DILEMA SOCIALA A BISERICII ORTODOXE ROMANE

Ambiguitatile prezentului

Dupa anul 1989, dupa caderea comunismului si in perioada de tranzitie, ziarele europene, in special cele franceze, dedica pagini intregi tentativelor de revenire in plan social ale Bisericilor Ortodoxe europene. Am putea spune ca Europa de Vest se temea de o expansiune a ortodoxiei, deoarece spre deosebire de catolicismul rigorist, mai mult administrativ decat religios, in ortodoxie regasim elemente de mistica, de ritual, care cuceresc omul contemporan. Astfel , renasterea ortodoxiei e vazuta ca o miza politica si sociala, Grecia fiind numita patria credintei, Rusia , biserica in capcana nationalista, Romania, un imperialism religios, Serbia, puterea extremista. Oamenii politici postdecembristi vor sustine apropierea de Biserica Ortodoxa, insa intelectualii romani nu privesc cu ochi buni acest lucru, denuntand prezenta excesiva a BOR in viata publica. Jurnalistii Le Point evidentiaza necesitatea dialogului real al BOR cu modernitatea, sugerand statutului roman mai mult pragmatism si mai putine sutane, iar BOR mai putin triumfalism si nationalism, mai multa discretie in viata publica si mai multa deschidere spre modernitate.

Dilemele trecutului

Problemele din prezent vor avea mereu o radacina in trecut . Organizarea de stat si bisericeasca ajunge tarziu in statele romane, abia in a doua jumatate a secolului XIV. Fiind niste state predominant rurale, astfel se explica lentoarea civilizarii, dar si datorita numeroaselor invazii barbare din acea perioada, conducatorii din acea perioada ducand mai mult un razboi de aparare contra expansiunii catolice si musulmane. Crestinismul format in aceasta perioada are caracter rural, anistoric si popular, fiind impregnat de un puternic spirit juridic. In Descriptio Moldaviae, domnitorul Dimitrie Cantemir dezvalui atributiile domnitorului cu privire la problemele externe ale Bisericii, mitropolitul si episcopii fiind insarcinati numai cu ducerea sufletelor spre cer. Momente de cotitura apar dupa 1859, dupa decizia de secularizare a averilor manastiresti, ce a produs un soc, perioada 1918-1930, din experiment democratic devine o radicalizare a intelighentei tinere, iar Legiunea Arhanghelului Mihail incearca sa creeze o Romanie purificata etnic, ortodoxist fundamentalista si progermana. In perioada manarhista, mai precis in timpul lui Carol al-II-lea, ortodoxismul nationalist si corporatist, un fel de fascism mistic, era servit drept solutie teologicopolitica autohtona la dilema social-politica care opunea individualismul capitalist liberal, colectivismului comunist, ambele sisteme materialist-ateiste, simetrice, versiune ideologica la care critice BOR au fost minime. Instaurarea regimului comunist duce la confruntari intre Biserica si stat, obiectivul PCR fiind aservirea neconditionata a BOR, realizat prin epurarea ierarhiei si clerului, prin persecutii si intemnitare, prin reprimarea monahismului. Aceste actiuni vor conduce la o captivitate intelectuala, la aceasta contribuind si o societate puternic articulata, in Romania, deoarece elitele interbelice fusesera

distruse, urbanizarea fortata contribuind si ea. Insa mentalul romanilor ramane tot unul de tip rural.

Socul 1989

Evolutia postdecembrista va scoate in evidenta practica sociala ortodoxa in cadrul unei societati traumatizate, care se indreapta cu pasi marunti spre reasumarea libertatilor de orice natura. Revolutia din 1989 prinde Biserica, cat si intelectualitatea pe picior gresit, fara o viziune clara asupra viitorului.

Reactii Oficiale

Biserica se va multumi cu o autonomie relativa, cu revendicarea titulaturii ambigue de institutie nationala. BOR va aborda o atitudine de neutralitate fata de lumea politica si o reactie vehementa fata de Biserica Greco-Catolica, cu care nici pana astazi nu si-a incheiat problemele. Se strang relatiile cu Patriarhia Ecumenica.

Reactii Teologice

O diagnoza a BOR poate fi citita in Vestitorul Ortodoxiei (1990-1994), periodicul Patriarhiei si publicat de pr.prof.dr Constantin Coman. In ceea ce priveste Occidentul, pozitia BOR este de a putea oferi sprijin spiritual, neavand insa ce primi din partea Apusului.

Reactii Intelectuale

Se reiau dezbaterile privind natura si specificul culturii in Romania, precum si directia istorica a Romaniei. Bisericii i se recomanda depasirea rupturilor intre capitalism, democratie si ortodoxie si sa descurajeze mentalitatile regresive, pentru a supravietui , Ortodxia ar trebui sa fie ceva mai toleranta.

Provocarile noii istorii si ale noii politici

In timp de Biserica Apuseana catehiza si moraliza pe europeni, Ortodoxismul rigorist isi invata numai elitele, ierarhii, in special monahii, masele luand parte doar, la un ritual celebrat in limbi arhaice, astfel ajungandu-se la concluzia ca Bizantul nu este sinonim cu Ortodoxia, asa cum o spune Daniel Barbu in 1989. Spre sfarsitul mileniului, societatea romaneasca se indreapta in mod cert spre calea integrarii europene, disociata nationalismul nostalgic si de utopia rurala. BOR I se recomanda sa renunte la politica si sa se apropie de societatea civila.