izolatia termic aplicat pe fata elementului de constructie subteran care vine n contact cu
pmntul trebuie protejat hidrofug.



















40
3.4. Soluii constructive de principiu i detalii caracteristice


41


42

43












44




45





46


47





48










49

ANEXA 1

Lista principalelor reglementri tehnice i standarde naionale avute n vedere la
elaborarea lucrrii:

1) NP 040-2002 Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea hidroizolatiilor la
cldiri;
2) NP 064-2002 Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea elementelor de
constructii hidroizolate cu materiale bituminoase si polimerice;
3) GP 114-2006 Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea hidroizolatiilor cu
membrane bituminoase aditivate cu APP si SBS;
4) GP 112-2004 Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea nvelitorilor din
membrane polimerice realizate ,,in situ;
5) C 107/0-2002 Normativ pentru proiectarea si executia lucrrilor de izolatii termice de
cldiri;
6) SC 007- Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei cldirilor
de locuit existente;
7) MC 001/2006 - Partea 1 si 3 Metodologie pentru calcularea performantei energetice
a cldirilor;
8) P118 1999 Normativ de sigurant la foc a constructiilor.
9) GT 041-2002 Ghid privind reabilitarea finisajelor peretilor si pardoselilor cldirilor
civile;
10) PCC-017/2000 Procedur privind tehnologia pentru reabilitarea termic a cldirilor
folosind spume poliuretanice;
11) GP 058-2000 Ghid privind optimizarea nivelului de protectie termic la cldiri de
locuit;
12) Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cldirilor
indicativ C 107-2005, partea a 1 a Normativ privind calculul copeficientilor globali
de izolare termic la cldirile de locuit - indicativ C 107/5, cu modificrile din 2010
13) Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cldirilor
indicativ C 107-2005, partea a 2 a Normativ privind calculul copeficientilor globali
de izolare termic la cldiri cu alt destinatie dect cea de locuire - indicativ C 107/2,
cu modificrile din 2010
14) Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cldirilor
indicativ C 107-2005, partea a 3 a Normativ privind calculul performantelor
termotehnice ale elementelor de constructie ale cldirilor - indicativ C 107/3, cu
modificrile din 2010
15) Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cldirilor
indicativ C 107-2005, partea a 5 a Normativ privind calculul termotehnic ale
elementelor de constructie In contact cu solul - indicativ C 107/5, cu modificrile din
2010
16) Normativ pentru proiectarea si executia lucrrilor de izolatii termice la cldiri
indicativ C 107/0-2002