Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Principii Si Legi in Mecanica Clasica
Principii Si Legi in Mecanica Clasica
Principii Si Legi in Mecanica Clasica
1)Miscarea mecanica Micarea mecanica este schimbarea pozitiei unui corp fata de un alt cop considerat fix-reper(observator) Reperul este corpul considerat fix fata de care se determina la un moment dat pozitia sistemului fizic studiat. Repausul-caz particular al miscarii mecanice in care corpul nu isi schimba pozitia fata de punctul fix
Observatie:Un obiect poate fi in miscare fata de un sistem de referinta si in repaus fata de alt sistem de referinta;miscarea este relativa. Traiectoria miscarii unui punct material este ansamblul pozitiilor successive pe care pe ocupa acesta in timpul miscarii fata de sistemul de referinta ales. Dupa forma traiectoriei miscarea unui punct material poate fi: a)miscare rectilinie-traiectoria este o dreapta(fig.2.) b)miscare curbilinie-traiectoria este o curba(fig.3.)
Vector de pozitie Miscarea rectilinie a unui punct material poate fi reprezentata pe o axa (dreapta pe care am fixat originea O,care corespunde reperului ,un sens si o unitate de masura). Exemplu:O patinatoare luneca pe suprafata unui patinoar considerat plan. Traiectoria descrisa de
patinatoare ramane vizibila pe suprafat ghetii(fig.4.) Pentru a descrie miscarea patinatoarei in plan alegem n system de doua axe de coordinate Ox si Oy perpendicular intre ele (de exemplu axele care reprezinta marginile unui patinoar dreptunghiular).Pozitia unui punct material M la momentul t este data de coordonatele x(abcisa) si y(ordonata).
Vectorul de pozitie al unui punct material la un anumit moment este vectorul care are originea sistemului de axe de coordinate si varful in puctul de pe traiectorie unde se reprezinta punctual material la acel moment. Pozitia unui punct material (M)la un moment dat se poate preciza si cu ajutorul unui ) = vector de pozitie. (
Proiectiile vectorului de pozitie pe axe determina coordonatele punctului material la momentul considerat.
unitatea) Fiecrui punct M n planul xOy, i asociem perechea de numere reale ( x , y ) ,numite coordonatele punctului M. Reciproc fiecrui cuplu ( x , y ) R R i corespunde un punct bine determinat, n plan, de coordonate ( x , y ), notat M ( x , y ); Ox se numete axa absciselor , Oy se numete axa ordonatelor ; x se numete abscis , y se numete ordonat .
punctelor A i B; Atunci : =( ) +( ) , adic adunarea vectorilor se face pe componente :( xA , yA ) + ( xB , yB ) = ( xA + xB , yA + yB ) . Coordonatele unui vector n plan; coordonatele vectorului : n baza ortonormal
= ( ) sunt ( xB xA , yB yA ), deci
Regula triunghiului.
unde .Vectorul liber = se numeste vectorul suma al , si = Fie vectorii = si se noteaza , = + vectorilor
atunci = , (unde Oa este diagonal paralelogramului ce se Daca = = + formeaza cu OA si OB ca laturi ) este vectorul suma
Viteza.Vectorul viteza. Viteza (V)se calculeaza facand raportul dintre distant parcursa de punctual material si durata parcurgerii acestei distante.
V=
<V>=
dintre deplasarea mobilului ()si intervalul de timpcorespunzator,cand tinde la zero. Acceleratia.Vectorul acceleratie. Marimea fizica care masoara variantia vitezei intr-un interval de timp este acceleratia.
)este marimea fizica vectoriala egala cu raportul dintre variantia Acceleratia medie (
vitezei () si intervalul de timp ()in care s-a produs aceasta variatie.
Unde V=tg
au acelasi sens) Miscari uniform accelerate( au sensuri contrare) Miscari uniform incetinite( X= + (t- )+
X= t +
(legea
spatiului);unde =0, =0
Unde tg=a
d=h h = t
-
V= gt
= -2gh
h = t + V= +gt
= -2gh
Caderea libera
=0
h=
V=gt I.Principiul intai al mecanicii(princiupiul inertiei) Un corp tinde sa-si pastreze starea de repaus sau de miscare rectilinie si uniforma atat timp cat asupra lui nu actioneaza alte corpuri care sa-l scoata din aceasta stare(SRI). Sistemele de referinta in care este valabil principiul inertiei se numesc sisteme de referinta inertiale.Toate sistemele de referinta inertial se misca unele fata de altele rectiliniu uniform.
II.Principiul al doilea al mecanicii Acceleratia imprimata de o forta unui punct material are directia si sensul fortei fiind direct proportional cu modulul fortei si invers proportional cu masa lui.
=
=kg =m/ =N
1N=1kg1m/
= =
=m
Acceleratia gravitationala(g) are valoarea m/
Impulsul mecanic.
=m
=
Obs:Reactiunea este o forta care are punctual de aplicatie in central pamantului.Masa pamantului fiind maimare decat masa corpului ,aceasta forta nu produce un effect sesizabil asupra pamantului.La contactul oricaror doua corpuri apar forte perpendicular ) .numite forte de apasa normal(
Cosideram un fir cilindric care este supus unor deformari elastice sub actiunea fortei deformatoare F (fig.1). Lungimea initiala a firului este l0 iar alungirea este l . Aria sectiunii transversale este S0
= F-forta deformatoare S-aria suprafetei transversal a firului E-modulul de elasticitate(modulul lui Young) =N/
-adimensional
-alungirea sau comprimarea absoluta -lungimea initiala -alungire relativa
- efort unitar
F= Legea lui Hooke poate fi scrisa sub forma F= In care K= - constanta de elasticitate
Resorturi grupate in serie:
tg=k
Tensiunea in fir Fortele de interactiune ce se exercita asupra corpurilor prin intermediul firelor le ) numim forte de tensiune(
Forta care il determina pe sa se miste spre dreapta este rezultatul actiunii lui asupra lui.Aceasta forta este notata cu .Conform principiului al III-lea si
Actioneaza asupra lui cu o forta egala in modul ,dar de sens opus:
Forta de frecare este continuta in planul in alunecarii si are sens opus vitezei corpului fata de plan.Fortele de frecare franeaza totdeauna miscarea relativa a corpurilor care aluneca.Daca miscarea este de alunecare ,fortele se numesc forte de frecare la alunecare. Frecarea dintre doua corpuri solide in repaus unul fata de altul se numeste frecare statica.( )
1.Prima lege a frecarii Forta de frecare la alunecare intre doua corpuri nu depinde de aria suprafetei de contact dintre corpuri,ci doar de natura si de gradul de slefuire a suprafetelor aflate in contact. 2.Legea a doua a frecarii Forta de frecare la alunecare este proportionala cu forta de apasare normala exercitata pe suprafata de contact.
=
Fdcos,unde
=
= =Nm=J (Joule)
Lucrul mecanic al normalei( ) =Ndcos90=0 = Lucrul mecanic total(lucrul mecanic al fortei rezultante) = + ++ d= + + + = =
L=aria suprafetei
Puterea mecanica
Puterea mecanica medie( )este marimea fizica scalara numeric egala cu lucrul mecanic efectuat in unitatea de timp.
= =W (watt)
1W=kg/
Conventii de semn pentru lucru mecanic 1. Lucru mecanic >0 daca fortele sunt motoare(produc miscare) 2. Lucru mecanic<0 pentru fortele rezistente
= d
=randamentul = =
planului inclinat
Lucrul mecanic al fortei necesare pentru a invinge forta rezistenta il numim lucru mecanic util.
=
Lucrul mecanic efectual de forta activa il numim lucru mecanic consumat
=
Ox: - =ma
:N-G- =0 N=
G=mg
=Fcos =Fsin
Energia cinetica:
Variatia energiei cinetice a unui corp este egala cu lucrul mecanix total al fortelor care actioneaza asupra corpului
=
Observatii: y y Daca L>0,energia cinetica,deci si viteza cresc. Daca L<0,energia cinetica,deci si viteza scad.
Energia potentiala
=mgh =
Variatia energiei potentiale a unui corp este egala cu lucrul mecanic care actioneaza asupra corpului cu sens schimbat.
=-L
Legea conservarii energiei mecanice Energia mecanica totala a unui sistem izolat,intre partile caruia se axercita numai forte conservative este constanta in timp(seconserva). E=
Intru-un sistem neconservativ de forte ,variatia energiei este egala cu lucrul mecanic al fortelor neconservative care actioneaza asupra corpului.(forte neconservative )
= =L=+ =-
Unitati de masura din sistemul international: 1. =1m
1m=
2. =
=1m/s
36km/h=10m/s
=
=J/s