Ierihonul si Asezamantul Romanesc

I - Ierihonul si Asezamantul Romanesc Drumul oricarui pelerin ce trece prin Tara Sfanta nu poate ocoli Ierihonul, stra vechiul oras biblic - acesta este unul dintre cele mai vechi, daca nu chiar cel mai vechi oras cunoscut din lume. Ierihonul mai este cunoscut si drept orasul af lat la cea mai joasa altitudine, aproximativ 250 de metri sub nivelul marii. Sit uat la nord-est de Ierusalim, la 40 de kilometri distanta, Ierihonul este in pre zent o "insula" palestiniana in teritoriul Israelului. Ierihonul - oras unic in lume Ierihonul este primul oras cucerit de israeliti dupa peregrinarea de 40 de ani p rin pustiu. Ierihonul, acest important oras biblic, impreuna cu Fasia Gaza, a fo st primul oras cedat de Israel Palestinei in 1994, in urma acordului de pace. Re ocupat de militarii israelieni, a revenit partii palestiniene in urma retrocedar ilor din martie 2005. Orasul Ierihon este o adevarata fortareata naturala, fiind inconjurat de Muntele Nebo in est, Muntii Centrali in vest si Marea Moarta in partea de sud. Este iri gat in abundenta de raul Iordan, aflat la doar sapte kilometri spre vest, dar si de izvoarele ce coboara din Muntii Centrali. Are o vegetatie abundenta, predomi nand palmierii. Denumirile date orasului au fost numeroase. Datorita abundentei unei plante piti ce agatatoare, a fost numit Wadi as-Sesban. Numerosii palmieri au inspirat numel e de Orasul Palmierilor, Madinat an-Nakhil. Dupa numele unui izvor ce curge in a propiere, caruia proorocul Ilie i-ar fi indulcit apa, a fost numit Ain Alisha, I zvorul lui Ilie. Resursele bogate, apararea naturala, apropierea de principalele rute si frumuset ea locurilor l-au impus ca o locatie ideala pentru comert, dar si ca punct-cheie ravnit de invadatori. Dupa Ierusalim, Ierihonul este cel mai excavat loc din Tara Sfanta. Cea mai vech e asezare a fost identificata la Tell es-Sultan, o colina joasa aflata la cam do i kilometri de Ierihonul de astazi. Colina s-a format de fapt peste ruinele vech iului oras, al carui nume, de origine semita, inseamna "luna" (atat calendaristi ca, "yerihu", cat si astrul in sine, "Yarah"). In zona colinei Tell es-Sultan au avut loc numeroase campanii arheologice, incep and cu anul 1868. Fortificatiile excavate indica faptul ca orasul vechi a fost c onstruit acum aproximativ 12.000 de ani, deci undeva spre sfarsitul perioadei me zolitice. Este astfel primul oras cu ziduri de aparare din lume - cunoscut pana in prezent. Contributia Ierihonului la civilizatie este unica. Practicarea agriculturii, cul tivarea plantelor si domesticirea animalelor, precum si folosirea ceramicii au a vut loc in Ierihon, ca o constanta, cu 1.000 de ani inaintea Mesopotamiei si Egi ptului. Iar constructiile sunt anterioare piramidelor cu 4.000 de ani. Ierihonul - istoria biblica a locului In perioada regilor-pastori (1750-1580 i.d.Hr.), Ierihonul era unul dintre cele mai puternice orase ale hicsosilor - o populatie semita. Se crede ca ei sunt cei care au introdus caii si carele in Palestina si Egipt. Ca si celelalte orase din Canaan, Ierihonul a fost distrus in mai multe randuri, identificandu-se 15 episoade distructive diferite. Descrierea biblica privind d istrugerea Ierihonului de catre israeliti este intalnita in cartea lui Iosua. Astfel, in Biblie se spune ca zidurile s-au prabusit in urma asediului de 7 zile al israelitilor, care au inconjurat zidurile sunand din trambite si strigand. E i au luat doar obiectele din aur si argint, din alama si fier, apoi au trecut or

asul prin foc. Faptul ca pietrele si caramizile descoperite erau innegrite sau i nrosite confirma ipoteza incendiului devastator. La fel si vasele carbonizate co ntinand cereale. Se crede ca prabusirea zidurilor a fost provocata de un cutremur, dar acesta a f ost unul neobisnuit caci, desi a afectat cu consecinte dezastruoase tot orasul, o mica portiune din zid, pe latura de nord, a ramas in picioare. Este exact ce e ste scris si in Biblie, ca locuinta femeii Rahab, care i-a ajutat pe spionii isr aeliti, aflata in partea de nord, lipita de zid, a fost crutata. In plus, faptul ca in 1997 s-au descoperit resturi de caramizi (aflate in partea superioara si pe interior) la baza zidului de piatra adanceste ipoteza prabusir ii instantanee a zidurilor Ierihonului, confirmand povestirea biblica. Ierihonul - orasul strabatut "la pas" de Hristos Dupa o perioada de mai bine de cinci secole, orasul a fost reconstruit, in timpu l domniei lui Ahab (873-851 i.d.Hr.), si a cunoscut o istorie zbuciumata. In per ioada Noului Testament, Irod cel Mare a reconstruit orasul, drept capitala estic a, la aproximativ doi kilometri de vechea locatie, in locul numit Tulul Abu el-A laiq, unde canionul Wadi Qelt se deschide pentru a intra in Valea Iordanului. Datorita temperaturilor mai ridicate, aflandu-se intr-un fel de depresiune, Irod a construit un magnific "palat de iarna", dotat cu apeducte, un hipodrom si un teatru. Acesta este Ierihonul in care Iisus a venit de mai multe ori, facand num eroase aluzii la acest oras. Astfel, in Pilda Samarineanului milostiv, Iisus se refera la drumul extrem de pe riculos prin canionul Wadi Qelt, adevarat cuib de talhari in vremea sa. In timpul ultimei calatorii, Iisus a vindecat doi orbi, intre care se remarca in sistentul Bartimeu. Faptul ca Matei si Marcu spun ca vindecarea a avut loc dupa iesirea din Ierihon, in timp ce Luca mentioneaza ca se apropiau de Ierihon, poat e fi explicat in doua moduri. Fie orbii l-au rugat sa ii vindece la intrarea in Ierihon, dar rugaciunea lor a fost implinita abia cand a iesit din oras, fie vin decarea a avut loc dupa ce Iisus a iesit din vechiul Ierihon pentru a intra in I erihonul irodian. In Ierihon se petrece si convertirea vamesului Zaheu la pocainta. Se presupune c a si rostirea Pildei celor 10 mine a fost motivata de trecerea lui Iisus prin fa ta palatului de iarna a lui Irod cel Mare. Orasul a recazut in ruina in secolele III-IV, fiind refacut de arabi. In secolul al XII-lea este cucerit de cruciati. Parasit de acestia, a devenit un mic sat a rab. Asezamantul Romanesc de la Ierihon Aici, in acest loc in care religiile monoteiste isi disputa intaietatea in fata lui Dumnezeu si a oamenilor, Biserica Ortodoxa Romana a primit prin donatie, ina inte de Revolutie, de la un credincios roman stabilit in zona, un teren la care s-au mai adaugat altele limitrofe, ajungand in prezent la o suprafata de 3.000 m p. In anul 1995, datorita afluentei pelerinilor romani, s-a decis construirea unui nou Asezamant Romanesc la Ierihon, sub conducerea arhimandritului Ieronim Cretu, Superiorul asezamintelor romanesti de la Locurile Sfinte. Cu mari sacrificii, lucrarile au fost demarate in anul 1999, un Asezaman Romanes c foarte primitor pentru pelerinii romani incepand sa se contureze usor-usor. Sa construit un paraclis si o biserica mare - altarele au fost sfintite la 8 ianu arie 2000 - apoi o casa de pelerini. Cele cateva maicute si parintele sjujitor au adus cu ei ospitalitetea poporului roman. Astazi, in mare masura finalizat, Sfantul Asezamant Romanesc din orasul b iblic Ierihon asteapta contributiile financiare necesare pentru terminarea insta latiilor, finisajelor si pentru dotare. Asezamantul Romanesc de la Ierihon - Biserica manastirii si mica obste

Este impresionanta arhitectura locasului, cu biserica ortodoxa in centru si clad irile inalte de trei etaje care o inconjoara, si care formeaza de fapt imprejmui rea propriu-zisa, circulara, a asezamantul. Daca biserica zvelta, romaneasca, pictata in stil bizantin de doi pictori din Bu curesti, este foarte frumoasa, cladirile din piatra si marmura mai au inca multe spatii comune neterminate. Camerele pentru pelerini sunt insa gata, au baie proprie si aer conditionat si d otari similare cu cele ale unui hotel de doua stele. In cele aproape 50 de camer e pot fi cazate cate doua grupuri de pelerini simultan (doua autocare) si, date fiind nevoile inca mari de finantare ale asezamantului, a plati aici cazarea si nu la un hotel oarecare din Ierusalim poate insemna, pana la urma, un mic aport de ctitor. Nu este un act de smerenie sa locuiesti aici in loc sa stai la hotel (asa cum il numea Parintele Ieronim Cretu, Superiorul Asezamintelor Romanesti din Israel), ci mai degraba un mic gest de patriotism. Maica stareta Macrina, care se afla in Israel doar de un an, ne spune ca aici ma icile si tanarul parinte Ioanichie muncesc foarte mult - intretin asezamantul si ajuta la toate lucrarile, fac de mancare si servesc pelerinii, pentru ca nu exi sta alt personal auxiliar. Din pacate, nu le ramane prea mult timp de pelerinaj pe la locurile sfinte din I erusalim - poate doar sambata, la slujba de noapte la Sfantul Mormant - dar rabd a programul pentru ca isi inteleg menirea de biserica misionara, biserica ortodo xa pe pamant sfintit de pasii Mantuitorului, deschisa pentru toti cei aflati in nevoi, de orice nationalitate ar fi ei. Mentionam si grija deosebita pe care Prea Fericitul Parinte Teoctist I, Patriarh ul Bisericii Ortodoxe Romane, a purtat-o pentru aceasta mareata ctitorie romanea sca, sprijinind in orice vreme ca Parinte si Pastor comunitatea si asezamintele romanesti de la Locurile Sfinte. La toate acestea se adauga si numeroasele danii facute de catre fiii Bisericii Ortodoxe Romane de pe toate meridianele lumii.

II - Istoria Aezmntului Romnesc din oraul biblic Ierihon

Dup numirea Arhim. Ioan Selejean ca episcop al Covasnei i Harghitei, n funcia vacant de Superior al Aezmintelor Romneti de la Locurile Sfinte, a fost numit nalt pre a Cuviosul Printe Arhimandritul Ieronim Creu, n acea vreme, 1994, mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale din Bucureti. nc de la numirea nalt Prea Cuvioiei Sale n aceast funcie, Prea Fericitul Printe Patri Teoctist I, i-a ncredinat i misiunea redeschiderii Schitului Romnesc de la Iordan. Eforturile diplomatice ale Reprezentanei Patriarhiei Romne la Sfintele Locur i nu aveau s se opreasc doar asupra problematicii redeschiderii Schitului Romnesc d e la Iordan, ci potrivit vocaiei ctitoriceti a Prea Fericitului Printe Patriarh Teo ctist, aceste demersuri s-au extins n mod concret i asupra construirii unui nou aezmn t romnesc n ara Sfnt, i anume, n oraul biblic Ierihon. Acest deziderat s-a dovedit a foarte necesar ntru plinirea nevoilor spirituale i de cazare tot mai crescnde din u ltimul timp, ale pelerinilor ce vin tot mai numeroi i mai frecvent n ara Sfnt. Dei numai obinerea aprobrilor a necesitat o munc administrativ i diplomatic de m i muli ani, n cele din urm n anul 1999, au nceput lucrrile de construire a noului aez Odat cu Serbrile Jubiliare Panortodoxe dedicate bimileniului Naterii Domnului Iisu s Hristos, la data de 5 ianuarie 2000 s-a pus piatra de temelie la casa de peler ini i nsui Prea Fericitul Printe Patriarh, nconjurat de un numeros sobor de arhierei, preoi i credincioi, a sfinit prestolurile bisericii i paraclisului, avnd hramurile Na rea Domnului i Toi Sfinii Romni , respectiv Toi Sfinii din Palestina . De acum nainte a nceput adevrata munc i diplomaie pe de o parte pentru gsirea re urselor financiare necesare, iar pe de alta pentru continuarea tuturor proiectel or ncepute. Aproape fiecare lun aduga problemelor curente necesiti noi ce trebuiau on orate la cel mai nalt nivel. Cheltuielile i eforturile depuse n acest sens pot fi c unoscute de ctre oricine viziteaz astzi Aezmntul Romnesc din Ierihon. Nu de puine ori

fost nevoie de adevrate minuni pentru a nu fi ntrerupte lucrrile din pricina diferi telor evenimente neateptate, dar mai ales pentru a gsi resurse de finanare. Chiar o btea monahal, muncitorii i muli pelerini sau oameni de bine de pretutindeni, iubitor i de Dumnezeu, au donat constant i ultimul bnu, pentru nfptuirea crezului nostru comu n. Astzi, Aezmntul Romnesc din Ierihon este n mare msur zidit, ns ateapt n co jin financiar pentru terminarea instalaiilor, a celorlalte finisaje i dotri, cu obi ecte de cult i uz bisericesc precum i a picturii din biserica mare. Urmeaz amenajar ea interioar a camerelor pentru pelerini, i a chiliilor pentru clugri, a bibliotecii , a slilor pentru lectur sau protocol, a curii interioare i a mprejurimilor. Se are n vedere aici crearea unui puternic centru monahal cu posibiliti generoase pentru ca zare i pelerinaj menit s prezinte naintea tuturor neamurilor pmntului, poporul nostru romn cu tradiiile i credina lui ortodox. Solidaritatea noastr pentru realizarea unor astfel de proiecte va rmne de-a pururi o mrturie vie nu numai n istoria neamului i bi sericii noastre romneti, dar mai ales n cartea lui Dumnezeu cel Care a trit i a fcut m inuni pe aceste pmnturi sfinte. Trebuie menionat aici i grija deosebit pe care Prea Fericitul Printe Teoctist I , Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romne, a purtat-o pentru aceast mrea ctitorie romneasc sprijinind n orice vreme ca Printe i Pstor comunitatea i aezmintele romneti de la L le Sfinte. La toate acestea se adaug i numeroasele danii fcute de ctre fiii Biserici i Ortodoxe Romne de pe toate meridianele lumii, care aflnd c la Locurile Mntuirii ne amului omenesc, se gtete loc de slujire sfnt, i-au adus contribuia la ridicarea acestu i sfnt loca. Au neles c este necesar, ca i n felul acesta valorile perene ale Ortodoxi i s fie pstrate, relevate i perpetuate ntru slava Domnului nostru Iisus Hristos.

III - PREZENTAREA BIBLIC I GEOGRAFIC A IERIHONULUI DE LA NTEMEIEREA SA I PN ASTZI

Ierihonul este un orel din ara Sfnt situat n apropierea graniei dintre Israe i Iordania. La numai civa kilometri spre rsrit se ntinde valea Iordanului cu esul i i Moabului loc din care Dumnezeu i-a artat lui Moise, Pmntul Fgduinei. n partea de apu a Ierihonului se nal asemenea unui zid muntele Carantaniei, locul n care Iisus a fo st dus de ctre Duhul n pustiu pentru a fi ispitit de diavol. n paralel cu acest or a, la o distan de vreo 5-6 km, curge Iordanul, rul care izvorte tocmai din munii Liban lui i dup un lung traseu se vars n Marea Moart. Aceast zon de la gurile de vrsare ale rdanului, are o importan istoric i biblic deosebit att pentru cretini ct i pentru e ntru c aici s-au petrecut n timp multe evenimente importante din istoria mntuirii. Oraul Ierihon a intrat n istoria biblic odat cu sosirea poporului evreu n pm tul fgduinei, dei recentele cercetri arheologice confirm c Ierihonul este una dintre c le mai vechi ceti din lume avnd o vechime de aproape zece mii de ani. n jurul anului 1190, nainte de Hristos, vechea cetate cananit a Ierihonului a fost cucerit de Ios ua dup ce acesta mpreun cu tot poporul lui Israel au nconjurat de apte ori cetatea n s unet de trmbie. Dup ocuparea cetii povestit pe larg n cartea lui Iisus Navi, din Sfnt criptur, n vremea regelui Ahab, evrei reconstruiesc cetatea de-a lungul rului Horat , ru ale crui ape amare au fost ndulcite n chip minunat de prorocul Elisei, ucenicul Sfntului Ilie Tesviteanul. n timp oraul s-a bucurat de o mare prosperitate i poate c tocmai de aceea el a ajuns pe rnd n minile mai multor stpnitori printre care amintim pe mpratul roman ntonio care l-a druit reginei Cleopatra din Egipt, care la rndul ei la vndut lui Ir od cel Mare. Clima plcut de aici precum i bogia oraului l-au determinat pe Irod s nfr seeze zona cu plantaii i apeducte pentru irigaii. Locul era ideal pentru odihn sau re fugiu i de aceea Irod a construit sau consolidat aici mai multe palate care s-i se rveasc drept reedin de iarn, deci a doua capital dup Ierusalim. Vzut de su pe muntele Carantaniei cetatea Ierihonului confirm pe drept cuvnt c aceast grdin binec uvntat din mijlocul deertului i merit numele din cartea Judectorilor de ora al palmi r . Bogiile i potenialul zonei au atras n timp mai multe neamuri de diferite confesiun i care au ncercat s i-l revendice n exclusivitate. Astfel c cetatea Ierihonului a cu

noscut n timp multe distrugeri i suprapuneri de civilizaii i construcii zidite dup spe cificul oriental. Potrivit tradiiei prin secolul 2-3 dup Hristos n oraul Ierihon exista o po pulaie n majoritate cretin i chiar o episcopie ortodox. mpratul Constantin cel Mare n cu mama sa Elena au construit n zon mai multe locauri pentru nchinare, iar n mprejur mi existau foarte multe lavre i peteri n care triau mari clugri i pustnici. Acest fapt l-a determinat pe mpratul Justinian s construiasc sau s ntemeieze aici alte locauri pe tru nchinare i case de gzduire pentru pelerini. n secolele urmtoare aezmintele cretin e aici au fost ntreinute cu mari sacrificii, ntruct regiunea binecuvntat i bogat de a era deseori prdat de nvlitorii din rsrit. Venirea perilor prin anul 614, iar mai trz a musulmanilor n anul 638, au determinat ca toate aceste aezri bisericeti s fie distr use, iar populaia cretin s fie omort i n mare parte alungat. Este important de meni e valea Hozevei din apropierea Ierihonului perii au omort numai n anul 614 peste tr ei mii de clugri, martirizai pentru credina lor n Hristos. Dei prin secolul XII crucia i au ncercat s restabileasc faima cretin a oraului Ierihon, totui inutul a rmas n s mp izolat i supus musulmanilor pn dup primul rzboi mondial, cnd Ierihonul a nceput s apete oarecum gloria de altdat. Bogia i frumuseea oraului Ierihon a fost dintotdeauna susinut de aezarea sa ografic, cu o clim cald . nc din antichitate locuitorii oraului au profitat din plin d e sursele de ap ale zonei i au construit apeducte pentru irigaii scond astfel n evide n fertilitatea deosebit a solurilor de aici. ntinsa depresiune a Ierihonului este ac operit cu plantaii de tot felul de pomi roditori, de vii cu struguri imeni, cu palm ieri nali i flori minunate care nfloresc pe toat perioada anului. Aceast imagine nvlu r-o lumin purpurie ce-i schimb tonalitatea pe crestele munilor dimprejur ne ndeamn s s unem c Ierihonul este un adevrat paradis al rii Sfinte. Nu este mult spus pentru c Sfn ta Scriptur ne relateaz c imediat dup Botezul de la Iordan, Iisus Hristos a fost du s de Duhul n pustie, unde a postit vreme de patruzeci de zile. Aceast pustie este identificat cu inutul aflat n partea de apus a Ierihonului la numai 2-3 km de acest ora, pe muntele numit Carantania, un munte foarte nalt i cu un versant drept aseme nea unui perete. Conform tradiiei Mntuitorul a stat, n tot acest timp, ntr-una din peterile aflate pe acest versant, cam pe la jumtatea muntelui.Pe locul acestei mici peteri Sfinii mprai Constantin i Elena au ridicat o mnstire. n interiorul acesteia se afl lisul primei ispitiri, ridicat peste piatra pe care au stat picioarele lui Iisus cnd flmnd fiind El, s-a apropiat ispititorul i i-a zis: De eti Tu Fiul lui Dumnezeu, zi ca pietrele acestea sse fac pini . Iar Iisus a rspuns Nu numai cu pine va tri omul, cu tot cuvntul ce iese din gura lui Dumnezeu . Urcnd cu greu pe platoul muntelui pu tem vedea i astzi nite pietre rotunde asemntoare pinilor orientale care ne amintesc de aceast prim ispit. De pe nlimea muntelui, spre apus, se poate vedea Ierusalimul, i Be leemul, iar spre rsrit avem n fa privelitea minunat a Ierihonului, valea Iordanului cu Munii Moabului, o parte din oraele Iordaniei i Marea Moart. Aici este locul despre c are Sfnta Evanghelie ne spune c din nou ispititorul l-a dus pe Iisus pe un munte fo arte nalt i i-a artat toate mpriile lumii i slava lor. i i-a zis Lui: Acestea toate oi da ie, dac vei cdea naintea mea i Te vei nchina mie. Atunci Iisus a zis: Piei satan o, cci scris este, Domnului Dumnezeului tu s te nchini i Lui singur s-i slujeti . Atun L-a lsat diavolul i iat ngerii venind la El, i slujeau Lc. 4, 1-10. Pe vremea Mntuitorului, Ierihonul era locul de ntlnire al evreilor care v eneau din Pereea i din Galileea, i mpreun mergeau spre Ierusalim la templu, pentru a srbtorii Patele. Sfnta Evanghelie ne mrturisete c i Domnul Iisus Hristos a trecut de i multe ori prin acest ora n drumul su spre Iordan sau Ierusalim. Parc i astzi l vedem pe Domnul mpreun cu ucenicii Si mergnd descul pe drumul care urc din Ierihon spre Ieru salim spunnd aceste cuvinte: iat ne suim la Ierusalim i Fiul Omului va fi dat pe mna arhiereilor i a crturarilor, i l vor osndi la moarte, dar a treia zi va nvia . De cele mai multe ori drumul acesta era parcurs pe jos i ne putem imagi na c muli oameni veneau la Iisus pentru a asculta cuvintele Sale dumnezeieti sau pe ntru a se vindeca.Aa s-a ntmplat i cu orbul Bartimeu care edea pe marginea drumului d in Ierihon i auzind c Iisus Nazarineanul trece pe acolo a nceput s strige: Fiul lui D avid miluiete-m! i muli l certau ca s tac, el ns, cu mult mai tare striga, i vznd ina lui l-a ntrebat: Ce voieti s-i fac? Iar orbul a zis: Doamne s vd! i Iisus i-a zi zi! Credina ta te-a mntuit . i ndat orbul a vzut i mergea dup El slvind pe Dumnezeu.

, 41-43.

Sfnta Evanghelie ne istorisete c n acest ora Mntuitorul l-a ntlnit i pe va aheu, un om mic de statur, care s-a urcat ntr-un sicomor pentru a-l putea vedea di n mulime pe Iisus. i cnd a ajuns n locul acela Iisus a privit n sus i a zis ctre el: ee, coboar-te de grab, cci astzi n casa ta trebuie s rmn Iar Zaheu, care era consid ceilali ca fiind foarte pctos pentru c era vame, stnd, a zis ctre Domnul: Doamne, ia umtate din avuia mea o dau sracilor i de am npstuit pe cineva cu ceva, ntorc mptrit s ctre el Iisus: astzi s-a fcut mntuire casei acesteia cci Fiul Omului a venit s cau s mntuiasc pe cel pierdut . Cu siguran c Domnul Iisus Hristos s-a oprit de mai multe ori n acest ora af lat atunci, ca i astzi, n calea drumurilor ce merg spre Iordan, sau Ierusalim. Sfini i evangheliti consemneaz multe dintre pildele i nvturile Sale rostite n oraul Ieriho u n inuturile de dincolo de Iordan. Parc i astzi vedem mulimile de oameni care-l urmau pe Domnul n drumul su spre Ierusalim. Descul, flmnd i nsetat, pe cale, Iisus a luat o parte pe cei doisprezece ucenici i le-a spus lor: Iat ne suim la Ierusalim i Fiul Omului va fi dat pe mna arhiereilor i a crturarilor, i-L vor osndi la moarte; i l vor da pe mna pgnilor, ca s-L batjocoreasc i s-L biciuiasc i s-L rstigneasc, dar a tr ia. Mt. 20, 17-19.

IV - Cum arat aezmntul romnesc din Ierihon, mrul discordiei salimului?

dintre BOR i Patriarhia

Patriarhia Ierusalimului a anunat ruptura comuniunii cu Biserica Ortodox Romn ntr-un comunicat postat la 9 mai pe site-ul su oficial. Motivaia este legat de construirea de ctre Patriarhia Romn a unei biserici cretin-ortodoxe la Ierihon Patriarhia Ierusalimului i-a explicat Patriarhiei Romniei c dac ar fi fost acceptat argumentul acesteia conform cruia aceast biseric a fost ridicat pentru pelerinii romn i din ara Sfnt, acest lucru ar fi nsemnat ca jurisdicia Patriarhiei Ierusalimului s se transforme ntr-un cmp liber pentru ca toate bisericile ortodoxe, unele formulnd de ja o astfel de cerere, s-i cldeasc biserici , se afirm n comunicatul Patriarhiei din Ie usalim. Dat fiind c, n pofida acestei situaii, Patriarhia din Romnia nu a manifestat deloc di sponibilitatea ecleziastic care se impunea, Patriarhia din Ierusalim l-a caterisi t pe arhimandritul Ieronim Creu, reprezentantul Patriarhiei Romne n ara Sfnt, care a f ost autorul acestei iniiative. Construcia acestui aezmnt romnesc a avut ca punct de pornire ultima dorinta a marelui preot i clarvazator roman, parintele Ilarion Argatu - aceesa de a se construi o manastire ortodoxa, unde sa se adune toate maicile romance din Israel. Parintele Ilarion si-a dorit ridicarea in Ierihon a unei manastiri, in care sa fi e adunate toate maicutele romance cred ca sunt cam 70 cate traiesc in Israel. Pr oiectul, generos, a fost bine gandit de d-l Sorin Vasilescu, decanul Institutulu i de Arhitectura din Bucuresti, si de d-l arhitect Horia Gavris. El cuprinde cla direa staretiei cu paraclisul, clopotnita si biblioteca, un minispital, un cabin et stomatologic, sala de mese si o constructie cu trei etaje, in care, in camere cu tot confortul necesar, vor putea fi adapostiti aproape 70 de pelerini. Aseza mantul monahal romanesc are doua hramuri: biserica are hramul Nasterea Domnului nostru Iisus Hristos, iar paraclisul pe al Sfantului Ioan Hozevitul-Romanul si a l tuturor sfintilor romani, morti in Palestina , a povestete fiul parintelui Argatu , Ioan, ntr-un articol publicat n Formula AS. Se spune ca, inca din tinerete, parintele Argatu a visat-o pe Fecioara Maria, ca re i-a dat porunca sa ridice biserica pe-aceste locuri. Parintele, devenit in sc urta vreme cunoscut pentru harul deosebit cu care-l inzestrase Dumnezeu, acela d e a-i ajuta pe oamenii care alergau din toate colturile tarii, cautandu-si la el vindecarea sufleteasca si trupeasca, n-a uitat nici o clipa visul de odinioara. Asa se face ca, spre apusul vietii, parintele Ilarion afla de existenta in Israe l a unui roman batran, mosu Dumitru, originar de prin partile Brailei, stabilit i

n Tara Sfanta inca din copilarie. Parintii lui cumparasera o bucata de pamant in Ierihon si construisera o casuta, pe care Dumitru, ajuns la batranete, nu o mai putea tine din pricina taxelor mari. Parintele Argatu intelege imediat ca acela era locul pentru biserica din vis Plateste taxele catre statul Israel si cumpara de la mosu Dumitru terenul. Cum legea nu-i permitea ca persoana fizica sa constr uiasca o biserica, el doneaza terenul Patriarhiei Romane, care mai cumpara 900 m , astfel incat constructia poate incepe. Ca-n orice lucrare, si de asta data au fost incercari de a-l impiedica pe parint ele Argatu sa-si duca la bun sfarsit visul. Nici palestinienii, nici evreii nu v edeau cu ochi buni construirea unei biserici ortodoxe in acele locuri. Ce sa cau te picior de crestin acolo? In ultima parte a vietii, toate calatoriile parintelui Ilarion Argatu au avut ca scop strangerea de fonduri pentru Ierihon. Intreaga lui agoniseala era trimisa bisericii. In 1999, parintele Argatu se imbolnaveste si, in spital fiind, afla c a in sfarsit incepe constructia manastirii. Atunci ii marturiseste fiului sau ma i mic, parintele Ioan Argatu, ultima dorinta: Eu nu mai pot merge acolo, in Israe l, acum am alt drum de facut; sa mergeti voi si sa terminati ceea ce am vrut sa termin eu .

V - Reconciliere ntre Patriarhia Romn i cea a Ierusalimului, privind Aezmntul din Ier hon

Cu binecuvntarea Preafericitului Printe Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romne , n zilele de 20 21 februarie 2013, o delegaie a Patriarhiei Romne s-a ntlnit la Ierusa lim cu o delegaie a Patriarhiei Ierusalimului, pentru rezolvarea problemei legate de Aezmntul Romnesc de la Ierihon. n urma convorbirilor, desfurate n spirit de frietate i respect reciproc, s-a ajuns la nelegere privind Aezmntul Romnesc de la Ierihon, considerat ca fiind un cmin pentru p lerinii ortodoci romni care viziteaz ara Sfnt. Cele dou delegaii au redactat mpreun un document, care a primit binecuvntarea Preafer icitului Printe Patriarh Teofil al Ierusalimului i a Preafericitului Printe Patriar h Daniel al Romniei, prin care s-a ajuns la restabilirea comuniunii freti i euharisti ce ntre cele dou Biserici. Aceast lucrare binecuvntat constituie o contribuie la ntri unitii panortodoxe (n.n. avnd posibile legturi cu viitorul sinod panortodox, la pre gtirea cruia se lucreaz de zor demisioneaz i papi, mor patriarhi etc.). Delegaia Patriarhiei Romne a fost format din naltpreasfinitul Printe Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Trgovitei i Exarh patriarhal, Preedinte, PC. Pr. Prof. Viorel Ioni, con silier patriarhal onorific, i PC. Pr. Michael Tia, consilier patriarhal pentru rel aii bisericeti i interreligioase. n numele Preafericitului Printe Patriarh Daniel, delegaia Patriarhiei Romne a adresa t o invitaie Preafericitului Printe Patriarh Teofil al Ierusalimului, de a vizita Patriarhia Romn n luna octombrie 2013. Preafericitul Printe Patriarh Teofil a accept at cu bucurie aceast invitaie.