FRANTA Drapelul

Emblema Frantei

Situata in Europa Occidentala, Franta are o suprafata de 547 !"# $m, respecti% 55& #!" $m inlu'and si insula (orsica si o populatie de 5) 4!! !!! de locuitori (apitala Frantei este orasul Paris Situat in partea central nordica a tarii, pe flu%iul Sena, in a%al de confluienta acestuia cu *arna, +arisul are o suprafata de &45! $m si mai este numit si, *arele +aris, Fondat pe insula -le.de.(ite / in forma de barca 0 ase'are a tribului celtic al parisilor, apoi dupa cucerirea 1aliei de catre (aesar /5" i2r 0 oras roman / 3utetia parisiorum, +arisia 0, +arisul de%ine in 5!) capitala re4atului franc al lui (lo%is 5iua nationala a Frantei este &4 iulie ani%ersarea caderii 6astiliei &7)7 *oneda nationala este francul 8 &!! centimes 9enitul national la finele anului " !!! era de &7 47! dolari : locuitor Franta are o lar4a iesire atat la Oceanul Atlantic, cat si la *area *editerana Tarmurile sale sunt putin crestate si, in unele locuri, ;oase si nisipoaase -n afara de limitele maritime, Franta are si opt %ecini terestri< 3u=embur4 /N.E0, 1ermania si El%etia / E 0, -talia si *onaco / S.E 0,*area *editerana, Spania si Andora / S 0, Oceanul Atlantic / 9 0 Frantei ii apartine si insula (orsica din *area *editerana Relieful Frantei este de'%oltat pe structuri >ercinice /unde e=ista podisuri, munti, ;osi. care sunt erodati. si campii0 si alpine /Alpii si +irineii0

Treapta podisurilor si campiilor situata in ;umatatea nordica a Frantei . cuprinde, printre altele< *asi%ul (entral /*assif (entral0 cu inltimi %ulcanice / +u? de Sanc? & ))# m, +lomb du (antal & )5) m, +u? de Dome. & 4)5 m0, incon;urat de suprafete mai ;oase, sub & !!! m, lar4 %alurite /*arc>e, 3imou.sin0 si continuate spre S.E de culmile (e%ennes / altitudine ma=ima & 7!" m ce domina %alea lar4a a flu%iului R>one

*asi%ul Armonican / *assif Armonicain0 >ercinic in partea de N.9 / 6reta4ne, Normandie0 +odisul Ardeni / Ardennes0 situat in partea de N.E, la 4ranita cu 6el4ia +e teritoriul Frantei se distin4 doua mari drepte de relief< unele mai ;oase, in ;umatatea nordica, de podis si campie si altele mai inalte, montane, mai ales in sud.%est si sud.est Relieful este de'%oltat pe structuri >ercinice si alpine Treapta podisurilor si campiilor cuprinde *asi%ul (entral, *asi%ul Armorican, +odisul Ardeni, 6a'inul pari'ian si campiile litorale Treapta muntoasa include *untii Alpi, @ura si +irinei 6a'inul pari'ian / 6assin parisien 0 in partea central.nordica, cea mai mare unitate naturala a Frantei, cu relief tipic de cueste, depresiuni si suprafete structurale in est, cu o 'ona ;oasa, drenata de 3oire si afluentii sai in sud si suprafate din creta acoperite de loess si ar4ila in nord 6a'inul aAuitanian / 6assin aAuitain 0 in sud.%est, cu podisuri calcaroase in est si nord /+eri4ord, Buerc?, (>arente 0 si o campie nisipoasa /3andes de 1asco4ne0 in %est, de.a lun4ul tarmului 4olfului 6isca?a Treapta muntoasa include< *untii Alpi /altitudinea ma=ima de 4)&! m pe %arful *ont 6lanc,aflat pe 4ranita cu -talia0, cu %ai adanci si relief 4laciar tipic / 4>etari, lacuri, creste ascutite,%ai0, situati in partea de S.E a tarii Aceasta este cea mai mare inaltime de pe continentul european, cu e=ceptia *untilor (auca', de la 4ranita cu Asia *untii +irinei, semeti si ei , se afla in sud.%estul tarii/ cu altitudinea ma=ima de C 4!4 m in +ic dDAneto si C C55 m pe *ont +erdu0 formand un fel de 'id intre Franta si Spania, au o masi%itate accentuata *untii @ura, la 4ranita cu El%etia, in nordul lacului 1ene%a, a%and pe %arful (ret de la Nei4e altitudinea de & 7"C m *untii 9os4i, situati in estul tarii, au caracter disimetric,mai abrupti spre campia Alsaciei, a%and altitudinea ma=ima de& 4"4 m pe 6allon de 1uebEiler (orsica insula a *arii *editerane a de%enit parte inte4ranta a Frantei in & 7#) Are o suprafata de ) #)! $m si "5! !!! locuitori Situata la &)! $m in sud.estul orasului Nisa, (orsica are un relief accidentat, mai inalt in N.9, unde inaltimea ma=ima a;un4e la " 7&! m pe %arful *onte (into, iar in partea estica se afla o campie litorala fertila /+laine dDAleria0 Numai aceasta parte, ce repre'inta "F din suprafata insulei, se culti%a cu maslini, portocali, %ita.de.%ie, restul fiind acoperita de paduri (el mai mare oras, principal port, este 6astia cu 7! !!! locuitori, dar capitala traditionala se afla pe coasta sud.%estica a insulei in orasul A;accio (orsica este cea mai intinsa insula a Frantei si cea de.a patra ca intindere din *area *editerana 1eo4rafic si cultural este mult mai aproape de -talia decat de Franta *icul oras 1irolata este situat intr.un 4olf stramt apartinand %estului insulei (lima Frantei este temperata, cu nuante determinate de cele doua fatade maritime /mediteraneana si atlantica0 si de orientarea reliefului Astfel, clima temperat.oceanica din 'ona litorala atlantica se caracteri'ea'a prin %eri racoroase, ierni blande si precipitatii bo4ate Spre interiorul tarii, iernile sunt mai fri4uroase, iar precipitatiile, ce cad mai ales %ara , sunt mai sca'ute -n sud, Franta se afla sub influenta climatului subtropical circumscris litoralului *arii *editerane, cu %eri uscate, fierbinti si ierni blande, ploioase Gneori aici bat mistralul si tramontul, %anturi reci ce pot compromite culturile de citrice Ni%elul precipitatiilor in 'ona occidentala este de peste )!! mm, in est numai in unele locuri atin4e #!! mm, iar in munti, unde clima este mai rece, precipitatiile sunt de peste & !!! mm, care in mare parte cad iarna sub forma de 'apada Reteaua >idro4rafica este densa si orientata spre patru intinderi marine< . Oceanul Atlantic 3oire /& !&" $m0, 1aronne /#5! $m0, Dardo4ne /47" $m 0 . *area *anecii . Seine /77# $m0 cu afluentii sai *oselle /55! $m 0 si *arne / 5"5 $m 0 . *area *editerana . R>onul /)&" $m din care 55" $m pe teritoriul Frantei0 . *area Nordului . R>inul / &75 $m pe teritoriul Frantei 0 si afluentul sau *euse / 75! $m 0 +e teritoriul Frantei e=ista si numeroase lacuri din care cele mai cunoscute sunt< 3eman : 1ene%a la 4ranita cu El%etia / 5)" $m 0, 6our4et / 44 $m 0, 1randlieu si dDAnnec? Apele Frantei sunt le4ate intre ele prin canale na%i4abile in lun4ime totala de 4 #!! $m -n afara apelor enumerate mai sus, mai e=ista si ape subterane, dintre care cele mai cunoscute sunt apele arte'iene, al caror nume pro%ine de la numele pro%inciei Artois Datorita intinderii sale considerabile, in Franta se intalneste o %e4etatie %ariata Situate mai ales in muntii Alpi, @ura si 9os4i, padurile de foioase / fa4, ste;ar 0 si de conifere, ocupa peste un sfert din teritoriul Frantei -n landele nisipoase din S.9 se de'%olta paduri de pin, iar in insula (orsica este este dominant maAuisul mediteranean Fauna este relati% bo4ata< pasari /flamin4o,e4rete, fluierari in (amar4ue 0, ursi / in +irinei 0, %ulturi, marmote, ibe=, mufloni /in (orsica 0 -n afara faunei auto>tone au mai climati'ate capra nea4ra, cerbul si$a / ;apone' 0, muflonul corsican Acestea

traiesc in libertate, in padurile Frantei, dar si in parcuri si re'er%atii naturale cum ar fi < parcul 3a 9anoise, fondat in &7#C, cu o suprafata de 5" )C7 >a H parcul +?renees Orientales, fondat in &7#7 si a%and o suprafata de 4# !!! >a si +ort (ros infiintat in &7#C cu #)5 >a -n Franta e=ista "& re'er%atii nationale de %anatoare / (>ambord fondata in &757 cu 5 45! >a, 6urrus fondata in &7#4 cu 4 C)7 >a, 3es 6au4et, in Sa%oia, fondata in &755 cu 4 !7! >a0, 7 re'er%atiicine4etice de interes national si "5 de re'er%atii speciale sau particulare, intre care (amar4ue in delta R>one.ului / f &7") 7 C## >a 0 si 3es Sept -sles / f &7&" cu )" >a 0 si C" de re'er%atii forestiere de stat

Franta este di%i'atI din punct de %edere adminisatrati% Jn "# de re4iuni< "" se 4Isesc Jn cadrul Frantei metropolitane /"& situate Jn partea continentalI plus (orsica0, iar patru sunt re4iuni de peste mIri Aceste "# de re4iuni se subdi%id Jn &!! de departamente fiecare a%Knd asociat un cod ce Jndeplineste o serie de functii administrati%e, spre e=emplu primele cifre din codul postal, parte a numerelor de Jnmatriculare, etc +atru dintre aceste departamente, departamentele de peste mIri, sunt simultan re4iuni de peste mIri dar sunt parte inte4rantI a Frantai si a Gniunii Europene Departamentele se subdi%id si ele Jn C4" de arondismente alcItuite din 4 !C5 de cantoane si C# #)" de comune Trei comune, +aris, 3?on si *arsilia sunt subdi%i'ate la rKndul lor Jn arondismente municipale Re4iunile, departamentele, si comunele sunt cunoscute drept Lcolecti%itIti teritorialeL /collecti%itMs territoriales0, detinJnd ca atare consiliu si e=ecuti% propriu, Jn timp ce arondisementele si cantoanele sunt doar di%i'iuni administrati%e +e lKn4I cele "# de re4iuni si &!! de departamente, Republica France'I este alcItuitI si din cinci colecti%itati de peste mIri, din care Noua (aledonie are un statut special, si trei teritorii speciale nelocuite (olecti%itItile si teritoriile de peste mare sunt pIrti ale Republicii France'e, dar nu fac parte din GE Teritoriile din +acific continuI sI foloseascI francul (F+, al cIrui %aloare este raportatI la euro Nn contrast, cele patru re4iuni si departamente de peste mIri, foloseau francul france', iar acum folosesc moneda euro Franta mai are sub control un numIr de insule nelocuite Jn Oceanul -ndian si Jn Oceanul +acific< 6assas da -ndia, (lipperton, Europa, 1lorioso, @uan de No%a, Tromelin Desi are un numar insemnat de locuitori 5) 4!! !!! . , datorita suprafetei intinse, densitatea populatiei nu este mare, fiind de apro=imati% &!5 loc: $m (ele mai mari concentrari de populatie si, implicit, densitati ridicate, se inre4istrea'a in re4iunea pari'iana, in nordul tarii, in Alsacia si pe litoralul mediteranean

+opulatia este formata din france'i in marea ma;oritate, 4ermani in Alsacia si 3orena, italieni in (orsica si Alpii *aritimi, basci in +irinei, bretoni in 6reta4ne Se mai intalnesc spanioli, al4erieni, portu4>e'i, iu4osla%i, marocani, turci, sene4ale'i, tunisieni, numarul emi4rantilor ridicandu.se la apro=imati% )F din totalul populatiei Rata natalitatii este de &C,CF , iar cea a mortalitatii de 7F Franta este una din cele mai de'%oltate tari ale Europei si ale lumii Ea are o industrie foarte di%ersificata, de inalta te>nolo4ie in special in domeniul aero.nauticii, productiei ener4iei nucleare / prodictia de electricitate este asi4urata 75F de catre centrele nucleare 0 Foloseste ener4ia mareelor, a soarelui, >idro.centralele din Alpi, +irinei si *asi%ul (entral -ndustria c>imica, a medicamen.telor, a materialului rulant, a otelului, te=tila, constructii na%ale, siderur4ica / 3orena 0, metalur4ica neferoasa / aluminiu 0, manufactura, parfumuri, porte.lanuri / %estitele portelanuri de Se%re 0, sticla si cristaluri, imbracaminte />aute couture0, bi;uterii, sunt numai cate%a din ramurile industriale ce au dus faima Frantei in intrea4a lume Deasemenea, Franta este o mare putere a4ricola , ocupand locul - in Europa la cereale / 4rau, or', porumb, sfecla de 'a>ar si cartofi 0 si locul -- pe 4lob la stru4uri si %inuri / se culti%a in sud , (>ampa4ne, 6our4o4ne, re4iunea 6ordeau= 0 (resterea animalelor / bo%ine, porcine, o%ine 0 ocupa o pondere de 5CF din %aloarea productiei a4ricole, la care participa in mare masura si pescuitul e=trem de de'%oltat in 'ona litorala a Atlanticului si a *arii *anecii Resursele minerale ale Frantei sunt< fier / 3orena, *asi%ul (entral 0, bau=ita / Alpii France'i, +irinei 0, carbune superior in +odisul Ardeni, 4a' metan Desi %ariate, aceste resurse au productii modeste sau in scadere deaceea Franta apelea'a la importul de materii prime semifabricate De.a lun4ul Frantei intalnim mai multe forme de reli4ie si anume catolicism / 7!F din populatie 0, protestantism, islamism, mo'aism (apitala Frantei este orasul +aris Situat in partea central nordica a tarii, pe flu%iul Sena, in a%al de confluienta acestuia cu *arna, +arisul are o suprafata de &45! $m si mai este numit si, *arele +aris, Fondat pe insula -le.de.(ite / in forma de barca 0 ase'are a tribului celtic al parisilor, apoi dupa cucerirea 1aliei de catre (aesar /5" i2r 0 oras roman / 3utetia parisiorum, +arisia 0, +arisul de%ine in 5!) capitala re4atului franc al lui (lo%is -n 7)7 statutului de capitala i se adau4a si acela de principal centru economic, politic si cultural al Frantei medie%ale si moderne,istoria +arisului se identifica cu cea a tarii< re%olutiile din &7)7, &)C!, &)4), (omuna din &)7& +arisul concentre'a 5!F din acti%itatea comerciala si financiara a tarii si peste "5F din industria Frantei, caci aici se produc automobile, a%ioane, articole electrote>nice, tractoare,medicamente, parfumuri, confectii, incaltaminte, mobila fina, etc +arisul este cel mai mare nod de comunicatii, a%and "5 ma4istrale rutiere si && fero%iare, C aeroporturi internationale /Orl?, 3e 6our4et, (>arles de 1aulle0, iar pe Sena se practica un acti% trafic de marfuri +ari'ienii folosesc metroul inca din &7!! (apitala Frantei este si o ade%arata metropola a culturii caci aici isi desfasoara acti%itatea &C uni%ersitati, , (olle4e de FranceO/ fondat in &5C! 0, Academia France'a / fondata in &#C5 0, asociatii si societati stiintifice si culturale, 4) de mari biblioteci, 45 mari mu'ee /,3ou%reO, ,(arna%aletO, ,*usee de lDArt *oderneO0, peste #! de teatre , (atedrala Notre.Dame / sec &".&C 0, 6iserica Saint Eustac>e, +alatul El?see /sec &) 0 Arcul de triumf /&)!) 0, Dome des -n%a. lides / sec & 0 cu mormantul lui Napoleon -, Turnul Eiffel / &))7 0, Opera /&)#". &)740, (entrul cultural,1eor4e +ompidouO/ 6eaubour4. &C4# &4!# 0,ba'i.lica Sacre.(oeur Dupa toata aceasta insiruire ne dam seama cata dreptate a.%ea poetul Eustac>e Desc>amps, autorul celor doua 6alade pentru preasla%irea +arisului, cand spunea < *aretia fara seaman, minunatele ei monumente de arta si ar>itectura, palatele si catedralele amintind istoria 'buciumata, ase'area 4eo4rafica, au facut din Franta o tara deosebit de cautata de %i'itatori, astfel incat turismul are o contributie insemnata la %enitul Frantei, anual aducand la bu4et miliarde de dolari Si in plan turistic, +arisul se situea'a pe primul loc (onstruita in secolele &" &C in lea4anul primiti% al orasului si reno%ata complet in sec Al P-P lea, (at>edrale Notre.Dame, mai pastre'a inca ce%a din %ec>iul spirit ,DoamnaO din istoria catedralei a fost o O fecioara nea4raO, simbol al fertilitatii (ladirea este o capodopera a artei 4otice Spirala centrala /)" m este mar.4inita de doua turnuri patrate 9i'itatorii pot urca sa %ada 6ourdon.ul, clopotul de alama de &# tone pe care il tra4ea cocosatul Buasimodo in romanul lui 9ictor 2u4o, Notre.Dame de +aris -ntre turnuri se intinde o 4alerie lun4a, iar dedesubtul ei Ro'eta, cu un diametru de 7 m, formand o aureola deasupra sta.tuii Fecioarei *aria Fereastra se continua in sus, de.a lun4ul 1aleriei Re4ilor, cele ") de statui ale re4ilor -ndiei si -sraelului decapitate in timpul re%olutiei

*ai pot fi %i'ionate cele trei porti ale bisericii Notre.Dame < +oarta fecioarei, +oarta ;udecatii si +oarta Sfintei Ana Fiecare este acoperita cu sculpturi comple=e relatand scene biblice si din %ietile sfintilor +reistorie si Antic>itate +re'enta umanI pe actualul teritoriu al Frantei datea'I JncI de acum & )!! !!! de ani De.a lun4ul timpului s.au de'%oltat o serie de culturi, printre cele mai cunoscute fiind cea de la 3ascau=, fiind datatI la &5 !!! de ani J 2r Neoliticul apare cu 7 !!! de ani J 2r , iar la Jnceputul secolului al -P.lea J 2r Jn re4iune apar 4alii, un trib de ori4ine celticI Frontierele Frantei moderne se suprapun aproape perfect cu cele ale %ec>iului teritoriu al 1aliei, locuit de cItre 4ali 1alia a fost cuceritI de cItre romani Jn secolul - J 2r aici de'%oltKndu.se o culturI 4alo.romanI prosperI ce a adus Frantei un aport important de culturI latinI (restinismul a prins de asemenea rIdIcini Jn secolele al --.lea si al ---.lea d 2r E%ul *ediu timpuriu Gn secol mai tKr'iu, frontiera esticI a 1aliei, de.a lun4ul Rinului, a fost strIpunsI de triburi 4ermanice, Jn principal de cItre Franci, populatie de la care a deri%at %ec>iul nume de Francia Denumirea modernI, Franta, deri%I din denumirea domeniului feudal al (apetienilor din ;urul +arisului (ea mai mare parte din re4iunile care formea'I Franta actualI, au fost aduse sub un conducItor unic de cItre (lo%is - Jn anul 5!7 Glterior, re4atul franc a cunoscut mai multe de'binIri sub dinastia *ero%in4ianI (ea de.a doua dinastie francI, a urmat primei Jn secolul al 9---.lea JntIrind considerabil re4atul si transformKndu.l Jn timp Jntr.un imperiu a fost Dinastia (arolin4ianI DupI moartea lui (arol cel *are, imperiului Franc este di%i'at Jn C entitIti statale< Francia orientalI, Francia occidentalI si Jntre ele efemera 3ot>arin4ia +artea orientalI corespunde entitItii statale care a de%enit mai tKr'iu 1ermania, pe cKnd cea occidentalI corespunde Frantei Din anul )4", prin @urImintele de la Strasbour4, datea'I prima atestare a folosirii a douI limbi diferite de o parte si de alta a Rinului /4ermana si romana lin4ua, protofrance'a0 Acest te=t este considerat a cuprinde actul fondator al Frantei si al 1ermaniei Descendentii lui (arol cel *are au condus Franta pKnI Jn anul 7)7, cKnd 2u4o (apet, Duce de Franta si (onte de +aris, a fost ales drept re4e al Frantei si a fondat o nouI dinastie +erioada medie%alI Descendetii celui din urmI, re4ii capetieni, au consolidat Jn mod pro4resi% statul re4al france' JncepKnd cu finele secolului al P.lea, fondKnd dinastiile (apet, 9alois si 6ourbon (apetienii au condus Franta pKnI Jn &77", cKnd Re%olutia france'I a pus ba'ele unei republici, Jntr.o perioadI de sc>imbIri radicale Jncepute pe &4 iulie &7)7, o datI cu cIderea 6astiliei +resti4iul international al Frantei a crescut spre sfKrsitul secolului al P--.lea si pe parcursul secolului al P---.lea, antin4Knd un apo4eu Jn perioada cruciadelor, sub re4ele 3udo%ic cel SfKnt Nn perioada re4elui Filip -- Au4ust, re4ele Frantei Jsi Jntinde autoritatea pe Jntre4 teritoriul dintre +irinei si (analul *Knecii RI'boiul de o sutI de ani purtat Jmpotri%a dinastiei +lanta4enet /si, ulterior, Jmpotri%a dinastiei 3ancaster0 ce controlau tronul An4liei, a umbrit ima4inea Frantei pe plan international, conflictul luKnd sfKrsit la finele secolului al P9.lea cu %ictoria dinastiei 9alois, ceea ce a dus la consolidarea autoritItii re4ale care a de%enit incontestabilI Jn secolele urmItoare Renasterea si absolutismul Secolul al P9-.lea este marcat de dominatia Spaniei ce se uneste cu domeniile Dinastiei 2absbur4ilor, conducItori ai SfKntului -mperiu Romano.1erman AceastI nouI putere intrI Jn repetate rKnduri Jn conflict cu re4ii Frantei e=istKnd

succese de o parte si de alta RI'boaiele Reli4iilor marc>ea'I sfKrsitul secolului al P9-.lea si totodatI sfKrsitul dinastiei 9alois Abia cu %enirea lui 2enric al -9.lea si 3udo%ic al P---.lea cu ministrul sIu Ric>elieu, Franta a reusit sI iasI din conul sIu de umbrI /&#4) si &#570 +erioada care a urmat a fost cea mai fastI din istoria acestei tIri De la re4ele 3udo%ic al P-9. lea la Napoleon 6onaparte /&#57.&)&50, Franta a dominat scena internationalI pe plan militar, diplomatic si cultural AceastI perioadI este marcatI si de debutul -mperiului (olonial France', dar datoritI ne>otIrKrii re4elui 3udo%ic al P9. lea Franta nu reuseste sI Jsi impunI suprematia Jn anumite re4iuni ale 4lobului, Jn detrimentul -mperiului 6ritanic Re%olutia si +rimul -mperiu DificultItile financiare, refu'ul reformelor si conditiile de %iatI precare ale poporului au condus la Re%olutia France'I Jntre &7)7 si &777 Acest episod naste Jn primul rKnd Declaratia drepturilor omului si ale cetIteanului si duce la promo%area idealurilor de libertate, e4alitate si fraternitate *onar>ia absolutistI a luat sfKrsit fiind JnlocuitI de una parlamentarI la C. &4 septembrie &7)7 care la rKndul ei s.a Jnc>eiat la &! au4ust &77" +rima RepublicI a luat fiintI la "& septembrie &77", prin editarea (onstitutiei anului - a%Jnd la conducere un 4u%ern re%olutionar 3a "" au4ust &775 (onstitutia celui de.al ---.lea an a instaurat Directoratul, Jnlocuit prin (onstitutia celui de. al 9---.lea an, &C decembrie &777 de cItre (onsulat +e &) mai &)!4, Jn cel de.al P--.lea an al republicii, a luat fiintI primul -mperiu sub conducerea lui Napoleon 6onaparte Acesta, Jn urma campaniilor sale militare a reusit sI controle'e cea mai mare parte din Europa, puterea fiindu.i JnsI diminuatI de rI'boaiele purtate cu *area 6ritanie, +rusia, Austria si Rusia Episodul se Jnc>eie Jn anul &)&5 cu re%enirea pe tron a 6urbonilor Secolul P-P Re%olutia din &)C! ilustratI de Eu4Qne Delacroi= Jn 3ibertatea conducKnd poporul Nn ciuda unei tentati%e de monar>ie constitutionalI odatI cu restaurarea monar>iei Jn &)&5, tensiunile acumulate Jn timpul domniilor lui 3udo%ic al P9---.lea si apoi Jn timpul lui (arol al P.lea au condus la Re%olutia din &)C! Jn urma cIreia 3udo%ic.Filip -, dintr.o ramurI inferioarI a familiei 6urbonilor, a fost instaurat ca nou monar> si era sustinut de bur4>e'ie Opo'itia din partea suporterilor ramurii principale a familiei 6urbonilor, a 6onapartistilor si a republicanilor a dus la Re%olutia france'I de la &)4) ce a instaurat un re4im pre'idential, a doua republicI france'I Nn data de " decembrie &)5&, presedintele republicii, 3ouis.NapolMon 6onaparte, nepotul lui Napoleon 6onaparte, or4ani'ea'I o lo%iturI de stat Jn urma cIreia este numit JmpIrat sub titlul de Napoleon al ---.lea Nn timpul celui de.al doilea imperiu, Franta cunoaste o de'%oltare industrialI puternicI, ba'atI pe o economie liberalI Nn planul politicii e=terne, Franta Jsi asi4urI sustinearea din partea Re4atului Gnit Jn urma RI'boiului (rimeii ce Ji permite sI Jsi alipeascI re4iuni din +iemont /Nisa si Sa%oia0 Nn ciuda acestui fapt, unele actiuni ale re4imului Ji aduc numerosi opo'anti interni si e=terni, iar deci'ia de a se an4a;a Jntr.un rI'boi contra +rusiei, Jn &)7!, a dus la cIderea -mperiului Jn urma 6ItIliei de la Sedan +ierderea re4iunilor Alsacia si 3orena precum si numeroasele indemnitIti cerute de cItre nou formatul -mperiu 1erman au creat un resentiment national puternic A treia RepublicI Emblematica Afacere Dre?fus Nn urma cIderii -mperiului or4ani'area statului e%oluea'I cItre un re4im parlamentar cunoscut sub numele de A Treia RepublicI France'I Sub aceasta Franta cucereste un %ast -mperiu (olonial Jn Africa occidentalI si ecuatorialI /*aroc, Tunisia, *ali, 1uineea, *auritania, Sene4al, (oasta de fildes, *ada4ascar0 si Jn -ndoc>ina Nn urma +rimului RI'boi *ondial Franta iese %ictorioasI dar suferI pierderi demo4rafice si economice imense (ri'a economicI si politicI din anii &7C! facilitea'I capitularea Frantei la Jnceputul celui de al doilea rI'boi mondial Jn &74! ce duce la di'ol%area celei de a treia republici si la instaurarea Re4imului de la 9ic>?, re4im fascist aliat al 1ermaniei Na'iste aflat sub conducerea 1eneralului +Mtain Re4imul este contestat de cItre 4u%ernul Frantei libere din e=il la 3ondra, sub conducerea 4eneralului (>arles de 1aulle, si re'istI pKnI Jn &744

Franta dupI al Doilea RI'boi *ondial RmodificareS Nn urma celui de al Doilea RI'boi *ondial, de la "7 octombrie &74# intrI Jn %i4oare cea de.A +atra RepublicI France'I fondatI dupI principiile celei de a treia republici -nstabilitatea 4u%ernamentalI datoratI re4imului puternic parlamentar cu un numIr mare de partide precum si problemele din -mperiul (olonial sub forma rI'boaielor din -ndoc>ina si din Al4eria au condus la o cri'I ce a necesitat sc>imbarea constitutiei Nn ciuda aceste instabilitIti si a sc>imbIrilor frec%ente de 4u%erne, Franta a manifestat o coerenI puternicI Jn ceea ce a Jnsemnat constructia europeanI, fiind printre principalii sustinItori ai (omunitItii Europene a (Irbunelui si Otelului si apoi a Tratatului de la Roma ce a pus ba'ele +ietei (omune De asemenea de'%oltarea industriei nucleare a permis Frantei sI desfIsoare o politicI independentI Jn anii &7#! (onstitutia celei de.a (incea Republici France'e din &75), redactatI sub influenta lui (>arles de 1aulle pune ba'ele unui sistem parlamentar ce se %a do%edi mai stabil decKt precedentul Glterior constitutia este modificatI si puterile presedintelui sunt sporite astfel JncKt republica este consideratI ca fiind semi.pre'identialI Re%oltele din mai &7#) au a%ut importante consecinte asupra situatiei social.economice si culturale din Franta Din anii &75! reconcilierea si apoi cooperarea cu 1ermania i.au permis Frantei sI ;oace un rol important Jn cadrul constructiei europene, aceasta, Jn ciuda respin4erii Tratatului (onstitutional European Jn mai "!!5, fiind consideratI o tarI parti'anI conceptului de o Gniune EuropeanI puternic inte4ratI din punct de %edere politic (omertul este foarte acti%, Franta a%and o pondere de peste 5F in comertul mondial E=porta< masini si utila;e, utila;e de transport, fona si otel, produse te=tile, 4rau, produse petroliere, produse c>imice, metale neferoase, fructe, %in Statuia 3ibertatii a fost initial ridicata in +aris in &))4 ca parte a darului facut de Franta Statelor Gnite 1i4anta statuie era pe atunci neterminata si a fost transportata, pe apa, spre NeE Tor$ unde a fost terminata 1enerosii pari'ieni au construit o %ersiune de dimensiuni mai mici a statui de;a faimoase, care asta'i este ase'ata pe o insula de.a lun4ul Senei, lan4a Turnul Eiffel