Universitatea din Pitesti Facultatea de Stiinte Economice Management, an II, grupa I

Proiect la Managementul Inovarii Medicina mileniului 3

Student: Andrei Ionut Alexandru Profesor coordonator: Tomescu Crenguta Ileana

Cuprins

Cap ! Medicina "ionica: adevaratul proiect mutant al medicinei postumane!!!!!!!!!# Cap $! %c&iul 'ionic!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!( Cap #! )entila de contact 'ionica, cu afisa* electronic!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!+ Cap (! Inima 'ionica!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!, "i'liografie!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! $

Cap ! Medicina "ionica: adevaratul proiect mutant al medicinei postumane

-in cola'orarea speciali.tilor /n medicin0 cu cei /n ci'ernetic0, ro'otic0 .i electronic0 s1a n0scut 'ionica 2 medicina mileniului al treilea! Medicina 'ionic0 presupune /m'inarea 3esuturilor vii cu elemente electronice! Astfel se pot /nf0ptui adev0rate miracole pentru oameni cu deficien3e fi4ice ma*ore: nev040tori, sur4i, amputa3i, parali4a3i, cardiaci! Inim0, mem're, organe sexuale, pancreas, oc&i, urec&e, toate acestea datorit0 medicinei 'ionice pot fi create organe artificiale! Principiul de 'a40 al te&nologiei 'ionice este simplu! C&iar .i pentru un mem'ru amputat, creierul continu0 s0 furni4e4e informa3ii! -e exemplu, voin3a de a lua un o'iect! Astfel se explic0 de ce persoanele amputate au sen4a3ia c0 /.i pot utili4a mem'rul amputat! Este dificil s0 cree4i un oc&i, deoarece oc&iul este un organ foarte complex! %c&iul percepe lumina prin miliarde de celule! Aceste celule transform0 impulsul luminos /n impulsuri nervoase .i sunt trimise la creier! 5n creier exist0 o 4on0 /n partea occipital0 care anali4ea40 aceste impulsuri 'ioelectrice, iar creierul reface imaginea pe 'a4a acestora! Practic, noi percepem imaginea clar datorit0 acestor centri nervo.i din creier! -ac0 este /ntrerupt0 calea printr1un accident de exemplu, pierdem cele ,$ miliarde de fi're nervoase ale nervului optic, fiecare av6nd rolul de a transmite c6te o informa3ie! -e aceea, este foarte dificl0 refacerea anatomic0 a tuturor acestor fi're nervoase, explic0 dr Mircea Cristian Moraru, oftalmolog la Clinica %culus!

Cap $! %c&iul 'ionic

Savantii 'ritanici au reali4at un dispo4itiv care ar putea reda vederea celor afectati de or'ire din cau4a inaintarii in varsta: ochiul bionic 1 o solutie care aduce un licar de lumina!
-esi pare desprins din filmele stiintifico1fantastice, este o com'inatie intre electronica si 'iologie care ar putea fi folosita pe scara larga peste cativa ani! Ochiul bionic presupune plasarea in spatele oc&iului uman a unei componente electronice care prelucrea4a imaginile venite de la o camera video incorporata in oc&elarii pe care tre'uie sa ii poarte persoana respectiva! Cipul din spatele oc&iului transforma imaginile respective in impulsuri pe care le transmite mai departe la creier, care le interpretea4a! Ochiul bionic a fost creat de profesorul 7islin -agnelie impreuna cu un grup de specialistii de la Universitatea 8o&ns 9op:ins din "altimore si este considerat o piesa te&nologica revolutionara, care ar putea sc&im'a in 'ine viata multor oameni afectati de or'ire! Testele pe oameni au inceput in $;;+i, desi imaginile furni4ate de oc&iul 'ionic erau departe de a fi perfecte, insa erau suficient de clare pentru a permite unui or' sa se oriente4e in spatiu si sa se deplase4e evitand o'stacolele, a afirmat prof! 7islin -agnelie, in cadrul conferintei sustinute la Institutul <egal pentru =eva4atori din Marea "ritanie! Crearea acetui dispo4itiv poate fi considerat o adevarata mana cereasca pentru neva4atori, care numai in Marea "ritanie se ridica la >;;!;;; de persoane! -in pacate, ochiul

bionic poate sa ii a*ute pe cei ce isi pierd vederea treptat,

dar nu poate fi aplicat la cei cu glaucom sau la cei care s1au nascut or'i!

O raza de lumina si speranta Profesorul -agnelie a afirmat ca acest implant retinal contine niste electro4i foarte fini, iar prin activarea unui singur
electrod persoana neva4atoare va putea vedea numai o ra4a de lumina!

Au fost efectuate incercari mai intai numai cu cativa

electro4i, insa pentru a o'tine imagini 'une dispo4itivul tre'uie sa contina >; pana la ;; de asemenea electro4i!

Acest dispo4itiv va a*uta o persoana care este neva4atoare sa se descurce pe strada, sa gaseasca mai usor iesirea dintr1
o incapere si, evident sa evite o'stacolele! Pentru cineva care vede normal, imaginile ar putea parea neclare insa pentru un or' ele repre4inta un salt urias, spun autorii proiectului!

-ispo4itivul nu este inca gata! Mai sunt de efectuat cateva procedee de ?finisare?, legate de acuratetea imaginilor, astfel incat c&iar si vi4uali4area unui c&ip sa devina posi'ila! Pentru neva4atorii care (

vor folosi acest dispo4itiv este foarte important sa fie antrenati si invatati sa interprete4e aceste imagini destul de neclare!

-ispo4itivul este cu adevarat revolutionar din punct de vedere te&nologic si va sc&im'a mult in 'ine viata neva4atorilor Implantul, care face o'iectul unor teste clinice pe un numar mic de su'iecti umani, face parte din categoria prote4elor de ultima generatie, ?inteligente?, care sunt atasate la sistemul nervos pentru a resta'ili contactul cu creierul, creand conditiile reutili4arii organului sau mem'rului distrus de o 'oala sau de un accident! Testele clinice au fost apro'ate de Agentia federala pentru reglementarea produselor farmaceutice! %c&iul 'ionic a fost 'ote4at de cercetatori ?Argus II <etinal Prost&esis S@stem?! <etina artificiala permite inlocuirea celulelor fotoreceptoare si transmiterea imaginilor captate in centrul vederii din creier! In urma testelor clinice s1a constatat ca su'iectii pot detecta lumina si c&iar distinge unele o'iecte!

Cap #! )entila de contact 'ionica, cu afisa* electronic

Cercetatorii de la Universitatea Aas&ington au reusit sa reali4e4e o lentila de contact capa'ila sa1i ofere purtatorului vedere speciala, prin intermediul unui circuit integrat care poate afisa texte, sim'oluri sau imagini supraimpuse peste ceea ce oc&iul uman sesi4ea4a in mod >

normal! Pentru moment ?oc&ii 'ionici? au fost testati numai pe iepuri, acestia manifestand reactii adverse dupa $; de minute de functionare! Cercetatorii lucrea4a in continuare la im'unatatirea te&nologiei astfel incat instalarea sau scoaterea ?oc&iului 'ionic? sa fie la fel de simpla ca punerea sau scoaterea unei lentile de contact, iar dupa instalare utili4atorul nici nu ar simti ca il poarta! Prototipul pre4entat nu corectea4a vederea purtatorului, dar urmatoarele versiuni o vor putea face si, de asemenea, vor putea comunica Bireless, dupa ca4, cu alte ec&ipamente fixe sau mo'ile! % aplicare imediata a ?oc&ilor 'ionici? ar fi soferii si pilotii care ar putea urmari in timp real vite4a cu care se deplasea4a ori locul in care se afla pe &arta, utili4atorii de internet ar putea naviga pe un ecran va4ut numai de ei, iar pasionatii de *ocuri pe calculator s1ar putea cufunda cu totul in lumea virtuala a *ocului lor preferat! )entilele de contact ale viitorului sunt de*a in varianta prototip! Ele pot sa afise4e imagini in fata oc&ilor!)entilele contin diode luminiscente, care proiectea4a o imagine semitransparenta in fata oc&ilor, iar astfel, utili4atorii vor putea sa vada si ce se intampla dupa afisa*ul lentilei! Prin intermediul circuitelor microscopice inglo'ate intr1o suprafata de plastic cu o grosime de ;,$ mm, s1ar putea crea c&iar o legatura Bireless! In acest fel, lentila i1ar putea aduce vi4itatorului stiri, un 7PS, sau orice informatie dorita in timp real, de la telefonul mo'il!

%c&i 'ionici pentru super1vedere

Persona*ele din filme precum Terminator sau "ionic Aoman foloseau oc&i 'ionici care faceau 4oom enorm pe imagini indepartate, vedeau informatii folositoare aproape pe propria retina sau puteau crea imagini virtuale pe care le vedeau doar ei! +

Cu toate acestea, tre'uie sa fim constienti ca aceasta capacitate extrema de a vedea la distante mari este strans legata de proprietatile optice ale oc&iului 'ionic! Cum nu putem miniaturi4a optica unui telescop sau 'inoclu performant Cpentru ca pur si simplu nu are spatiu suficient in oc&iD, oc&iul 'ionic nu va fi pro'a'il capa'il sa vada la distante mari mult mai 'ine decat o poate face un oc&i sanatos! -atorita electronicii insa, oc&iul 'ionic ar fi capa'il si de alte lucruri! El ar putea corecta automat vederea, de exemplu, prin controlul automat al focarului optic al lentilei, ceea ce este in special atragator pentru pacientii cu pro'leme de vedere! In plus, electronica ar putea crea anumite imagini ce pot fi vi4uali4ate apoi ca pe un fel de ecran, imagini ce pot fi transmise direct de alte aparate electronice, ca de exemplu un iPod! Pentru toate aceste lucruri este necesara integrarea electronicii in polimerul din care este facuta lentila de contact! Pentru a evita riscurile, cercetatorii americani au testat noul oc&i 'ionic pe oc&ii unor iepuri! Aceasta, in primul rand, pentru motive de siguranta: scurgeri de curent din electronica ar fi putut crea neplaceri su'iectilor umani! Au fost testate pe iepuri, timp de $; de minute, fara a se o'serva efecte adverse!

Lentile de contact, conectate direct la internet P6n0 acum, numai .o'olani de la'orator au purtat, c6teva minute, asemenea lentile, timp /n care nu s1a constatat nicio reac3ie de respingere a lor! -ar este /nc0 nevoie de cercet0ri asupra felului /n care oc&iul uman func3ionea40, /nainte ca circuitele s0 suplineasc0 afec3iunile retinei, iar imaginea s0 se forme4e c&iar pe suprafa3a lor! Atunci, circuitele ar putea recepta date prin internet, /nc6t un .ofer s0 nu1.i ia oc&ii de pe drum pentru a consulta indica3iile de trafic, iar un lucr0tor s0 primeasc0 /n timp real instruc3iunile pentru manipularea vreunui ec&ipament sensi'il! Pentru pasiona3ii de *ocuri pe calculator, purtarea unor asemenea lentile ar repre4enta o p0trundere .i mai ad6nc0 /n lumea virtual0! Inventatorii sunt convin.i c0 pu'licul va fi imediat E

convins s0 le poarte! Cel mai 'un exemplu sunt c0.tile "luetoot& pe care le poart0 ast04i milioane de oameni, de.i acum cinci ani nu erau considereate dec6t o ciud03enie! Principala utili4are a lentilei de contact cu electronica integrata, de4voltata de cei de la Universitatea din Aas&ington, este monitori4area sanatatii purtatorului! Astfel, electronica din lentila de contact ar putea fi capa'ila sa monitori4e4e diversi parametri fi4iologici ce sunt pre4enti la suprafata oc&iului purtatorului, indicativi pentru pacientii 'olnavi de dia'et, de exemplu! In plus, o conexiune fara fir ar putea comanda lentila de contact cu electronica integrata sa ia diverse actiuni! -esgur, in acest ca4 pro'lema cea mai mare este alimentarea electronicii lentilei de contact! Pre4enta unei 'aterii este de nedorit, daca e sa ne gandim la riscul unori scurgeri dintr1o 'aterie disfunctionala! Alegerea cercetatorilor de la Universitatea din Aas&ington a ca4ut pe te&nica foarte cunoscuta a inductiei electromagnetice: odata ce lentila de contact este in apropierea unui camp magnetic varia'il, ea primeste curent electric cu care functionea4a! -esigur aceeasi metoda poate fi folosita si pentru incarcarea in timpul noptii a unei 'aterii mai mici aflata in lentila de contact! Astfel de dispa@ere virtuale au fost propuse pentru diverse aplicatii, cum ar fi navigarea pe internet, de exemplu! Un astfel de aparat pare ca ne este familiarF inginerii de la Universit@ of Aas&ington au folosit pentru prima oara te&nici de constructie la scara microscopica pentru a im'ina o lentila de contact, flexi'ila si 'iologic sigura cu un circuit electronic si cu lumini!Toata aceasta aparatura de pe lentila nu va o'structiona nicicum vederea! "a'a: Parvi4, asistent universitar de inginerie electronica al Universit@ of Aas&ington a declarat ca Gexista o suprafata foarte mare in afara partii transparente a oc&iului pe care o putem folosi pentru a plasa aceste instrumente C?T&ere is a large area outside of t&e transparent part of t&e e@e t&at Be can use for placing instrumentation?D!

Cap (! Inima 'ionica

% ec&ip0 de c&irurgi cardiovasculari .i aneste4i.ti de la Centrul Spitalului Universitar CCSUD din -i*on au efectuat implantul unei inimi artificiale de ultim0 genera3ie! Interven3ia este considerat0 o premier0, intruc0t inima .i sursa de energie sunt total implanta'ile in corpul H

pacientului! =oul dispo4itiv C9eart1mate IID asigur0 suport pe termen lung pacientului cu afec3iuni ale inimii, furni40ndu1i o cantitate normal0 de s0nge! Implantat in corp, noul dispo4itiv a*ut0 astfel la pomparea s0ngelui, prelu0nd func3ia ventriculului st0ng! F0r0 acest a*utor esen3ial, aportul de oxigen ar fi total insuficient pentru a face fa30 nevoilor organismului!

Avanta*e
Potrivit comunicatului CSU din -i*on de la $ mai $;;E, acest dispo4itiv confer0 pacientului autonomie, .ansa unei vie3i normale, inclusiv posi'ilitatea ca acesta s0 efectue4e anumite meserii! Comparativ cu primul dispo4itiv te&nic de asistare ventricular0 C9eart1mate ID, noul dispo4itiv C9eart1mate IID este extrem de avanta*os pentru pacient, intrucat tocmai faptul c0 dispo4itivul de inc0rcare se afl0 in corp .i nu r0m0ne in exterior nici un fir reduce su'stan3ial riscul de infec3ie, ceea ce este un pas extraordinar! Inima artificial0 C9eart1mate ID era alc0tuit0 din trei componente: pompa implanta'il0, consola de comand0 .i 'ateriile porta'ile, care erau plasate pe corpul pacientului! In ca4ul lui 9eart1mate II, intregul dispo4itiv este implanta'il in corpul pacientului! 9eart1mate II este foarte important, in condi3iile in care num0rul persoanelor cu afec3iuni cardiovasculare este in cre.tere, se inregistrea40 un proces aproape general de im'0tr0nire a popula3iei Europei, iar cri4a donatorilor de organe se prelunge.te! )a Institutul de "oli Cardiovasculare ?C!C! Iliescu?, o ec&ip0 coordonat0 de dr Ier'an "u'ene: .i prof! dr Jasile C0ndea, a efectuat, in premier0 pentru Europa Central0 .i de Est, un implant de inim0 artificial0 in aprilie $;; ! -e asemenea, o ec&ip0 de speciali.ti su' aceea.i ,

coordonare a mai reali4at o interven3ie similar0 in luna mai $;;$! Premiera c&irurgical0 9eart1mate II a fost efectuat0 la , aprilie $;;E, adic0 dup0 $; de ani de la primul transplant cardiac reali4at la CSU -i*on!

Modern, dar scump

9eart1mate II poate fi implantat provi4oriu in a.teptarea recuper0rii inimii 'olnave sau a unui transplant! -r Ier'an "u'ene: spune c0 aceast0 te&nic0 poate fi .i o terapie definitiv0 in condi3iile in care primele dou0 solu3ii nu sunt posi'ile! Totu.i, este prematur s0 vor'im de o generali4are a acestui dispo4itiv din cau4a a cel pu3in dou0 pro'leme! In primul r0nd, indica3ia operatorie vi4ea40 determinarea unei perioade optime pentru implantare! In al doilea r0nd nu poate fi negli*at pre3ul acestui dispo4itiv de ultim0 or0 de aproximativ H;!;;; de euro!

Primul si singurul om cu inima 'ionica

Un 'ritanic de +H de ani, primul pacient din lume care a 'eneficiat de o inima artificiala permanenta in iunie $;;;, a decedat din cau4a proastei functionari a mai multor organe! Peter 9oug&ton, din Edg'aston, in apropiere de "irming&am Ccentrul AnglieiD, a decedat la $> noiem'rie $;;E, a indicat 8o&n )lo@d, responsa'il al organi4atiei de caritate 9eart <esearc& UK si prieten al lui 9oug&ton! El a 'eneficiat in urma cu aproape sapte ani de inima artificiala permanenta 8arvis $;;;! Peter a considerat ultimii sapte ani drept un 'onus de viata si i1a folosit parcurgand mii de :ilometrii in scopuri carita'ile! Pro'a'il ca ar fi putut trai mai mult daca nu ar fi incercat sa fie atat de activ! Peter 9oug&ton, care suferea de cardiomiopatie, a fost dotat cu aceasta inima permanenta in iunie $;;; la spitalul 8o&n <adcliffe din %xford in urma unei interventii c&irurgicale de ( ore! ;

Aceasta inima artificiala este o asistenta circulatorie destinata intensificarii fluxului sanguin in corp! Atunci era aparatul cel mai mic si mai silentios existent, ec&ipat cu o 'aterie externa! )a august $;;(, el a do'orat recordul de longevitate pentru un pacient ec&ipat cu o asistenta cardiaca cu !> # 4ile! Fost fi4ioterapeut, primul om cu o inima partial metalica, conectata printr1un fir la 'ateriile atasate de talie, si1a petrecut ultimele doua luni intr1un sanatoriu atat din cau4a unei infectii, care i1a cau4at moartea, cat si fiindca oraganele sale interne erau sla'ite! Primele cuvinte ale 'ar'atului dupa operatia din $;;; au fost: ?Traiesc o viata normala, desi nu imi permit sa merg la inot pentru a nu ma electrocuta?!

"i'liografie

! BBB!'astrix!Bordpress!com $! BBB!'umerang!ro #! BBB!cronicaromana!ro (! BBB!p&@sorg!com >! BBB!stiinta!info +! BBB!4iare!com