Unitati de Invatare A V-A Geografie

1
Curriculum școlar aplicat: proiectarea anuală a unităților de învățare

și a unităților elementare (lecții)
(1) Planificarea anuală: forma „clasică” (2017)
Unitatea de învățare Competențe Conținuturi Nr. de Săptă- Evaluare

specifice ore mâna
vizate
Recapitulare (III – IV) și test inițial T0
(1) TERRA – O 1.1. Universul și Sistemul Solar – aspecte
PLANETĂ A 1.2. generale 5 1–5 T1
UNIVERSULUI 3.1. Terra – o planetă a Sistemului Solar
(M1) 3.2. (formă și dimensiuni)
3.3. Aplicație practică: Călătorie virtuală în
Univers
Recapitulare și evaluare
(2) TERRA – O Globul geografic și harta. Coordonate
PLANETĂ ÎN 1.1. geografice
MIȘCARE 2.1. Mișcările Pământului și consecințele lor
(M2) 2.2. Orientarea în spațiul terestru (elemente
2.3. naturale și instrumente clasice și
3.1. moderne) 5 6 – 10
4.3. Aplicații practice: Măsurarea timpului
(zi, săptămână, lună, anotimp, an,
calendar), Orizontul local – orientare,
măsurare și reprezentare, Construirea
unor forme simple de reprezentare
grafică și cartografică
Recapitulare și evaluare T2
(3) TERRA – O
PLANETĂ ÎN 1.1. Geosferele Terrei
TRANSFORMARE 1.2. Litosfera - caracteristici generale și
3.1. importanță 4 11 – 14
Geosferele Terrei și 3.3. Structura internă a Terrei
Litosfera (M3) 4.1. Relieful: continente și bazine oceanice
4.3. Forme majore de relief
Vacanță intrasemestrială (23.XII.2017 – 14.I.2018)
1.1. Vulcanii și cutremurele

1.2. Aplicații practice: Relieful orizontului 4 15 – 18
3.1. local, Reguli de comportare și măsuri
3.3. de protecție în cazul producerii de
4.1. fenomene și procese în orizontul local
4.3. (prăbușiri, alunecări de teren, cutremure
etc.)
Vacanță intersemestrială (3.II – 11.II.2018)
2
Unitatea de învățare Competențe Conținuturi Nr. de Săptă- Evaluare
specifice ore mâna
vizate
(4) Atmosfera 1.1. Caracteristici generale și importanță
(M4) 1.2. Elemente și fenomene meteorologice
3.1. Vremea și clima
3.2. Zonele climatice ale Terrei. Influența
4.1. climei asupra geosferelor 7 19 – 25
4.3. Aplicații practice: Clima, vremea și
activitatea umană în orizontul local,
Modalități de avertizare, reguli de
comportare și măsuri de protecție în
cazul producerii de fenomene extreme
în orizontul local (grindină, polei,
furtuni, secetă, caniculă, viscol, tornade)
Activitate experimentală
Vacanță intrasemestrială (31.III – 10.IV.2018)
(5) Hidrosfera 1.1. Caracteristici generale și importanță
(M5) 1.2. Oceanul Planetar – componente și
3.1. localizare. Dinamica apelor oceanice
4.1. Apele continentale
4.2. Ghețarii 5 26 – 30
Aplicații practice: Apele din orizontul
local. Resurse de apă potabilă. Măsuri
de protecție a apelor. Modalități de
avertizare, reguli de comportare și
măsuri de protecție în cazul producerii
de fenomene extreme în orizontul local
(viitură/revărsare/inundație, pod de
gheață etc.)
(6) Biosfera și 1.1. Caracteristici generale și importanță
solurile 3.3. Plantele și animalele – repartiția lor
Zonele naturale ale 3.3. geografică 5 31 – 35
Terrei 4.1. Solul – resursă a vieții
(M6) 4.2. Aplicație practică: Protecția plantelor, a
4.3. animalelor și conservarea solului
Diversitatea peisajelor terestre naturale
Recapitulare și evaluare finală Tf
Planificarea anuală are la bază programa școlară de geografie pentru clasa a V-a (2017),
structura anului școlar și metodologia proiectării și organizării instruirii promovată de ghidurile
metodologice de curriculum și didactică. Numărul de ore are o valoare orientativă, de asemenea, și
intervalul de săptămâni din structura anului școlar. Rubrica de evaluare consemnează testările
sugerate (T0: test inițial, T1 – T7: teste secvențiale, Tf: test final).
3
(2) Planificarea anuală și a unităților de învățare: model comprehensiv și actualizat
Unitatea de învățare C.S. Simbol Unități elementare de învățare Testare

(simbol, denumire, număr de ore, săpt.) Denumire
(M1) TERRA – O PLANETĂ A 1.1. Recapitulare și test inițial T0
UNIVERSULUI 1.2. m1 Universul
(5 ore) 3.1. m2 Sistemul Solar
3.2. m3 Terra ca planetă (formă, dimensiuni) T1
(săpt. 1 – 5) 3.3. m4 Aplicație practică: Călătorie virtuală
m5 în Univers
(M2) TERRA – O PLANETĂ ÎN 1.1. m6 Globul și harta. Coordonate
MIȘCARE 2.1. m7 geografice
(5 ore) 2.2. m8 Mișcările Pământului
2.3. m9 Consecințele mișcărilor Terrei
(săpt. 6 – 10) 3.1. m10 Orientarea în spațiul terestru
4.3. m11 Aplicații practice. Orizontul local
(M3) TERRA – O PLANETĂ ÎN 1.1. m12 Geosferele Terrei
TRANSFORMARE: 1.2. m13 Litosfera – caractere generale
GEOSFERELE TERREI ȘI 3.1. m14 Structura internă a Terrei
LITOSFERA 3.3. m15 Relieful: continente și bazine oceanice
(8 ore) 4.1. m16 Forme majore de relief
4.3. m17 Vulcanii și cutremurele
(săpt. 11 – 18) m18 Aplicații practice. Relieful orizontului
m19 local
(M4) ATMOSFERA 1.1. m20 Atmosfera – caracteristici generale
(7 ore) 1.2. m21 Elemente și fenomene meteorologice
3.1. m22 Vremea și clima
(săpt. 19 – 25) 3.2. m23 Zonele climatice
4.1. m24 Influența climei asupra geosferelor
4.3. m25 Aplicații practice. Clima și vremea în
m26 orizontul local
(M5) HIDROSFERA 1.1. m27 Caracteristici generale
(5 ore) 1.2. m28 Oceanul Planetar. Dinamica apelor
3.1. m29 oceanice
(săpt. 26 – 30) 4.1. m30 Apele continentale. Ghețarii
4.2. m31 Aplicații practice. Apele din orizontul
local
(M6) BIOSFERA ȘI SOLURILE. 1.1. m32 Biosfera – caracteristici generale
ZONELE NATURALE ALE 3.3. m33 Plantele și animalele – repartiția lor
TERREI 4.1. m34 geografică
(5 ore) 4.2. m35 Solul – resursă a vieții
4.3. Aplicație practică T6
(săpt. 31 – 35) Zonele naturale. Diversitatea T7
peisajelor Tfinal
4
(3) Proiectarea și realizarea unităților de învățare (M1, M2)
și a unităților elementare (m1, …m11)
Unitatea de învățare (1): Terra – o planetă a Universului (M1)

Unitatea elementară („Lecție”): Universul (m1)
A. PROIECTAREA INSTRUIRII
(1) Elemente de referință pentru proiectarea instruirii
Finalități:
a) Competențe prevalente: 1.2., 3.1., 3.2., alte competențe: 3.3., 4.1., 4.2.
b) Elemente ale competențelor: abilități, cunoștințe, atitudini (formulări minimale)

- identificarea unor elemente referitoare la alcătuirea și organizarea Universului
- precizarea unor constatări referitoare la Terra și Sistemul Solar ca părți ale Universului
- aprecieri referitoare la posibilitățile cunoașterii Universului
- identificarea unor corpuri cosmice pe bolta cerească
- identificarea unor modificări vizibile ale corpurilor cosmice
- orientarea cu ajutorul Stelei Polare
- utilizarea terminologiei noi și consolidate
Elemente anterioare ale instruirii (conținuturi și abilități) de la Științe ale naturii (cls. III – IV)
- caracteristicile generale ale corpurilor (formă, culoare, dimensiuni)
- enumerarea unor corpuri care formează Sistemul Solar și Universul
- poziția planetei în Cosmos
- explicarea semnificației principalilor termeni învățați anterior
Resurse educaționale (metode, mijloace)

a) expunere, demonstrație, explicație, conversație, dictare, utilizarea resurselor de informare;
b) imagini, scheme, manual, site-uri internet, planetariu
(2) Componente ale instruirii

Conținuturi esențiale: Rezumat (idei majore)
 Terra este o planetă a Sistemului Solar.
 Sistemul Solar aparține galaxiei noastre (Calea Lactee).
 Galaxia noastră, alte galaxii și corpuri cosmice formează împreună Universul.
 Galaxiile sunt formate dintr-un număr foarte mare de stele.
 Universul este foarte întins, aproape fără sfârșit.
 Pe bolta cerească se pot observa grupări de puncte luminoase (stele, galaxii), formând
împreună constelații.
 Stelele constelațiilor se află la distanțe diferite față de planeta noastră.
 Universul se află în expansiune.
 Modificarea aspectului bolții cerești (în 24 ore) este rezultatul rotației Terrei.
Explicare Demonstrare
 Terra, planeta noastră, face parte din Sistemul Sistemul Solar: imagine statică (Soare, planete,
Solar. inclusiv Terra)
 Sistemul Solar face parte din Univers. Galaxia noastră cu stele (una este Soarele)
 Terra este deci o parte a Universului, chiar Comparație între imaginea galaxiei și a Terrei
dacă are dimensiuni mici.
5
 Pe cer observăm multe puncte luminoase, Imaginea bolții cerești, noaptea
strălucitoare, formând asocieri denumite Denumiri de constelații (selectiv)
constelații.
 Toate punctele alcătuiesc în mod aparent o Imagine din planetariu
„boltă” (bolta cerească).
 Ele par a fi situate la distanțe egale față de cel Bolta cerească: discuție asupra pozițiilor reale și
care le privește. aparente ale stelelor
 Poziția stelelor se modifică în cursul nopții; Imagine cu bolta cerească în rotație (în jurul
acestea se rotesc aparent în jurul unui punct Stelei Polare)
fix, care este Steaua Polară.
 În realitate este un efect al mișcării de rotație Experiment: glob – observator
a Pământului.
 Punctele luminoase fixe sunt stele. Explicație (trebuie mult timp pentru a observa
acest lucru)
 Există și câteva puncte în mișcare (planete și Imagine cu bolta cerească și un punct luminos,
sateliții lor). mai mare (Venus sau Marte)
 Universul este foarte întins, aproape nesfârșit Imaginea Universului
(aserțiune nedemonstrabilă pentru acest
nivel).
Activități de învățare bazate pe explorarea suporturilor scrise (manual, caiet, texte)

 Analiza imaginilor din manual: explorare dirijată
 Descrierea altor imagini: descriere liberă sau dirijată
 Lectura și înțelegerea explicațiilor: analiza unui text ofertat
 Elaborarea răspunsurilor: discuții exploratorii asupra răspunsurilor
 Rezolvarea sarcinilor din caietul elevului: notarea răspunsurilor pe caietul elevului
 Analiza unor texte complementare
 Alte activități complementare: vizită la planetariu (de exemplu, Planetariul din Constanța)
sau planetariu mic (de tip jucărie)
Experimente/activități practice
(a) Utilizăm un glob geografic și o coală de hârtie; pe aceasta desenăm câteva puncte, considerate
stele și planete situate pe bolta cerească.
 Rotim pagina în jurul globului, păstrând punctele desenate spre acesta. Globul rămâne fix.
 Rotim globul în jurul propriei axe, pagina (cu puncte desenate) rămânând fixă.
Explicați:
- ce observăm în fiecare caz în parte.
- care este mișcarea reală a paginii (bolta cerească) și a globului.
(b) Utilizăm un balon pe care desenăm câteva puncte. Umflăm apoi balonul.
Explicați ce se observă.
Exerciții, întrebări și aplicații

- Cum credeți că pot fi deosebite pe bolta cerească planetele de stele?
- Precizați, din cele învățate până acum (în clasele III – IV, la Științe ale naturii și Geografie) ce
alte corpuri cosmice există în Univers.
- Explicați de ce telescoapele sunt amplasate în regiuni înalte ale planetei.
- Ce avantaje există prin observarea corpurilor cosmice cu ajutorul aparatelor montate pe stații
interplanetare.
6
Extinderi și dezvoltări
 Cunoașterea Universului se poate realiza în mod direct sau indirect.
 În mod direct, acesta este observat și supravegheat cu ajutorul unor telescoape de mari
dimensiuni, situate pe Terra, și al unor telescoape speciale, amplasate pe stațiile lansate în
spațiul cosmic.
 În mod indirect, Universul poate fi cunoscut pe baza prelucrării informațiilor venite din
spațiul cosmic: lumină, particule, unde radio (prin radiotelescoape) etc.
(3) Recomandări pentru lectură și surse IT

- Identificați un site care să cuprindă informații referitoare la Univers.
- Analizați mai multe imagini din Univers, din diferite surse. Precizați ce reprezintă fiecare.
A apărut la noi, relativ recent, un Manual de astronomie (Green, Jane A., Haynes, MAST, 2015,
traducere), care cuprinde informații actuale despre corpurile cosmice și instrumentele astronomice
principale.
- Revista Terra magazin cu imagini ale Universului.
(4) Elemente supradisciplinare

- compararea distanțelor pe planeta noastră (între 0 m și 40 000 km) și în Sistemul Solar (distanța
Pământ – Soare, Pământ – Lună), utilizând unități de măsură și operații matematice
- precizarea dimensiunilor comparative ale planetelor (aproximativ)
- precizarea originii istorice a unor denumiri din spațiul cosmic
B. DESFĂȘURAREA INSTRUIRII
(1) Succesiunea activităților de predare–învățare
Activitatea elevului Activitatea profesorului

 Discutarea unor imagini diferite (fotografii) Se oferă un model de descriere (luminozitate,
ale unor corpuri cosmice: stele, planete, culoare, dimensiuni etc.).
comete, sateliți, galaxii
 Analiza imaginii bolții cerești Se oferă criterii de analiză.
 Precizarea termenilor noi Se definesc termenii
 Observarea liberă sau dirijată a unor corpuri Profesorul sugerează observarea independentă,
cosmice (Luna, Soarele), în cazul în care acest seara sau noaptea.
lucru este posibil
 Discutarea caracteristicilor observate ale Se aplică un model de analiză.
corpurilor cosmice
 Identificarea unor caracteristici (formă, Se aplică un model de comparare.
culoare, mărime), a unor asemănări și
deosebiri
 Descrierea dirijată a unor corpuri cosmice, Profesorul oferă un model de descriere, iar elevii
utilizând fotografii pot să-l utilizeze în alte situații.
 Definirea de către elevi, în cuvinte proprii, a Profesorul verifică definițiile sau exprimările în
termenilor utilizați (cunoscuți sau noi) cuvinte proprii.
 Analiza unei imagini a Sistemului Solar, Ofertarea planșei sau a desenului.
pentru pronunțarea denumirilor planetelor
(eventual în ambele direcții)
 Efectuarea unui experiment ilustrativ Profesorul desfășoară experimentul.
(demonstrativ)
 Identificarea și notarea unor constatări Explicații suplimentare.
 Notarea unor idei principale (3–5) referitoare Profesorul sugerează ideile principale (eventual
la Univers (Cosmos) le dictează).
7
 Identificarea poziției Stelei Polare și a Explicare sau discuție cu elevii.
posibilității de orientare cu ajutorul acesteia
 Rezolvarea unor întrebări și exerciții (din Supravegherea activității.
manual și caiet)
Succesiunea activităților poate fi realizată și în altă ordine.
(2) Evaluare și autoevaluare

 Realizați o listă de corpuri cosmice care alcătuiesc Universul.
 Prezentați oral câteva elemente despre fiecare corp cosmic.
 Realizați un text explicativ cu ajutorul unor cuvinte cunoscute.
 Discutarea, sub coordonarea profesorului, a unor probleme cum ar fi:
- De ce nu se văd stelele ziua?
- De unde știm că Universul este în transformare?
- Pe baza căror criterii (caracteristici) pot fi descrise și clasificate corpurile cosmice?
 Test secvențial minim (4 itemi cu alegere multiplă etc.) pentru 4 – 5’
8
Unitatea elementară („Lecție”): Sistemul Solar (m2)
Finalități:
a) Competențe prevalente: 1.2., 3.1., 3.2., alte competențe: 1.2., 3.3., 4.1., 4.2.

- identificarea unor elemente referitoare la alcătuirea și organizarea Sistemului Solar
- precizarea unor constatări referitoare la locul Pământului în Sistemul Solar
- aprecieri referitoare la posibilitățile cunoașterii Sistemului Solar
- identificarea unor corpuri cosmice din Sistemul Solar
- identificarea unor modificări vizibile ale acestora
- orientarea cu ajutorul poziției Soarelui
Elemente anterioare ale instruirii (conținuturi și abilități), de la Științe ale naturii (cls. III –
IV)
- caracteristicile generale ale corpurilor (formă, culoare, dimensiuni)
- enumerarea unor corpuri care formează Sistemul Solar
- poziția planetelor în Sistemul Solar

c) expunere, demonstrație, explicație, conversație, dictare, utilizarea resurselor de informare;
d) imagini (fotografii Soare, planete), scheme, manual, site-uri internet; imagini sau modulul
Sistemului Solar

 Sistemul Solar are în centrul său Soarele.
 Soarele este o stea de mărime mijlocie.
 Soarele este un corp gazos, care emite energie și lumină. Soarele se rotește în jurul axei sale.
 În ordinea depărtării față de Soare, planetele sunt: Mercur, Venus, Pământul (Terra), Marte,
Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun.
 Sistemul Solar are opt planete, dintre care patru asemănătoare între ele, solide (Mercur,
Venus, Pământ, Marte) și patru planete mai mari decât acestea, cu înveliș gazos (Jupiter,
Saturn, Uranus, Neptun).
 Terra, planeta noastră, face parte din Sistemul Solar: imagine statică (Soare, planete,
Sistemul Solar. inclusiv Terra)
 În ordinea depărtării față de Soare, planetele Se enumeră, în ordine
sunt:
 Terra este o parte a Sistemului Solar. Imaginea planetelor Sistemului Solar
 Pe cer observăm puncte luminoase, Imaginea bolții cerești noaptea
strălucitoare, care se deplasează printre stele. Denumiri ale unor planete vizibile
 Planetele se rotesc în jurul Soarelui. Imaginea unui model de Sistem Solar
 Planetele își schimbă poziția față de Pământ. Bolta cerească: discuție asupra pozițiilor reale și
9
aparente ale planetelor figurate (Venus, Marte, Jupiter)
 Poziția planetelor se modifică în cursul Imagine cu planete situate pe bolta cerească în
nopții. rotație (în jurul Stelei Polare)
 Modificarea este un efect al mișcării de Experiment: glob – observator
rotație a Pământului.
 Planetele au caracteristici diferite. Analiza imaginii unor planete
 Unele planete au sateliți. Imagini cu sateliți ai planetelor
 Luna, un satelit deosebit. Imaginea Lunii, fazele Lunii etc.

 Analiza Sistemului Solar din manual: explorare dirijată
 Descrierea unor imagini ale Soarelui și planetelor: descriere liberă sau dirijată
 Înțelegerea explicațiilor: analiza unei imagini ofertate
 Rezolvarea sarcinilor din caietul elevului: notarea răspunsurilor pe caietul elevului
Exerciții și întrebări
 Ordonați planetele:
a) de la cea mai îndepărtată, la cea mai apropiată de Soare;
b) de la cea mai mică, la cea mai mare.
 Precizați caracteristicile planetelor care permit compararea între ele.
 Comparați planetele (după caracteristicile din tabel).
S-a presupus, un timp, că Soarele și planetele se rotesc în jurul Pământului. În realitate, planetele și
corpurile cosmice se rotesc în jurul Soarelui.
Precizați:
1. Cum poate fi explicată fiecare opinie dintre cele de mai sus?
2. Cum credeți că a fost demonstrată mișcarea reală?
 Un timp (1930 – 2006) s-a considerat că există o planetă îndepărtată, care a fost denumită
Pluto. Prin descoperirea altor corpuri cosmice asemănătoare, Pluto nu a mai fost considerată
planetă, ci un corp cosmic de dimensiuni mai mici.
 Atracția pe care o exercită fiecare planetă asupra corpurilor cosmice din jurul ei depinde
direct de masa acesteia (acest fenomen va fi studiat la Fizică în clasa a VI-a).

- Identificarea unui site care să cuprindă informații referitoare la planetele Sistemului Solar.
- Analiza mai multor imagini ale planetelor, din diferite surse.
În Manual de astronomie (Green, Jane A., Haynes, MAST, 2015, traducere) există informații
actuale și imagini despre corpurile cosmice din Sistemul Solar.
- Revista Terra magazin cu imagini din Sistemul Solar.

- precizarea originii istorice a unor denumiri ale unor planete
10
Rezumat
 Planetele au anumite caracteristici (redate mai jos).
Planetele Distanța Masa (în Raza Perioada de Perioada de

Sistemului medie raport cu a medie rotație revoluție
Solar față Terrei) (Terra = 1) (zile) (1 an = 1)
de Soare
Mercur 0,4 0,05 0,4 3,6 0,2
Venus 0,7 0,81 0,9 10,0 0,6
Terra 1,0 1,0 1,0 1 1,0
Marte 1,5 0,1 0,5 1 1,9
Jupiter 5,2 320 11,2 0,4 12
Saturn 10 95 9,5 0,4 29
Uranus 19 14,5 4,0 0,8 84
Neptun 30 17 4,0 0,8 164
În acest tabel, considerăm că elementele legate de planeta noastră reprezintă câte o unitate, astfel:
- distanța medie față de Soare = 1
- masa = 1 (această caracteristică va fi studiată la Fizică, în clasa a VI-a)
- raza medie = 1
- durata mișcării de rotație = 1 (1 zi)
- durata mișcării de revoluție = 1 (1 an)
 Caracteristicile de mai sus permit compararea planetelor.
 Planetele se rotesc în jurul Soarelui.
 Saturn și Jupiter au adevărate „sisteme planetare” formate din sateliții acestora.
 În Sistemul Solar există și alte corpuri cosmice (comete, meteoriți, „planete” mici, cum este
Pluto etc.).
Aplicații
Analizați tabelul de mai jos.
Planeta Număr de Mărimea Masa Durata mișcării

Sateliți razei (în km) (Terra = 1) de rotație (ore/zile)
Jupiter 67 71 500 320 10 ore
Saturn 62 60 000 95 10 ore
Uranus 27 26 000 14 18 ore
Neptun 14 25 000 12 19 ore
Pământul (Terra) 1 6 400 1 24 ore
Marte 2 3 400 0,1 24 ore
Venus - 6 000 0,8 243 zile
Mercur - 2.400 0,05 59 zile
(1) Realizați o scurtă prezentare a unei planete dintre cele menționate în tabel, prin raportarea la
caracteristicile planetei noastre.
(2) Prezentați colegilor voștri, în ora următoare, rezultatele la care ați ajuns.
(3) Comparați rezultatele între voi și identificați elemente și explicații comune sau care diferă.
11
(4) Discutați aceste rezultate și construiți un text explicativ, sub îndrumarea profesorului vostru.

 Utilizând datele din această lecție, cele două tabele, precum și alte date provenind din surse
diferite, realizați o caracterizare a unei planete, la alegere, sau a unui alt corp cosmic din
Univers.
12
Unitatea elementară („Lecție”): Terra – o planetă a Sistemului solar (formă și dimensiuni) (m3)
Finalități:

- identificarea unor elemente referitoare la forma Pământului
- precizarea elementelor sferei și ale cercului
- identificarea posibilităților de trasare a unor linii imaginare
- definirea liniilor imaginare
- orientarea cu ajutorul liniilor imaginare (meridiane și paralele)
- utilizarea terminologiei noi (meridian, primul meridian, coordonate geografice etc.)
Elemente anterioare ale instruirii (conținuturi și abilități), de la Științe ale naturii și Geografie (cls.
III – IV)
- caracteristicile generale ale corpurilor (forma)
- sfera și cercul
- linii pe o sferă
- calcule simple

a) expunere, demonstrație, explicație, conversație, dictare, utilizarea resurselor de informare;
b) imagini, scheme, manual, glob negru, glob geografic, planiglob

 Planeta noastră, Terra, are o formă aproape sferică.
 Forma planetei noastre este asemănătoare cu cea a altor corpuri cosmice: Soare, alte stele
din Univers, planetele Sistemului Solar, Luna, sateliți ai planetelor.
 Sfera reprezintă un corp geometric cu care se aseamănă multe corpuri din Univers.
 Corpurile cosmice de formă sferică se rotesc în jurul unei axe (reprezentând mișcarea lor de
rotație).
 Forma sferică a Pământului este confirmată de următoarele constatări:
- imaginea planetei văzută din sateliți sau din diferite nave cosmice;
- aspectul sferic al tuturor corpurilor cosmice asemănătoare;
- posibilitatea înconjurării Pământului (pe mare sau cu avionul);
- umbra Pământului lăsată pe Lună în timpul eclipselor.
 Principalele dimensiuni ale Pământului sunt raza medie și lungimea cercului, denumit
Ecuator.
 Planeta noastră are dimensiuni medii față de alte planete.
 Pământul este însă puțin turtit, din cauza mișcării sale de rotație în jurul propriei axe.
 Suprafața planetei noastre (adică relieful acesteia) prezintă neregularități față de forma unui
corp sferic.
13
 Forma sferică a Terrei Demonstrarea formei: imagine a Terrei din
spațiul cosmic etc.
 Alte corpuri sferice în Univers Imagini: stele, planete, sateliți
 Mișcarea de rotație a sferei Experiment: un glob în rotație
 Elementele sferei Analiza corpului geometric denumit sferă
 Elementele cercului Analiza corpului geometric denumit cerc
 Linii imaginare: meridiane și paralele Analiza unui glob negru
 Corpuri care nu au formă sferică Imagini ale unor corpuri care nu sunt sferice
(comete)
 Consecințe ale formei Pământului Experiment: iluminarea globului
 Dimensiuni Raza Terrei; comparație cu alte planete
 Compararea unor dimensiuni Compararea dimensiunilor Terrei (rază,
lungimea Ecuatorului) cu dimensiuni din
orizontul local

 Analiza imaginilor din manual (pag. 14): explorare dirijată
 Analiza sferei și a cercului (pag. 15)
 Rezolvarea sarcinilor și notarea răspunsurilor pe caietul elevului
 Calcularea raportului dintre diferite distanțe
(1) Utilizăm un glob geografic, un glob negru și o lanternă.
Rotim globul și iluminăm cu lanterna suprafața acestuia.
Rotim lanterna și globul rămâne fix.
Explicați:
- Ce observăm în fiecare caz în parte?
- Care este consecința asupra iluminării globului?
(2) Aveți în vedere tabelul de mai jos.
Denumirea Ordin de Ordinul de Interval de

întinderii mărime creștere timp (ore)
Orizontul apropiat 400 m -
Orizontul local 4 km
Regiunea 40 km
Țara 400 km
Continent 4 000 km
Planetă (Ecuator) 40 000 km
 Precizați:
- De câte ori crește fiecare mărime folosită de la o întindere succesivă la alta?
- De câte ori scade mărimea de la planetă la orizontul apropiat?
- presupunând că parcurgem 40 km în 10 ore, calculați în ce interval poate fi parcursă
fiecare mărime?
 Notați în tabel datele la care ați ajuns.
14
Exerciții, întrebări și aplicații
 Transformați 1 000 m în km și în cm.
 Transformați 40 000 km în m.
 Precizați raportul (a/b) dintre următoarele două distanțe:
a) 40 000 km;
b) 360 000 km.
 Comparați corpul geometric denumit sferă cu figura geometrică denumită cerc. Identificați
elemente comune și deosebiri.
 Denumiți corpuri din natură sau realizate de om asemănătoare unei sfere.
 Denumiți figuri asemănătoare cercului, pe care le observați în realitate.
Forma sferică a Pământului permite trasarea unor linii imaginare pe suprafața sa: meridiane (între
cei doi poli) și paralele (față de Ecuator și între ele).
Totuși, există anumite diferențe între:
 raza Pământului la Ecuator (6 378 km, denumită rază ecuatorială) și raza Pământului între
centrul său și poli (6 356 km, denumită rază polară);
 lungimea reală a Ecuatorului (40 075 km) și lungimea unui cerc meridian (40 010 km).

- Comentați romanul O călătorie în jurul pământului de Jules Verne.


 Analiza unor imagini diferite (fotografii) ale Explică forma diferitelor corpuri cosmice
unor corpuri cosmice: stele, planete, sateliți,
comete, galaxii, pentru identificarea formei
acestora
 Analiza Pământului ca sferă Se oferă criterii de analiză și imaginea Terrei
 Analiza elementelor sferei și ale cercului Explică sfera și cercul (pag. 15 din manual)
 Sunt enunțate și descrise constatările Supraveghează activitatea elevilor și subliniază
referitoare la forma Pământului constatările principale
 Analiza unui glob geografic Definește globul geografic și explică elementele
sale
 Identificarea elementelor globului (formă, Fixează aceste caracteristici
înclinarea axei)
 Analiza componentelor sferei și ale cercului Oferă un model de descriere a sferei și a cercului
 Analiza liniilor imaginare pe un glob Explică modul în care sunt trasate aceste linii (la
(meridiane, paralele) acest nivel nu pot fi făcute alte precizări)
 Notarea ideilor principale Sugerează sau dictează ideile principale
15
(1) Calculați:
 Diametrul Pământului.
 Diferența dintre raza ecuatorială și raza polară.
(2) Identificați pe un glob:
 tropicele;
 cercurile polare;
 meridianul opus primului meridian.
16
Aplicație practică: CĂLĂTORIE VIRTUALĂ ÎN UNIVERS (m4)
Finalități:

- identificarea unor elemente referitoare la organizarea Universului
- construirea unor răspunsuri alternative
- aprecieri referitoare la posibilitățile cunoașterii Universului
- parcurgerea unui demers investigativ nou
Elemente anterioare ale instruirii (conținuturi și abilități)

- caracteristicile generale ale corpurilor cosmice
- precizarea corpurilor care formează Sistemul Solar și Universul
- deplasarea în Cosmos
Sugestii pentru elevi:

Grupați-vă câte 3–4 colegi pentru a rezolva sarcinile de mai jos.
Pentru această activitate practică de analiză și investigație trebuie să utilizați:
- informațiile din lecțiile de până acum;
- date obținute cu ajutorul unor site-uri;
- informații primite de la profesorul vostru.
Scrieți părerile și rezultatele la care ați ajuns, pe o pagină separată.

 Analiza imaginilor din manual (pag. 16–17): explorare dirijată
 Rezolvarea și notarea răspunsurilor pe caietul elevului
 Analiza unor texte complementare
 Alte activități complementare: lectura unor povestiri SF
 Cunoașterea Universului se poate realiza cu ajutorul unor telescoape amplasate pe stațiile
lansate în spațiul cosmic.
 În mod indirect, Universul poate fi cunoscut pe baza prelucrării informațiilor venite din
spațiul cosmic: lumină, particule, unde radio (prin radiotelescoape) etc., precum și prin
deplasarea în spațiul cosmic.

- Identificați un site care să cuprindă informații referitoare la existența altor sisteme planetare și
planete.
A apărut la noi, relativ recent, un Manual de astronomie (Green, Jane A., Haynes, MAST, 2015,
traducere), care cuprinde informații actuale despre corpurile cosmice din Univers.
17
- Povestiri SF.

- compararea distanțelor în spațiul cosmic
- precizarea unor repere de timp
B. DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII INDEPENDENTE
Text Întrebări
O navă cosmică automată (fără echipaj  De ce nava cosmică este fără echipaj?
omenesc) pornește într-o călătorie prin spațiul  Poate să supravegheze un „pilot automat”
cosmic. Nava are o mare independență drumul navei cosmice în Univers?
(autonomie) de zbor și este cea mai perfecționată  Ce înseamnă. „unde nu poate ajunge omul în
până în acest moment. Urmează să cerceteze mod direct”?
spații cosmice unde nu poate ajunge omul în
mod direct. Este dotată cu cele mai moderne
aparate de înregistrare și analiză a datelor. De
asemenea, cu mijloace de transmitere a datelor,
imaginilor și a rezultatelor observațiilor spre
Pământ. Nava cosmică are o viteză deosebită,
fiind de o 1/5 dintr-o unitate astronomică pe zi
(o unitate astronomică este egală cu distanța
dintre Soare și Pământ, de 150 milioane km).
Văzută de pe Pământ, Luna prezintă o singură  Ce elemente pot fi văzute pe partea

față. Nava cosmică, trecând prin apropierea observabilă de pe Pământ?
Lunii, a analizat din nou și partea opusă  Prin comparație, ce se poate observa pe
Pământului, pe care oamenii nu o văd. Luna are cealaltă parte?
mai multe stații de observare amplasate pe  Din ce cauză credeți că Luna arată o singură
suprafața ei, care transmit în mod sistematic față spre Pământ?
informațiile corespunzătoare. Comentați, pe scurt, următoarea afirmație făcută
de Jules Verne: Pe Lună, în prezent, nu există
oameni. În trecut, pe Lună au existat oameni.
Marte se află față de Soare la o distanță de 1,5 Documentați-vă în surse diferite și explicați
ori distanța dintre Soare și Pământ (1,5 unități fiecare dintre aceste elemente observate:
astronomice). Din această cauză, Soarele se vede  dimensiunile și înclinarea axei;
mai mic și încălzește mai slab suprafața planetei.  litosfera (fără hidrosferă și atmosferă);
Nava cosmică a realizat fotografii noi asupra  explicați modificările reliefului marțian.
muntelui vulcanic Olympus Mons. Între Pământ
și Marte există mai multe lucruri asemănătoare,
cum ar fi: lungimea unei zile și înclinarea axei.
Nava cosmică, trecând pe lângă Marte, a
observat:
- modificări ale nisipurilor pe suprafața planetei;
- modificarea urmelor unor foste râuri;
- stabilitatea reliefului acestui vulcan, stins.
Nava cosmică ajunge în apropierea planetei Încercați să răspundeți la următoarele întrebări:
Jupiter. Aceasta este cea mai mare planetă ce are - Cum se explică numărul mare de sateliți ai lui
în jurul ei un număr mare de sateliți (67), care Jupiter?
formează aproape un sistem solar, considerând - Cum se poate explica activitatea vulcanică de
Jupiter centrul acestuia. Nava cosmică a pe satelitul Io?
18
constatat că energia emisă de Jupiter este de - Este Jupiter o stea?
două ori mai mare decât cea primită de la Soare.
Majoritatea sateliților sunt înghețați. Satelitul Io
este însă cald, emanând multă energie și având
erupții vulcanice.
Nava cosmică a ieșit după 40 de zile din Încercați să explicați:
Sistemul Solar, deplasându-se în spațiul cosmic - De ce stelele asemănătoare Soarelui sunt cele
situat între diferite stele ale galaxiei noastre, cu o mai numeroase?
viteză mai mare, de o unitate astronomică pe zi. - Cum pot fi identificate planete care se rotesc în
Cu această ocazie, a observat și fotografiat jurul stelelor?
diferite tipuri de stele (stele roșii, foarte mari, - Care este distanța dintre Soare și marginea
stele galbene, stele albe, stele pitice). Dintre Sistemului Solar (exprimată în distanțe Soare–
acestea, cele care sunt apropiate ca mărime de Pământ)?
cea a Soarelui nostru, sunt cele mai stabile și Calculați drumul parcurs de navă în 4 zile.
mai vechi în evoluția Universului.
Mergând în continuare spre centru Căii Lactee, Încercați să precizați:
nava cosmică a întâlnit alte stele de culoare roșie - Cum se explică această vârstă?
și de dimensiuni mai mari. Ele sunt mai noi - De ce nu au planete în jurul lor?
decât stelele albe și galbene. Fiind foarte mari și - Cum se formează o „stea nouă” (novă)?
instabile, nu au decât foarte rar sateliți. În acest
zbor au fost identificate câteva mii de astfel de
stele, reprezentând 1/10 din totalul stelelor Căii
Lactee. Diametrul lor este echivalentul distanței
dintre Soare și Venus. Majoritatea acestor stele
au o vârstă foarte tânără. După o perioadă scurtă
de evoluție (la scara Universului), explodează și
se transformă în stele mai mici.
Novele de foarte mari dimensiuni se numesc - Descrieți ce observați în această imagine.
supernove. Astronomii chinezi au privit în anul - Cum credeți că va arăta peste încă 1 000 de
1054 o stea asemănătoare celei din imagine. ani?
Aceasta, la un moment dat, a început să vibreze
și apoi a explodat. De atunci până în prezent, s-a
ajuns la aspectul actual.
Nava cosmică s-a îndreptat apoi spre o galaxie - Cum comentați aceste constatări?
asemănătoare Căii Lactee, denumită, după - Cum poate fi apreciat numărul de stele dintr-o
constelația în care este amplasată, Andromeda. galaxie?
Aceasta are un număr de stele aproape egal cu - Ce diferențe pot exista între cele 100 000 de
cel din galaxia noastră și cu proporții planete asemănătoare Terrei?
asemănătoare pentru fiecare tip de stea. - Poate exista o planetă identică?
Știind că în galaxia noastră există aproximativ
150 000 de sisteme planetare asemănătoare
Sistemului Solar, dintre care 100 000 sunt în
jurul unor stele de mărimea Soarelui, precizați
ce posibilitate există de a întâlni o planetă
asemănătoare Pământului?
Investigând această galaxie, nava cosmică a
ajuns la următoarea cifră: 98 000 de planete
asemănătoare Pământului.
Ajungând la marginea Căii Lactee, nava cosmică Precizați dacă posibilitatea realizării unor
a fotografiat și înregistrat un număr de galaxii legături directe între civilizații tehnologice
mult mai mare decât stelele vizibile. Acest lucru (asemănătoare celei situate pe Pământ) este mai
arată că galaxiile, asemănătoare celor din mare sau mai mică în raport cu trecerea
19
imaginea alăturată, sunt o prezență generală în timpului?
Univers. Analizând 100 de galaxii, aparatura
navei a observat că în interiorul acestora există
tipuri asemănătoare de stele, iar în cazul unor
dimensiuni asemănătoare între ele, galaxiile au
număr comparabil de stele. Cea mai importantă
descoperire a reprezentat-o însă constatarea că
toate aceste galaxii vizibile se pot înscrie într-o
sferă de foarte mari dimensiuni.
Corelând aceste informații noi cu teorii mai
vechi elaborate de astrofizicieni pe Pământ, se
poate spune că Universul actual, care poate fi
considerat o sferă foarte mare, se află în creștere.
Prezentați colegilor voștri opiniile și rezultatele la care ați ajuns. Ascultați și părerile lor. Discutați
aceste opinii și încercați să formulați, pentru fiecare activitate, sub îndrumarea profesorului
vostru, rezultatul pe care îl considerați cel mai potrivit.
20
RECAPITULARE ȘI EVALUARE (m5)
Competențe prevalente: 1.1., …..4.3.
RECAPITULARE
 Universul reprezintă totalitatea corpurilor cosmice cunoscute în acest moment (stele, galaxii,
planete, sateliți ai acestora, comete, praf cosmic etc.), precum și spațiul considerat foarte
întins, nesfârșit, pe care îl ocupă.
 Universul este cercetat și cunoscut în mod direct, prin observare (cu ajutorul unor mijloace
optice) sau indirect, pe baza unor informații provenite din spațiul cosmic, captate, prelucrate
și interpretate.
 Stelele asemănătoare Soarelui au, de obicei, sisteme planetare.
 Sistemul Solar, din care face parte și planeta noastră, Terra, este format din Soare, opt
planete, sateliți ai unor planete, comete, asteroizi, praf cosmic.
 Terra (Pământul) este o planetă de mărime mijlocie, solidă la exterior, cu o formă aproape
sferică.
 Planetele și sateliții planetelor se rotesc atât în jurul unor axe proprii, cât și în jurul Soarelui.
EVALUARE (T1 pentru M1)
I. Pe baza celor învățate în clasele III–IV și a celor învățate până acum, răspundeți la următoarele
întrebări, identificând răspunsul corect:
1. Bolta cerească se rotește în mod aparent, pe timpul nopții, față de un punct fix care este:
a. Luna b. Soarele c. Steaua Polară d. Pământul
2. Mișcarea bolții cerești observată de pe Pământ este rezultatul:

a. mișcării de rotație a Terrei; b. mișcării sale de revoluție;
c. deplasării Terrei în Univers; d. mișcării reale a bolții cerești.
3. Pe bolta cerească, planetele față de stele:

a. își păstrează poziția; b. își schimbă poziția;
c. devin mai luminoase; d. se micșorează.
4. Constelațiile sunt grupuri de corpuri cosmice:

a. aflate la mică distanță între ele; b. apropiate doar în mod aparent;
c. care s-au format în același timp; d. asociate sub forma galaxiilor.
5. Se aseamănă între ele, după mărime, planetele:

a. Marte și Terra; b. Terra și Venus;
c. Venus și Mercur; d. Marte și Venus.
Punctaj I. 5 x 5 p. = 25 p.
II. Completați, pe o pagină separată, propozițiile de mai jos, cu termenii corespunzători, dintre:
galaxii, Steaua Polară, mișcarea de rotație, Universul.
Punctul fix situat pe bolta cerească, în jurul căruia se rotește aparent aceasta, este…………… .
În realitate, această rotire este rezultatul unei mișcări a planetei noastre denumită ……………, care
are loc în decurs de o zi.
Corpurile cosmice se grupează în asocieri mai mari, denumite ……….., care formează, împreună cu
spațiul în care sunt situate ……………… Acesta este foarte întins, infinit.
Punctaj II. 4 x 5 p. = 20 p.
III. Realizați un text în care să prezentați, pe scurt, Sistemul Solar, utilizând următorii termeni:
planetă (planete), cometă (comete), Soare, Jupiter, sateliți, lumină, stea, Pământ, galaxie, Lună.
21
Termenii pot fi folosiți, dacă este posibil, o singură dată.
Urmăriți exemplele de mai jos și construiți, independent, un alt exemplu.
Exemplul 1.
Sistemul Solar este format dintr-o stea cu lumină proprie, Soarele, situată în centrul său, în jurul
căreia se rotesc planetele și alte corpuri cosmice, cum ar fi cometele. Sistemul Solar face parte
dintr-o aglomerare mai mare de corpuri cosmice, denumită galaxie. Planetele mari, cum ar fi
Jupiter, au mai mulți sateliți. Luna este satelitul planetei noastre, Pământul.
Exemplul 2.
Luna este satelitul Pământului. Cea mai mare planetă dintre cele opt ale sistemului nostru solar este
Jupiter. Planetele se rotesc în jurul Soarelui, care este o stea, adică un corp cosmic cu lumină
proprie. În Sistemul Solar, care face parte dintr-o galaxie, există și alte corpuri cosmice, cum ar fi
cometele.
Punctaj III. 10 x 2 p. = 20 p.
IV. Identificați răspunsul corect pentru următoarele întrebări, încercuind litera corespunzătoare
acestuia.
1. Luna se observă mai mare decât Marte, deoarece:

a. Luna este mai mare decât Marte;
b. Luna este mai departe decât Marte;
c. Luna este mai aproape decât Marte;
d. Luna se luminează mai puternic.
2. Aveți în vedere următoarele corpuri cosmice: Soare, Lună, Marte, Jupiter, Terra. Ordinea
crescătoare a mărimii lor este:
a. Luna, Marte, Terra, Jupiter, Soare;
b. Marte, Luna, Terra, Soare, Jupiter;
c. Marte, Terra, Luna, Jupiter, Soare;
d. Terra, Luna, Marte, Jupiter, Soare.
3. Cele mai importante asemănări (după mărime) sunt între:

a. Marte și Lună; b. Lună și Terra; c. Marte și Terra; d. Jupiter și Marte.
4. Soarele, Luna și Terra, precum și alte planete din Sistemul Solar (Jupiter, Marte etc.) seamănă
între ele prin:
a. mărime; b. formă; c. poziție; d. luminozitate.
5. Galaxia, asemănător corpurilor cosmice care o formează, are o mișcare de rotație față de un punct
situat:
a. la marginea exterioară; b. în altă galaxie;
c. în afara galaxiei; d. în centru.
Punctaj IV. 5 x 5 p. = 25 p.
Total (I, II, III, IV) = 90 p.

Din oficiu = 10 p.
TOTAL TEST = 100 p.
Unitatea de învățare (2): Terra – o planetă în mișcare (M2)

Unitatea elementară („Lecție”): Globul geografic și harta. Coordonate geografice (m6)
22
Finalități:
a) Competențe prevalente: 1.1., 2.1., 2.2., 2.3., alte competențe: 1.2., 3.1., 3.3., 4.1., 4.2.

- identificarea unor elemente referitoare la glob și planiglob
- precizarea unor elemente ale construirii liniilor imaginare
- identificarea liniilor geografice principale
- orientarea cu ajutorul liniilor geografice, Ecuator și primul meridian
Elemente anterioare ale instruirii (conținuturi și abilități)

- caracteristicile corpurilor sferice
- caracteristicile cercului

c) expunere, demonstrație, explicație, conversație, dictare, utilizarea resurselor de informare;
d) imagini, scheme, manual, site-uri internet, glob, hărți, planiglob fizic

 Orientarea pe glob se realizează cu ajutorul punctelor cardinale.
 Pe glob se pot trasa mai multe linii imaginare: meridiane și paralele.
 Suprafața Terrei poate fi împărțită în două emisfere față de Ecuator și două emisfere față de
primul meridian.
 Latitudinea și longitudinea formează coordonatele geografice.
 Harta redă micșorat, selectiv și convențional, elemente din realitate.
 Linii imaginare principale și puncte:

a) paralele: Ecuatorul, Tropicul de Nord (sau Tropicul Racului), Tropicul de Sud (sau Tropicul
Capricornului), Cercul Polar de Nord (Arctic) și Cercul Polar de Sud (Antarctic);
b) meridiane: primul meridian (Greenwich), meridianul opus;
c) puncte: Polul Nord, Polul Sud.
 În raport cu principalele linii, Ecuator și primul meridian, există:
- față de Ecuator, emisfera nordică și emisfera sudică;
- față de Primul Meridian, emisfera estică și emisfera vestică.
 Totodată:
- depărtarea față de Ecuator spre nord și spre sud reprezintă latitudinea;
- depărtarea față de primul meridian, spre vest și spre est, reprezintă longitudinea.
 Globul terestru (geografic) este cel mai Prezentarea unui glob cu toate elementele
simplu și mai intuitiv mod de reprezentare a planetei
Pământului ca întreg.
 Acesta redă: forma sferică a Pământului, Demonstrarea pe glob

înclinarea axei, liniile și punctele geografice
23
principale.
 Pe globul fizic sunt reprezentate elemente Analiza unui glob fizic
naturale (continente, oceane, forme majore de
relief).
 Pe globul politic sunt reprezentate statele (cu Analiza unui glob politic
granițele acestora).
 Planiglobul, după cum arată și numele Prezentarea în paralel glob–planiglob
acestuia, redă în plan elementele globului Analiza comparativă a elementelor comune
geografic.
 Hărțile redau suprafețe mai mici ale Prezentarea unor hărți diferite
Pământului, cuprinse ca întindere între Analiză comparativă
planiglob (cea mai mare suprafață) și o Identificarea elementelor comune
localitate.
 Cea mai amănunțită hartă este harta Prezentarea și analiza unei hărți topografice
topografică (care are frecvent scara
1:25.000).
 Există și reprezentări ale unor suprafețe și mai Prezentarea unui plan (1:10 000)
mici, care se numesc planuri.
 Hărțile pot fi generale sau ale diferitelor Analiza unor hărți diferite
elemente și fenomene reprezentate (relief,
vegetație, localități etc.).
 Hărțile turistice ajută parcurgerea unor Analiza unei hărți turistice
trasee în regiuni de interes turistic, cuprinzând
semne convenționale destinate acestui scop.

 Rezolvarea sarcinilor din caietul elevului
Aplicații/Întrebări
 Comparați un planiglob cu un glob și identificați asemănările și deosebirile principale

referitoare la: puncte și linii, contururile și aspectul continentelor, mărimea unor suprafețe.
 Ce element al globului nu există pe planiglob?
 Cum poate fi stabilită scara de proporție a planiglobului?
 Analizați o hartă pe care o aveți în apropiere: precizați componentele sale și menționați ce
reprezintă fiecare.
 Explicați de ce credeți că lungimea Ecuatorului (40 075 km) este mai mare decât lungimea
unui cerc meridian (40 008 km)?
 Ce diferență există în realitate (nu pe o hartă) între linia Ecuatorului trasată pe ocean și pe
continent?
24
 Cele două tropice și cele două cercuri polare nu au o poziție întâmplătoare, rezultând din
traiectoria razelor Soarelui în momente ale mișcării de revoluție a Pământului.
 Transpunerea suprafeței sferice a globului pe o suprafață plană (planiglob) se realizează cu
anumite modificări (deformări) ale unor elemente geometrice (linii, suprafețe, dimensiuni,
unghiuri).
Planiglobul este harta care redă cea mai mare întindere: întreaga suprafață a planetei.

- Identificați un site care să cuprindă informații referitoare la hărți.

- compararea distanțelor pe planeta noastră (între 0 m și 40 000 km), utilizând unități de măsură și
operații matematice

 Discutarea unor imagini diferite ale Terrei din Oferă un model de descriere (luminozitate,
spațiul cosmic culoare, dimensiuni etc.)
 Analiza comparativă a unei imagini din Se oferă criterii de analiză comparativă
spațiul cosmic și a unui planiglob
 Analiza comparativă a unui glob și a unui Precizează criteriile de analiză
planiglob
 Observare comparativă: glob, planiglob, hartă Conduce o activitate exploratorie. Dictează
constatările
 Analiza liniilor imaginare trasate pe un glob Explicație: trasarea Ecuatorului, a altor paralele
și a meridianelor
 Stabilirea posibilității utilizării unor Descriere: puncte (polii), cercuri (paralele și
coordonate fixe pe glob meridiane)
 Identificarea Ecuatorului și a primului Explicație: depărtarea față de Ecuator și primul
meridian. Latitudinea, longitudinea, meridian
emisferele
 Redarea înțelesului unor definiții Verifică exprimările elevilor
 Notarea ideilor principale Dictează ideile principale

Analizați distanțele și mărimile acestora, redate în tabelul de mai jos.
Nr. Distanțe Mărimi Ordinul succesiv

(mărimi aproximative) (km) de micșorare
1 Lungimea Ecuatorului 40 000 –
2 Distanța între poli, pe un meridian 20 000 2 ori
3 Lungimea unui continent întins 10 000
4 Distanța dintre marginile Europei 5 000
5 Distanța dintre orașele București și Atena 500
6 Distanța în cadrul regiunii sau a județului 50
7 Distanțe în orizontul local 5
25
a) Completați tabelul, calculând de câte ori se micșorează fiecare lungime față de cea
anterioară, după exemplul dat.
b) De câte ori s-a micșorat lungimea între Ecuator și cea mai mică distanță?
26
Unitatea elementară („Lecție”): Mișcările Pământului (m7)
Finalități:
a) Competențe prevalente: 1.2., 3.1., 3.2., alte competențe: 3.3., 4.1., 4.2.

- identificarea unor elemente referitoare la mișcările corpurilor sferice
- precizarea elementelor mișcării de rotație
- precizarea momentelor mișcării de revoluție (după un model)
Elemente anterioare ale instruirii (conținuturi și abilități):

- mișcările corpurilor cosmice
- atracția corpurilor
- mișcarea reală și mișcarea aparentă

e) expunere, demonstrație, explicație, conversație, dictare, utilizarea resurselor de informare;
f) imagini, scheme, manual, site-uri internet

 Mișcarea de rotație a Pământului este mișcarea acestuia în jurul axei sale.
 Aceasta are loc de la vest la est, privind Pământul deasupra primului meridian.
 Această mișcare creează impresia deplasării Soarelui pe bolta cerească de la est (răsărit) la
vest (apus).
 O mișcare completă se produce într-o zi (24 ore).
 Și alte corpuri cosmice din Sistemul Solar (Soare, planetele și sateliții acestora) se rotesc în
jurul axelor proprii.
 Stelele au o mișcare de rotație proprie.
 Soarele, deși este un corp cosmic mare, se rotește în jurul propriei axe.
 Mișcarea de revoluție este mișcarea pe care Pământul o realizează în jurul Soarelui. Are loc
într-un an (aproximativ 365 de zile).
 Traiectoria Pământului este aceea a unui cerc puțin alungit.
 Acest traseu al Pământului în jurul Soarelui se numește orbită.
 Există patru momente importante ale mișcării de revoluție: echinocțiul de primăvară,
solstițiul de vară, echinocțiul de toamnă și solstițiul de iarnă.
 Consecințele mișcării de revoluție sunt iluminarea inegală a planetei în cursul unui an și
formarea anotimpurilor.
27
 Mișcarea de rotație Rotația unui obiect sferic
 Rotirea corpurilor (sferice) este o Imagini de corpuri din cosmos care au forme
caracteristică a corpurilor cu aceeași formă. sferice și rezultă că se rotesc
 Mișcarea reală și mișcarea aparentă Analiza celor două mișcări: observatorul este fix
(obiectul exterior se rotește), observatorul se
rotește (pe suprafața Pământului) și obiectul
exterior este fix (se poate utiliza un glob și o
lanternă)
 Rotirea Lunii în jurul Pământului Întrebare: De ce Luna arată spre Pământ o
singură parte?
 Mișcarea de revoluție este caracteristică Analiza Sistemului Solar cu planetele pe orbite
tuturor planetelor.
 Există patru momente principale ale mișcării Analiza unei scheme cu momentele mișcării de
de revoluție. revoluție (pag. 23 din manual)

 Identificarea și denumirea celor patru momente principale ale mișcării de revoluție,
precizând data și numele fiecărui moment
 Enumerarea acestor momente în ordinea unui an, apoi în ordinea unui an școlar
 Din ce cauză aceste momente au efecte diferite asupra lungimii zilelor în cele două
emisfere?
Aplicații (pentru elevi)
(1) Aveți în vedere datele de mai jos.
Planeta Neptun Uranus Saturn Jupiter Marte Terra Venus Mercur

Mișcarea de rotație 0,8 0,8 0,4 0,4 1 1 10 3,6
(în zile, valori rotunjite)
- Cum se poate explica durata mai mare de rotație în jurul propriei axe a planetelor Venus și
Mercur?
- Ce observați la celelalte planete? Ce se poate presupune?
(2) Urmăriți tabelul de mai jos.
Durata Planetele (în ordinea depărtării de Soare)

mișcării Mercur Venus Terra Marte Jupiter Saturn Uranus Neptun
Ani 0,2 0,6 1,0 1,9 12 29 28 164
 Se observă că această durată are legătură cu distanța la care este situată fiecare planetă față
de Soare.
 Durata mișcării de revoluție (exprimată în ani) crește de la planetele apropiate de Soare la
cele mai îndepărtate.
28
(3) Completați tabelul de mai jos și notați, pentru emisfera nordică, folosind imaginea mișcării de
revoluție, cerințele solicitate.
Momentul mișcării Data Lungimea comparativă a momentelor unei zile

de revoluție (24 ore): zi și noapte
Echinocțiul de primăvară
Solstițiul de vară
Echinocțiul de toamnă
Solstițiul de iarnă
 Marte și Terra sunt asemănătoare sub două aspecte importante: au aceeași mișcare de rotație
(de o zi) și aceeași înclinare a axei.
 Iluminarea zilnică a celor două planete și iluminarea din cursul unui an sunt asemănătoare.
 Marte și Terra diferă însă prin mărime și durata mișcării de revoluție.

- Identificați un site care să cuprindă informații referitoare la mișcările Pământului.
- Revista Terra magazin cu imagini ale Sistemului Solar.

- atracția între corpuri cosmice

 Discutarea unor imagini ale mișcării de rotație Prezintă imagini cu succesiunea zi–noapte
 Notarea ideilor Sintetizează ideile principale
 Analizează imagini cu trecerea liniei de Comentează imaginile
demarcație între zi și noapte
 Analizează mișcarea reală și aparentă Explică cele două percepții
 Analizează mișcarea Lunii Arată cum este posibilă imaginea Lunii
 Analizează și descrie momentele mișcării de Profesorul explică fiecare moment
revoluție (după schema acestora)
 Analizează și notează în caiet momentele Profesorul supraveghează notarea corectă și
mișcării de revoluție și ceea ce mai este intervine cu precizări
solicitat
 Realizează aplicațiile din manual (acestea sunt Supraveghează corectitudinea răspunsurilor
notate în caiet)
 Identificarea și notarea altor constatări Explicații suplimentare
referitoare la mișcările Terrei
 Notarea unor idei principale (5–7) referitoare Profesorul sugerează ideile principale (eventual
la mișcările Terrei le dictează)
 Rezolvarea unor întrebări și exerciții (din Supravegherea activității
manual și din caietul elevului)
29
 Realizați o listă de corpuri cosmice sferice din Univers.
 Prezentați oral câteva elemente despre mișcările corpurilor cosmice (stele, planete, sateliți).
 Realizați un text explicativ referitor la mișcarea de revoluție, cu ajutorul unor cuvinte
cunoscute.
 Discutarea, sub coordonarea profesorului, a unor probleme cum ar fi:
- De ce ziua are 24 de ore (și nu 12 ore sau 36 de ore)?
- De unde știm că stelele se rotesc?
- Pe baza căror criterii (caracteristici) pot fi descrise și clasificate mișcările corpurilor
cosmice?
 Test secvențial minim (4 itemi cu alegere multiplă etc.) pentru 4 – 5’.
30
Unitatea elementară („Lecție”): Consecințele mișcărilor Pământului (m8)
Finalități:
a) Competențe prevalente: 1.2., 3.1., 3.2., 3.3., alte competențe: 4.1., 4.2., 4.3.

- identificarea unor elemente referitoare la consecințele mișcărilor Pământului
- precizarea unor constatări referitoare la mișcarea Terrei în Sistemul Solar
- identificarea unor modificări vizibile la suprafața pământului, ca efect al mișcărilor sale
- utilizarea terminologiei în contexte noi

- mișcările Pământului
- poziția planetei în Sistemul Solar și consecințele poziției asupra mișcării de revoluție
- explicarea semnificației principalilor termeni învățați anterior

g) expunere, demonstrație, explicație, conversație, dictare, utilizarea resurselor de informare;
h) imagini, scheme, manual, site-uri internet, tabele (pag. 25 din manual)

 Mișcarea de rotație, mișcarea de revoluție, precum și alte caracteristici ale planetei
determină:
- posibilitatea de orientare pe glob;
- formarea unor zone de căldură (termice);
- succesiunea anuală și zilnică a unor fenomene;
- utilizarea unor repere de timp.
 Aceste elemente, precum și alți factori care rezultă din caracteristicile planetei (distanță
Soare–Pământ, mărimea Pământului, existența Lunii ca satelit al Pământului, vechimea
Sistemului Solar) au favorizat apariția și evoluția vieții pe planeta noastră.
 Consecința principală a mișcării de rotație o O imagine dinamică permite analiza succesiunii
reprezintă succesiunea momentelor unei zile z /noapte, linia de iluminare (noapte–zi) și
(24 de ore). simultaneitatea unor zile pe glob
 Pe baza momentelor principale (răsărit și Analiza schemei mersului aparent al Soarelui
apus), pot fi stabilite punctele cardinale est și
vest.
 Indirect, pe baza poziției Soarelui la ora 12.00 Stabilirea punctului cardinal sud la ora 12.00.
poate fi stabilit punctul cardinal sud.
31
 Mișcarea de rotație, împreună cu forma Analiza unor imagini care arată abaterea
Pământului, determină abaterea corpurilor corpurilor (un obiect lăsat să cadă din turn,
care se deplasează în lungul meridianelor pe schema abaterii vânturilor)
suprafața sferică a planetei; de asemenea, se
abat și corpurile care cad vertical de la
înălțimi mai mari.
 Rotația și forma planetei determină turtirea O secțiune cu atmosfera puțin turtită
atmosferei.
 Forma și rotația planetei determină iluminarea Un glob și o lanternă: urmărirea mărimii
inegală, de la Ecuator la poli, a suprafeței cercului luminos
terestre în cursul unei zilei.
 Datorită mișcării de rotație și a formei sferice, Un planiglob cu fuse orare (este mai greu de
pot fi delimitate pe glob suprafețe care au explicat, la acest nivel, de ce este așa)
aceeași oră (denumite fuse orare).
 Mișcarea de revoluție și înclinarea axei Descrierea succesiunii anotimpurilor; analiza
determină formarea zonelor de căldură și unui cerc pe care sunt redate zonele termice
formarea anotimpurilor.
 În cursul mișcării de revoluție (365 de zile și Descrierea celor patru momente; utilizarea unui
6 ore) există patru momente importante (două algoritm de prezentare a fiecărui moment și
echinocții și două solstiții). anotimp
 Pe baza celor două mișcări se pot stabili două Discutarea reperelor naturale; sintetizarea ideilor
repere naturale de măsurare a timpului: o zi principale
(24 de ore) și un an. Acestea stau la baza
oricărui calendar.
Activități de învățare bazate pe explorarea suporturilor scrise
Urmăriți tabelul de mai jos.
Consecințe ale mișcărilor Mișcarea Forma Înclinarea Mișcarea

și caracteristicilor Terrei de rotație Pământului axei de revoluție
Succesiunea momentelor zilei x x - -
Stabilirea unor puncte cardinale x x x -
Iluminarea inegală pe glob x x x x
Lungimea unei zile (24 ore) x - - -
Momente (solstiții și echinocții) - - x x
Anotimpuri - - x x
Lungimea unui an - - - x
Unitățile cronologice de timp x - - x
Zonele de căldură - x x x
În acest tabel sunt menționate consecințele principale ale mișcărilor Pământului. Aceste
consecințe, deși sunt rezultatul principal al mișcărilor Pământului, sunt influențate și de alte
proprietăți ale planetei (forma sferică și înclinarea axei).
Fenomenele între care există o legătură sunt marcate în tabel cu x, iar celelalte sunt marcate cu - .
 Analizați tabelul și explicați, pe scurt, fiecare legătură dintre o consecință și cauzele sale.
32
Aplicații
Urmăriți tabelul de mai jos. Acesta cuprinde mai multe poziții în latitudine și lungimea părții
iluminate (în ore) dintr-o zi (24 de ore).
Poziție în latitudine 21 iunie 22 decembrie

Polul Nord 24 ore 0 ore
Latitudinea țării noastre 16 ore 8 ore
Ecuator 12 ore 12 ore
Latitudinea opusă țării noastre 8 ore 16 ore
Polul Sud 0 ore 24 ore
(1) Precizați pozițiile pe glob cu iluminare egală (de 12 ore) și cele cu diferențe mari între cele
două solstiții.
(2) Cu cât se modifică zilnic timpul de iluminare (exprimat în minute) la latitudinea țării
noastre, presupunând că între cele două solstiții este un interval de 180 de zile.
(3) Când se egalizează lungimea momentelor zilei (zi/noapte) la latitudinea țării noastre și la
latitudinea opusă din Emisfera Sudică.
 Planeta noastră are, în afara acestor două mișcări principale, și alte mișcări pe care le
efectuează în deplasarea sa în spațiul cosmic. Astfel, Soarele și sistemul său solar se
deplasează spre steaua Vega. Din această cauză, mișcările de revoluție ale planetelor în jurul
Soarelui au traiectorii mai complicate decât cele sub forma unui cerc.
 Cele patru momente principale ale mișcării de revoluție se modifică de la un an la altul,
ajungând în aceeași poziție după 26 000 de ani.

- Identificați un site care să cuprindă informații referitoare la Sistemul Solar.
- Revista Terra magazin cu imagini ale Sistemului Solar.

 Analiza raportului dintre mărimea unei suprafețe și radiația (căldura) primită
 Analiza unghiului de incidență al radiației solare

 Împărțirea unui cerc în 24 sectoare egale Prezintă un cerc împărțit în 24 sectoare (eventual
și 12 sau 36)
 Analiza unui desen cu momentele zilei Supravegherea demersului de identificare a
(răsărit, miezul zilei, apus) punctelor cardinale est, vest și sud
 Precizarea termenilor noi Se definesc și se explică termenii
 Analiza exemplelor de abatere a corpurilor pe Profesorul sugerează demersul (Cum se
baza unei scheme deplasează? Pe ce direcții este abaterea etc.)
 Analiza atmosferei puțin turtite Dialog: De ce este mai turtită atmosfera decât
Pământul etc.
 Analiza unor imagini cu iluminarea planetei la Întrebări pentru elevi: Cum este înclinată axa
solstiții și echinocții Pământului la cele patru momente? Ce
consecințe rezultă din înclinarea axei? etc.
33
 Descrierea anotimpurilor din emisfera nordică Profesorul sugerează un algoritm de descriere
 Identificarea unor repere naturale de împărțire Prezentarea unui calendar cu aceste repere (o zi,
a timpului (o zi, un an) un an)
 Identificarea și notarea ideilor principale Sprijinul profesorului doar în momentele
necesare
 Realizarea sarcinilor din manual și din caietul Supravegherea și, eventual, construirea unor
elevului sarcini similare

1. Devierea corpurilor este determinată de direcția de rotație a planetei.
- Ce s-ar întâmpla în cazul unei rotații inverse, de la est la vest?
- Din ce cauză turtirea atmosferei este mai mare decât a planetei?
2. Există planete sau sateliți ai acestora care nu au mișcare de rotație?
3. Luna arată o singură față (parte) spre Pământ (denumită partea vizibilă a Lunii). Din ce cauză
are loc acest fenomen?
34
Unitatea elementară („Lecție”): Orientarea în spațiul terestru (elemente naturale și
instrumente clasice și moderne) (m9)
Finalități:
a) Competențe prevalente: 1.2., 2.1., 3.2., 2.3., alte competențe: 3.1., 3.3., 4.3.

- identificarea unor mijloace naturale de orientare
- orientarea cu ajutorul unor repere
- orientarea cu ajutorul unor instrumente
- utilizarea hărților
- orientarea cu ajutorul Stelei Polare și a mișcării de rotație

- modalități de orientare empirică
- orientarea în orizontul local

i) expunere, demonstrație, explicație, conversație, dictare, utilizarea resurselor de informare;
j) imagini, scheme, manual (pag. 26–27), site-uri internet, busolă, liniile imaginare trasate pe glob etc.

 Orientarea în orizontul local se poate realiza pe baza mișcării aparente a Soarelui, a Stelei
Polare, cu ajutorul unor repere fixe utilizate direct și prin comparație, precum și cu ajutorul
busolei și GPS.
 Orientarea pe glob se poate realiza cu ajutorul instrumentelor de navigație maritimă și
aeriană, a coordonatelor geografice (longitudine și latitudine) și a liniilor imaginare trasate
pe glob (meridiane și paralele).
 Orientarea pe hartă este posibilă cu ajutorul elementelor de reper ale hărții și al
elementelor majore reprezentate prin pozițiile lor relative.
 Orientarea duce la stabilirea poziției unui obiect, corp sau întindere; aceasta se realizează
prin poziția relativă sau absolută.
Tipuri de orientare Repere de orientare

a) Pe baza unor elemente naturale - în raport cu anumite elemente fixe (râuri, munți, țărmuri, lacuri, mări,
(orientare empirică) movile, localități etc.)
- în raport cu deplasarea aparentă a Soarelui
- în raport cu alte corpuri cosmice: Luna, Steaua Polară
b) Pe baza unor elemente - punctele și direcțiile cardinale
naturale utilizate ca repere - suprafețe (emisferele)
convenționale - puncte și linii pe glob (poli, Ecuator, tropice etc.)
- coordonate geografice pentru puncte și suprafețe
c) Cu ajutorul unor instrumente - busolă, instrumente pentru navigația maritimă și aeriană, GPS, radar
create de om
d) Cu ajutorul hărților - elemente de orientare, contururi, distanțe; produse cartografice, GIS
35
Activități de învățare
 Orientarea în spațiul terestru este o activitate a Exemple din orizontul local cu diferite elemente:
oamenilor care permite: școala, cartierul, străzile etc.
- înțelegerea modului de poziționare a Un exemplu narativ despre o situație în care este
diferitelor elemente naturale sau elemente necesară orientarea: într-o excursie, într-un alt
construite de om pe o anumită oraș etc.
întindere/spațiu; Analiza unei hărți cu posibilitățile de orientare
- deplasarea de la un loc la altul; pe baza elementelor acesteia
- reprezentarea cartografică a elementelor
din realitate în raport cu anumite repere fixe.
 Există elemente naturale de orientare (după Imagini (reluate): Steaua Polară, momentele zilei
stele, după răsăritul Soarelui și altele), diferite etc.
instrumente folosite de-a lungul timpului,
precum și modalități moderne, actuale.
 Anumite elemente naturale sunt utilizate Schița rozei vânturilor
totodată ca repere convenționale de orientare, Analiza unui glob sau a unui planiglob pe care
astfel: se pot identifica elementele de orientare: puncte,
- în mod direct, direcțiile și punctele linii
cardinale;
- în mod indirect, prin puncte (Polul Nord și
Polul Sud), linii (Ecuator, cercurile polare,
tropicele, alte paralele, primul meridian, alte
meridiane).
 Dintre elementele construite de om, Imagini ale diferitelor instrumente: busolă, radar
menționăm busola, sextantul (un instrument etc.
folosit în perioada descoperirilor geografice), Explicarea modului de funcționare a busolei
radarul, sateliții artificiali (îndeosebi cei cu o
poziție aparent fixă) și GPS.
 În ultimii ani s-a dezvoltat foarte mult O imagine cu sistemul GPS
sistemul GPS (Global Positioning System),
care este un sistem global de localizare prin
satelit și unde radio; acesta utilizează o rețea
de sateliți care se rotesc în jurul Pământului,
fiind situați în puncte aparent fixe ale planetei.
 Un sistem complex de orientare îl reprezintă Exemple de hărți, identificarea reperelor de
harta. orientare; exerciții de relaționare reciprocă a
obiectelor marcate pe hartă
 Harta consemnează/fixează elementele Raportarea dintre o hartă și o imagine din
principale pe care le reprezintă în raport cu realitate pentru a fi identificată corelația dintre
cele din realitate. acestea
Aplicații
1. Precizați spre ce direcție cardinală sunt orientate cele patru laturi ale clasei voastre.
2. Menționați spre ce direcție față de clasa voastră se află: terenul de sport, cancelaria, intrarea
în școală, locuința.
3. Din locul în care vă aflați acum, precizați cum poate fi stabilit punctul cardinal sud.
36
 Popularea Oceaniei, care este o întindere foarte mare din Oceanul Pacific, presărată cu
insule mici, situate la mari distanțe, reprezintă o realitate dificil de explicat. Se pare că
deplasarea grupurilor de oameni de la o insulă la alta s-a putut realiza datorită unui sistem de
fixare pe suporturi de lemn a direcțiilor și distanțelor parcurse în diferite călătorii.
 Navigația aeriană nu utilizează între două puncte trasee sub forma unor linii drepte, ci linii
ușor curbate, care urmăresc forma reală, sferică, a suprafeței Pământului. Aceste linii
reprezintă totodată drumul cel mai scurt între două puncte. În realitate însă, traseele sunt mai
complicate, deoarece au fost definite, prin convenții aeriene internaționale, anumite culoare
de zbor, urmărite obligatoriu de avioane.

- Identificați un site care să cuprindă informații referitoare la hărți și la mijloace de orientare.
- Analizați mai multe hărți diferite.

- Explicarea principiilor de proiectare a GIS

 Analiza posibilităților de orientare cu ajutorul Îndrumă procesul de observare a schemei
Soarelui corespunzătoare sau a unor fotografii relevante
 Analiza posibilităților de orientare cu ajutorul Oferă imagini cu bolta cerească și poziția Stelei
Stelei Polare Polare
 Orientarea cu ajutorul busolei Precizează modul de funcționare a busolei și
identificarea punctelor cardinale și intercardinale
 Analiza unui glob sau a unui planiglob pe care Explică rolul fiecărei linii (Ecuator, paralele,
sunt trasate liniile imaginare (meridiane și meridiane, primul meridian) în orientare
paralele)
 Analiza unor hărți diferite Precizează modalitățile de identificare a
punctelor cardinale pe hartă
 Analiza repartiției pe hartă a unor elemente și Exemplifică modul în care se pot stabili pozițiile
pozițiile relative, reciproce, dintre acestea reciproce, folosind direcții cardinale și
intercardinale
 Analiza scării de proporție Explică forma sub care sunt redate scările de
proporție și precizează utilizarea acestora
 Analiza unor hărți la scară mare pentru Reia algoritmul de prezentare a poziției unui
identificarea pozițiilor relative obiect de pe hartă în raport cu altul
 Analiza unui glob, planiglob sau hartă pe care Explică modul în care poate fi stabilită
sunt figurate liniile imaginare latitudinea și longitudinea diferitelor puncte
(acest procedeu este dificil, deoarece sunt
necesare cunoștințe mai ample de geometrie)
37
Completați tabelul de mai jos și stabiliți corespondența dintre caracteristicile punctelor (1–5) cu
întinderile respective. Notați în tabel cu x fiecare corespondență corectă.
Arealul (suprafața) dintre două paralele Caracteristici

1 2 3 4 5
Polul Nord–Cercul Polar Arctic
Cercul Polar Arctic–Tropicul de Nord
Tropicul de Nord–Ecuator
Ecuator
Ecuator–Tropicul de Sud
Tropicul de Sud–Cercul Polar Antarctic
Cercul Polar Antarctic–Polul Sud
Caracteristici:
1 – ziua este egală cu noaptea (12 ore) în tot cursul anului;
2 – ziua continuă (6 luni) între cele două echinocții;
3 – zi mai lungă decât noaptea;
4 – noapte continuă (6 luni) între cele două echinocții;
5 – noaptea mai lungă decât ziua.
38
Aplicații practice (m10)
A. MĂSURAREA TIMPULUI (ZI, SĂPTĂMÂNĂ, LUNĂ, ANOTIMP, AN, CALENDAR)
(1) Urmăriți imaginile care redau, într-o formă simplificată, felul în care se modifică aspectul Lunii,
adică fazele Lunii (manual, pag. 28)
(2) Între două faze succesive ale Lunii există o diferență de aproximativ 7 și ¼ zile.
Precizați:
- intervalul aproximativ după care Luna revine la același aspect (lună nouă);
- ce diviziune de timp din calendar este apropiată de acest interval;
- ce diviziune de timp poate fi considerată ca egală cu intervalul mediu dintre două faze ale
Lunii.
(3) Urmăriți mișcarea de revoluție (pag. 23 din manual) și, pe baza acesteia, completați un tabel
asemănător celui de mai jos.
Intervalul de timp Anotimpul Durata (zile și ore)

21 martie–22 iunie
22 iunie–23 septembrie
23 septembrie–22 decembrie
22 decembrie–21 martie
Calculați durata medie a unui anotimp.
(4) Precizați durata unui an în zile și fracțiuni dintr-o zi.
(5) Notați, într-un tabel asemănător celui de mai jos, duratele de timp obținute.
1. Durata unui an
2. Durata unui anotimp
3. Durata unei luni
4. Durata unei săptămâni
5. Durata unei zile
6. Durata unei ore dintr-o zi
(7) Calculați, utilizând un calendar pe care îl aveți la dispoziție:
a) Câte zile au trecut de la începutul anului școlar?

b) Câte zile mai sunt până la 1 ianuarie?
c) Câte zile mai sunt până la vacanța de vară?
(8) Realizați un jurnal, începând de astăzi, pentru fiecare zi în care aveți oră de geografie,
completând un tabel asemănător celui de mai jos.
Data Aspectul vremii Ce carte ați citit în Un aspect important din

(apreciere generală) săptămâna anterioară activitatea voastră
39
B. ORIZONTUL LOCAL – ORIENTARE, MĂSURARE ȘI REPREZENTARE
Rezumat
 Orizontul local reprezintă un spațiu geografic situat în jurul localității de domiciliu, pe o
rază de maximum 20 km.
 Poate fi delimitat, în mod aproximativ, sub forma unui cerc sau a unui pătrat.
 Orizontul local cuprinde elemente de orientare și localizare, elemente naturale (relief,
hidrografie, vegetație) și elemente referitoare la populație, activitățile acesteia și localități.
 În cazul orașului București, orizontul local se suprapune limitei exterioare a acestuia.
 Orașele mari din țara noastră cuprind, pe lângă întinderea lor, și un spațiu înconjurător.
a) Orientarea și măsurarea distanțelor în orizontul local
Realizați următoarele activități:

 Stabiliți punctele cardinale față de punctul în care vă aflați.
 Orizontul local se poate înscrie în interiorul unei figuri geometrice, având:
- o rază de 20 km pentru un cerc cu centrul în locul în care vă situați;
- o latură de 40 km pentru un pătrat cu laturile situate la distanțe egale față de locul în care
vă situați.
Desenați, pe o pagină alăturată, aceste două figuri geometrice.
A B
20 km
O 40 km
O
C D
Explicație:
 Cele două suprafețe (cercul și pătratul) nu sunt egale ca întindere.

 Forma de cerc seamănă cu aspectul liniei orizontului, îndeosebi în regiunile de câmpie, unde
aceasta poate fi urmărită pe întreaga sa lungime.
 Forma de pătrat este mai ușor de obținut, delimitând această suprafață, pornind de la o hartă
pe care o avem la dispoziție.
40
b) Reprezentarea orizontului local
Urmăriți desenul de mai jos:
1 2 3 4 5 6 7 8
A
Desenul cuprinde 64 de pătrate mai mici; fiecare pătrat poate fi notat cu o combinație de o literă și o
cifră. De exemplu, A1… .H8. Presupunem că latura unui pătrat mic este de 1 km.
Considerăm un orizont local în care există următoarele elemente mai importante, pe care le
desenăm pe același model.
- o localitate de forma unui dreptunghi, care ocupă pătratele C4, C5, C6, D4, D5, D6, E4, E5, E6;
- un râu care curge de la vest la est, în lungul rândului B, între pătratele B1 și B8;
- o pădure care ocupă pătratele F1, F2, G1 și H1;
- o zonă industrială (economică) suprapusă pătratelor F5 și F6;
- drumurile principale care traversează localitatea au direcția N–S și E–V și se suprapun celor
două lini care împart pătratul în patru părți egale.
(1) Reprezentați fiecare dintre elementele menționate pe desenul de mai sus, alegând câte o culoare
sau un semn convențional pentru fiecare dintre acestea.
(2) Calculați, în km2:
- suprafața localității;
- suprafața zonei economice;
- suprafața pădurii;
- lungimea râului.
(3) Realizați un desen asemănător, reprezentând 4–5 elemente care se află în realitate în orizontul
vostru local. Construiți, dacă este necesar, noi semne convenționale.
Prezentați, la sfârșitul semestrului, desenul realizat.
41
C) CONSTRUIREA UNOR FORME SIMPLE DE REPREZENTARE GRAFICĂ ȘI
CARTOGRAFICĂ
Un elev a observat în fiecare lună, pe malul lacului, următorul număr de păsări.

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Numărul de păsări 3 3 6 8 12 20 20 18 10 6 3 3
Nr. de 20
păsări
15
10
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

(1) Notați pe graficul alăturat, prin coloane, numărul de păsări observat în fiecare lună, după
modelul dat.
(2) Ce se poate constata după analiza acestui grafic?
(3) Ce puteți presupune în legătură cu modificarea numărului de păsări înregistrate de-a lungul
unui an?
42
Unitatea de învățare (2): TERRA – O PLANETĂ ÎN MIȘCARE (M2)
RECAPITULARE ȘI EVALUARE (m11)
RECAPITULARE
Analizați și completați tabelul de mai jos:
Idei principale Explicare și detaliere

Globul geografic redă cel mai bine Pământul ca
întreg.
Imaginea plană a Terrei este planiglobul.
Pe glob pot fi trasate mai multe linii imaginare,
denumite meridiane și paralele.
Orientarea pe glob și în realitate se realizează în
raport cu punctele cardinale.
Poziția pe glob se definește cu ajutorul
coordonatelor geografice (latitudinea și
longitudinea).
Harta redă, micșorat (după o scară de proporție) și
selectiv, elemente care se află pe suprafața terestră.
Pe glob, cele mai importante linii și puncte sunt:
Ecuatorul, primul meridian (continuat cu
meridianul opus) și cei doi poli.
Pământul se rotește în jurul axei sale (mișcarea de
rotație) și în jurul Soarelui (mișcarea de revoluție).
Mișcarea de rotație, mișcarea de revoluție, forma
Pământului și înclinarea axei determină o serie de
caracteristici ale fenomenelor care au loc la
suprafața planetei noastre.
Anul și ziua – rezultat al celor două mișcări
principale – sunt diviziunile fixe, cele mai
importante, în măsurarea timpului.
EVALUARE (T2 pentru M2)
I. Identificați răspunsul corect pentru următoarele întrebări, încercuind litera corespunzătoare

acestuia.
(1) Luna, după ce își modifică aspectul iluminării suprafeței sale prin trecerea de la o fază la alta
(fazele Lunii), revine în aceeași poziție după un timp de aproximativ:
a) un an; b) un anotimp; c) o lună; d) o săptămână.
(2) Meridianele și paralelele unt:

a) linii reale; b) linii imaginare; c) linii egale între ele; d) coordonate geografice.
(3) Cel mai lung cerc care poate fi trasat pe un glob este:
a) primul meridian (și meridianul opus); b) Tropicul de Nord;
c) Ecuatorul; d) Tropicul de Sud.
(4) Lungimea unei zile (24 de ore) este rezultatul:

a) mișcării de revoluție; b) înclinării axei;
43
c) formei Pământului; d) mișcării de rotație.
(5) Cele mai mari detalii se întâlnesc în cazul:

a) hărții generale; b) hărții turistice;
c) hărții topografice; d) planiglobului.
5 x 4 p. = 20 p.
II. Completați spațiile libere din textul de mai sus cu acele cuvinte care sunt potrivite înțelesului
corect, dintre: vest, est, nord, sud, 12, 24, 1, Polul Nord, Polul Sud, Ecuatorul, Primul Meridian,
Tropicul de Nord, Cercul Polar de Nord.
Pământul se rotește în jurul axei sale de la ………….. spre ………. . Polul Sud poate fi stabilit cu
ajutorul Soarelui la ora …………. . Punctele de pe glob care au o poziție fixă sunt ………… și
………………………. .
5 x 4 p. = 20 p.
III. Realizați un text referitor la calendar, în care să utilizați, o singură dată, următorii termeni:
anotimp, zi, lună, săptămână, an bisect, fazele Lunii.
În acest text, precizați felul în care fiecare diviziune de timp face parte dintr-o unitate mai mare.
Se acordă 2 p. pentru coerența și corectitudinea textului.
6 x 3 p. = 18 p. + 2 p. = 20 p.
IV. Construiți un calendar care poate fi utilizat pe o planetă cu următoarele caracteristici:

 mișcarea de revoluție este de 320 de ori mai lungă/mare decât mișcarea de rotație;
 un satelit natural de dimensiuni mici se rotește în jurul planetei în 16 zile;
 mișcarea de revoluție are 4 momente principale (două echinocții și două solstiții), care
formează cele patru anotimpuri;
 axa planetei nu este înclinată.
6 x 3 p. = 18 p.
V. Stabiliți corespondența dintre fenomenele notate pe cele două coloane, astfel încât aceasta să fie
corectă (de exemplu, C3):
A. mișcarea de rotație 1. lungimea unui an

B. mișcarea de revoluție 2. trasarea cercurilor polare
C. înclinarea axei 3. lungimea unei zile
D. Polul Nord 4. punct fix pentru rotație
5. Pământul ca sferă
6. Ecuator
4 x 3 p. = 12 p.
Total (I, II, III, IV, V) = 90 p.

Din oficiu = 10 p.
TOTAL TEST = 100 p.
44

Unitati de Invatare A V-A Geografie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Unitati de Invatare A V-A Geografie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

Curriculum școlar aplicat: proiectarea anuală a unităților de învățare

(1) Planificarea anuală: forma „clasică” (2017)

Unitatea de învățare Competențe Conținuturi Nr. de Săptă- Evaluare

Vacanță intrasemestrială (23.XII.2017 – 14.I.2018)

1.1. Vulcanii și cutremurele

Unitatea de învățare C.S. Simbol Unități elementare de învățare Testare

Unitatea de învățare (1): Terra – o planetă a Universului (M1)

(1) Elemente de referință pentru proiectarea instruirii

b) Elemente ale competențelor: abilități, cunoștințe, atitudini (formulări minimale)

Resurse educaționale (metode, mijloace)

(2) Componente ale instruirii

Activități de învățare bazate pe explorarea suporturilor scrise (manual, caiet, texte)

Exerciții, întrebări și aplicații

(3) Recomandări pentru lectură și surse IT

(4) Elemente supradisciplinare

Activitatea elevului Activitatea profesorului

(2) Evaluare și autoevaluare

(1) Elemente de referință pentru proiectarea instruirii

b) Elemente ale competențelor: abilități, cunoștințe, atitudini (formulări minimale)

Resurse educaționale (metode, mijloace)

(2) Componente ale instruirii

Conținuturi esențiale: Rezumat (idei majore)

Activități de învățare bazate pe explorarea suporturilor scrise (manual, caiet, texte)

(3) Recomandări pentru lectură și surse IT

(4) Elemente supradisciplinare

 Planetele au anumite caracteristici (redate mai jos).

Planetele Distanța Masa (în Raza Perioada de Perioada de

Analizați tabelul de mai jos.

Planeta Număr de Mărimea Masa Durata mișcării

(2) Evaluare și autoevaluare

(1) Elemente de referință pentru proiectarea instruirii

b) Elemente ale competențelor: abilități, cunoștințe, atitudini (formulări minimale)

Resurse educaționale (metode, mijloace)

(2) Componente ale instruirii

Conținuturi esențiale: Rezumat (idei majore)

Activități de învățare bazate pe explorarea suporturilor scrise (manual, caiet, texte)

(2) Aveți în vedere tabelul de mai jos.

Denumirea Ordin de Ordinul de Interval de

(3) Recomandări pentru lectură și surse IT

(4) Elemente supradisciplinare

Activitatea elevului Activitatea profesorului

Succesiunea activităților poate fi realizată și în altă ordine.

(1) Elemente de referință pentru proiectarea instruirii

b) Elemente ale competențelor: abilități, cunoștințe, atitudini (formulări minimale)

Elemente anterioare ale instruirii (conținuturi și abilități)

(2) Componente ale instruirii

Sugestii pentru elevi:

Activități de învățare bazate pe explorarea suporturilor scrise (manual, caiet, texte)

(3) Recomandări pentru lectură și surse IT

(4) Elemente supradisciplinare

B. DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII INDEPENDENTE

Văzută de pe Pământ, Luna prezintă o singură  Ce elemente pot fi văzute pe partea

Unitatea de învățare (1): Terra – o planetă a Universului (M1)

Competențe prevalente: 1.1., …..4.3.

EVALUARE (T1 pentru M1)

2. Mișcarea bolții cerești observată de pe Pământ este rezultatul:

3. Pe bolta cerească, planetele față de stele:

4. Constelațiile sunt grupuri de corpuri cosmice:

5. Se aseamănă între ele, după mărime, planetele:

Urmăriți exemplele de mai jos și construiți, independent, un alt exemplu.

1. Luna se observă mai mare decât Marte, deoarece:

3. Cele mai importante asemănări (după mărime) sunt între: