VISUL

Visele reprezint o oportunitate de autocunoastere. Ele sunt expresia prin care sufletul caut s mentin integralitatea fiintei noastr pe calea evolutiei personale, eliberndu-ne n acelasi timp de vechile atitudini care, tinndu-ne prizonieri ai trecutului, nu ne mai sunt de nici un folos. Singurul limba pe care-l cunoaste sufletul sunt simbolurile. !n general putem clasifica astfel visele"

# $ % Vise legate & Vise legate de ' ( ) * - +osmaruri

1-

Vise Vise de starea gsirea solutiilor Vise Vise Vise

simbolice compensatorii de sntate unor probleme telepatice premonitorii lucide

SIMBOLICE

VISELE

,ersona ele care apar n vis sunt adesea proiectii ale dorintelor care slsluiesc n noi si care reprezint psihismul nostru, lumea tririlor noastre interioare -credintele, atitudinile, temerile, etc.. /ceste persona e pot fi oameni necunoscuti sau pot fi persoane reale din antura ul nostru. +nd n vis apar persona e cunoscute, care fac parte din cercul de relatii prezente n viata noastr, acestea au o semnificatie foarte particular. /stfel, n functie de subiectul visului, calittile sau defectele pe care noi le atribuim celor care compun sfera relatilor noastre concrete - rude, prieteni, cunoscuti, etc.. sunt de fapt trsturi de caracter care ne apartin nou nsine. Se produce astfel o proiectie asupra altora a propriilor noastre triri pe care nu le constientizm n viata de zi cu zi, sau nu vrem s ni le recunoastem. 0iferitele persona e care ne populeaz visele nu sunt altceva dect simboluri care exprim realitti de a existente n lumea psihismului nostru. +u totii gzduim n fiinta noastr un 1copil speriat 1, un 1printe exigent 1, un 1 profesor critic 1, etc., o lung list de roluri pe care le ucm de-a lungul vietii. /ceste roluri sunt proiectate n vis si interpretate de persona e simbolice cu scopul de a ne arta nou nsine diversele aspecte ale fiintei noastre care trebuiesc avute n vedere pentru a fi analizate si ameliorate. 2iecare persona din vis devine astfel un simbol al unei stri de spirit, al unei credinte sau tendinte. Subconstientul nostru regizeaz n fiecare noapte o pies care are scopul de a ne introduce n atmosfera populat de rolurile noastre din viat si de a ne revela propria existent cu conflictele si problematicile ei. Este vorba, n final, de rolurile pe care noi le ucm n viat, dar care, n vis, sunt interpretate si atribuite celor care pentru noi au o semnificatie particular. /ctorii din vis sunt purttorii simbolici ai mesa ului pe care subconstientul caut s ni-l transmit pentru a ne revela pe noi, nou nsine.
2 VISELE COMPENSATORII

Visele de compensatie sunt vise care 1 ne permit 1 s comitem acte pe care nu ndrznim s le facem n stare de veghe, sau pur si simplu nu avem posibilitatea de a le realiza. Sunt vise de defulare, de multe ori cu tent sexual.
3 VISE LEGATE DE STAREA DE SNTATE

0in astfel de vise putem afla ce stri emotionale stau la baza indispozitiilor noastre.,uterea mintii este att de mare nct atunci cnd nutrim gnduri negative -mnie, invidie, rzbunare, gelozie, suprare, ngri orare, fric, etc . acestea influenteaz corpul n mod subtil, genernd atitudini negative care afecteaz deci planul fizic.Visele din aceast categorie au rolul de a ne pune n gard, de a ne alerta sau avertiza asupra pericolului de dereglare a armoniei interioare care poate pune n cauz buna functionare a organismului, deci sntatea noastr.0e asemenea, putem primi informatii, n vis, despre o indispozitie fiziologic sau chiar mbolnvirea unui organ.Este bine ca, analiznd mesa ul visului, s lum msuri urgente pentru cori area atitudinii noastre mentale n vederea prezervrii sau, dup caz, ameliorrii strii de sntate .
4 VISE CARE VIZEAZ REZOLVAREA PROBLEMELOR

,roblemele care ne afecteaz n timpul zilei ies la iveal noaptea, n vis, din adncul subconstientului. /cesta ofer solutii pe care noi nu le-am imaginat n stare de veghe.Sunt bine cunoscute exemplele unor mari personalitti din lumea stiintei sau artelor, care datoreaz succesul realizrilor de exceptie, 1sfaturilor1 pe care le-au primit n vis .Secventele din vis nu sunt aleatorii.,rima scen este subiectul principal al conflictului, fiecare scen genernd o alta pn la cea final care aduce adesea solutia sau ne arat un drum, o cale de urmat pentru a gsi rezolvarea problemei respective.
5 VISE TELEPATICE

!n visele telepatice actiunea care se deruleaz poate fi o punere n scen a unei situatii reale, care se petrece efectiv n chiar momentul n care are loc visul. ,oate fi vorba despre un eveniment care se petrece la mare distant - poate chiar pe cealalt parte a globului . sau n viata unei alte persoane. Este o perceptie pe care o avem n astral despre o actiune care se desfsoar n lumea fizic.Se mai poate ca perceptia pe care o avem s nu se refere la un fapt, o actiune concret ci la tririle - frici, bucurii, etc. . unei alte persoane care ni se transmit n mod telepathic. E bine s interpret acest gen de vise din ambele puncte de vedere.
6 VISE PREMONITORII

/cestea reprezint informatii sau ntmplri care se petrec n vis nainte ca ele s se manifeste n realitate n lumea exterioar.0e multe ori aceste vise exprim doar tendinta pe care ar urma-o evenimentele vietii reale dac ele ar urma cursul lor din viata curent.Subconstientul nostru capteaz evenimente, fapte, vibratii, tendinte si le interpreteaz fr ca constientul nostru s poat interveni. Visul aduce toate acestea la suprafat.0e retinut ca pe un factor extrem de important " noi putem influenta n mod constient cursul evenimentelor dar dac NU o facem, atunci 1premonitia1 se realizeaz. /ceast schimbare a cursului evenimentelor presupune o atitudine de transformare interioar, de motivatie si actiune.3dealurile, valorile, scopurile, telul nostru n viat sunt subiectele favorite ale viselor din aceast categorie.Ele ne arat valorile noastre reale, cele care ne fac cu adevrat fericiti, care ne aduc cu adevrat armonie si echilibru luntric. 0ac n realitate ducem o viat pe care n adncul nostru o respingem, visele ne vor arta acest lucru, invitndu-ne s lum msurile necesare pentru a fi n armonie cu adevrata noastr fiint.Ele ne vor arta distanta dintre aspiratii si posibilitti.
7 VISE LUCIDE

/cestea reprezint o categorie foarte special de vise.sunt vise n care stim c vism si putem s schimbm prin voint cursul visului./stfel n loc s asistm ca spectatori ai propriului nostru film din vis, devenim regizorii acestuia./cest tip de vise ne relev capacittile corpului nostru astral. /stfel, n acest tip de vise putem cltori oriunde, depsi limitele materiei si folosi vointa pentru a actiona fr limitri.!n lumea astral ntlnim exact aceeasi situatie ca n lumea realittii fizice. /colo exist, de asemenea,

grade diferite de dezvoltare, de trire spiritual si putem ntlni nivele mai nalte sau mai oase de evolutie.,utem realiza contacte cu alte suflete si schimba mesa e, asa cum o facem n lumea 1real1 fizic.
8 COSMARURI

+osmarurile care se repet reprezint ultima solutie pe care o are subconstientul de a ne arta c ceva ce nu reusim s ntrezrim n noi nsine trebuie revelat si nteles.!n acest caz actiunea este mult mai important dect tririle si emotiile asociate acesteia.

Visele si psihanaliza
+onform teoriei lui 2reud, visul ar fi o realizare deghizat, mascat a unei dorinte refulate, reprimate. El are un continut manifest, constituit din datele explicite apartinnd vistorului - imagini, sentimente, idei, impresii, pe care vistorul si le aminteste la trezire. si continutul latent, ansamblul de informatii inconstiente care sunt la originea visului si la care nu avem acces dect ca rezultat al interpretrii psihanalitice a visului. 0e fapt este acelasi continut care se exprim de manier diferit. 3nterpretarea psihanalitic a visului ar consta tocmai n restituirea dorintei refulate. +eea ce 2reud numeste cenzur este un fel de instant superioar care are privilegiul de a permite constiintei accesul la anumite tendinte ale subiectului n cauz. /numite vise ns, par a nu se supune modelului propus de 2reud. /stfel este cazul viselor angoasante, a cosmarurilor, pe care el le trateaz ca pe tulburri mentale precum fobia sau nevroza, considernd c emotia resimtit poate s nu fie n raport cu contextul intrinsec al elementelor onirice. Visul apare ca un fel de rebus, un cumul de semne codificate si nu ca o nsiruire de imagini independente.4rama oniric, cantitatea impresionant de asociatii care apar n imaginile prezente n vis, este subordonat ctorva idei fundamentale, gnduri de baz. Visul este o form de gndire distinct de cea din starea de veghe constient, care are rolul de a sustrage cenzurii elementele visate. El este considerat un fel de substitut al unei scene infantile modificate prin transfer si actualizate n prezent. Este vorba despre o regresie care mbrac mai multe forme si expresii, de la pasa ul de la o instant psihic spre o alta, la 1retrirea1 unei satisfactii din trecut si pn la exprimarea unei 1expresivitti primitive1. 0ou procese intr n oc -de care am mai amintit de a." procesul primar care este legat de functionarea inconstientului ce tinde spre mentinerea si afirmarea 1identittii de perceptie1 si procesul secundar caracteristic constientului care tinde spre 1identitatea de gndire1. Studierea si interpretarea viselor, n scop profilactic, de ctre psihanaliz este un procedeu 1revolutionar1 pe care 2reud l introduce in stiinta psihicului uman - psihologia. !ntr-un fel psihanaliza se aseamn cu metoda popular de tlmcire a viselor - metoda descifrrii. prin aceea c face o analiz a visului element cu element si n final se ofer un sens general. 0ar, n timp ce metoda popular propune o cheie de simboluri mai mult sau mai putin arbitrar, psihanaliza utilizeaz simbolurile individuale - deseori evidentiate prin metoda asociatiilor libere de idei. care sunt deci specifice pentru un individ anume. 5lterior 6ung va completa aceast analiz introducnd notiunea de arhetip, un fel de simbol colectiv, precum si metoda asociatiei dirijate de idei.

Cateva simboluri in vise Mireasa /tunci cnd te visezi mireas7 exist7 o interpretare tipic7 n tradi8ia popular7, care afirm7 c7 este un semn r7u, de moarte. ,robabil c7 se porne9te de la inversiunea culorilor" albul rochiei de mireas7 este considerat negru - un simbol al doliului. 0eci, fie anun8ul mor8ii tale, fie al unei persoane foarte apropiate. :u am ntlnit asemenea vise n practica analitic7. 0ar cu siguran87 c7 ele nu anun87 moartea. Sau dac7 este s7 r7mnem pe teritoriul acestei interpret7ri poate fi vorba de o moarte simbolic7, ini8iatic7. 0up7 cum mireasa p79e9te ntr-o nou7 via87 dup7 m7riti9, la fel analizatul ncepe o nou7 via8a dup7 ce se anga eaz7 trup 9i suflet ntr-o cur7 psihanalitic7. ,oate fi, deci, un semn bun. Broasca estoas 3at7 un animal pe care cu greu l putem asocia cu ceva. ;a +hinezi broasca 8estoas7 este un simbol al sacralit78ii 9i duce la ideea de <racol deoarece existau, n vechime, oracole n care se foloseau carapace de broasc7 8estoas7. ,entru 6ung, broasca 8estoas7 ar sugera incon9tientul colectiv, animal, un 1eta 1 evolutiv pe care l asum7 specia. ;a 2reud carapacea broa9tei 8estoase poate duce la ideea de ap7rare sau de retragere narcisic7 la snul mamei. Pete ,e9tele este un simbol cre9tin prin excelen87. 3sus +hristos este pe9tele, conform sensului ascuns al cuvntului 3htis -pe9te, n grece9te.. 0eci, Salvatorul, =ntuitorul, cel de care se leag7 speran8ele de Via87 ve9nic7 ale cre9tinilor. 4ot n cre9tinism pe9tele este 9i simbolul mor8ii 9i nvierii - 3onas care este nghi8it de un pe9te mare 9i apoi redat vie8ii este o alegorie a mor8ii 9i nvierii 9i o prefigurarea a venirii lui 3sus, a mesa ului Vie8ii pe care l aduce =ntuitorul.0ar pe9tele ca animal al adncurilor acvatice este 9i o trimitere la incon9tient. ,entru 6ung ar putea simboliza con8inuturile incon9tientului colectiv care 8in de zestrea noastr7 filogenetic7.,e9tele este 9i un simbol falic. 0atorit7 formei sale alungite poate conduce ideea de organ viril masculin la 2reud 9i freudieni.,e9tele este 9i numele unei zodii -a >33 a din zodiac., 9i poate trimite astfel la o persoan7 anume din antura ul vis7torului n7scut7 n ,e9ti. nel 3nelul este simbolul unei leg7turi. 3nelul de logodn7, inelul de c7s7torie etc. ,rin forma sa rotund7 el sugereaz7 totalitatea, ntregul, unitatea. !n c7s7torie se consider7 c7 mirele 9i mireasa alc7tuiesc o unitate mistic7. ,oate fi un simbol al Sinelui, la 6ung. ?i, desigur, un simbol erotic feminin la 2reud 9i freudieni.

&