1 NE VORBETE PRINTELE CLEOPA VOLUMUL 1 DESPRE FRICA DE DUMNEZEU Sa vorbim despre ceva care intelegem cu totii si cei mai

de !os si cei mai de sus" #orbim ceva de inteles dar totodata si ce este mai de $olos pentru $apta buna" #om vorbi despre $rica lui Dumne%eu" &a Pilde spune asa ' Cu $rica lui Dumne%eu se abate tot omul de la rau" Daca se abate omul de $rica lui Dumne%eu de la tot raul deci $rica lui Dumne%eu este prima piedica a pacatului care impiedica pacatul sa nu intre in su$letul nostru" Proorocul David prin Du(ul S$ant ati va%ut in Psaltire ca ne spune ' Inceperea intelepciunii este $rica Domnului si intelegere buna este tuturor celor ce o $ac pe dansa" Si iarasi %ice Solomon $iul sau despre intelepciune mai mult ca $rica Domnului este scoala intelepciunii" Iar Isus $iul lui Sira( in Cartea intelepciunii lui spune asa ' ) Frica Domnului mai presus de toata intelepciunea a covarsit )" #edeti trei prooroci mari lauda $rica lui Dumne%eu care mai de care mai inalt $iloso$and despre dansa ca intr*adevar cum spune si S$antul Isaac Sirul ' Frica lui Dumne%eu este temelia tuturor $aptelor bune" El spune ca +n,elepciunea are doua capete ' primul capat este $rica lui Dumne%eu si al doilea capat este dragostea de Dumne%eu" Dar pentru ce a-a . Pentru ca toata $apta buna se incepe de la $rica lui Dumne%eu si se termina in dragostea de Dumne%eu care este leg/tura desavarsirii si treapta cea mai de sus a tuturor $aptelor bune caci mai mare decat toate este dragostea" Dar ca sa a!unga cineva la dragostea de Dumne%eu negresit trebuie sa aiba mai intai $rica lui Dumne%eu" Ca de aici porneste toata $apta buna ' din a se teme omul de Domnul" Au%i ce %ice Du(ul S$ant . Fericit este omul care se teme de Domnul ca intru poruncile &ui va voi $oarte" Ai au%it . Cine se teme de Dumne%eu voi este $oarte mult sa $aca poruncile lui Dumne%eu adica $apteel bune0 dupa cum si cela ce nu se teme isi da $rau liber la toata rautatea si la tot pacatul" Cine are $rica lui Dumne%eu este ceel mai intelept om de pe $ata pamantului" Pentru ca spune S$antul 1rigore de Nissa marele $iloso$ si $ratele marelui #asile asa ' ) Am va%ut pe multi oameni care s* au silit sa invete toata stiinta cea din a$ara iar in cele teolog(icesti adica in stiinta despre Dumne%eu nu putin au sporit" Dar $iindca le*a lipsit lor adev/rat/ intelepciune care este $rica lui Dumne%eu departe s*au $acut de Dumne%eu si in mocirla tuturor relelor au a!uns )" Au%i pe unul ca are doua doctorate doua licente" Dar au%i ca*i preacurvar un ateu un om necredincios un om $/r/ !udecata $ara mila de saraci $ara dragoste de aproapele lui care da cu piciorul in toata $apta buna si in credinta cea dreapta" Ce*i $oloseste lui stiinta cea din a$ara daca n*are $rica lui Dumne%eu . Mai bine nu se nastea unul ca acesta care nu cunoaste pe Ziditorul sau si nu se teme de el in toata vremea ca sa se $ereasca de rau si sa $aca binele" De aceea va spun ' ii bine ca omul sa invete carte multa sa $ie si inginer sa $ie si doctor sa $ie si pro$esor si pro$esor universitar0 sa $ie si militar sa $ie si general ce*a randuit Dumne%eu pentru $iecare" Dar in toate treptele lui sa nu uite $rica de Dumne%eu" Ca daca a uitat de Dumne%eu mai bine nu mai venea in lumea aceasta si mai bine nu se nastea sa vada atata bunatate a lui Dumne%eu" Cum ne*a dat El noua viata mintea aerul lumina caldura ploile la vreme (rana belsug sanatate vedere au% intelepciune si dupa atatea bine$aceri ale lui Dumne%eu sa inc(ida oc(ii ca paserile cele de noapte care nu vad decat numai la intuneric si sa nu vada pe Dumne%eu Care este lumina cea neapropiata si locuieste in lumina cea neapropiata" De aceea am inceput sa va spun ' $erice de omul care se teme de Dumne%eu ca acela este adevarat om intelept si acela va avea $ericire si in veacul de acum si in veacul cel viitor" Cine se teme de Dumne%eu nu*i place sa ia avutul altuia" Cine se teme de Dumne%eu nu se duce la $emeia altuia" Cine se teme de Dumne%eu si cu sotia sa traieste in curatie dupa randuiala 2isericii" Cine se teme de Dumne%eu nu $ace avorturi nu*i betiv nu*i tutungiu nu*i bataus nu*i ravnitor de avere straina nu*I nesupus asculta de stapanirea statului cinsteste stapanirea dupa Apostolul Pavel ' El da celui cu cinstea cinste0 celui cu da!dia da!die0 celui cu $rica $rica0 si nimanui cu nimic nu*i ramane dator decat sa iubeasca pe Dumne%eu si pe aproapele" Cine se teme de Dumne%eu nu doarme in timpul S$intei &iturg(ii acasa Duminica"

2 Cine se teme de Dumne%eu nu lasa copiii sa creasca in $aradelegi0 ci ii cearta si*i indreapta ii invata sa se inc(ine lui Dumne%eu sa posteasca sa mearga la biserica si sa duca viata curata in $amilie" Cine se teme de Dumne%eu nu pierde vremea in desert" 3ri lucre%a ori se roaga lui Dumne%eu ori citeste S$intele Scripturi ori cugeta la !udecata viitoare la moarte la rasplata la $ericirea raiului si la iad" Cine se teme de Dumne%eu iubeste pe tot omul si a!uta pe tot omul cu multa dragoste cand este in neca%uri" Cine se teme de Dumne%eu nu cruta averea sa o dea la saraci" Cine se teme de Dumne%eu are mare $rica nu numai sa nu greseasca cu lucrul sau cu cuvantul lui Dumne%eu ci si cu gandul" Dar de ce . Stie ce %ice Du(ul S$ant ' ca Dumne%eu pe cele mai inainte gandite ale noastre le*a va%ut si le vede" Ati au%it la Iov . Ati au%it om temator de Dumne%eu . ce %ice dumne%eiasca Scriptura . ) Era un om in tara Asidiei in tinutul U% in Arabia si era cl mai bogat om de la rasaritul soarelui )" Dar au%i ce spune ' Si era $oarte temator de Dumne%eu" In toata seara aducea un bou !ert$a" Pentru ce . El traieste inainte de &egea Scrisa" Este al cincilea de la Avraam si traieste aproape cu o mie de ani inainte de Moise" Si el acest om al lui Dumne%eu avea sapte $eciori si trei $ete si aducea !ert$a de curatire cum se aduceau !ert$ele sangeroase atunci nu cumva copiii mei $iind tineri sa $i gresit ceva cu gandul lui Dumne%eu" Ati au%it . Care din tata si mama de a%i care parinti mai au gri!a ce gandesc copiii lor . Cine se mai teme a%i de pacatele cu gandul ale copiilor lor . ) #ai de mine or $i cugetat ceva rau copiii mei 4 Poate au cugetat la $urt sau la ura sau la des$ranare sau la betie sau la ra%bunare" #ai de mine sa aduc !ert$a lui Dumne%eu ca sa*i ierte Dumne%eu ca au gresit cu gandul 4) Ai au%it parinte de copii . Ai au%it tata de copii . Se teme sa nu $i gresit cu gandul copiii lui catre Dumne%eu 4 Ai au%it de ce l*a laudat Dumne%eu pe Iov . Iata cum spune Scriptura ' Fost*a intru una din %ile si au venit ingerii Domnului inaintea Domnului" ca*s miliarde de miliarde de ingeri" Nimeni nu*i poate numara dupa cum spune proorocul Ieremia ' 3astea cerului cine o va numara . ca*s mai multi ca nisipul marii" si ei merg la Dumne%eu Care este Minte0 Mintea cea dintai i%vorul tutror mintilor rationale celor din cer si de pe pamant si dau raportul ganditor si cuvantator ce $ac cu mantuirea su$letelor0 ce $ca oamenii pe pamant si cum se lupta ei si slu!esc lui Dumne%eu la mantuirea lumii" Ce %ice Apostolul Pavel . Au nu sunt toti slugi * %ice de ingeri * care se trimit de Dumne%eu spre slu!ba pentru cei ce vor sa mosteneasca mantuirea . Ai au%it acre*i slu!ba lor . Sunt pusi in slu!ba mantuirii neamului omenesc" A-a au venit ingerii0 si vesnic vin ca $ulgerul si dau raportul lui Dumne%eu ce $ac oamenii pe pamant si $iecare inger pa%itor spune de su$letul sau ce i s*a incredintat ce $ace in acel minut" Atunci a venit si satana si Dumne%eu il intreaba ' * Dar tu de unde vii . Da ce . Nu stia Dumne%eu de unde vine diavolul daca Dumne%eu este in tot locul de $ata . Cum spune la Ieremia ' Eu sunt Care umplu cerul si pamantul" E5ista loc unde nu*i Dumne%eu in iad sau in rai sau in cer sau pe pamant . E5ista vreun cer sau mai presus de toate cerurile unde nu*i Dumne%eu . Si atunci nu stia Dumne%eu de unde vine . Da6 de ce i*a pus intrebarea . Ca sa ne raspunda noua cum a $ost istoria lui Iov" * De unde vii tu . * l*a intrebat Dumne%eu pe satana" Iar el a %is ' * Doamne cutreierat*am pamantul si toate cate sunt sub cer si iata sunt de $ata" Ai au%it cum lucrea%a el . Ca nu*i singur" A treia parte din stelele cerului au ca%ut cum arata S$antul 1rigore de Nissa" Si la Apocalipsa %ice ' Am va%ut un drac mare ros care a tarat cu coada lui a treia parte din stelele cerului si le*a daramat pe pamant" Unde*i locuinta demonilor acum . In va%du(" Dar nu numai in va%du(ul asta care incon!oara planeta noastra si celelalte planete %eci de miliarde ci spatiul interplanetar si spatiul interstelar care n*are margine" Ca de aicea pana la Calea &actee pana la Drumul Robilor avem paispre%ece milioane de ani calatoria luminii si lumina merge cu 788"888 de 9m pe secunda cat ai inc(ide oc(ii" Ai au%it cat ii de mare spatiul acesta . Satana il umple" Ca au%i ca la ceata care a ca%ut i*a dat Dumne%eu loc sub cer" &ocul asta le*a dat" Cine ne invata aceasta . Marele Apostol Pavel gura lui :ristos ce %ice ' Domnii puterii va%du(ului du(urile rautatii raspandite in aer" Si marele prooroc David %ice ' Multi sunt cei ce se lupta cu noi de la inaltime adica din va%du("

3 De aceea a spus cu dreptate satana ' Cutreierat*am pamantul Doamne si toate cele de sub cer si iata sunt de $ata" Si ce*l intreaba Dumne%eu ' * Fost*ai pe la robul meu Iov . Ca nu este nimenea asemenea pe pamant ca Iov om temator de Dumne%eu si care $oarte vietuieste cu dreptate" Apoi cand %ice acestea Cel ce a $acut cerul si pamantul Cel ce cercetea%a inimile tuturor cand lauda pe un om cine poate sa %ica ceva impotriva . Ca nu este nimeni pe pamant ca Iov temator de Dumne%eu si $oarte drept inaintea Mea" Ai au%it . Si nu pentru ca era sarac sau neca!it" Ci $oarte bogat" Ca ce spune Scriptura . Ca era bogat $oarte cel mai bogat om de la rasaritul soarelui" Dar averea nu l*a biruit nu l*a despartit de Dumne%eu" Fiindca iubea pe Dumne%eu mult mai tare decat averea" Nimica nu era la dansul averea" Ca o carpa lepadata era" Si aceasta a aratat*o istoria lui Iov care voi spune*o pe scurt de aici inainte" Ce s*a intamplat . A %is satana catre Dumne%eu ' * Da Doamne ;u spui ca Iov ii drept tare si se teme de ;ine" Dar nu degeaba se teme el de tine 4 * Dar de ce . * Daca i*ai inmultit averea lui si turmele lui acopera o tara cum nu ;e va iubi pe ;ine . Si cum nu s*ar teme daca i*ai dat atata avere si cinste . Socotea diavolul ca de aceea Iov se teme de Dumne%eu ca are atata avere" Dar n*a $ost asa" Iov era adevarat temator de Dumne%eu" * Dar ce vrei tu . %ice Dumne%eu" * Doamne da*l pe mana mea sa*;i arat eu ;ie daca nu te va blestema in $ata 4 a %is satana" * Ce vrai ma . i*a spus El0 * Da*l pe mana mea pe Iov sa*i iau eu averile si copiii si toate sa vedem nu te va blestema in $ata . ca daca ai ingradit acuma cu puterea ;a averile lui si toate averile si slugile lui sunt ingradite de ;ine eu nu ma pot apropia de el" Dar de ce il ingradea puterea lui Dumne%eu . Ca era $oarte drept si cinstitor de Dumne%eu si nu se putea apropia de gospodaria lui nimic" Ca ingerii Domnului il pa%eau $iindca si el pa%ea porunca lui Dumne%eu" * Ce vrai . l*a intrebat Dumne%eu pe satana" * Da*l pe mana mea 4 a raspuns el" * ;i*l dau" Du*te 4 Dar de el sa nu te atingi 4 Ai va%ut ca diavolul nu poate $ace nimic $ara voia lui Dumne%eu si $ara ingaduinta &ui . Putea el sa se duca peste Iov si mai inainte ca avea mare ciuda pe el ca era drept insa pana n*a luat blagoslovenia lui Dumne%eu nu s*a dus" Ca si diavolul ii tot sluga lui Dumne%eu0 ca tot Dumne%eu l*a $acut si pe el si numai unde ii ingaduie Dumne%eu se duce" Ca dac/ ar $i asa sa $aca ce vrea el n*ar ramanea un om pe $ata pamantului intr*o singura %i cata ura are el pe oameni" Dar puterea draceasca este ingradita de puterea Atottiitorului Dumne%eu si nu*i ingaduie sa $aca mai mult decat vrea El" Ai au%it ce spune Apostolul Petru . Credincios este Dumne%eu si nu va lasa pe voi sa va ispititi mai presus dec<t puterile voastre si odata cu ispita va trimite si a!utorul" Ati va%ut in Evang(elie cand :ristos a scos din 1aadara demonii din cei doi indraciti ca i*a intrebat ' ) Cum va c(eama .) ) &eg(eon Doamne este numele nostru )" &eg(eon inseamna =888 de demoni" Atatia erau in doi oameni 4 Ca leg(eon ii cuvant grecesc legiune de ostasi" &eg(eon sau legiune" In doi oameni erau =888 de demoni" De aceea se culcau in morminte si in (aine nu umblau ca umblau goi prin pustiu cum spune Evang(elia" Erau multi" Cu toate ca erau multi ca o legiune avea e5act =888 de demoni si ei au spus ca*s o legiune un leg(eon" Daca voiesti Doamne sa ne scoti pe noi din oamenii acestia da*ne voie sa ne ducem in porci" Ca era o turma de porci pe malul Marii 1alileea" Am $ost acolo unde s*au inecat porcii ca am trecut prin toate locurile cand am $ost la Ierusalim" Erau ca >888 de porci aproape de cetatea 1adaara si 1(erg(esa" Sunt doua cetati alaturea pe podisul 1olan" Si cand le*a dat voie au intrat demonii in porci si s*au dus in mare si s*au inecat toti" Dar de ce a dat voie Domnul diavolilor sa se bage in porci . Ca legea lui Moisi nu dadea voie sa tie porci" Iar ei impotriva legii tineau si mancau carne de porc" Si atunci i*a dus in mare pentru cei care*i tineau ca*i tineau pentru negustorie sa vanda la altii" Ia sa revenim la Iov" Si a venit diavolul la Iov" Si prima data cand a a!uns asupra gospodariei lui Iov a pogorat $oc din cer" Dar ce . Satana*i in cer . Nu l*a dat Ar(ang(elul Mi(ail !os din cer . N*a $ost lupta cu Ar(ang(elul Mi(ail cum vedem la Apocalipsa . Si loc nu s*a mai a$lat pentru ei in cer" Dar de ce spune Scriptura ) cer ) . Aerul se numeste cer" ;ariile aerului se numesc ) cer ) in S$anta Scriptura" Ca

4 au%i ce %ice Scriptura ' &audati pe Domnul paserile cerului" Nu cumva ele traiesc in cer $iindca le spune paserile cerului . Nu" ;raiesc in aer" Deci sa intelegeti dup/ Dogmatica S$antului Ioan Damasc(in aerul se numeste cer" deci satana a pogorat $oc din va%du( * din aer" Si avea bietul Iov ?888 de oi 7888 de camile @88 de perec(i de boi @88 de perec(i de asini 7888 de slugi cu braie de aur incinsi care slu!eau la atata avere sapte $eciori si trei $ete palate si mosii" Si prima data turmele oilor au ca%ut !ert$a" A pogorat satana $oc din cer adica din va%du( si au ars turmele lui Iov deodata cu tot cu ciobani cu tot cu slugi cu stani cu caini0 ?888 de oi deodata le*a mistuit $ocul" Dar prin iconomie dumne%eiasca a ramas un singur om ca sa duca vestea" Si a venit la Iov" Iov era ca un imparat purta por$ira si era un om $oarte cinstit de imparatii pamantului ca $acea negutatorie cu oamenii din alte tari ca avea avere mare" Si a venit sluga si a %is ' * Stapane doamne 4 * Ce este $iule . * Iata slugile tale ciobanii tai si turmele tale pasteau la munte si la ses" Si a venit $oc din cer * adica din va%du( * deodata si a mistuit turmele tale si pastorii tai si slugile tale si tot ce era acolo" Si am ramas eu singur si am venit sa*ti spun ce s*a intamplat" Iar Iov a %is ' * Nu*i nimica $iule 4 Domnul a dat Domnul a luat precum I s*a parut Domnului asa a $acut 4 Fie numele Domnului binecuvantat de acum si pana in veac 4 Si n*a cartit" Si nici n*a terminat cel de la oi si vine cel de la camile ' * Stapane doamne (aldeii au trecut Iordanul au rapit camilele tale 7888 de camile si pastorii si toate si le*au dus in tara lor si am scapat eu singur si am venit sa*ti spun" Si a %is Iov ' * Nu*i nimica $iule 4 Domnul a dat Domnul a luat precum I s*a parut Domnului asa a $acut 4 Fie numele Domnului binecuvantat de acum si pana in veac 4 Si nici n*au trecut putine minute vine al treilea cel de la boi ' * Stapane doamne tal(arii au venit din pustiu au !ung(iat pe slugile tale si cele @88 de perec(i de boi i*au luat si s*au dus cu ei" Si a %is Iov acelasi cuvant ' * Domnul a dat Domnul a luat precum I s*a parut Domnului asa a $acut 4 Fie numele Domnului binecuvantat de acum si pana in veac 4 Si n*a trecut decat putin si a venit cel de la asini * Stapane doamne din partile Damascului au venit sirienii si au prins slugile tale si cu tot cu asine le*au trecut in tara lor" Si acolo erau @88 de perec(i de asine $iindca in tarile calde camila si asinul sunt cele mai cautate animale care pot rabda de sete si traiesc cu putina (rana" Si a %is Iov acelasi cuvat ' * Nu*i nimica $iule 4 Domnul a dat Domnul a luat precum I s*a parut Domnului asa a $acut 4 Fie numele Domnului binecuvantat de acum si pana in veac 4 Si n*a %is nici un cuvant ca i s*a luat intr*un ceas toata averea" &a urma a venit al cincilea" Acesta i*a rupt inima dar tot n*a indra%nit sa %ica cuvant de rau impotriva lui Dumne%eu" El avea sapte $eciori si trei $ete" Si ei va%and pe tatal lor ca $ace milostenie vesnic la atatea mii de saraci au inceput si $eciorii sa $aca la $el ca tatal lor" Faceau pra%nic in $iecare sambata" Si sambata asta $acea cel mai mic0 apoi celalalt pana a!ungea la cel mai mare si apoi $etele" Si tocmai acum erau la un pra%nic mare in acea sambata0 multi oameni erau c(emati la masa si ei slu!eau la masa celor neca!iti acolo" Satana avand ingaduinta lui Dumne%eu s*a dus si a scuturat casa * cladirea palatul unde erau * si i*a omorat pe toti0 si pe cei de la masa si pe $eciorii lui Iov" N*a mai ramas decat unul care a venit la Iov si a %is ' * Stapane doamne iata $eciorii tai si $etele tale erau la casa celui mai mare la un pra%nic si s*a cutemurat casa din temelii si i*a omorat p etoti si*am scapat eu din intamplare * ca asa prin iconomie dumne%eiasca numai unul scapa * si am venit sa*ti spun" Si Iov cand a va%ut ca Dumne%eu i*a luat si $eciorii $iind acolo in $ata casei lui a apucat vestmintele de sus de la gat * ca*n orient (ainele*s pana !os la pamat asa poarta barbatii cum purtam noi calugarii * si si*a rupt (aina sa pana !os" S*a de%bracat gol si s*a aruncat cu $ata la pamant si*a $iloso$at pentru moarte si*a %is ' * Nu*i nimica $iule gol am iesit din pantecele maicii mele gol ma voi duce in groapa" Nimic n*am adus in lumea aceasta aratat este ca nimic nu pot scoate" Domnul a dat Domnul a luat precum I s*a parut

5 Domnului asa a $acut 4 Fie numele Domnului binecuvantat de acum si pana in veac 4 Si intru toate ca i s*au intamplat lui Iov n*a %is un cuvant de rau impotriva Ziditorului sau" Atata de tare se temea Iov de Dumne%eu" Atunci satana va%and ca nu l*a biruit ca i*a luat totul s*a dus iar la Dumne%eu" Fost*a intru una din %ile si au venit ingerii Domnului si iata a venit si satana inaintea Sa" Si iar il intreaba ' * De unde vii tu . * Doamne cutreierat*am pamantul si toate cate sunt sub cer si iata sunt de $ata 4 Si l*a intrebat Dumne%eu a doua oara ' * Dar ai $ost pe la robul meu Iov . * Da Doamne am $ost si i*am $/cut toate cate am vrut eu 4 * Ei 4 3 %is ceva impotriva Mea . * Nu Doamne0 dar am sa*;i spun ceva" Ceru un ra%boi mai mare contra lui Iov ' * Ce vrai ma . * Piele pentru piele" * Ce vrai sa spui . * Da" I*am luat toata averea si copiii dar el este sanatos si sotia lui a ramas sanatoasa" Insa da*mi voie sa ma ating de carnea lui si de oasele lui si sa vedem nu te va blestema in $ata . Adica a cerut sa*i dea o boala grea" Ce %ice . 3mul a ramas sanatos macar cu %ilele" * Du*te i*a %is Dumne%eu dar de su$letul lui sa nu te atingi 4 Ai va%ut ce este mai scump la om . Su$letul" ) De su$letul lui sa nu te atingi )" Ca su$letul este mai scump decat toate" El este mai scump decat tot ce e5ista in lumea asta" de aceea ii atata lupta pentru mantuirea su$letului" Si a venit satana cu voia lui Dumne%eu cu ingaduinta &ui si l*a lovit pe Iov din talpa piciorului pana*n crestet cu lepra" 2oala care n*ati va%ut $ereasca Dumne%eu0 crapa carnea omului si se $ace alba ca %apada si curge sange si cu viermi0 patrunde pana la os si n*are leac in veacul veacului" Numai Mantuitorul a vindecat leprosi cum ati au%it" Atunci Iov cand s*a va%ut lepros din crestet pana*n talpa a ca%ut la pamant de durere0 si era niste gunoi inaintea casei lui si el %acea in gunoi" Si $iindca ranile il usturau si viermiii ii provocau mancarime a gasit un ciob de oala un (arb si cu (arbul aceala scotea viermii din rani" Si n*a $ost bataia lui Iov o %i o luna sau un an" N*ati citit :ronogra$ul lui C(edrinos si alte carti . Sapte ani si !umatate l*au mancat viermii de viu pe Iov 4 Asa a rabdat" Si nu %icea nimic si rabda0 un sc(elet in gunoi mancat de toate !ivinele" Iar sotia lui ramanand sanatoasa ca pe ea n*a lovit*o ca era mai slaba in credinta se ducea cu traista prin sat la cerut0 si ii aducea cate ceva de (rana" Singurul a!utor ii era sotia lui singura mangaiere ca sa nu moara de $oame" #a%and diavolul ca nu l*a biruit pe Iov a incercat prin $emeie cum %ice dumne%eiescul Ioan 1ura de Aur ' ) Cand a va%ut ca pe stalpul cel de diamant al credintei pe Iov nu*l biruieste la arma cea vec(e a alergat )" &a care . &a $emeie cu care biruise in rai pe Adam" Stia ca $emeia e mai slaba" Si $emeia cand l*a va%ut ca*l mananca viermii un an doi trei si toata lumea spunea ca*i blestemat de Dumne%eu ca l*a uitat Dumne%eu si a $acut multe rele inaintea Domnului * ca asa !udeca oamenii ca !udecatile lor nu*s ca ale lui Dumne%eu * atunci $emeia a inceput sa creada si vine la el si*i spune ' * Mai omule0 iata ce ti*a $acut tie Dumne%eul tau" ;ot ai spus ca Dumne%eu ti*a!uta ca Dumne%eu ii drept" Iata acum te mananca viermii de viu in gunoi ti*a luat toata averea si copiii de atatia ani si tu nu %ici nici un cuvant de (ula impotriva &ui si nu*ti pier%i rabdarea 4 Atata se temea Iov de Dumne%eu" * Ce este $emeie . * Zi un cuvant de (ula impotriva lui Dumne%eu0 ocaraste*& de ce te*o neca!it asa si vei muri 4 Ai au%it acest tovaras de viata cum s*a $acut unealta satanei in vremea neca%ului barbatului sau . Iar Iov ii spunea cu blandete ca vedea ca diavolul vorbeste prin gura ei ' * Femeie (ai $emeie 4 Ca o nebuna vorbesti si ca o $ara de minte" Nu sunt eu Iov care eram ca imparatii de bogat si cinstit in lume . Nu*ti aduci aminte ce cinste am avut noi pe pamant si cata avere si cate slugi aveam . Apoi cum am primit cele bune din mana Domnului sa nu primim si cele rele . Au%i

6 om care se teme de Dumne%eu cand da de neca% . Da 4 Dumne%eu m*a a!utat atata vreme0 trebuie sa rabd acum ca multumire lui Dumne%eu ca m*a a!utat alta data" Si a va%ut diavolul ca nu*l poate birui" Atunci au venit la el trei prieteni ' 2ildad ;o$ar si Eli$a% Ameneul" Acestia erau ca niste imparati de bogati boieri mari din alte tari care cumparau mii de vite de la Iov miei si lana" Cand au venit au intrebat ' * Unde*s curtile lui Iov . Unde este Iov . Iar oamenii ii arata ' * Uite colo in gunoiul acela un sc(elet0 il mananca viermii" 2arba lui era pana la pamant si parul incalcit de gunoaie" Ei au%isera de bataia lui Iov dar nu credeau ca*i c(iar asa" Si au venit din alta tara" Cand au venit la Iov cum il stiau ce om cinstit era ce palate si ce slugi avea au stat acei trei prieteni langa Iov sapte %ile si sapte nopti si n*a putut vorbi nici unul" Numai se uitau la el" Si gandeau ce va $i asta . Ce $el de bataie a lui Dumne%eu este asta . Si la sapte %ile a desc(is cuvantul Eli$a% Ameneul si in loc sa*l mangaie pe Iov in ranele si in durerea lui in loc sa*l imbarbate%e ca erau prieteni de alta data au inceput sa*l raneasca cu cuvantul ' * Iov mi se pare ca te*a rete%at Dumne%eu pe tine ca pe un copac tomnatic care nu $ace roada" De ce*ai a!uns tu asa 4 Ai oprit plata vaduvelor si simbria lucratorilor 4 Ai $ost nemilostiv si aspru 4 Ai $ost mandru 4 Ai uitat de Dumne%eu 4 Ai $acut $aradelegi inaintea &ui 4 Si asa mereu l*au mustrat" &a $el si al doilea prieten si al treilea" Si a venit al patrulea unul Eli(u" Acesta a vorbit putin mai drept ca se temea ' ) Mai nu cumva sa $ie o certare a Domnului pe drept si ma tem sa vorbesc pe omul acesta )" iar Iov a inceput a le spune cu blandete ' * Dragii mei0 prietenii mei0 spre dosada ati venit aici si spre rana mie" Mai bine %iceam eu gropii ) mama mea ) si viermilor ) voi sunteti $ratii si surorile mele ) decat sa vie prietenii mei si sa ma raneasca cu cuvinte0 adica mai bine m/ mangaiam cu viermii si cu gandul la groapa la mormant decat sa aud din gura voastra acestea" Si le*a spus ' ) voi ma invinuiti ca am oprit plata slugilor si ca am $acut nedreptate" Eu nu ma laud dar adevarul voi vorbi" Eu am $ost tatal sarmanilor si maica vaduvelor eu am $ost oc(iul orbilor si urec(ea sur%ilor si piciorul sc(iopilor si mana ciungilor" ;unsura mieilor mei a incal%it umerii saracilor0 ca lana de pe sapte mii de oi toata o dadeam pentru imbracaminte la saraci" Usa mea nu s*a inc(is la tot strainul si toata averea mea am socotit cu putere s*o impart la cei neca!iti" Deci nu*i adev/rat ce vorbiti voi" Adevarat ca mania Domnului ma cearta pentru pacatele mele dar ceea ce ma invinuiti voi nu*i adevarat" #a%and Dumne%eu rabdarea lui Iov dupa ce*au plecat cei trei prieteni si Eli(u s*a dat putin in laturi a aparut Dumne%eu in nori si in vi$or deasupra lui" Iov %acea acolo de sapte ani !umatate numai oasele si inima ramasese * caci carnea lui era mancata de viermi" Si cand a venit Ziditorul cerului si al pamantului Iov era acum ranit si de prietenii lui ocarat si de$aimat si de sotia lui si de toti" Deodata aude glasul lui Dumne%eu din nori ' * Iov scoala*te ca un barbat ia vestmantul tau * ca i*a trimis un vestmant din cel mai alb ca %apada * incinge*te si sa stam de vorba amandoi 4 Cine a %is ) scoala*te ) . Acel ce va scula toti mortii la !udecata intr*o clipeala de vreme 4 S*a sculat ca $ulgerul Iov sanatos ca la 78 de ani si $rumos si vesel s*a imbracat cu vestmantul dat de Dumne%eu" Si a spus Dumne%eu catre el ' * Iov unde erai tu cand am intemeiat pamantul . Spune*Mi Mie care*i latimea cea de sub cer . In ce loc locuieste intunericul si ce loc are lumina . Unde erai tu cand am masurat Eu muntii cu ase%amantul cunostintei vaile cu cumpana si dealurile cand am pus marii (otar nisipul si am ingradit marea cu nisip si i*am spus ' pana aici sa stai si intru tine sa se s$arame valurile tale . Eu am intins crivatul pe uscat" Eu am $acut cuvantatori pe pamant" Eu am masurat greutatea vanturilor" Eu am insemnat calea $ulgerilor sub cer" Eu am randuit nasterea $iarelor din codri nasterea dobitoacelor pamantului si a oamenilor" Eu am $acut orionul si rarita cea de mia%anoapte si am impodobit cerul cu stele cu soare si luna si lumina am daruit %idirii Mele" Spune*Mi unde erai tu atunci . Eu pe tine Iov te*am turnat ca laptele in pantecele maicii tale te* am inc(egat ca bran%a te*am tesut ca pan%a ti*am $acut inima si oase si te*am $acut $aptura Mea in

7 pantecele maicii tale si Eu am %idit inima ta si am stiut ca nu*ti vei pierde rabdarea" Eu am intemeiat inima ta intru tine si credinta ta si rabdarea ta" Si acum Iov $iindca ai asteptat cu rabdare venirea Mea si n*ai %is vreun cuvant rau in atatea scarbe si neca%uri si boale iata Eu iti daruiesc tie de acum inainte AB8 de ani de viata0 si vor $i averile tale indoite" In loc de sapte mii de oi paispre%ece mii de oi0 in loc de trei mii de camile sase mii de camile si celelalte la $el" Si vei a!unge sa traiesti pana la al cincilea si al saselea stranepot si vei adormi plin de %ile si vei veni la Mine sa te veselesti cu Mine in veci" Atunci S*a $acut neva%ut Dumne%eu" Si sotia lui cand a venit de unde era dusa l*a gasit sanatos si vesel $oarte" Si a plouat Dumne%eu in curtea lui Iov trei %ile si trei nopti cu galbeni de aur cum spune in traditie" A luat Iov mosii si vite" Sotia lui a stat cu $ata la pamant trei %ile si trei nopti cerand iertare de la el" Si i*a %is Dumne%eu lui Iov ' ) Iarta pe sotia ta ca nu*i vinovata ea ci diavolul care a ispitit*o 4) Si a iertat*o el si a luat*o si a nascut iar sapte $eciori si trei $ete si nu era $rumusete sub cer asemenea $eciorilor si $etelor lui Iov" Nu se gaseau mai $rumosi copii ca aceia pe pamant" Si au $ost %ilele lui Iov cum s*a spus dupa bataia aceea o suta patru%eci de ani si*a adormit plin de %ile si s*a dus la Ziditorul sau la veselia cea vesnica" Ati au%it ce a $acut la Iov $rica lui Dumne%eu . Daca a avut $rica lui Dumne%eu nici cand era bogat nu s*a mandrit n*a $ost aspru si nemilostiv0 nici cand i*a luat Dumne%eu averea n*a %is un cuvant impotriva lui Dumne%eu" Iata om cu $rica lui Dumne%eu care aducea !ert$a un bou in $iecare seara ca nici copiii lui sa nu $i gresit lui Dumne%eu cu gandul" Ati au%it om cu $rica de Dumne%eu cum l*a incununat Dumne%eu . Prin cate l*a trecut in veacul de acum si s*a dus sa se odi(neasca in ) sanul lui Avraam ) a carui stranepot era" Iata deci cum l*a binecuvantat Dumne%eu 4 Fratii mei omul care are $rica de Dumne%eu nu trebuie sa*l pa%easca nimeni sa nu $ure sau sa nu $ie curvar sau betiv sau (ot sau sa nu $aca rau" Cel ce are $rica lui Dumne%eu si %iua si noaptea pururea veg(ea%a asupra lui ' sa nu gandesc ceva rau asupra omului sa nu vorbesc ceva rau ca*i pacat sa nu $ac ceva rau ca*i pacat 4 Cine are $rica lui Dumne%eu acela se $ace santinela intregii intelepciuni isi pa%este su$letul si mintea sa de ganduri rele limba sa de cuvinte rele si toata ase%area sa de a lucra impotriva lui Dumne%eu" Imi aduc aminte de un $iloso$ care a venit la Socrat alt $iloso$" Si acela avea o $emeie $oarte talentata" Si a inceput sa spuna ' ) Domnule am o $emeie asa de $rumoasa 4)" Celalalt era la o masa cu un creion in mana si (artie si a tras un %ero" ) Femeia mea e de neam mare0 taica*sau a $ost ministru )" Celalalt a mai tras un %ero" ) Femeia mea ii sanatoasa ca oul n*a $ost bolnava si nu*i bolnava )" Acela a mai tras un %ero" ) $emeia mea stie sa lucre%e lucruri de mena! sa $aca pra!ituri la tot neamul bucat ela mese mari )" Acela a mai tras un %ero" ) Femeia mea stie sa coase broderii artistice coase $lori impleteste $ace $lanele cu masina sau cu mana" Uite cate talente are $emeia mea 4) Acela a mai tras un %ero" &a urma a adaugat ' ) $emeia mea are $rica lui Dumne%eu si este credincioasa 4) Acela a pus un unu inainte pusese sase %erouri" Un unu urmat de sase %erouri $ace un milion" Si a spus ' ) Ia acuma i*am dat valoare $emeii tale" Nu cand ai spus ca*i $rumoasa si invatata si sanatoasa si stie multe sa $aca" Pentru ca daca ii lipsea $rica lui Dumne%eu toate erau la dansa egal cu %ero nule nimic 4) Asa se intampla si cu barbatul ca si cu $emeia aceea si cu orice om" Poate sa aiba toate talentele poate sa atie toate meseriile din lume poate sa cunoasca toate stiintele lumii daca ii lipseste $rica lui Dumne%eu ii lipseste scoala intelepciunii si omul acela nu*i bun de nimic" Era un om invatat sa $ure macar de*ar $i $ost sarac" Da de unde 4 Era om gospodar avea $emeie buna credincioasa si copii0 avea boi avea oi cai porci vite pasari pamant live%i vii dar a $ost crescut rau la parintii lui ca nu era satul pana nu manca ceva de $urat" 3mul acesta de multe ori avea discutii cu sotia lui" Sotia lui buna ii spunea ' * Mai omule ulciorul nu merge de multe ori la apa" Caci ii rusine in sat daca te*o prinde pe tine ca $uri0 toti or sa te !udece pe tine de ce ai $urat ca ai tot ce*ti trebuie" De ce $uri ma . * Femeie eu nu pot" Pana n*oi mai lua eu de la cutare boier de la cutare om de la cutare proprietar """ 4

8 3data era in luna lui iulie luna era plina pe cer si era senin ca %iua" El venise din tarina si a va%ut lanurile pline de clai de grau !umatati de grau cum se c(eama in alte parti" Ce s*a gandit el . ) ce bine ar $i sa aduc eu o caruta de grau din acesta la mine ) ca era grau $rumos" A venit acasa a pregatit caruta si caii drugul de legat snopii0 a pus niste $an pentru cai si iarba verde in caruta si*n puterea noptii cand doarme si pasarea * cum %ice taranul * a luat o copilita numai de trei*patru ani cu el" Copilei ii placea sa mearga cu tata*sau cu caruta totdeauna" * ;ataica ma iei cu caruta . * ;e iau 4 Da6 ma*sa a %is ' * Stai acasa 4 * Nu 4 si a inceput a plange copila" * Da*i drumul 4 Copila vrea sa auda cum merg caii s*o plimbe tata*sau cu caruta" Dar a $ost o pronie dumne%eiasca aceasta si purtare de gri!a a lui Dumne%eu" A venit omul acela la $urat snopi in tarina" Un lan de grau era langa o padure mare si un drum de tarina pe marginea padurii" El a tras caii cu oistea pe unde trebuia sa iasa de pe lan a luat din gura la cai %abala si le*a dat sa manance" Copilita a ramas la caruta" Era luna senin si se vedea bine la mare distanta" Si s* adus pe lan omul asta de meserie (ot din copilarie si a inceput sa se uite in toate partile0 si la stanga0 si la dreapta si inainte si inapoi" Se uita asa" De ce se uita . Ca nu cumva sa $ie vreun pa%nic pe lan" Dar tot el isi %icea ' ) C(iar daca ar $i acum doarme intr*o claie ca acu*i puterea noptii )" In acest timp copilita se uita de la caruta cum taica*sau se uita in toate partile si incolo si incolo si se minuna ea in mintea ei * copii naivi * de ce se uita taica*sau asa . Dupa ce s*a incredintat el ca nu este nimeni si nu*l vede nimeni a luat cativa snopi de grau si a venit la caruta" Copilita prin care a vorbit Du(ul S$ant intreaba pe taica*sau ' * ;ataica mata ai uitat ceva 4 * Dragul tatei dar ce*am uitat . * Mata ai uitat ceva 4 ;e*ai uitat in toate partile dar ai uitat sa te uiti si in sus 4 * Cum ai %is . * Mata in sus de ce nu te*ai uitat . Dar copila n*a %is sa*l mustre pe tatal ei" Ea a cre%ut ca poate asa* i bine daca se uita in toate partile sa se uite si in sus" Dar l*a costat pe om $oarte mult" * Cum cum ai %is . * ;ataica eu am cre%ut ca trebuie sa te uiti si in sus 4 Si atat l*a certat $rica lui Dumne%eu pe om ca a luat snopii inapoi s*a dus si a $acut claia0 a venit a intors caii a pus %abala la cai a pus copilita in carutasi cu caruta goala s*a intors acasa" Cand vine acasa $emeia stia ca nu vine niciodata cu golul" 3ri $ura bostani ori popusoi ori grau ori altceva el venea incarcat" Il vede de data asta mai erau doua*trei ceasuri pan*la %iua ca vine cu golul ' * Mai omule dar ce*ai patit . Ce*ai patit . * Femeie cate %ile voi avea nu mai $ur 4 * Ce*ai patit . 2ine ti*a $acut 4 ;e*a prins 4 Ea credea ca l*a prins" ;e*a prins . ;i*am spus eu tie" Asa gospodar la $urat 4 * Mai $emeie nu m*o prins nimeni" * Nu cred" ;e*o prins 4 De ce*ai venit cu golul . * Nu mai $ur cate %ile oi avea 4 * Dar ce*ai patit . El arata copilita si %ice ' * Din cau%a copilei" * Dar ce ti*a $acut copila . * Din cau%a ei nu mai $ur in veacul veacului" Caci a vorbit Du(ul S$ant prin gura ei" * Dar ce*a %is copila . * Eu m*am dus pe lan * cum ii obiceiul meu * si*nainte de a incepe a cara snopii ma uitam ' in stanga in dreapta incoace*incolo" Copilita ma vedea de la caruta si cand am venit m*a intrebat ' ) ;ataica mata ai uitat ceva0 ai uitat sa te uiti si in sus )" Atunci m*am gandit cat sunt eu de nebun" Dumne%eu imi vorbeste prin gura copilei ca trebuia sa ma uit mai intai in sus0 ca daca ma uitam in sus nu mai era nevoie sa ma uit la dreapta la stanga sau inainte ca de oc(iul cel de sus nimeni nu se poate pa%i" 3c(ii lui Dumne%eu * cum spune Solomon * sunt de milioane de ori mai luminosi de cat soarele si nu este loc unde nu cercetea%a atotstiinta lui Dumne%eu"

9 Cum %ice si Apostolul ' Stiinta lui Dumne%eu strabate pana la despartirea du(ului de a su$letului0 nu numai pana la despartirea trupului de a su$letului )" 3mul este icoana Preas$intei ;reimi" El are minte cuvant si du(" Du(ul cel in c(ip de ra%e de lumina care*i in inima cu acesta omul ii mai mare decat ingerii0 ca ingerii nu s*au $acut dupa c(ipul si asemanarea lui Dumne%eu ci numai omul" 3mul este icoana vie a S$intei ;reimi pe pamant are minte cuvant si du(" Mintea este c(ipul ;atalui cuvantul este c(ipul lui :ristos iar du(ul cel de viata $acator este c(ip al Du(ului S$ant" Acest du( de viata nu*i du(ul cu care vorbim * acesta este sluga mintii si are alt$el de cuvant" Iar acela este un dor ganditor sta inttre minte si intre cuvant si circumscrie * are in sine * si pe minte si cuvant dupa S$antul 1rigorie Palama preaindumne%eitul la minte" Deci pana acolo strabate stiinta lui Dumne%eu pana la despartirea du(ului de a su$letului si nimeni nu poate sa se ascunda cu vreun gand de la atotstiinta Ziditorului" Acest Du( S$ant l*a cercetat pe acest om cu $rica lui Dumne%eu si s*a gandit ' ) De acum inainte nu voi mai $ura in veci cat voi trai" 2a am sa ma duc sa ma marturisesc si sa*mi $ac canonul pentru cate am $acut in viata ca daca ma mai duc la $urat trebuie mai intai sa ma uit in sus" Si daca ma uit in sus mi*e destul atat ca sa nu mai pot $ura in vecii vecilor ca de oc(iul cel de sus nimeni nu se poate pa%i )" Iarasi va spun ' inceputul intelepciunii este $rica Domnului" Ea este temelia tuturor $aptelor bune" Intelepciunea are doua capete ' primul este $rica de Dumne%eu si cel mai de sus este dragostea de Dumne%eu ca toata $apta buna se incepe din $rica lui Dumne%eu si se termina in dragostea lui Dumne%eu care este legatura desavarsirii si cea mai +nalta $apta buna" Dumne%eu cel inc(inat in ;reime Parintele Cuvantul si Du(ul S$ant ;reimea cea de o $iinta si nedespartita si Preacurata &ui Maica si toti s$intii sa ne $ie in a!utor sa nu uitam $rica lui Dumne%eu si sa pa%im poruncile &ui" Amin" DESPRE PAZA MIN;II * SFA;URI DA;E UN3R S;UDEN;I ;E3&31I * Fiindca a $ost vorba sa vorbim ceva despre pa%a mintii" Eu pacatosul cand incep sa vorbesc de rugaciunea mintii sau de pa%a mintii mi*i rusine si mi*i greu sa vorbesc0 ca vorbesc despre ceea ce nu am" Ca %ic S$intii Parinti ca nimic nu*i mai sarac decat mintea aceea care $iloso$ea%a pentru $apta buna neavand lucrare" Eu sunt acela cu musca pe caciula ca vreau sa vorbesc cele ce nu $ac si niciodata nu am $acut" Dar eu cred ca va vor $i de $olos acestea in drumul pe care te duci" Fiindca viata aceasta este o lupta cum spune la Iov ' 3 lupta si o ispita este viata omului pe pamant si in aceasta lupta si ispita de $iecare clipa este nevoie de iscusinta" Cum a spus si marele Apostol Pavel ' In lupta aceasta grea si mare aveti nevoie de rabdare si celelalte" Si este prea de nevoie pentru ca va duceti intre straini acolo unde va duceti intalnindu*va cu oameni de alta credinta ' protestanti si catolici si cutare """ Si ca ortodo5 pentru ca sa*ti pa%esti su$letul curat o lucrare mai pre%enta si mai puternica decat pa%a mintii nu va $i" Pa%a mintii are atata legatura cu rugaciunea mintii ca si trupul cu su$letul" De la pa%a mintii putem trece imediat la rugaciunea mintii" Si totdata in pa%a mintii intra multe lucrari du(ovnicesti" S$antul Isi(ie Sinaitul spune asa ' Nimeni nu va putea scapa de capeteniile tartarului * mi*aduc aminte din Filocalie * $ara de pa%a mintii macar de ar $i cat de mare $iloso$ si cat de mare intelept in lume" Ce este pa%a mintii dupa invataturile S$intilor Parinti . este o lucrarre pre%enta $oarte usoara si n* are nevoie de mare osteneala decat numai de $rica lui Dumne%eu" Ea se naste c(iar din $rica lui Dumne%eu 4 Iar $rica de Dumne%eu se naste din credinta in Dumne%eu" Ca dumne%eiescul parinte Ma5im spune ' Cela ce crede se teme" Eu nu am nici o pricina sa ma tem de cineva daca nu cred ca*i de $ata" Iar cand cred ca Dumne%eu este de $ata ma tem 4 Deci iata cum din credinta in Dumne%eu se naste $rica de Dumne%eu" Iar din $rica de Dumne%eu se naste tre%via atentiei sau pa%a mintii sau $erirea mintii de la pacat sau priveg(erea mintii" Cand au%im la S$intii Parinti ' pa%a mintii tre%via atentiei lnistea mintii $erirea mintii priveg(erea mintii sau toate acelea este acelasi lucru cum am %ice ' paine bucata de paine $elie de paine0 dar tot de paine este vorba numai sub alte cuvinte"

10 Pa%a mintii dupa invatatura S$intilor Parinti consta in aceasta ' in a ne tre%i cu mintea in a ne impotrivi p/catului cu mintea si in a c(ema pe ) Doamne Iisuse """ ) prin rugaciunea mintii" #e%i cata legatura are rugaciunea mintii cu pa%a mintii . Ca nu*i de a!uns sa am tre%esc eu" Ce $ac eu acum este bun . Ce gandesc eu acum este bun . Ce intentione% eu acum este bun . Ce cuget eu acum este bun . Sau ce alegere $ac eu asupra acestui cuget este buna . N*a!unge atat 4 Ci indata mi*a dat putere Preas$antul Dumne%eu sa*mi stapanesc pornirile prin volnicia de sine sau de sine stapanirea" Nu ve%i ce spune in Psaltire . Doamne ca cu arma bunei voiri ne*ai incununat pe noi" Indata ce ne*am tre%it simtim cu mintea daca se apropie un pacat de minte sau un gand rau0 ca orice gand rau este un sarpe ganditor adica un diavol" Si indata ce l*am simtit ca se apropie sa ne impotrivim0 cu arma bunei voiri C cu vointa D ne impotrivim sa nu*l primim caci avem aceasta putere" Dar puterea noastra e slaba si taria neputincioasa cum spune colo la (irotonie" Si atunci ce*i de $acut . Ne tre%im dupa puterea noastra0 sa vada Dumne%eu ca vointa noastra se misca spre bine si ne impotrivim pacatului" Si negresit sa tinem legatura cu Domnul c(emandu*& prin rugaciunea ) Doamne Iisuse """ )" Dar nimeni sa nu se ba%e%e pe tre%via sa sau pe vointa sa ca*i tare impotriva pacatului ca ramane $oarte $oarte inselat 4 Pentru ca negresit vointa noastra si tre%via noastra trebuie sa $ie intarite de Domnul nostru Iisus :ristos" De aceea ne tre%im ne impotrivim cu voia de sine stapanitoare si c(emam pe ) Doamne Iisuse """ ) Acestea trei stau nede%lipite una de alta" Pentru ca daca nu c(emam pe ) Doamne Iisuse """ ) nu reusim sa ne despatimim in nici un $el cu mintea" Ca El ne*a spus in Evang(elie ' Ramaneti intru Mine si Eu intru voi ca $ara de Mine nu puteti $ace nimic" Clar 4 C(eama pe Domnul in %iua neca%ului si te va i%bavi cum spune Psalmistul" Sau ' Au%a*te Domnul in %iua neca%ului si celelalte" Daca*& c(emam pe Dumne%eu El ne a!uta" Asa si tu" Si tre%via noastra*i buna si vointa noastra care se impotriveste raului daca este a!utata de darul si puterea lui Dumne%eu" C(emarea numelui Domnului sa nu incete%e ca %ice Apostolul ' ;ot cel ce va c(ema numele Domnului se va mantui" Acum mai este si a patra lucrare ' Ne trebuie smerenie 4 Sa ne tre%im cu mintea sa ne impotrivim pacatului cu mintea sa c(emam pe ) Doamne Iisuse """ ) si sa avem mare smerenie a inimii si cunostinta de sine $iindca ne luptam cu demonii cei mandri" Da 4 Ca indata ce se ridica din noi parerea de sine sau ingam$area sau cinstea de sine indata ne paraseste Domnul si ne lasa in propriile noastre puteri ' ) Ia sa vedem ce ai sa $aci tu $ara Mine .) Ca i*a spus oarecand lui Israil ' Sa nu iesi la ra%boi $ara Mine 4 Stii ce*a patit cand a iesit la ra%boi cu amoreii $ara sa c(eme a!utorul lui Dumne%eu 4 Aceasta indra%neala * sa %icem asa * sau semetie de cuget sau cute%anta de sine a omului de a se bi%ui pe tre%via lui si pe puterea lui de vointa este i%vorata din iubirea de sine" Egoismul 4 Adica dupa cum arata dumne%eiestii parinti din mama tuturor pacatelor care este iubirea de sine" Ca din iubirea de sine se naste si mandria si tru$ia si semetia si celelalte" Din iubirea de sine se naste mai intai ' mila de sine crutarea de sine indreptatirea de sine multumirea de sine trambiatrea de sine lauda de sine placerea de sine parerea de sine" Apoi ' inc(ipuirea de sine simtirea de sine ) ca sunt ceva 4)0 ingam$area de sine cinstea de sine increderea in sine re%emarea pe sine bi%uirea pe sine si daca vreti sa va talcuiesc acestea au o multime de rami$icatii" Apoi vine moartea mintii si omorarea su$letului mai inainte de moartea trupului * adica nesimitirea inimii * dupa care a plans S$antul Simeon Noul ;eolog toata viata precum am gasit*o la ) Scara )" Nesimtirea nu numai ca omoara su$letul ci omoara mai intai partea privitoare adica pe minte0 nesimtirea este moartea mintii si omorarea su$letului mai inainte de moartea trupului" Daca i*ai omorat oc(iul ai intunecat trupul" Asa si su$letul prin minte moare0 si de aici inainte diavolul a pus stapanire peste toate puterile su$letului" Aceasta se intampla cand omul are incredere in sine si in puterea lui de tre%vie si %ice ' ) A4 Eu sunt un om intelept" ce sa ma mai rog ce sa mai stau in genunc(i ce sa mai c(em pe Iisus doar eu stiu sa ma pa%esc de pacat 4 Pai eu nu stiu ca*i pacat .) Cand vede Dumne%eu in su$letul nostru aceasta incredere si re%emare pe sine si cute%anta de sine ne lasa in mana diavolilor" Atunci ispita ne arata cat putem $ara darul lui Dumne%eu si $ara mila &ui" De aceea su$letul nostru in toata clipa greseste lui Dumne%eu" Sa aveti convingerea aceasta ca nu e5ista clipa cand nu maniem pe Dumne%eu" Si pentru ca nu este clipa cand nu maniem pe Dumne%eu nu este clipa cand nu avem nevoie de a!utorul &ui"

11 Su$letul negresit indata ce greseste cu mintea si cu orice pornire spre pacat trebuie sa alerge cu umilinte la a!utorul lui Dumne%eu sa ceara mila iertare si a!utor impotriva ispitei" Ca daca cutea%a pe desteptaciunea lui %icand ' ) A4 eu stiu multe eu pot multe 4) au%i ce spune Scriptura la Solomon ' Cela ce se increde in sine va cadea cadere !alnica" Pentru ce . ;e*ai incre%ut in sine0 nu mai ai nevoie de Dumne%eu 4 ) Pot si eu ceva 4) Si atunci Dumne%eu iti arata ce poti 4 Ca $ara de El nu putem nimic" Si la tre%via atentiei este mare nevoie sa simtim in !urul nostru a!utorul lui Dumne%eu decare avem nevoie in $iecare clipa" In S$anta Scriptura se spune asa ' Fata 2abilonului ticaloasa * si Du(ul S$ant spune mai departe cand cantam) &a raul 2abilonului )* $ericit este care va apuca si va lovi pruncii tai de piatraC Ps" A7= E*F D" Iata pe cine $ericeste Du(ul S$ant 4 Pe cela ce ia $iii $etei 2abilonului si*i tranteste de piatra" ;alcuirea S$intilor Parinti din Filocalie este asa ' Fata 2abilonului este mintea noastra" Cuvantul ) 2abilon ) inseamna ) amestecare )" Fiindca mintea noastra pururea este amestecata cu ganduri bune si rele o numeste ) $ata 2abilonului ) nascuta din amestecare combinata cu amestecarea" Iar $iii $etei 2abilonului sunt gandurile mintii care le naste ea" Si cine*i $ericit . Acela care*i trea% cu mintea si cum vede ca s*a nascut din minte un copil * un gand rau * il da de piatra :ristos" Cum ti*a venit un gand rau in mite * intelegi . * ia*l de picioare si da*l de piatra ' ) Doamne Iisuse """ )" #ine un gand de curvie ' ) Doamne Iisuse """ ) da*l de piatra 4 #ine un gand de manie da*l de piatra :ristos 4 #ine un gand de tru$ie ' ) Doamne Iisuse """ )" #ine un gand de viclenie ' ) Doamne Iisuse """ )" #ine un gand de %avistie ' ) Doamne Iisuse """)" ;ranteste*i de piatra pe pruncii acestia ai ) $etei 2abilonului ) * adica cugetele rele ale mintii * de cand sunt prunci" Adica ucide patimile in tine cat sunt mici ca pe urma este mult mai greu 4 Pe acesti prunci ai $etei 2abilonului ii omoara darul si puterea lui :ristos 4 :ristos S*a numit in S$anta Scriptura de trei ori piatra ' Piatra cea din capul ung(iului pa Care n*au bagat*o in seama %iditorii0 Piatra cea ne$acuta de mana Care se taie din munte despre care se spune la Daniil0 si Piatra stanca din care a iesit apa cand a $ost lovita de Moise simboli%and coasta lui :ristos din care a iesit apa si sange" In :ronogra$ul evreiesc am citit viata lui Moise tradusa de Isaia Racaciune un mare rabin care a trait in secolul trecut" A murit de mult 4 Si la dansii se scrie macar ca ar trebui sa se treaca si in traditia ortodo5a ca o teologumena0 stiti nu ca o dogma 4 Ca Moise cand a lovit stanca la Ra$idim * am $ost acolo la Sinai si am baut apa * intai a iesit sange $iindca a lovit*o cu indoiala" Pentru indoiala pe care a avut*o Moise atunci l*a mustrat Dumne%eu si nu a murit in pamantul $agaduintei" El nu a %is ' ) Asculta Israele din piatra aceasta ai sa bei apa 4) ci a %is ast$el ' Au doar din piatra aceasta am sa va scot apa . Dumne%eu i*a spus imediat ' ) Moise de ce nu M*ai preaslavit inaintea $iilor lui Dumne%eu . * Au doar din piatra asta """ . ) ) De ce n*a %is ' din piatra asta Dumne%eu va va adapa pe voi .) Apoi Moise $iind certat de Domnul a lovit a doua oara %icand ' ) Asculta Israele 4 Din piatra asta """ 4) A lovit si a iesit apa" Dar este si*o taina mare aceasta ca intai a iesit sange si apoi apa" Caci si din coasta lui :ristos a iesit intai sange si apoi apa" Iata cum a inc(ipuit stanca Ra$idim coasta lui :ristos" Acum sa revenim la tre%vie ca sa nu ne pierdem in discutie ca cuvantul nostru trebuie sa traga catre mi!loc" Noi daca ne incredem in sine si in puterea noastra de virtute de intelegere si de $iloso$ie mai intai mireasma S$antului Du( nu mai este cu noi" Indata ce Du(ul S$ant simte o mica licarire a mandriei se $ereste si*l lasa pe om in propriile sale puteri" Si atunci vedem ca am a!uns la cadere" 3ri cu mintea ori cu cuvantul ori cu lucrul ori * Doamne $ereste * cadere care ne desparte prea tare de Dumne%eu" Iar cine are lucrarea tre%viei trebuie sa $ie trea% si in privinta asta" Nu*mi incape mie in putere sa ma tre%esc ca sa ma lupt cu pacatul" Ma tre%esc dar il c(em pe ) Doamne Iisuse """ 4 ) &egea soborniceasca a 2isericii aceasta este ' sa ma tre%esc sa ma impotrivesc sa c(em pe ) Doamne Iisuse """ )" Asta este lucrarea tre%viei atentiei" Ca ) $ata 2abilonului ) * adica mintea noastra de care am amintit mai inainte * naste mereu prunci" Si naste prunci rai * gandurile rele 4 Noi sa*i luam sa*i trantim de piatra :ristos si sa*i s$aramam 4 Du(ul S$ant atunci ne $ericeste ' Fericit este care va apuca si va lovi pruncii tai de piatra" In momentul cand un gand rau l*am lovit de piatra :ristos am ucis un prunc al $etei 2abilonului" Ne $ericeste pentru aceasta Du(ul S$ant ca nu am nada!duit sa*l ucidem noi ci l*am dat de piatra :ristos" Ati au%it ca spune in Scriptura asa ' In dimineti am ucis pe toti pacatosii pamantului ca

12 sa pierd din cetatea Domnului pe toti cei ce lucrea%a $aradelegea 4 Ai au%it cand trebuie ucisi pacatosii * adica gandurile rele . In dimineti 4 1andurile pacatoase rasar din minte ca mai inainte pruncii $etei babilonului care se nasc dintr*insa" Si nu arata Scriptura sa*i ucidem cand ar $i pe la amia%a sau seara" Ci cand au rasarit in dimineti ucide pe pacatosii pamantului 4 1andurile pacatoase cum au rasarit in minte si imaginatie trebuie ucise prin rugaciunea lui Iisus ca sa pier%i din cetatea Domnului * cetatea este su$letul * pe toti cei ce lucrea%a $aradelegea"Daca am ucis pe pacatosii pamantului adica gandurile pacatoase cand rasar din minte am pierdut din cetatea Domnului pe toti cei ce lucrea%a $aradelegea" Ca doar prin gandurile patimase vin $aptele patimase" Ce %ice dumne%eiescul P/rinte Ma5im ' Stapaneste*ti gandurile o mona(ule 4 Ca daca nu*ti vei stapani gandurile indata vei a!unge sa nu poti stapani lucrurile 4 ;ot pacatul de la ganduri vine" Si atunci daca ucidem pe pacatosii din cetatea Domnului in dimineti am curatit cetatea care este su$letul nostru" S$antul Diado( al Foticeii %ice asa ' ) Mintea cea iubitoare de :ristos primele rasariri ale pacatului nu le primeste )" Cine iubeste pe Dumne%eu cum se atinge de mintea lui un gand patimas %ice ' ) Doamne Iisuse """ )" C(eama pe Mantuitorul 4 Pentru ca daca nu &*ar c(ema sta de vorba cu gandul cel patimas se indulceste cu el si dupa ce s*a saturat de indulcire isi aduce aminte ' ) Mai dar gandurile acestea sunt pacatoase trebuie sa %ic ) Doamne Iisuse """ ) ca uite m*au scos din ase%area cea buna si m*au aruncat in ganduri spurcate )" Dumne%eiescul Parinte E$rem Sirul %ice asa ' Cand stai la rugaciune si primesti ganduri spurcate esti asemenea unei mirese care curveste de $ata cu mirele sau" S*a logodit cu mirele si pe urma po$tim 4 Sta si se impreuna cu altul de $ata cu mirele" Cat de urata este mireasa aceasta mirelui sau cand vede ca ea il tradea%a c(iar in $ata lui" Iar Dumne%eu care vede toate vede ca noi in vremea rugaciunii primim ganduri spurcate si su$letul nostru in loc sa se impreune prin rugaciune cu :ristos se impreuna cu diavolii si curveste in $ata &ui" Si atunci Pavel ne spune ' #*am logodit pe voi mireasa unui mire $ara de moarte0 si tare mi*e $rica de voi sa nu se poticneasca inimile voastre precum a Evei de satana in rai " Clar 4 Daca ne* am impreunat cu pacatul in $ata lui Dumne%eu cu diavolii ne*am impreunat nu cu :ristos 4 Si atunci Mirele :ristos %ice ' ) Iata mireasa Mea * su$letul nostru * s*a impreunat cu diavolii si i se pare ca se roaga Mie 4 Sta la rugaciune si curveste cu diavolii 4) Ca tot gandul patimas daca*l primim suntem amestecati cu diavolul acelei patimi si ne duce in g(eena" Zice si S$antul Isi(ie ' In vremea rugaciunii se incaiera la lupta trei minti ' mintea S$intelor Puteri mintea draceasca si mintea omului" Mintea omului sta in mi!loc si el are atata putere de stapanire de sine incat toate puterile intunericului daca ar veni nu pot sa* l clatine" De aceea a %is Scriptura ' Dumne%eu l*a %idit pe om si l*a lasat in mana s$atului sau" Iar in %iua !udecatii ne va cere socotela" Noi vom %ice ' ) N*am pututu Doamne 4) ) N*ai vrut 4 Eu te*am in%estrat cu putere )" Ca nici ingerii nu*l silesc pe om la $apta buna si nici diavolii nu*l pot sili la cele rele" Atata putere a luat satana in rai cand a inselat pe Eva sa clatine putin puterea cugetatoare a omului0 adica sa*l imboldeasca prin gand sa $aca raul dar sa nu*l sileasca" Poate vom %ice in %iua !udecatii ' ) Doamne diavolul m*a dus la $emeia cutare 4) Diavolul poate sa %ica atunci ' ) Doamne sa*mi aduca martori 4 Cine m*a va%ut ca*l duceam de mana pe om . ) ) M*a dus diavolul la crasma ) %ice altul" Atunci diavolul raspunde ' Doamne sa*mi arate martori 4)0 a va%ut cineva vreun diavol ducand pe om la crasma . ) Doamne m*a dus diavolul in cutare loc )" Iar diavolul ii poate %ice ' ) Doamne el a $ost prost si a $ost iubitor de sine iubindu*si $iinta lui si s*a lasat biruit de patimi" Eu i*am dat in gand si el s*a dus" Si S$intele Puteri i*au dat in gand sa $aca bine si nu a ascultat)" Deci mintea omului sta intre S$intele Puteri si cetele diavolesti" Si indata ce el simte ca*l ispitesc diavolii din stanga alearga la Iisus prin rugaciune si atunci se bucura S$intele Puteri si biruinta*i de partea noastra" Iar daca vom sta de vorba cu gandurile si ne indulcim de ele tot timpul stam de vorba cu diavolul" De aceea in Pateric nici nu se mai spune patima ci ' ) Cutare s*a luptat cu diavolul curviei sau cu diavolul maniei sau cu diavolul leneviei ) ca tot pacatul este un diavol rau" S$antul Ioan 1ura de Aur %ice ' Mare po$ta mare diavol este pacatul" Si S$antul E$rem spune ' cate pacate are omul in minte atatia diavoli are intr*insul" Iar S$antul Marcu Ascetul ' ) Foarte se silesc diavolii sa ne invete sa nu credem ca avem diavoli in noi ) dar %ice ' Cate patimi avem atatia diavoli avem 4 Fiecare patima este un diavol rau" Adica ' mandria semetia slava desarta $atarnicia tru$ia viclenia %avistia pi%ma invidia ravna cea rea mania iutimea nerabdarea nerecunostinta cartirea rapirea nemultumirea $ata de bine$acerile lui Dumne%eu sau

13 ale aproapelui tinerea de minte a raului vorbirea de rau clevetirea minciuna gluma rasul" Sau mai departe ' iubirea de aratare dorinta de ra%bunare slava desarta laudarosenia iubirea de sine cu tot alaiul ei si pot sa spun ceasuri intregi si nu termin nici ceea ce mai tin minte din multimea pacatelor intunericului" Si iata atatia diavoli avem in noi 4 Cineva poate %ice ' ) A4 Dar nu sunt asa pacatos 4 Sunt de atatia ani in manastire cu muieri n*am trait nici n*am stiut ce*i $emeia )" Si noi suntem preacurvari in toata clipa caci cu gandul si imaginatia gresim %iua si noaptea 4 Pentru ce %ice dumne%eiescul Parinte E$rem Sirul ' Nu ma aruncati in negri!a $ratii mei pentru pacatele cu gandul ca ar $i mici 4 Nu*s mici 4 :ristos intelepciunea si Cuvantul lui Dumne%eu ne*a aratat si a socotit preacurvie intru po$ta de $emeie si ucidere intru ura de $rate" Si acelea se $ac cu gandul" Iata ma $ac ucigas si preacurvar in toata %iua" Si apoi cata pocainta imi trebuie . &egea Darului sau a :arului cand a venit a scos pacatul din radacina nu a venit sa coseasca pacatul pe deasupra cum da cu coasa si radacina ramane" Asa a $ost &egea #ec(e ' sa nu $uri sa nu preacurvesti sa nu uci%i sa nu $ii marturie mincinoasa """ &egea vec(e oprea pacatul din lucrare cum vorbeam ieri despre cele trei trepte ale urcusului du(ovnicesc" &egea :arului cand vine scoate pacatul din radacina ca po$ta*i radacina pacatului" Sa nu po$testi $emeia aproapelui """ cum spune porunca a %ecea ca esti preacurvar" Si atunci smulgi pacatul din radacina 4 Ca de la po$ta vine pacatul" Scoate buruiana de unde porneste ea 4 Si cu cat &egea :arului este mai desavarsita cu atat tre%via atentiei trebuie sa dea seama omului sa*si pa%easca mintea" Ca omului i se pare ca este curat daca n*a $acut pacatul cu lucrul" Cea mai mare inselare este asta 4 Ca tocmai atunci suntem in cel mai greu pacat adica in nesimtire dupa S$antul Ma5im" Cand nu avem simtirea pacatului suntem in cel mai greu pacat0 ca atunci mintea noastra*i oarba iar nesimtirea este moartea mintii" mintea nu simte pacatul si omorarea su$letului mai inainte de moartae trupului" Si nesimtirea se naste si ea tot din iubirea de sine" N*am avut timp sa va spun si toate $iicele ei asa cat le mai tin minte" Nu este clipa si nu este vreme in care nu ma a$lu maniind pe Dumne%eu0 sa avem increderea aceasta si sa stim si c(iar de n*am simtit si n*am a!uns la convingere sa a!ungem de*acum" Asa trebuie marturisit" Pentru ca am a!uns la convingerea asta cu %eci de ani in urma ca nu e5ista clipa si mai putin decat aceasta cand nu ne a$lam maniind pe Dumne%eu" Aceasta stii cand o simti . cand a!unge omul in treptele cele mai inalte ale rugaciunii inimii si cand vine Du(ul S$ant in inima omului cu Darul lui :ristos atunci abia vede el despre milioanele de neputinte care*l robesc simtitor si ganditor" #e%i in camera asta ce curat este . Nu*i pra$ nu*s gunoaie" Daca o ra%a a soarelui ar intra aici si noi am sta deoparte am vedea milioane de microbi ce se invart si cat pra$ este" ) Ia uita*te ce era in camera asta 4) Dar pana ce n*a intrat ra%a soarelui nu vedeam" Dar daca am avea niste aparate speciale care maresc ele ar $ace si mai mari corpurile acelea pe care le vedem cu oc(iul liber" Asa este si cu su$letul nostru" Deci in timpul rugaciunii celei curate cand se scalda inima noastra in lacrimi si $ierbe in clocotol plansului dupa ce au trecut momentele acelea atunci o sa ve%i cate milioane de neputinte %ac in mintea si in inima noastar" Si acestea nu le simtim" Petrecem in nesimtire in somn in raspandire in invartosare in impietrire" Ni se pare ca noi ) Slava Domnului n*am $acut cutare pacat 4) Dar noi le avem pe toate si suntem i%vorul a tot pacatul si a toata $aradelegea in toata clipa" De aceea pentru ca in $iecare clipa gresim in $iecare clipa este nevoie de tre%vie de pa%a mintii de rugaciune si de umilinta in $ata lui Dumne%eu" Asta este ce spune marele prooroc David ' Ca $aradelegea mea eo o cunosc si pacatul meu inaintea mea este pururea" Uite un alt ca%" ;i se intampla uneori ca stii ca esti pacatos si vrei sa te rogi dar nu ai stare de umilinta adica simti o invartosare a inimii" Ce trebuie sa $acem atunci . Aceasta invartosare a inimii in timpul rugaciunii se c(eama raceala seceta sau uscaciune" Si asta este obisnuita la S$intii Parinti" Eu de!a cand ma marturisesc %ic ' ) Parinte rugaciunea am $acut*o cu mintea imbrobodita plina de uitare plina de raspandire cu seceta cu uscaciune cu raceala cu parasirea darului """) Raceala vine mai totdeauna din uitare" Pricina racelii su$letului * ca eu pacatosul su$ar in toata clipa de ea * este uitarea" Dar uitarea ce este dupa S$intii Parinti . Este primul pacat din partea rationala a su$letului )"

14 Su$letul se imparte in trei parti ' partea rationala cea manioasa si cea po$titoare dupa S$antul 1rigore de Nissa" Asa le randuieste in Pidalion" El canoniseste e5act pacatul dupa cele trei parti ale su$letului" #e%i in canoanele lui din Pidalion" Din partea rationala primul pacat este uitarea" Apoi nestiinta nedreapta socoteala nec(ib%uinta nemultumirea pentru bine$acerile lui Dumne%eu si ale aproapelui nediscernamantul credinta stramba (ula nebunia eresul si celelalte" Dar primul pas spre raceala este uitarea" Cand uitam bine$acerile lui Dumne%eu cand uitam ca Dumne%eu este de $ata cand uitam pre%enta lui Dumne%eu cadem in asa numita ) acedie )" Acedia este moleseala su$letului si a mintii" Acedia o mai numesc unii din S$intii Parinti caracatita su$letului" Cand s*a lance%it omul si cand %ace in acedie in moleseala atunci vin toate patimile si rautatile in su$letul lui" Asa o numeste si pe imaginatie" Aristotel o numea simtire de obste in $iloso$ia lui" Pentru ca imaginatia nu prinde numai unpacat si nu da ra%boi su$letului numai cu unul" Ai citit Pa%a celor cinci simtiri scrisa de Nicodim Ag(ioritul . Ei cate sunt de vorbit" #e%i cum se leaga una de alta vorbind . De cinci ori am citit*o in viata la liniste" Strasnica si s$atuitoare carte" Si cand o termini autorul ei %ice ' Aceasta puturoasa carte ce am scris" Ai va%ut cata smerenie . ) ;u te*ai $acut ca un amnar si eu ca o cremene" Ai lovit o data si de doua ori intr*o inima a mea ca de cremene si au i%vorat aceste putine scantei )" Cartea aceea toata are mare intelepciune 4 Ai va%ut ce spune acolo . Ne arata cum sa mergem pe drumul acesta" Din cau%a ca mintea aca%ut in raceala datorita uitarii dupa ce*am uitat noi $rica lui Dumne%eu incepe omul sa*si permita orice" Si prima data Cand omul a uitat de $rica lui Dumne%eu incepe sa*i aduca diavolul tot $elul de ganduri prin imaginatie" Imaginatia dupa S$antul #asile cel Mare este pod al diavolilor prin care intra in su$letul omului" De aceea trebuie o mare atentie la rugaciune sa nu ne inc(ipuim nimic caci prima vama pe care o intalneste mintea inspre inima este imaginatia" Nici o $apta rea nici un diavol nici o patima nu trece de la minte la simtire decat prin imaginatie" Ca nu poti sa $aci pacatul pana nu ti*l inc(ipui" N*ai va%ut cand te lupti cu mintea . 3ri apare c(ipul aceluia care te*a suparat si asupra caruia ai $ost pornit" Parca ti*l aduce aminte si parca te*ai ra%buna" ) Ei daca ar $i aicea 4 Ce i*as drege ce i*as $ace 4) Si aceia sunt diavoli" Dar prin imaginatie iti dau ra%boi" ) Mai dar mi*a %is si am sa*i %ic 4) Diavolii iau $ata aceluia care te*a suparat si o aduce in su$let prin imaginatie si ti*o arata ' ) Uite acesta ti*a %is si acesta te uraste 4) Apoi vin si minciunile mintii cu presupuneri ca acela te uraste si acela %ice asa si acela cutare" Un du(ovnic mare spunea ' ) Nu le crede parinte ca*s minciunile mintii si ai sa ve%i mai tar%iu ca niciuna din cate ti*a spus mintea nu*i adevarata )" Astea*s minciunile mintii pe care le baga diavolii in vremea ispitei prin imaginatie in su$let sa*l darame" Sunt prepusuri pareri gresite" Prepusuri ca cutare iti %ice ca cutare are ciuda si cutare altceva" Si niciuna nu*i asa" Demonii cand vad ca tulbura pe om banuielile acelea bat ra%boi si cu acestea" Ca %ice in Psaltire ' Multi sunt acei care bat ra%boi cu noi de la inaltime" Deci lupta noastra nu*i impotriva trupului si a sangelui ci impotriva du(urilor rautatii domnii puterii va%du(ului a du(urilor rautatii raspandite in aer" Iata ca cu capeteniile va%du(ului se lupta biata minte 4 Ce se intampla . Un pacat intai l*ai gandit" Daca s* a invoit mintea la gandire trece la cugetare" ;rece la alegere" Imediat il baga diavolul in imaginatie" ;i* aduce aminte """ N*am vorbit noi despre ispitirea din opt parti . Ca sa ve%i si acolo cata $iloso$ie este la S$intii Parinti 4 Dupa ce te*ai bagat in imaginatie ti*a bagat idolul si te*a lovit in minte" 1ata 4 Au%i ce spune ' Cand vei vedea uraciunea pustiirii satnd in locul cel s$ant cel ce aude sa inteleaga 4 S$antul Ma5im spune ' Uraciunea pustiirii in locul cel s$ant este pacatul inc(ipuit in imaginatie" Ca locul cel s$ant este inima pentru ca noi suntem 2iserica Dumne%eului Celui viu si Du(ul lui Dumne%eu locuieste in inima noastra" Diavolul daca a reusit sa bage idolul prin imaginatie in minte de aici il baga in inima 4 Apoi in inima si in mintea ta numai $ata aceea o ai ori care te*a suparat ori care o iubesti cu patima 4 Dupa ce ti*a bagat idolul iti dai seama ' ) Da 4 Eram trea% mai inainte de prima momeala ) * ca aicea trebuie sa vorbim de cele douaspre%ece trepte ale pacatului" ) Daca eram trea% la prima momeala imediat %iceam ' ) Doamne Iisuse """ ) si cu tre%via atentiei idolul nu intra )" Daca n*am $ost atent a intrat idolul ' cutare $ata cutare $emeie cu care ne8am intalnit sau bani sau slava ori de ce nuanta ar veni" &*a bagat in inima prin inc(ipuire" Acesta*i idolul asta*i ) uraciunea pustiirii in locul cel s$ant )" Si daca era

15 tre%via atentiei nu intra" Il dadea !os de la inceput" A venit . ) Doamne Iisuse """ 4) Il i%besti de piatra :ristos" Si stii ce se obisnuieste mintea cu acest neva%ut ra%boi . Precum scrie in ) Ra%boiul neva%ut )" Ai va%ut ca mintea acelui ce este trea% care are tre%via atentiei nu numai ca nu se teme de navalirile astea" Stii ce $ace . Anume le c(eama" &e da drumul oleaca apoi cu rugaciunea il c(eama pe ) Doamne Iisuse """ ) in a!utor" Precum $ace pisica cu soarecul" Il prinde si apoi ii da drumul si asa se !oaca cu el" Dar aceasta lucrare este pentru cei sporiti" Asa $ace mintea tre%vitorului cu pacatul" Ii da drumul sa intre oleaca inauntru0 si numai ce*l vede ca treec in imaginatie si incepe a*i tulbura $irea" ) A4 Mi*ai venit . ) Doamne Iisuse """ ) Si*l mai c(eama odata la lupta ' ) Mai vina mai si mai intra 4) Si el mai vine" Si iar il i%beste de piatra cu ) Doamne Iisuse """ )" Stii ce %ice apoi diavolul . ) Aista nu*i prost 4 Ma c(eama intai si*mi da drumul si apoi ma arde cu :ristos" Stai ca acum ii trea% cu mintea" #in mai tar%iu cand il stapaneste uitarea )" Si cand il mai c(eama nu mai vine" Nu uita el sa ne ispiteasca" ) Acum nu vin ca*i trea% cu mintea si ma arde cu ) Doamne Iisuse """ )" Da*i pace" Cand va dormita el cu mintea si n*o sa $ie stapan pe simturi atunci vin 4 Cand este raspandit cu mintea atunci ii dau ra%boi" Acum cand este trea% n* am nevoie sa ma lupt cu el" Ca acum stii ce $ace . C(eama numele Domnului si ma arde 4) Asa $ace tre%vitorul precum $ace mata cu soarecele" Ii da drumul si iar il prinde" Ferice de cel ce are tre%via mintii 4 De aceea a %is dumne%eiescul Pimen cel Mare in Pateric ' Nu avem nevoie pentru a ne mantui decat de minte trea%a" Clar 4 Atata" Cu mintea trea%a si cu lucrarea asta a tre%viei atentiei ne putem mantui cel mai usor" Pe aceasta o numeste S$aantul Isi(ie din Sinai ' ) &ucrare preacuprin%atoare de toata $apta buna si de toata virtutea ) * cititi in Filocalie ca de acolo vorbim si din Pateric" Primul pacat care se naste din partea rationala a su$letului este uitarea" Din uitare se nasteraceala su$letului" Zice Marcu Ascetul ca trei sunt uriasii care ucid su$letul ' uitarea nestiinta si trandavia" #e%i . S*ar putea ca unul sa $ie trea% cu mintea dar sa $ie orbit de nestiinta" Si iarasi n*are tre%via atentiei nici acesta" Au%i ca nestiinta este orbirea su$letului" S$antul Ma5im %ice ' #iata mintii este lumina cunostintei iar nestiinta este orbirea su$letului" Si atunci se poate orbi unul nu numai de uitare ci si din nestiinta" Si daca a spus si de trandavie dar ai au%it pe cine a pus intai . ;ot pe uitare" Ca si nestiinta si trandavia vin dupa uitare" S$antul 1rigore de Nissa clasi$ica in Pidalion toate pacatele dupa cele trei parti ale su$letului si primul pacat care vine din partea rationala este uitarea" Si cau%a racelii noastre in cele du(ovnicesti c(iar in vremea rugaciunii tot de la uitare porneste" Iar cine are tre%via atentiei inainte de a veni uitarea o simte" Pentru ce . ;re%via se naste din $rica e Dumne%eu" Si $rica lui Dumne%eu din credinta in Dumne%eu" S$antul Ma5im Marturisitorul %ice ' Cine crede se teme si cine se teme se tre%este 4 Uite a venit in gand 4 Deacum trebuie sa discern ' ori ii rau ori ii bun 4 Ce*i de $acut . Si cine se tre%este imediat trevbuie sa*& c(eme pe ) Doamne Iisuse """ ) caci tre%via atentiei sta in trei lucruri ' in a ne tre%i cu mintea a ne impotrivi pacatului de cand este in minte si a c(ema pe ) Doamne Iisuse """ )" ;re%via noastra n*are nici o putere $ara Iisus" Dar uitarea este primul pas spre raceala cum arata dumn%eiestii Parinti" Iar daca noi luptam impotriva uitarii mintea intotdeauna ii trea%a si scapa de celelalte lupte in celelalte trepte ale pacatului" Ai va%ut cum s*a numit satana la Iov in Scriptura . Furnico*leu" Frumos comentariu $ace la aceasta Nil Ascetul iar mai tar%iu Nicodim Ag(ioritul o pune in pa%a celor cinci simtiri" De ce s*a numit satana si pacatul $urnico*leu . Iov %icea ' ) Furnico*leul a murit de $oame ca n*avea de mancare 4) Dar la cine . &a Iov n*avea de mancare nu la mine pacatosul 4 Eu il (ranesc toata %iua si*l $ac leu" Ca de ce Iov nu*l (ranea pe $urnico*le . Au%i ce spune Scriptura . Acest om aducea in $iecare seara cate un bou !ert$a pentru copiii sai0 ) Doamne nu cumva copiii mei $iind tineri sa $i gresit cu gandul lui Dumne%eu 4) Care tata si mama de a%i mai au gri!a ce gresesc copiii lor cu gandul lui Dumne%eu . Nu l*a numit degeba Dumne%eu pe Iov drept si temator 4 Aducea un bou !ert$a in $iecare seara nu pentru pacatele lui ci pentru ale copiilor lui" Ca el a spus ca $urnico*leul a murit de $oame ca n*avea de mancare adica el nici in gand nu (ranea pacatul" Si %ice S$antul Ioan 1ura de Aur ' ) N*ar $i pierit copiii lui asa daca nu i*ar $i gasit la masa si la betii" Ca ei erau la pra%nic la $ratele mai mare si petreceau" De aceea a putut satana sa darame casa" Daca ii gasea in rugaciune nu se putea intampla asa )" Dar aceasta a lasat*o ca pilda Dumne%eu"

16 Dar acest Iov care era atat de tare trea% cu mintea inaintea lui Dumne%eu %ice ca $urnico*leul a murit de $oame ca n*avea de mancare0 si S$intii Parinti $ac comentariu mai ales la lucrul acesta ' Pacatul cand vine in mintea noastra este mic ca o $urnica" Ca prima traepta a pacatului este a $ace $apta buna cu scop rau" Pentru ca $apta buna $acuta cu scop rau n*are plata ci ea trece de partea scopului si se pierde" Su$letul si viata $aptei bune este scopul" De aceea a %is dumne%eiescul parinte Ma5im ' Este $eciorie si milostenie si priveg(ere si post si osteneala care sunt uraciune inaintea lui Dumne%eu ca nu cu scop adevarat se $ac acestea 4 Daca $apta buna este $acuta cu scop rau ea trece de partea scopului si se $ace una cu el" Scopul este su$letul si mireasa $aptei bune" Noi daca ne*am tre%it cu mintea atunci cand $acem o $apta buna trebuie sa vedem daca*i cu scopul de a placea lui Dumne%eu de a ma mantui sau daca nu cumva mintea mea priveste in alta parte" Dumne%eiescul parinte E$rem %ice ' Cand mintea va parasi scopul blagocestiei adica al evlaviei toate $aptele bune nu mai $olosesc" Ca scopul este ori a iubirii de slava ori a iubirii de treapta ori a iubirii de castig cum %ice dumne%eiescul Ioan Scararul" Au%i ce %ice el aratand aici cat este de rea c(iar si lepadarea de lume cu scop rau ' ) Cela ce pentru iubirea de castig a $acut lepadarea de lume este ca piatar de moara care intru aceleasi se invarteste ) vorbind despre cele trei $eluri de lepadari de lume" Cum . El se leapada de lume ca sa vina in manastire si nu vine pentru a*si plange pacatele si pentru dragostea lui Dumne%eu ci pentru altceva" Scopul lui este sa castige bani cinste dregatorii si slava de la oameni" Acasa alerga dupa treaba ca sa castige parale sa $aca casa mare sa cumpere gradini sa $aca avere0 vine in manastire si se invarteste tot in acelea" &ucrea%a sa castige ceva sa $aca sa tot aiba ceva" Acesta*i scopul lui cu care a venit la manastire" Si acesta n*a venit cu scopul mantuirii ci a venit aici ca sa se imbogateasca" Al doilea scop" #ine la manastire si isi %ice ' ) Mai poate ma $ac diacon poate preot poate voi $i staret poate econom0 m*oi $ace eu ceva )" Atunci mintea lui priveste spre iubirea de treapta0 si au%i ce*i spune la acesta dumne%eiescul Ioan Scararul ' ) Cela ce pentru iubirea de treapta pe lepadarea de lume o a $acut ca tamaia este care la inceput miroase si pe urma scoate $um )" #ine in manastire smerit ascultator de toti rabda de la unul rabda de la altul $ace ascultare cu dragoste priveg(ea%a se roaga se arata ca*i credincios in toate" Dar ce %ice . ) Mai incolo trebuie sa ma $aca diacon preot cutare 4) Si daca nu a!unge tinta carierei unde privea mintea lui incepe a scoate $um" ) Asa 4 Pe acela care a venit de ieri in manastire l*a $acut si aceluia i*a dat dregatorie si eu n*am $ost $acut .) Si cel ce mirosea la inceput ca tamaia a inceput a scoate $um a inceput a carti" E(eei 4 Dai de S$antul Ioan Scararul 4 Acolo la Sinai ii %ice S$antul Ioan Sinaitul" Noi ii %icem ) Scararul ) dupa cartea lui numita Scara" Ce %ice . ) Cela ce pentru iubirea de Dumne%eu lepadarea de lume o a $acut * adica din Dragostea lui Dumne%eu * adauga dor peste dor si $oc peste $oc aprin%andu*se de dragostea lui Dumne%eu slu!ind cu $rica &ui si cu cutremur )" Acela iubeste pe Dumne%eu pana in s$arsit 4 Si iata mintea noastra la tre%via atentiei nu trebuie sa priveasca numai asupra gandurilor care vin ci si asupra scopurilor cu care ne nevoim si urmam lui Dumne%eu" S*ar putea sa ne nevoim si sa ramanem cu mainile goale la urma daca scopul este altul" Deci scopul $aptelor bune totdeauna sa $ie spre slava lui Dumne%eu" De aceea ne invata si marele Apostol ' Sau de mancati sau de beti sau altceva de $aceti toate sa le $aceti spre slava lui Dumne%eu" Deci daca omul este trea% cu mintea ucide pacatul de cand ii $urnica 4 #*am vorbit mai inainte de $ata 2abilonului si de pacatosii pamantului si acum va aduc aminte" Daca ne*ar a!uta Preas$antul Dumne%eu sa $im tre!i cu mintea si sa ucidem pacatul de cand e $urnica0 ca apoi pe treptele celelalte se $ace leu si nu*l mai putem birui 4 Prima treapta a pacatului este sa $aci $apta buna cu scop rau" A doua sa nu $aci $apta buna desavarsit intreaga" Un e5emplu ' $aci milostenie dar o $aci din $urat 4 Si %ice S$antul Ioan 1ura de Aur ' Cel ce aduce !ert$a din osteneala straina lui Dumne%eu asa*i ca si cel ce aduce caine imputit" Deci iata ca nu*i cum trebuie 4 A treia treapta a pacatului este momeala" Se apropie de mine un gand dar nu cu patima" Femeie sa %icem0 slava bani" Sa luam de pilda numai aceste trei" Dar nu*i nimica rau0 ca Dumne%eu le*a $acut la inceput bune toate0 si $emeie si bani si slava"

17 &a ban0 cuvantul ban nu te vatama cu nimic" Este numai o bucata de $ier sau o %gura a pamantului $acuta acolo rotunda daca*l numim asa simplu" Dar langa ban apare patima ' ) daca vei avea tu mai multi bani 4 Daca vei avea o punga 4 Faci o ladita pe urma 4 Si daca vei mai ascunde din ei 4) Ai va%ut cum se lipeste ispita langa gandul simplu . Indata se complica cu patima" Zic $emeie 4 Nimic nu ma vatama" Ca nu este cuvantul in mintea mea cu patima" Dar langa $emeie mi*aduce diavolul ispite in gand ' ) Mai dar daca ar $i $rumoasa0 daca ai va%ut*o pe cutare si daca ar $i prietena cu tine si daca ar $i langa tine cand te lupta patima si daca ai pacatui cu dansa 4) Ai va%ut unde te duce imaginatia . Indata cuvantul $emeie s*a complicat cu patima cu momeala pacatului" &a $el sa %icem slava" ) Cela ce Ma slaveste pe Mine il voi slavi )" Este slava buna 4 Nu*i nimica cuvantul slava" Dar ) daca m*ar lauda daca as $i asa daac as $ace asa daca as a!unuge asa daca as $i eu asa 4) Iata deci unde te duce slava 4 Atunci cuvantul ) slava ) se complica cu patima" Si au%i ce %ic dumne%eiestii Parinti ' ) Precum iedera si (ameiul se agata de orice planta care*i mai aproape asa si langa gandul simplu al lucrului se agata patima" Si tocmai asta e lupta omului tre%vitor * ca despre tre%via atentiei vorbim aici 4 Aceasta este cea mai strave%ie C patrun%atoare D lupta a crestinului si mona(ului" ;oti ne luptam pentru mantuire" Dar trebuie sa despartim gandurile simple ale lucrurilor de cele complicate cu $apta 4 Nu*i pacat sa gandesc la $emeie ca si Evang(elia a spus ca Cel ce priveste la $emeie nu spre a o vedea ci spre a o po$ti preacurveste cu dansa in inima sa" Indata ce langa $emeie a aparut po$ta gata 4 Este preacurvie 4 Eu daca am privit*o dar $ara sa cuget cu patima nu*s preacurvar" Pot sa vad un milion de $emei 4 Dar daca am po$tit una in inima mea atunci imediat eu sunt preacurvar" De aceea %ice dumne%eiescul E$rem ' Nu ma aruncati in negri!a $ratii mei pentru pacatele cu gandul ca n*ar $i mari 4 Daca nu erau mari nu era nevoie ca dreptul acela Iov cu AE@8 de ani inainte de :ristos sa aduca !ert$a pentru pacatele cu gandul ale $eciorilor sai si intelepciunea lui Dumne%eu nu socotea preacurvie intru po$ta de muiere si ucidere intru ura de $rate" Cu gandul omul este ucigas si preacurvar in toata vremea" De aceea %icea S$antul E$rem Sirul ' ) Nu ma aruncati in negri!a 4) Un gand venit in minte si omul trece la imaginatie0 de la gand incepe tot pacatul" ;oata lupta noastra si a $iecaruia dintre noi care vrea sa se mantuiasca este sa desparta gandurile simple ale pacatului de cele complicate cu $apta" Ca nu ne raneste pe noi gandul simplu ci cel ce ne complica cu patima" Si atunci diavolii va%and ca am primit gandul patimas care este momeala gandului simplu ne duc mai departe pe treapta urmatoare a pacatului" ;reapta a patra a pacatului este consimtirea" A consimtit su$letul nostru sa stea de vorba cu gandul cel simplu 4 Sa stea de vorba cu gandul olecuta" ) Mai cam cum e cu asta .) Si gata 4 Suntem pe treapta a patra a pacatului 4 Starea de vorba a su$letului cu pacatul" In treapta a cincea incepe lupta" ) Nu*i bun gandula sta0 vine cu patima la mine 4) Si lupta se da pe toate treptele pacatului pana la de%nade!de si moarte" Mintea incepe sa lupte" ) Nu*i bun gandul asta 4 Mi*a bagat patima in su$let 4 Uite po$tesc $emeie sau ban sau treapta sau urasc pe $ratele )" Sau cine stie de ce nuanta ar $i pacatul din cele trei parti ale su$letului" Si atunci eu trebuie sa $iu atent ca vorbim de tre%vie" ) Ei diavole pana aici 4 M*ai adus pana aici 4) De*acum lupta 4 Si in lupta asta v*am spus trebuie sa c(emam pe ) Doamne Iisuse """ )" Ca au%i ce spune Scriptura . Sa nu iesi Israele $ara de Mine la ra%boi ca vei $i in$rant 4 Cum ai va%ut ca au patit cu amoreii" Si %iceau evreii ' Doamne am ca%ut 4 ) Pai nu v*am spus Eu sa nu iesiti la ra%boi $ara Mine .) Asa si noi in lupta cu pacatul sa c(emam in a!utor numele Domnului" Cat de trea% ai $i cu mintea si cat de mare $iloso$ ai $i te prapadesc diavolii daca nu c(emi pe ) Doamne Iisuse """ )" ;re%via atentiei si rugaciunea mintii au legatura cum are su$letul cu trupul" A ne tre%i a ne impotrivi pacatului si a c(ema pe ) Doamne Iisuse """ )" Asta*i $iloso$ia du(ovniceasca 4 Atata legatura are pa%a mintii sau tre%via atentiei cu rugaciunea mintii" In lupta asta cu pacatul mintea noastra incepe ra%boiul" &a acest ra%boi se incaiera trei $eluri de minti ' mintea diavoleasca mintea ingereasca si mintea omului" 3mul ii dator sa se tre%easca si sa c(eme pe ) Doamne Iisuse """ )" Ramaneti intru Mine si Eu intru voi ca $ara de Mine nu puteti $ace nimic 4 Si daca in lupta asta crestinul c(eama pe Iisus iese biruitor 4 Daca se bi%uie pe sine si se leneveste si uita sa c(eme numele Domnului iese pacatul biruitor" In treapta a sasea vine invoiala" ) Ei 4 Si daca m*as invoi oleaca cu gandurile rautatii ale pacatului .) Daca esti tare si ai capatat tre%via atentiei poti sa te invoiesti oleaca ca

18 sa c(emi pacatul la lupta cum spune in Ra%boiul neva%ut" Faci ca mata cu soarecele" Ii dai drumul si iar il prin%i" Si*l c(emi o data si %ici ' ) Doamne Iisuse """ ) si l*a batut" Il c(emi a doua oara asa cum spune in Ra%boiul neva%ut ' ) Care* trea% cu mintea c(eama pacatul" Il c(eama de cateva ori si il ucide" Ca diavolii se tem ' ) Mintea asta*i trea%a0 ma c(eama dar ma omoara cu ) Doamne Iisuse """ )" Si nu mai vine o vreme" Dar mai incolo %ice ' ) &asa*l ca acum este biruit de uitare0 acum da*i pace 4 Cand va dormita cu mintea atunci vom veni0 nu cand ne c(eama el" Acum ne c(eama la lupta ca*i cu Iisus si nu se teme" Dar cand va adormi venim noi 4) Ca el nu se osteneste nu asuda" Asa spune si in Pateric0 dupa cum tal(arii cand pandesc casa daca aud vorbind inauntru %ic ' ) Mai sunt tre!i" Nu putem intra ca acum nu putem prada )" Asa este si cu tal(arii diavoli" Daca vad diavolii ca su$letul este in vorba cu :ristos * adica are rugaciunea launtrica * nu pot intra ca :ristos este acolo si ii arde 4 Iar daca nu se mai aude nici un murmur in inima nici o vorbire atunci intra 4 deci in lupta asta cand su$letul a cedat putin cade in treapta a sasea a pacatului invoiala" ) Ma invoiesc" Ei 4 Si ce daca voi sta de vorba cu gandurile curviei sau ale maniei sau ale urii sau ale slavei desarte .) Si aceasta invoiala vine dupa cum arata S$antul Ioan Pustnicul din iubirea de sine" Ea este maica si radacina invoielii si a tuturor rautatilor 4 Ca tot sa*l indulceasca pe (oit macar cu gandul" Din iubirea de sine se naste mai intai mila de sine si apoi crutarea de sine pentru care l*a numit Mantuitorul pe Petru satana" Cruta*;e pe ;ine Doamne 4 * a %is Petru" Mergi inapoia Mea satano 4 Sa ma crut . Pentru asta am venit Eu sa ma !ert$esc nu sa ma crut 4 Din crutarea de sine incepe indreptatirea de sine" ) Ei ce 4 Dar nu pot0 dar sunt neputincios ca sunt si eu om 4 ;rebuie sa mai las si eu la cele omenesti 4) Indreptateste*te omule 4 Din indreptatirea de sine vine multumirea de sine" ) Ii multumesc lui Dumne%eu ca eu numai la pacatul cu mintea ma invoiesc dar nu $ac c(iar pacatul cu lucrul )" Din indreptatirea de sine vine multumirea de sine si apoi nemultumirea" Ce scop are . S$antul Ma5im Marturisitorul spune ' Sa $aca su$letul satul de $apta buna 4 Fariseul cel dinlauntrul nostru ce %ice . Ca cel din biserica ' Multumescu*;i ;ie Doamne ca nu sunt ca toti oamenii si nici ca acest vames """ Multumirea de sine %ice ' ) Multumesc lui Dumne%eu ca eu ma invoiesc numai cu gandul dar altii $ac pacatul cu lucrul 4) Si ce*i cu asta . Ai va%ut diavolul cat este de $iloso$ . Cat este de teolog . Ca sa te capete pe tine cu multumirea asta sa %ici ca pacatul tau daca a $ost pana la invoiala sau la consimtire nu*i nimica 4 Si la aceasta multumire daca su$letul ii multumit cu starea lui iata Evang(elia ce spune ' Fericiti cei ce $laman%esc si insetea%a de dreptate """ Mereu aceasta sete si $oame dupa $apta buna 4 Iar multumirea de sine este pacat o ramura a iubirii de sine ca*l $ace pe om satul de $apta buna" Multumescu*;i ;ie Doamne """ $ariseul din sine ii spune ) ;ot ai tu ceva 4 Nu esti c(iar cel mai rau om 4) Din multumirea de sine se naste indata trambitarea de sine" Ca ii scoate diavolul virtutile la iveala ' ) ;u ai $acut asa si asa 4) Si pe urma lauda de sine si pe urma placerea de sine" ) Mai eu sunt ceva 4) Si din parerea de sine inc(ipuirea de sine" Isi inc(ipuieste ca el este cineva 4 Din inc(ipuirea de sine se naste simtirea de sine" Se simte" ) Eu 4 Ce . Nu te atinge ca ma sparg 4 ;e atingi de mine .) Din simtirea de sine se naste ingam$area de sine" Din ingam$area de sine vine cinstea de sine" ) Mi se cade ca eu sunt cineva 4) Din cinstea de sine se naste increderea in sine apoi re%emarea pe sine apoi bi%uirea pe sine si apoi vine nesimtirea si impietrirea inimii care este moartea su$letului si n*am cand a vi le mai spune pe toate" Iata cum actionea%a iubirea de sine asupra noastra" Si aceasta se intampla tocmai cand mintea doarme si nu are tre%via atentiei" ca atunci cand este trea%a totdeauna %ice ' ) Doamne Iisuse """ ) sau cugeta la alte lucruri du(ovnicesti" Si atunci se smereste ca isi cunoaste neputinta sa" Dar ce se intampla . &a invoire mintea noastra s*a invoit cu gandul primit de la diavol care este acolo" El vede ca mintea acum ori curveste ori se ra%buna cu ura pe cineva0 ori naluceste slava desarta ori naluceste bani ori alt pacat" Su$letul daca s*a invoit sta de vorba cu orice pacat" Inc(eind aceste putine cuvinte sa rugam pe Preabunul Dumne%eu si Preainduratul nostru Mantuitor sa ne trimita a Sa mila si indurare tuturor celor ce vietuim aici si tuturor dreptcredinciosilor care isi petrec cu gri!a viata" Sa nu uitam dumne%eiestile Sale cuvinte care totdeauna trebuie sa ne indemne la tre%vie si veg(ere dupa cum scrie in S$anta Evang(elie ' Ca nu cumva venind $ara veste sa va a$le pe voi dormind" Iar ceea ce va %ic voua %ic tuturor ' Priveg(eati 4 C Marcu A7 7=*7? D

19 DESPRE #REDNICIA PRE3;IEI SFA;URI CA;RE UN 1RUP DE S;UDEN;I ;E3&31I in vara anului AF?E Ca sa a!ungeti in Imparatia cerurilor sa stiti un lucru ' sa va luati de pilda totdeauna in viata voastra doi s$inti mari la care sa priviti pururea si cat veti putea sa*i imitati prin credinta cea lucratoare care se lucrea%a prin dragoste adica prin $apte si credinta dreapta" Sa aveti oc(iul mintii totdeauna la S$antul Apostol Pavel ) gura lui :ristos ) si ) marele vas al alegerii ) si la S$antul Ioan 1ura de Aur" S$antul Apostol Pavel a $ost cea mai inalta persoana du(ovniceasca din toata istoria 2isericii Crestine dupa Domnul nostru Iisus :ristos" Asa spune S$antul #asile cel Mare" El a $ost c(ip desavarsit in toate" Si ca apostol si ca ar(iereu si ca preot si ca ostas al lui Iisus :ristos nebiruit" Pe el l*a imitat din toate puterile S$antul Ioan 1ura de Aur" De aceea S$antul Ioan 1ura de Aur mai in toate omiliile si predicile sale pomeneste de S$antul Apostol Pavel" Eu am vorbit candva la Neamt cand a $ost o con$erinta a preotilor acum doi ani cand m*a trimis Prea Fericitul" Era la inc(iderea seedintei" Am vorbit de cele >8 de datorii ale preotului" Sigur ca mai sunt undeva prin carte pe la mine acelea scrise la masina" Eu le*am vorbit din memorie" Dar nu*s adunate acolo toate" Eu am primit un ordin sa vorbesc ceva acolo in legatura cu preotia" Daca am lua*o dupa vrednicia care se cere preotului n*ar mai $i nimeni preot pe pamant ca sa vorbim asa la nivelul care se cere" Ca S$antul E$rem Sirul %ice ' De*ai $i curat ca ingerii si s$ant ca Ioan 2ote%atorul preot nu poti sa $ii" Atata*i de mare preotia 4 Mare lucru 4 3 4 Nes$arsit si negrait dar pe care l*a dat Dumne%eu $iilor lui Adam Preotia %ice el" Mare lucru 4 Ceea ce $ace preotul nici ingerii nu pot $ace" Preotul are putere sa lege nu numai pe oameni ci si pe ingeri" Ceea ce $ace preotul * sa !ert$easca pe Iisus :ristos * nu pot $ace cei mai mari din ingeri" Dar pentru ca Dumne%eu a binevoit sa Se coboare pana la neputinta noastra pentru s$intirea lumii acesteia de !os pe care a rascumparat*o cu prea scumpul Sau Sange a lasat preotia in neamul omenesc" Fratii mei sa va aduceti aminte ce spune marele Apostol Pavel ' ;oate imi sunt slobode dar nu toate imi sunt de $olos" ;oate imi sunt slobode dar eu nu vreau sa $iu de nimic biruit" Ca preoti cel dintai ce vi se cere de catre Dumne%eu si de oameni este viata morala viata cinstita" Poti sa ai o suta de licente de doctorate daca nu ai viata morala preot nu poti sa $ii" Ca preot trebuie sa $ii cum te*a $acut mama ta pana la preotie0 si de la casatorie sa stii o preoteasa si un Dumne%eu pana la moarte" Asta este intai partea morala si partea curata a preotului ' sa $ie $oarte curat cu viata" Caci daca va pa%i curatenia in viata si viata cinstita toate darurile Du(ului S$ant se tin de acestea" Ca Dumne%eu in vasele cele curate trimite (arul Sau in vasele cele alese" Nu Doamne $ereste sa cre%i ca se poate sa $ii si preot dar in acelasi timp si curvar sau betiv sau $umator sau in!urator sau iubitor de argint sau cine stie cate patimi poate sa aiba neamul omenesc" Ca preot mai intai tu trebuie sa $i idespatimit adica sa a!ungi la o nepatimire incat cu viata ta sa dai pilda si sa vorbesti poporului" Am vorbit la Seminarul din Creta vara asta" A venit parintele ar(imandrit Nectarios cu vreo @8 * =8 de studenti nu stiu in ce an erau si au cerut sa le vorbesc ceva despre preotia contemporana" &e*am vorbit in trape%a cand erau la masa" Si am aratat acolo ceva care vreau sa arat si aici" Preotul poate sa predice in trei $eluri dupa invatatura S$antului Ioan 1ura de Aur" Adica intai cu gura si cu limba sa vorbeasca cuvantul lui Dumne%eu" Al doilea sa predice cu mana0 sa scrie invataturi du(ovnicesti" Ai va%ut pe S$antul Ioan 1ura de Aur . ;oata %iua predica si toata noaptea scria" Gumatate de noapte scria si !umatate de noapte se ruga" Si atata dormea ' se agata cu mainile de niste $unii care erau legate de tavanul casei0 si cand le scapa din mana termina cu somnul" Si manca putina %eama de or% o data pe %i la apusul soarelui" Asa preotie 4 Atata in$ranare 4 Ei nu putem noi pacatosii ca el 4 Dar vreau sa va spun ca de aceea a avut atata dar ca a talcuit toata dumne%eiasca Scriptura" Deci preotul trebuie sa predice cu limba cu mana adica sa scrie predici si invataturi crestinesti si al treilea si cea mai inalta predica trebuie sa predice cu viata cu trairea lui ai a $amiliei lui" Preotul trebuie sa se $aca santinela intregii intelepciuni o $aclie in $ata poporului dupa cum a spus Mantuitorul ' #oi sunteti lumina lumii """ Apoi sa radie%e din viata si din $aptele lui in toate partile lumina" Cand vor vorbi oamenii in sat sa %ica asa ' ) Ai va%ut ce in$ranare are preotul nostru . Ai va%ut ca preotul nostru nu*i iubitor de argint ca nu*i trebuie bani . Cat ii dai atata primeste si multumeste si pentru

20 ce ii dai . Ai va%ut ca preotul nostru in crasma n*a intrat . Preotul nostru cu tigara in gura nu l*am va%ut" Preotul nostru de in!urat nu s*a pomenit" Preotul nostru nu la bal sau la nunti cu lautari Doamne $ereste la nici un $el de distractii nu l*am va%ut" Preotul nostru*i bland0 preotul nostru*i milostiv0 preotul nostru*i rabdator preotul nostru*i intelept preotul nostru*i curat0 preotul nostru*i (arnic0 preotul nostru*i milos saritor la toate nevoile poporului )" Si asa mai departe" Asa sa vorbeasca poporul de voi indata ce veti a!unge in mi!locul lor 4 Daca vreti sa va iubeasca sa le dati oleaca de pilda cu viata 4 Au venit la mine studenti teologi si de la Sibiu si din alta parte si m*au intrebat ' * Parinte uite acum ne $ace indata preoti" 3are cum sa incepem noi . &e*am raspuns ' * Sa incepeti cu blandete si cu dragoste ca S$antul E$rem Sirul %ice ' C(ipul de a*i aduce pe toti la :ristos este numai al blandetii" Apoi sa aveti rabdare" 3amenii sunt $el de $el de temperamente" Sunt si oameni iuti si ambitiosi si rai si betivi0 sunt si oameni neascultatori si impietriti la inima si indi$erenti care nu cred sau daca cred numai cu numala" ;rebuie sa pandim caracterul $iecaruia si sa $im cu blandete" Cand ai intrat in paro(ie toti oc(ii poporului sunt la tine sa vada ce preot le*a venit in paro(ie" Cand te*a c(emat la slu!ba sa te duci ca sluga lui (ristos" Intr*o clipa sa $ii acolo cu epitra(ilul cu Crucea si cu Moli$telnicul" &a bote% la cununie la inmormantare la le(u%a unde te c(eama" Si sa nu le pui pret pe nimic" Daca te intreaba ' * Parinte cat costa . * Cat vreti $ratilor" Cat va da Dumne%eu 4 Ca stie Dumne%eu ca altul are si nu da iar altul saracul Dumne%eu stie cum poate da un ban" #e%i cat de greu se castiga un ban la cel neca!it" Si daca vede ca nu*i pui pret tu ii castigi inima lui" Stiti ce spune Mantuitorul ' Cautati mai intai imparatia lui Dumne%eu si dreptatea &ui si toate celelalte se vor adauga voua" Marele prooroc Ilie cand a $ost seceta aceea de trei ani si sase luni a $ost trimis la paraul :orat in pestera aceea C III Regi A? A D" Apoi a $ost trimis de Dumne%eu la o $emeie vaduva * stiti din 2iblie * la Sarepta Sidonului" Si a gasit*o in marginea satului" Sidonul este in &ibanul de a%i pe malul Marii Mediterane" Si l*a trimis Dumne%eu la acea vaduva sa vada cat de neca!ita*i lumea" Caci lui Ilie cel tare in credinta nu*i pasa ca moare lumea" ;rei ani si !umatate nici ploaie nici roua pe pamant" #edeti voi ca n*a plouat de o luna si %icem ' ) #ai de noi este seceta 4) Dar ia ganditi*va trei ani si sase luni sa nu cada nici roua pe pamant nici ploaie0 se usuca copacii si padurile din radacina si toate" Si este un cuvant al S$antului E$rem la Ilie Proorocul unde %ice ' ) Niciodata n*a ascultat Dumne%eu de om mai tare ca in timpul S$antului Ilie )" Dar de ce a ascultat Dumne%eu Care a $acut cerul si pamantul de o $iinta asa de mica cum este omul . Pentru ca si omul se topea de dragostea &ui si de ravna &ui" Cand a va%ut Ilie ca poporul lui Israel a parasit de tot pe Dumne%eu si se inc(ina lui 2aal s*a dus si a stat inaintea lui A(ab si i*a spus ' #iu este Domnul Dumne%eu Caruia ii stau a%i inainte ca nu va $i ploaie nici roua pe pamant $ara numai prin cuvantul gurii mele" Si nu va spun istoria lui ca*i lunga numai va spun o pilda Dupa trei ani si !umatate va%and Dumne%eu ca Ilie va%and Dumne%eu ca Ilie nu se inmoaie la inima de multe ori ii spunea ' * Ilie descuie cerul 4 eu $ara tine nu*l descui 4 Ca atata il asculta Dumne%eu ca era mare ravnitor" * Doamne nu*l descui 4 * Dar mor toti 4 * &as6 sa moara 4 * Dar mor de $oame si de sete $emei vaduve si copii 4 * &as6 sa moara toti 4 De ce te*au parasit pe ;ine . Dar de ce era Ilie asa tare . Pentru ca la paraul :orat corbii ii aduceau mancare paine si carne o data pe %i si de doua ori0 iar pe vale !os era paraul :orat" Avea si apa si mancare" Si nu simtea durerea poporului" Si ravna mare avea pentru Dumne%eu" Mai bine sa moara toti decat sa se inc(ine la idoli" Iar Dumne%eu vrand sa*l plece pe Ilie ;e%viteanul %icea ' ) &asa ca*ti $ac eu tie daca esti asa de tare in credinta 4 ;e mai inmoi oleaca 4 ) Deci i*a secat intai i%vorul si a oprit corbii sa*i mai aduca mancare" A stat Ilie a postit B8 de %ile ca era $oarte puternic in post" Cand a va%ut ca moare * $irea asta are nevoie si de mancare * Dumne%eu atunci i*a spus ' ) Ilie ridica*te de aici si mergi la Sarepta Sidonului )"

21 S*a dus Ilie si cand a a!uns a va%ut vaduva aceea adunand cateva lemnisoare cateva vreascuri cum vorbim noi" Si l*a cunoscut pe Ilie ca este omul lui Dumne%eu dupa in$atisare" * Ce $aci aici . a intrebat Ilie" * Iata omule al lui Dumne%e %ice adun aceste lemnisoare" Mai am un pumn de $aina intr*o vadra si putin untdelemn intr*un ulcior0 am sa $ac o turta in spu%a singura mea (rana si vom manca si eu si $iul meu si vom muri" Ca dupa aceea nu mai avem nimic absolut nimic" Ca atunci era mare greutate sa gasesti un pumn de $aina undeva" Iar Ilie nu mancase de B8 de %ile si au%i ce*i spune ' * Femeie adu*mi mie intai" Fa pentru mine o turta ca mor de $oame si ad*o incoace 4 Ai va%ut . Si $emeia saraca ai au%it cat iubeste pe sluga lui :ristos pe sluga lui Dumne%eu . #a dau o pilda pentru cei care se tem ca*i o paro(ie mica si ca n*ar avea cu ce trai" Femeia stiind ca va muri ca nu mai are alta (rana a $acut intai o turta pentru proorocul lui Dumne%eu" Caci a %is ' ) Acesta*i omul lui Dumne%eu" Mai bine mor eu si sa nu moara el ca acesta*i om scump" Pe acesta il asculta Dumne%eu 4)Si i*a adus lui Ilie mancare si Ilie dupa ce*a mancat i*a spus ' #iu este Domnul Dumne%eu Caruia Ii stau inainte ca vadra de $aina nu se va mai imputina si ulciorul cu untdelemn nu va mai seca pana va da Dumne%eu ploaie pe pamant" Ai va%ut . S$antul Ioan 1ura de Aur $ace un comentariu si %ice ' ) 34 preote care te temi ca vei muri in popor ca n*ai ce manca si ca paro(ia*i mica si saraca" Nu %ice ca mor de $oame si n*am cu ce trai" Numai de n*ai avea credinta 4 Eu as vrea sa ma dea la o paro(ie mica numai cu >8 de $amilii si eu mai tin %ece preoti pe langa mine"Dar stii ce sa $aci intai . Intai sa te cunoasca enoriasii ca esti om al lui Dumne%eu precum a cunoscut vaduva pe Ilie"Si pe urma te (ranesc cu toata casa ta" 3data ce te*a cunoscut poporul cu adevarat parinte du(ovnicesc %ice ' ) Mai bine sa mor eu decat sa moara parintele 4) Atat o sa te iubeasca poporul daca o sa vada ca ai virtuti ca esti om cuminte si nu esti lacom dupa averi si dupa bani" Ai au%it ce %ice S$antul Pavel catre 1alateni . Stiu bine ca daca era cu putere oc(ii vostri scotandu*i mi i*ati $i dat mie" Dar de ce voiau sa*i dea oc(ii lui Pavel . Pentru ca pana acolo era inima lor" Erau gata sa*i dea oc(ii ca le castigase inima" Asa si voi cand mergeti la paro(ie" Daca veti castiga inima poporului sa nu va temeti ca nu veti avea ce va trebuie ca vrednic este lucratorul de plata sa" 3 sa aveti si (aine o sa aveti si (rana o sa aveti si bani o sa aveti si cinste si de la Dumne%eu si de la oameni" Dar sa va vada oamenii cinstiti" Doamne $ereste ca preot sa nu te vada in crasma sa nu te vada la !oc sa nu te vada la petreceri sa nu te vada cu tigara in gura sa nu te auda in!urand sa nu te vada ca esti mandru (raparet dupa bani ca*ti plac glumele sau rasul sau altceva prin care sa*i smintesti" #oi maine cu darul lui :ristos sunteti oamenii 2isericii" De aceea ati invatat atatia ani si pro$esorii s*au ostenit cu voi H si le va plati Dumne%eu * ca sa va vada $aclii ale poporului si lumina lumii" In a$ara de asta gandeste*te ca toate sunt pentru om ' si a manca si a bea si a te odi(ni si a te $olosi de toate0 dar cu masura" Ca toate imi sunt slobode cum am %is dar nu toate imi sunt de $olos 4 Au%i pe Apostolul Pavel ce spune . Multumesc lui Dumne%eu ca stiu si sa ma satur stiu si sa $laman%esc """ Multumesc lui Dumne%eu pentru toate 4 A$ara de asta de purtarea in $amilie in poporul in care o sa trimita Dumne%eu sa $ii atent" Eu am $ost in Serbia la un mare parinte este cel mai mare parinte din 3rtodo5ia noastra de a%i" Are doua doctorate si EB de ani si slu!este &iturg(ia de 78 de ani singur la o manastire de miaci * Celic" Parintele ar(imandrit Iustin Popovici" Este cunoscut peste tot si*i calugar din S$antul Munte" Si eu am vrut sa plec imediat in S$antul Munte dupa ce*am venit de acolo caci cu mare dragoste m*au primit parintii si toti" Si i*am cerut un s$at" Iar el mi*a spus ' ) Parinte Cleopa si eu sunt calugar din S$antul Munte" S$antul Munte este un sac plin de bunatati de bi!uterii ca acolo se gasesc oameni cu viata inalta" S$intia ta te duci la At(os sa mai pui un migdal deasupra in sacul cel plin" Stai aici si cat iti a!uta mila lui Dumne%eu stai in slu!ba poporului la toate neca%urile la toate scarbele0 sa*i mangai sa*i a!uti0 ca 3rtodo5ia noastra este $oarte incoltita acum din toate partile si preotii ca niciodata au de luptat" Si protestantismul si catolicismul si sectarismul * voi nu vedeti . * si indi$erentismul si toate" Si atunci se cere ca preotii de a%i ca niciodata sa $ie mai invatati in S$anta Scriptura si cu viata cat mai curata" M*am tre%it in %ilele acestea intr*o seara * ca eu tocmai luasem co!ocul in cap sa ma pun oleaca !os * si aud ' (odoronc*tronc" Cine a venit . Directorul de la Consiliul Ecumenic de la 1eneva" Si eram de saptamana si a trebuit sa stau doua ore !umatate de vorba cu el pana la Utrenie" Cate intrebari a pus omul acela 4 Si eu daca nu sunt un om carturar cat m*a a!utat Dumne%eu si am citit mergand cu oile pe munte ca eu am $ost cioban aici la oile manastirii pana ce m*au pius staret" Dra mi*a pus intrebari de geniu" Si

22 daca n*ai $i cunoscut deosebirea 2isericii noastre de cea protestanta se $acea o con$u%ie absoluta" Au venit cu parintii de la 2ucuresti si de la Sibiu" Mi*au pus intrebari despre unitatea 2isericilor0 ca ei vor sa uneasca 2isericile si sa $aca precum a %is Mantuitorul o turma si un pastor" * Domnule director i*am %is biserica dumneavoastra protestantismul este suspendata in aer" N*are temelie 4 * Dar de ce parinte . * Unde vi*i S$anta ;raditie . Unde*s S$intele canoane . Unde*i practica 2isericii de >888 de ani . Ati des$iintat totul si acum vreti sa va apropiati de noi . Este imposibil 4 Noi avem puncte comune mult mai multe cu catolicii decat cu protestantii daca ar $i sa se a!unga vreodata la o unire" Protestantii sunt la $oarte mare distanta de noi" Ei au numai doua ;aine si acelea nu ca taine ci numai ca simboluri ' 2ote%ul si Cina Domnului" &a Cina Domnului $ac o masa comemorativa cu paine si vin in cinstea lui :ristos dar nu mai cred ca se pre$ace painea si vinul in ;rupul si Sangele Domnului" N*am cand sa spun discutia de acolo ca*i mult de spus" Dar m*am gandit ' de acum le dau canon la calugarii mei si la $rati sa invete cate cinci * sase citate din S$anta Scriptura despre S$anta Cruce despre Maica Domnului despre cultul S$intelor Moaste si cultul S$intelor Icoane0 despre cinstirea Duminicii in locul sambetei despre S$anta ;raditie """ Stiti de ce . Ca suntem intrebati" Ei sunt 2iserici mari cu numarul" Sunt vreo B88 de milioane" Catolicii sunt si ei vreo ?@8 de milioane" Iar noi ortodocsii suntem putini dar suntem 2iserica intreaga" Noua nu ne lipseste nimic" Noi n* avem ce imprumuta de la protestanti dar nici de la catolici" Nimic absolut nimic 4 2iserica noastra o credem si o intelegem intreaga" Are toate dogmele drepte toata traditia vec(e apostolica si soborniceasca a S$intilor Parinti" Si are toate canoanele are toata traditia &iturgica Canonica Dogmatica si istorica" ;ot ce ne trebuie avem in 2iserica 3rtodo5a 4 Este 2iserica care a mers pas cu pas dupa traditia evang(elica apostolica si soborniceasca pana in %iua de a%i" Si ei stiu asta" De aceea vor sa se apropie de noi" * Dar initiativa noastra*i buna . m*a intrebat el" *Ii buna in principiu" Ca vreti sa $ie o turma si un pastor" Dar e(ei 4 Cati munti sunt de trecut pana atunci intre noi si dumneavoastra 4 Sa ne apropiem de dumneavoastra . Dar unde vi*i S$anta ;raditie . Unde vi*i cultul S$intelor Moaste . Unde vi*i cultul S$intelor Icoane . Unde*i cultul s$intilor si al ingerilor . Unde*i venerarea S$intei Cruci . Unde*i supravenerarea Maicii Domnului . Unde*s cele sapte Sinte ;aine mi!loace s$intitoare . Unde*i ierar(ia bisericeasca . Unde sunt $aptele . Ca la voi este ) Sola $ide ) * mantuirea numai prin credinta" se poate una ca asta . Caci credinta $ara $apte*i moarta" Si ) Sola gratia ) * la catolici * mantuirea numai prin (ar" Cum poate $i mantuirea numai prin (ar daca acelasi Apostol spune ca ) toti vom sta inaintea divanului lui Iisus :ristos ca $iecare sa dea seama de $aptele cele bune si cele rele ale sale ) sa ia $iecare rasplata dupa cum a lucrat . Si*n S$anta Evang(elie ti se cer $aptele si poruncile" Ai au%it si in Evang(elia de a%i ' Stii poruncile . Ai pa%it poruncile ca sa intri in viata . Nu este credinta $ara $apte asa cum o cred ei" Faptele nu*s nimica nu*i nimica postul" Unde vi*s posturile . Dumneavoastra puteti inc(ide oc(ii si sa treceti peste istoria de >888 de ani a 2iserici care*i necontestata . Eu am $ost anul trecut in catacombele Romei si am va%ut mama picturii bi%antine" Sunt picturi si icoane din secolele I II si III in catacombe0 ca de*acolo a pornit pictura bi%antina" Catedralele din ravena si din #enetia din Constantinopol si din atatea locuri $acute de S$antul constantin cel mare de Iustinian si de toti imparatii bi%antini sunt o marturie peste veacuri" Puteti sa %iceti ca nu le*ati avut si dumneavoastra A@A? ani pana cand v*ati despartit de catolici . Pai atunci cum daca v*ati uitat radacina s*o uitam si noi . Cine*si uita radacina se usuca si piere moare" Dumneavoastra trebuie sa veniti inapoi la radacina" #a sa %ica A@A? ani icoanele au $ost bune in 2iserica" Puteti sa inc(ideti oc(ii si sa %iceti ca 2iserica n*a avut icoane de la inceput de cand era in $asa . Uite catedrale imense numai in mo%aicuri si aur stau stra!a si arata la toata lumea ca 2iserica a $ost impodobita cu icoane din primele secole" Si ce*ati venit la mine la un cioban . Ca ma intrebau ce studii am" * N*am venit sa vedem un om invatat aici" Am venit sa vedem un om s$ant"

23 * S$ant este Domnul Dumne%eul nostru 4 N*au%i ce spune in biserica . Acela*i s$ant" Noi sunem pra$ si cenusa 4 * Noi credem ca aveti o inspiratie de sus sa vedeti in problema ecumenica daca noi c(eltuim degeaba sau umblam degeaba" * Initiativa este buna in $ond i*am spus" Dar ia ganditi*va 4 Ca sa va apropiati de noi mai cu seama de o 2iserica traditionala ca 3rtodo5ia cate va trebuie . Dar i%voarele cele curate graul cel $ara neg(ina si vinul cel $ara de apa la S$intii Parinti le gasiti" Citeste" ;eologia noastra cea mai puternica a inceput din secolul I pana in secolul #" Acolo sunt i%voarele cele mai curate din care se adapa toate cunostintele teologice" Dar sa revenim la cuvantul nostru" Fratii mei studenti eu sunt destul de ocupat aici si nu ma simt sanatos" Su$ar si cu inima si cu (ernia" Sa stiti un lucru ' tot ce*ati invatat cinci ani de %ile cu darul lui Dumne%eu si ce v*a ramas din scoala ca s*au ostenit atatia pro$esori sa puneti in practica" Si parintii vostri cat va asteapta cu bucurie sa va vada preoti 4 Doar vin parintii vostri la mine ' ) Parinte am un baiat la seminar am un baiat la ;eologie )" Si se roaga saracii sa le a!ute Dumne%eu sa*i lumine%e sa reuseasca la e5amene si sa $ie cuminti" Stiti cata gri!a au ei sa va vada preoti 4 Ca de ce v*au trimis la scoala . Ca sa aiba mare cinste sa vada un copil din $amilia lor preot" Ii mare cinste si dar de la Dumne%eu ca sa $ii preot sa conduci atatea su$lete si sa ai autoritate morala peste atatea su$lete" Dar sa stiti un lucru" #*am spus ca 2iserica 3rtodo5a este incoltita din toate partile mai ales asta%i" Si de aceea trebuie sa cunoasteti mai bine S$anta Scriptura" Daca te*ai dus la paro(ie de*acum sa nu te ocupi numai de treburi" Sigur ca acolo ai treaba multa ' si slu!ba si liturg(ie si bote% si cununie si spovedanie si inmormantare si le(u%a si s$intiri de case si predica si comunicari bisericesti si s$aturi su$letesti" Ca acolo" #iata practica a preotului si legatura lui cu poporul acesta*i cel mai mare lucru pentru popor" Sa*i intelegi durerea si neca%ul $iecaruia si sa stai la indemana tutror" Apoi sa $ii smerit sa $ii popular sa $ii saritor si cu toata dragostea" Cand se pre%inta la usa bisericii niste oameni neca!iti bolnavi saraci cu copii multi le*a murit cineva sau le*a ars casa preotul trebuie sa le dea a!utor cel dintai in $ata poporului" ) Uite dau si eu un mic a!utor 4)Sa ve%i ce $ace poporul pe urma4 Sa ve%i cat dau ei pe urma 4)Sa dam caci a dat si parintele 4)" Iar cand intri in post si oamenii o s*o vada pe preoteasa ca $ierbe $asole si carto$i si mananca de post ai sa ve%i cum posteste si poporul 4 ) Parintele nostru nu mananca Doamne $ereste de $rupt in post 4) Au%i ce spune S$antul Atanasie cel Mare ' Din mana preotului care nu posteste cele patru posturi si miercurile si vinerile sa nu te impartasesti" Preotul trebuie sa tina ;raditia 4 El pastrea%a legatura cu trecutul si tine asa cum a tinut 2iserica noastra intotdeauna"Daca o sa vada ca $aci milostenie si poporul o sa $aca" Daca o sa vada ca postesti posteste si poporul" Daca o sa vadaca esti saritor la $apta buna sare si poporul" Daca o sa vada ca esti sarguitor la biserica iti plac s$intele slu!be si slu!esti cu evlavie si poporul te urmea%a" Si in s$arsit daca o sa te vada ca nu esti mandru ca nu*ti plac mesele betia lu5ul si aurul poporul te stimea%a $oarte mult" Macar cat ar $i el de distractiv si robit de materie va cinsti preotul" ) Mai trece parintele 4 Nu*i pemis sa ne vada beti sau s$adindu*ne sau in!urand 4) Si asa cu viata ta poti sa predici mai mult decat cu cuvantul" S*ar putea ca altul sa aiba dar mai mult la cuvant si altul mai putin" Cum i*a dat Dumne%eu" Dar daca are viata buna ii mai puternica predica lui" ;rei cuvinte dac*ar spune sunt mai tari acelea decat trei mii de cuvinte la cel ce vorbeste si nu $ace 4 Apoi va spun sa cunoasteti bine S$anta Scriptura si S$intele Canoane" Mai baieti au%iti ce spune S$antul Ioan 1ura de Aur ' Mare prapastie este * %ice el * si mare prime!die stapaneste acolo unde preotul nu cunoaste Canoanele" Stii cum este daca te duci la paro(ie si nu cunosti Canoanele . Cum ar $i un soldat caruia ii dai arma la spate si baioneta si el o poarta dar nu stie sa lupte cu dansa" #ine inamicul si $ace pra$ din el" De aceea eu oricati preoti am $acut in viata * ca eu am $ost staret in mai multe parti si am recomandat pe multi la preotie * cand mi*au venit de la (irotonie i*am pus in mana invatatura catre du(ovnic" Se c(eama Carte $oarte $olositoare de su$let" Este de mare $olos" #a trebuie aceea prima data acum cand intrati in paro(ie" Si*a doua carte ' Pravila Parintelui Nicodim Sac(elarie tiparita in AFB8 la Cernica" Foarte buna 4 Stiti ce $aceti . 2ateti*o la masina care n*o aveti si $iecare s*o aiba" 3 pui in geanta si alaturi epitra(ilul si Molit$elnicul care are randuiala ag(iasmei si a Spovedaniei" Ceea ce*ti trebuie mai mult in popor 4

24 ;i*ai pus*o in geanta si te duci" Matusa cutare*i bolnava0 altul vrea sa*i $aci o s$estanie o ag(iasma0 altul este greu bolnav si vrea o molit$a de de%legare" Ca omul macar pe patul mortii spune toate" ;u indata cauti in pravila si nu numai c*ai gasit pacatul dupa al$abet dar alaturi de el este si canonisirea0 ce canon sa* i dai" ;u de*acum esti doctor 4 ;u esti parinte 4 ;u esti !udecator 4 Asta este preotul in scaunul spovedaniei ' este parinte si doctor si !udecator 4 Ca parinte sa*ti $ie mila de om cum Ii este mila lui Dumne%eu de noi cand gresim si nu ne leapada" Ca doctor trebuie sa cauti doctoria potrivita din S$intele Canoane0 sa nu $ii nici prea aspru nici prea pogorator0 sa $aci o ec(ivalenta intre scumpatatea si iconomia S$intelor Canoane" Unde*i nevoie de pus pra$ cum %ice S$antul Ioan Scararul sa pui pra$ usturator si brici si bisturiu" Dar unde*i nevoie de plasture cu untdelemn acela sa*l pui0 adica cuvinte moi si blande" Ca altul este impietrit si la acela trebuie sa $ii oleaca mai aspru" Altul saracul ii neca!it si nu trebuie sa*l neca!im mai tare" Aceluia sa*i vorbesti cu cuvinte blande' ) Uite asa soro0 uite asa $rate0 asa sa $aci4 )Dar tu avand cartea asta in mana esti parinte esti doctor stii cum sa opere%i un su$let" Ai va%ut doctorii cum se strang in comisii la spital cand au sa $aca o operatie grea . &a o comisie vin cei mai mari doctori cand este o operatie grea de inima sau de prostata sau de $icat" Si isi dau parerea $iecare ca nu cumva sa*l omoare pe om" Si daca la trup este atata c(ib%uinta pentru doctori ca nu cumva sa moara omul trupeste dar pentru su$let cata gri!a du(ovniceasca trebuie si cata s$atuire . Cum sa $ac sa nu piara un su$let care*i mai scump decat toata lumea. Deci tu avand pravila in mana cercetea%*o si ve%i ce canon este pentru cutare pacat ce canon ii pentru cutare" Si ia*ti o notita daca nu ai cartea cu tine ca sa stii cum sa procede%i" Apoi sa $i5e%i %ile si ore de spovedanie credinciosilor mai ales in sarbatori cand oamenii sunt acasa si sunt liberi" Apoi sa le citesti molit$a de spovedanie si sa*i spovedesti cate unul pe rand iar nu in bloc cum indra%nesc sa $aca unii preoti din comoditate des$iintand taina marturisirii" Acesti preoti care spovedesc in comun care nu $ac de%legare pe capul $iecaruia prin punerea mainilor care nu dau canon la spovedanie care nu cercetea%a bine pe cei care se marturisesc si le dau S$anta Impartasanie $ara randuiala si canon trebuie sa $ie opriti de lucrarea celor s$inte ca necinstesc ;rupul si Sangele Domnului si mare osanda ii asteapta cum %ice S$antul Apostol Pavel si cum %ic toti S$intii Parinti" Pe copii pe cei cu viata curata pe batrani si pe vaduve care postesc toate posturile si duc viata curata sa*i spovedesti si sa*i impartasesti de doua ori in posturile mari la inceput si la s$arsit dupa cum se pot si ei pregati si*si $ac canonul r<nduit" Iar pe cei ce nu vor sa posteasca care nu vin la biserica regulat care in!ura $ura se imbata $umea%a nu se impaca cu aproapele care traiesc in grele pacate trupesti si su$letesti care se spovedesc $oarte rar care nu tin curatenia tot postul care avortea%a si se pa%esc sa nu aiba copii precum si celor ce nu asculta de parinti si nu $ac milostenie li se da canon dupa pravila s e opresc de S$anta Impartasanie si li se da numai ag(iasma mare la s$arsitul postului" 2agati de seama 4 Daca ve%i om bolnav om batran nu*l ingreuia cu post mult" Postul este pentru omul sanatos" Apoi sa $ii si tu doctor" Acela este pentru trup tu $ii pentru su$let 4 ) Ei uite*asa mosule in loc de post $a milostenie $a rugaciune mai multa )" Da 4 Asa sa $iti intre scumpatate si iconomie adica intre asprime si blandete" Daca vreti sa $iti preoti buni $olositi Canonul A8> al Sinodului #I Ecumenic din anul =E8 care da putere episcopului si preotului sa randuiasca canonul la spovedanie cum il va lumina Dumne%eu dupa ca% dupa putere si cu dreapta socoteala0 trebuie sa calatoreasca preotul intre scumpatate si iconomie" Calea de mi!loc calea imparateasca" Iar unde nu stie sau intalneste ca%uri grele sa intrebe pe du(ovnicul lui sau preotii batrani sau mai bine episcopul locului" Precum atunci cind avem un proces mergem la cel mai bun avocat iar cand suntem bolnavi mergem la cei mai buni doctori tot asa sa $acem si in viata du(ovniceasca sa cautam cei mai buni preoti si du(ovnici" Noi preotii suntem avocatii lui :ristos 4 Noi avem codul Du(ului S$ant" Canoanele 2isericii sunt cod al Du(ului S$ant" Noi nu lucram cu legi omenesti ci cu legile lui Dumne%eu umblam" ;inem cont de legile omenesti0 sa ne supunem lor sa platim da!die sa cinstim autoritatile sa ne rugam pentru ei" Aceasta*i datoria $iecarui crestin" Dar cand este vorba de su$let cand vine la marturisit sau iti cere un s$at trebuie sa lucre%i cu codul Du(ului S$ant cu legile luiDumne%eu din Pidalion si din toate pravilele bisericesti" Atunci ia seama 4 Cat de mare prime!die ar $i pentru un avocat sa nu cunoasca articolele legilor4 Ca in loc sa*l scoata pe un om poate sa*l condamne6 cine stie cat de greu" Asa si preotul daca nu cunoaste

25 canoanele" De aceea a spus S$antul Ioan 1ura de Aur cum ca ' Mare prapastie si mare prime!die este pentru preot sa nu cunoasca canoanele" Iata sa*ti dau o pilda" Uite maine esti preot" ;i*a dat paro(ia cutare" #ine o $emeie la tine si isi marturiseste pacatele ' ) Parinte eu am %ece avorturi0 am trait si cu alt barbat0 inainte de catorie am ca%ut cu cineva""") Iti spune omul" Unde sa le spuna . &ui Dumne%eu le spune si preotului care este martorul lui Dumne%eu" Aceste pacate grele sunt opritoare >@ A@ Ao sau ? ani de S$anta Impartasanie cum scrie in Pravila 2isericii" Ce*ai sa $aci tu un preot tanar caruia iti da :ristos pe mana atatea su$lete. Si un su$let ii mai scump decat toata lumea4 Cum ai sa procede%i cu dansa ca nu cumva sa*i dai impartasania peste pacatul de moarte si sa te $aci vrednic de osanda dand ;rupul si Sangele lui :ristos. Sau nu cumva nebagand in seama scumpatatea si iconomia canoanelor credinta omului si de cand a parasit pacatul sa*i dai canon prea mare" Stii ce trebuie sa intrebi atunci . Iata ce trebuie sa intrebi' ) De cand ai inceput sa $aci pacatul . Cati ani l*ai $acut . De cand l*ai parasit . Daca l*ai mai spovedit la preot. Ce canon ai $acut pentru el . Apoi daca a parasit pacatul ii dai canon dupa pravila0 nu de cand s*a spovedit ci de cand a parasit pacatul" Sa nu uitati aceasta 4 Daca cineva spune ' ) Parinte eu as vrea sa ma apropii de S$intele ;aine" Am evlavie parinte 4 De atatia ani n*am primit S$intele """) ;u ce $aci atunci . Adu*ti aminte ca totdeauna trebuie sa $aci o ec(ivalenta intre canoanele S$antului Ioan Pustnicul care sunt cele mai pogoratoare si ale Marelui #asile care sunt cele mai aspre" Deci asa cum cauta doctorul diagnosticul la bolnavi asa cauta sa $aci media intre aceste canoane" Si il intrebi dupa spovedanie cu epitra(ilul pe cap ' * #rei sa postesti ca orice crestin cele patru posturi de peste an precum si %ilele de miercuri si vineri. * Da parinte 4 Mai sca%i un an sau doi din canon" * #rei sa nu mananci carne si sa nu bei vin un an de %ile. * Da parinte 4 Ii mai sca%i un an" * #rei sa postesti lunea pana seara un an de %ile. * #reau4 Ii mai sca%i un an" * #rei sa $aci atatea metanii un an de %ile si sa %ici de cinci ori pe %i psalmul @8 . *#reau 4 Ii mai sca%i un an" * #rei sa imbraci un om sarac sau sa a!uti o vaduva sau sa bote%i un copil . * #reau 4 Ii mai sca%i un an sau doi" Si uite de la %ece*doua%eci il aduci la >*7 ani" Si asa castigi su$letele oamenilor 4 Ei dar daca se intampla ca $emeia aceasta care a luat (otarare sa $aca canonul intre timp ramane gravida . Ce $aci cu dansa . 3 impartasesti sau nu.Daca ai in paro(ie o $emei gravida si ea mai are de $acut @*= ani canon pana la impartasanie ii dai S$intele ;aine" In $ata nasterii 2iserica pregateste de moarte pe $emei" Ca unele mor la nastere" Ai au%it ce spune in Psaltire. ) Acolo sunt dureri * in iad * ca ale celeia ce naste )" Au cele mai mari dureri si mai ales cand nasc intai" Foarte grele" Unele mor saracele 4 Si de aceea 2iserica prin Du(ul S$ant Care o conduce si prin Sinoadele Parintilori a (otarat ' ) Femeia poate sa $ie oprita >8 de anide S$intele ;aine dar daca*i gravida se da voie sa se impartaseasca inainte de nastere )" Iar daca a nascut cu darul lui Dumne%eu si a bote%at copilul si ea este sandtoasa sa tina inainte canonul atatia ani cat i s*a dat" Daca dupa un an doi are alt copil iar o impartasesti" Ca le*am pus intrebarea la teologii de la Sibiu" Iar parintii pro$esori imi spuneau ' Parinte Cleopa cate(e%a asta le $oloseste lor mai mult decat cei cinci ani de teologie cat am $acut noi4 Ca acestea sunt lucruri practice cu care vor da maine $ata in $ata" Noi nu i*am invatat la catedria astea sa le puna*n practica" Si uite Dumne%eu ne*a adus aici 4) Au venit la mine mai tar%iu un card si mi*au spus ' ) Parinte ne*am adus aminte din cele ce ne*ati invatat atunci )" Apoi mai baieti daca asta vi*i misiunea pan*la moarte 4 &ucre%i cu su$letele oamenilor 4 Si esti doctor si parinte !udecator si avocat"" De acum esti stapan si domn peste toate dar ia seama ce $aci cu su$letele oamenilor 4 #e%i cat de mare*i nasterea . Ca in $ata nasterii cedea%a toate Canoanele" Din ce cau%a . Am vorbit despre aceasta la intrunirea ecumenica de la #aratec care avea tema' ) Rolul $emeii in societate si $amilie ) si le*am spus ' Femeia daca moare nascand moare pe altarul !ert$ei" Ea se !ert$este pentru nasterea copilulul pentru sanatatea si viata lui0 este ca o martira si i se iarta toate pacatele" Dar cine ne spune noua asta . Apostolul Pavel" Ce spune . Iar $emeia se va mantui prin nastere de copii" Nu spune asa . Doar ati citit"

26 #ine altul la spovedanie" Un batran de E? de ani" De*abia l*am ridicat de sub epitra(il" Simion il c(ema" )Parinte da*mi mana sa ma ridic 4) Nu se putea scula din genunc(i" * Mosule ii %ic nu sta in genunc(i" Stai pe un scaun4 Ca pe un batran il poti marturisi stand pe scaun pe pat cum poate el sa stea numai sa spuna tot" ;u ii pui epitra(ilul si*i $aci de%legare in ce po%itie sta el" Mosule Simioane %ic cu slabiciunea asta poti tine postul. Era in Postul Mare anul trecut" * Parinte de cand m*o $acut mama eu n*am stricat posturile 4 Ai au%it taran credincios. Saracii crestini0 E? de ani si bolnav dar tine S$intele posturi 4 * Uite aici scrie si doctorul sa mananci bran%a si lapte i*am %is eu" * Da6 n*am mancat destul . Sa stric eu postul S$intelor Pasti . Doar nu*s pagan 4 * Ai sa poti posti pana la Pasti. * Da parinte" #reau sa iau S$intele ;aine4 * Iti dau voie sa te impartasesti si pe urma mai ia putin lapte pana la Florii" * P/rinte sa stiu ca mor si nu stric postul 4 """ Asa m*am $olosit de credinta lor sincera 4 * Ai avut baieti. l*am intrebat" * Am avut noua4 Sapte traiesc" * Si cu cine stai acum. * Cu cel mai mic" Restul sunt la casele lor gospodari si credinciosi" ;in si ei posturile" ;oti ma asculta" Ai va%ut preot in casa cu tine daca ai tata bun. Asa s*a tinut credinta noastra stramoseasca din tata*n $iu" ;ata si mama au $ost stapani pe copii" Si ei cum au apucat de la mama si de la bunica asa tin pina la moarte" Asa s*a tinut credinta" Dar acum multe s*au stricat 4 #rednic a $ost poporul nostru 4 Cu credinta puternica in Dumne%eu in Maica Domnului in post in rugaciune" Si cu acestea am biruit pe toti vra!masii si pe cei dina$ara si pe cei dinauntru" Ca Dumne%eu pe cel cu credinta curata nu*l lasa" Dar sa va spun ceva" Un batran ca acesta daca vine la marturisire si vrei sa*l iei dupa scumpatatea canoanelor nu*l poti opri sa nu manance de $rupt in post" Canonul =F apostolic spune clar ' ) Episcopul preotul diaconul ipodiaconul citelul cantaretul si mireanul daca nu postesc S$antul si Marele Post si vinerea si miercurea de Peste an cei care sunt clerici sa $ie caterisiti * si episcopul si preotul toti sunt caterisiti de S$intele Canoane * iar mireanul sa $ie a$urisit" A$urisenie inseamna oprire de la Impartasanie" Dar mai spune ceva canonul' a$ara de ca% de boala" Ai va%ut ca 2iserica nu*i omoratoare de trupuri . Ii omoratoare de patimi 4 Doar de ce postim si ne in$ranam si priveg(em . Ca sa slabim trupul si sa nu ne vie a %burda" Dar trupul daca este slabit de vreo boala nu*i mai da preotul canon si post aspru ci pe masura puterii lui" 3mului greu bolnav si batran preotul trebuie sa*i dea voie sa manance ce poate in posturi" Pentru ca 2iserica lui :ristos nu*i omoratoare de trupuri ci ii omoratoare de patimi adica sa tina calea de mi!loc" Iar daca il lupta patimile mai adaugi post si metanii" ;rupul este tovarasul nostru de viata" De aceea trebuie sa*l pastram cat se poate cu sanatate si cu masura" Ca spune Marele #asile ' ) Su$letul este calaretul si trupul este calul ) Calaretul care*i om destept il tesala il ingri!este dar are bici si are si %abala in gura calului cand merge cu dansul" Si asa de $rumos ii sta si calaretului si calului cand amandoi sunt $rumosi" Dar daca calaretul lasa calul de capul lui si*i da tot mereu ova% si mancare iar bici si $rau nu are il duce in prapastie si il ucide" ;rupul trebuie strunit de puterea su$letului rational din trup ca sa*l conduca su$letul pe trup prin post rugaciune si metanii"Nu Doamne $ereste sa*l conduca trupul pe su$let0ca atunci partea necuvantatoare cea dobitoceasca a omului daca se ridica sa conduca pe su$let il duce in g(eena" Despre post au%i ce %ice S$antul #asile ' Iar masura in$ranarii sa se ia dupa masura puterii trupului la $iecare" Au%i ce spune S$antul Marcu Ascetul ' ) Cata deosebire are arama de $ier si $ierul de vreascuri atata deosebire este intre constructia unui trup si al altuia )" Unul poate posti o saptamana si altul cu greu posteste o %i" Deci n*ai voie sa pui aceeasi masura de in$ranare la toti ca nu toti au aceeasi constructie" Asculta ce %ice si S$antul Ma5im Marturisitorul ' Da*i trupului tau dupa putere si mancare si odi(na si bautura si toata gri!a ta o pune pentru minte0 ca mintea ta sa $ie cu Dumne%eu0 totdeauna in rugaciuni in cugetari in contemplatii du(ovnicesti0 iar trupul sa*l tii sanatos si usor" Nici sa*l ingreuie%i sa*i pui mancare multa sa*l ingrasi ca pe un dobitoc sa nu te mai poti misca de dansul0 dar nici sa*l slabesti peste masura" Calea de mi!loc intru toate*i buna" Asa baieti" Si a$ara de asta ce se intampla . S$antul Isaac Sirianul spune asa ' ) Pe trupul cel neputincios daca*l vei ingreuna peste putere cu post cu metanii si priveg(ere intunecare peste intunecare

27 bagi in su$letul tau si tulburare peste tulburare iti adaogi tie )" Caci omul daca vede ca*l c(inuiesti prea mult cu post si cu celelalte se tulbura ca nu poate saracul" Deci sa pui masura in$ranarii si postului potrivit cu starea $ireasca a omului si dupa puterea lui" Calea de mi!loc mai baieti calea imparateasca este buna intru toate" Asta au ales*o S$intii Parinti pe asta au mers :ristos si toti s$intii pe asta sa mergem si noi" Acestea $iind %ise pentru post iata ce spun pentru milostenie ' ca preot sa nu ingreune%i omul sa $aca milostenie de sila" ) Ca pe datatorul de bunavoie il iubeste Dumne%eu) " Daca o sa vada credinciosii ca preotul $ace el mai intai milostenie vor $ace si ei" Macar c*o $aci de $atarnicie acea milostenie nu te teme ca te va ierta Dumne%eu ca vrei sa dai pilda buna tuturor" ) Mai bine sa $aci * dupa cum spune S$antul Ioan Scararul * de $atarnicie o $apta buna decat sa n*o $aci deloc )" Ca pe urma vine si smerenie in inima 4 Ca preot trebuie sa dai pilda poporului si cu vorba si cu purtarea si cu postul si cu milostenia si cu biserica si cu neagoniseala" Cu toate cu toate" Sa $ii precum %ice S$antul ;alasie &ibianul ' ;aci tu sa vorbeasca $aptele tale" Sau ceea ce spune Diado( al Foticeii ' Mustra si cearta omule cu puterea lucrarii0 nu cu multa vorbire ci prin traire" Ca S$antul Ioan 1ura de Aur %ice ' Cuvantul si strigand supara iar viata si tacand $oloseste pe toti" Iar S$antul Isidor Pelusiotul %ice ' Cand omul care vorbeste despre adevar si despre $apta buna $ace si el dupa putere din ceea ce vorbeste atunci omul acela se $ace icoana a toata $iloso$ia" Ca el vorbeste si prin traire si prin cuvant" Iar daca omul numai vorbeste si nu $ace deloc apoi a!unge $atarnic" C(iar daca*i $oloseste pe altii trebuie sa $aca si el 4 Ce spune Mantuitorul la legiuitori. #ai voua legiuitori si $arisei $atarnici puneti sarcini grele pe umerii poporului si voi nici cu var$ul degetului nu va atingeti de ele 4 Stiti ce inseamna var$ul degetului. Adica esti dator daca nu $aci c(iar tot ce inveti macar oleaca sa $aci si tu sa te atingi si tu cu var$ul degetului" Eu ii spun poporului sa posteasca dar postesc si eu 4 Ii spun sa $aca milostenie dar sa $ac si eu 4 Ii spun sa nu adune bani la $el nici eu sa nu adun" Ii spun sa nu se duca la rele sa nu $aca cutare dar nici eu sa nu $ac" Sa ma vada si pe mine ca preot ca din toate $aptele bune ma impartasesc cate oleaca si $ac cat pot din $apta buna" Macar cu var$ui degetului sa ne atingem de toate" Pentru ca ce %ice S$antul Isaac Sirianul in Cuvantul A ' Alta este cuvantul cel $rumos si alta cuvantul cel din lucrare" Cuvantul cel $rumos * %ice * este amanet al rusinii iar cuvantul cei din lucrare este camara nade!dii" Cum . Este preot care predica de uimeste pe toti si invata dar el nu $ace" Acesta*i cuvant $rumos" Dar se $ace amanet al rusinii" Cum . Cand omul ramane singur ii este rusine lui de ceea ce a vorbit0 caci constiinta il mustra si ii rusinea%a stiinta ' ) Ce*ai vorbit si ce $aci tu . ) ) Ce*ai spus si ce $aci tu . ) Ai va%ut ca*i rusinea%a stiinta" Ai va%ut ca ramane amanet al rusinii predica lui . Ca el a invatat una iar constiinta ii spune ' Dar tu de ce nu $aci . Nu*i tot asa cuvantul din lucrare" Cuvantul din lucrare este camara nade!dii" Cum . 3mul vorbeste dar in adancul $iintei lui ii sopteste daca stie ca cu darul lui Dumne%eu a $acut si el ceva din cele ce vorbeste ' ) Am vorbit" Dar cred ca cu mila lui Dumne%eu si cu a!utorui &ui candva m*am atins si eu cu var$ul degetului si am $acut si eu din acestea cat de putin ) " Ca %ice ' ) Cand inveti ceea ce nu $aci esti $atarnic 4) Si nu*l mustra constiinta pentru $atarnicie ca el stie ca a lucrat si el" Si atunci se $ace ) camara nade!dii de mantuire ) cuvantul pe care l*a vorbit" Si iata cum scriu S$intii Parinti si cat de mare adevar este in practica ceea ce se vorbeste in acestea" Acum cand va duceti la paro(ii si va $aceti preoti daca a!uta Domnul $ratilor sa va marturisiti din mica copilarie cand intrati la preotie" Nu Doamne $ereste sa aveti vreun pacat de moarte si sa intrati cu dansul la (irotonie 4 Ca nu va mai merge bine toata viata" &a casatorie la (irotonie in diacon la preotie si la calugarie se $ace spovedania generala din mica copilarie" Sa ai scris tot ca sa intri curat" Daca Doamne $ereste este vreun pacat greu si opritor pana la urma urmei cum spune S$antul Simeon al ;esalonicului te duci la episcopul locului" Si uitati*va voi ce pacate va opresc de la preotie ' * daca parintii tai s*au luat rude in casatorie nu ai voie sa te $aci preot0 * daca parintii tai au trait necununati0 * daca cel ce vrea sa se $aca preot a avut doua sotii doua cununii in veac nu poate $i preot0 * daca copilui a ca%ut in pacate trupesti de mic Doamne $ereste in sodomie cineva l*a stricat de mic in veac nu poate $i preot0 * daca a ca%ut el in pacat cu altul sau a ca%ut cu o $emeie in pacat nu poate $i preot0

28 * daca s*a intamplat $ara voie copilul sa $i $acut ucidere0 * daca cumva o $i $ost eretic de mic sau de alte con$esiuni0 * daca mama lui sau sora lui cand a $ost copilul mic l*a dus pe la vra!i" Avem dreptul canonic" al lui Nicodim Milas in care se arata toate impedimentele candidatului de (irotonie in cler" Sunt multe dar cele mai grele sunt acestea pe care le*am amintit" Daca*i s$anta radacina cum spune S$antul Apostol Pavel s$inte sunt si ramurile" Nunta este radacina $irii omenesti" Iar daca*i s$anta radacina * copiii s*au nascut din parinti curati * care au trait in curatie si nu s*au luat neamuri * atunci s$inte sunt si ramurile" Da 4 Nu vei culege struguri din spini si smoc(ine din ciulini" Ca daca radacina a $ost stricata atunci salbatice sunt si ramurile 4 #a spun acestea ca le am pe toate" Este Dreptarul cel mare numit si ;rebnicul tiparit de epar(ia C(isinaului in AFA8" Foarte buna carte" Este si Pravila Mare C indreptarea legii D tiparita la ;argoviste in l=@> unde arata toate impedimentele celor ce intra in cler" Daca baiatul a dus viata curata si cinstita si s*a marturisit si s*a impartasit si s*a pa%it dar a ramas o pata ca aceasta pe su$letul lui sa se duca la episcopul locului si cum il va lumina Dumne%eu pe episcopul" Am trimis si eu cativa tineri teologi la episcop ' ) 2aiete eu nu te pot de%lega0 ia uita*te aici 4 Du*te la episcopul tau 4 ) Si episcopul i*a de%legat si le*a spus ca toata viata sa le para rau si sa se caiasca caci intra cu nevrednicie intr*o tagma asa de mare 4 Cat priveste slu!bele mai baieti sa nu le scurtati cand veti $i preoti la biserica" Sa cunoasteti bine tipicul sa aveti dascalii buni care cunosc slu!bele bisericii" Este $oarte bine sambata seara totdeauna sa $aceti #ecernia" &a $el si Duminica seara" Inainte vreme stramosii nostri cand era soarele la toaca sambata seara $ugeau cu sapa de pe ogor si cu secera ' ) 1ata 4 A tocat preotul de #ecernie 4 ) Pana luni la rasaritul soarelui nu mai lucrau" Preotul si biserica erau in oc(ii lor si tineau randuiala 2isericii" Stiau ' ) De acum a intrat preotul in slu!ba pentru Duminica 4 ) A$ara de asta sa bagati de seama cum va apropiati de S$anta Masa ca preoti" Cele mai grele slu!be pe care le $ace preotul stiti voi care sunt . Doua sunt ' Spovedania si S$anta &iturg(ie" ;ineti minte ca va vorbeste un mosneag aici un cioban 4 #oi o sa va loviti de ele ca eu de acuma*s un putregai dar voi""" A dat Dumne%eu baieti tineri" 3 sa mergeti cu darul lui Dumne%eu sa va $aceti preoti" Cele mai grele ale preotului sunt doua ' Spovedania C Marturisirea D si S$anta &iturg(ie" &a Spovedanie ori pier%i un su$let * daca nu stii bine cum sa*l castigi * ori il mantuiesti" 3r preotul du(ovnic este vanator de su$lete 4 Intelegi . Daca nu stie sa c(ib%uiasca la marturisire cu un su$let intre scumpatate si iconomia canonului ori il ingreunea%a ori il de%nada!duieste ori il $ace indra%net 4 Stii cum $ace $ierarul . Ai va%ut colo la $ierarie cand $aci cu $oiul si incal%esti toporul cand vrei sa*l calesti0 sau un cleste sau o alta unealta" Ai va%ut cata bagare de seama este la calit . ) #ai de mine s*a calit prea tare 4 ) Ce se*ntampla . Se rupe ca otelul" Sau ii prea moale si se indoaie prea repede" Asa si tu te silesti acolo ca du(ovnic sa calesti su$letul acela sa $ie potrivit pentru :ristos" Nici prea moale adica lenes dar nici prea tare adica iute siimpietrit la inima" Asa de bine trebuie sa potrivim la marturisire cu su$letul 4 Sa bagi de seama sa nu*l ingreune%i ca sa nu*l descura!e%i" Dar nici sa*l lasi $ara oleaca de canon si $ara s$atuire ca sa nu*l incura!e%i la pacat sa se duca nepasator si sa nu simta ca a $ost la marturisire" De aceea la spovedanie este $oarte bine v*am spus sa aveti aceste doua carti ' Carte $oarte olositoare de su$let si Pravila parintelui Nicodim Sac(elarie0 ca in Molit$elnic is puse $oarte putine instructiuni pe care le vedeti inainte de spovedanie" Pentru cutare pacat opreste atata0 pentru cutare atata" Foarte putin" Daca gasiti Pravila lui Sac(elarie aceea din AFB8 va s$atuiesc dac*o gasiti s*o copiati ca s* o aiba $iecare in geanta la el precum si Invatatura catre du(ovnic" Aceasta ti*arata tot te duce de mana si iti arata cum sa procede%i" A doua slu!ba care*i cea mai grea este S$anta &iturg(ie 4 Pentru a savarsi S$anta &iturg(ie trebuie sa ai viata s$anta" Alt$el nu te poti apropia 4 Acolo este $oc dumne%eiesc 4 &a S$anta &iturg(ie mai baieti sa invatati $oarte bine instructiunile din &iturg(ier" Sunt $oarte bine ase%ate acolo" Sa stii ca la S$anta &iturg(ie orice miscare orice greseala cat de mica este pacat de moarte" Fii cu $rica de Dumne%eu sa nu gresesti de moarte o preotule 4 Daca te*ai impartasit cu S$intele prea reci de moarte ai gresit" ;rebuie sa $ie cum este sangele cu apa * caldut" S$anta caldura trebuie sa $ie a opta parte din vinul care se pune in S$antul Potir" S$anta caldura inc(ipuieste doua lucruri ' dogmatic este sangele si apa care au curs din coasta Mantuitorului0 iar simbolic

29 este $ierbinteala credintei s$intilor martiri care l*au marturisit pe :ristos" De aceea cand o pui in S$antul Potir %ici ' ) Caldura credintei plina de Du(ul S$ant" Amin ) " Sa vedeti in timpul iernii S$antul Potir ii rece0 S$intele sunt reci aproape ing(eata unde biserica n* are $oc mult" Ai pus putina caldura si daca ve%i ca nu*i caldut vinul mai pune putin" Mult tare nu poti0 ca daca Doamne $ereste pui caldura mai multa se pre$ace $irea vinului in apa si de moarte ai gresit" Sau invers" Daca pui prea mult vin si nu pui s$anta caldura de moarte gresesti" #e%i acolo cat scrie 4 Este de mare valoare" &a strangerea S$intelor de pe S$antul Antimis trebuie multa atentie" Ai va%ut $ratia ta . 8 $armaturica ca un $ir de nisip daca a ca%ut de pe S$antul Antimis pe leton sau Doamne $ereste pe !os preotul trebuie sa posteasca doua %ile si sa $aca B88 de metanii" ;e !oci cu $ocul dumne%eirii . Ai au%it ce spune S$antul Ioan 1ura de Aur . Mai curata decat ra%ele soarelui sa $ie mana ta o 4 preotule cand incepi S$anta Proscomidie pentru ca !ung(ii pe Fiul lui Dumne%eu si ingerii doresc sa vada ce $ace preotul acolo" Ai va%ut $ratia ta ce este S$anta &iturg(ie . Este toata drama Crucii si toata taina mantuirii neamului omenesc 4 S$anta &iturg(ie cum ati invatat la scoala se imparte in trei parti ' ) S$anta Proscomidie ) ) &iturg(ia cate(umenilor ) si ) &iturg(ia credinciosilor ) " Ai va%ut cu ce se incepe S$anta Proscomidie . Ca o oaie spre !ung(iere S*a adus si ca un miel nevinovat impotriva celor ce*& tund asa nu*si desc(ide gura Sa pro$etia marelui prooroc Isaia care a proorocit despre !ert$a Mantuitorului" Si cu ce se termina S$anta &iturg(ie . Ai va%ut cand da cu cadelnita la urma ce %ice preotul . Inalta*;e peste ceruri Dumne%eule si peste tot pamantul slava ;a C de 7 ori D" Adica incepe de la Nasterea Mantuitorului de la pestera pana la inaltarea &ui" ;oata drama Crucii si toata taina mantuirii se petrece in timpul S$intei &iturg(ii " Apoi de cand se da binecuvantarea de S$anta &iturg(ie Doamne $ereste n*are nimeni voie sa dea liturg(ii la usa S$antului Altar ca preotul atunci vorbeste cu :ristos si se roaga pentru lume" Sa*i invatati acest lucru 4 Pomelnicele se dau dimineata la S$antul Altar inainte de binecuvantare" Invata*i o data si de doua ori 4 &asa*i sa stie 4 #or sa dea !ert$a la Altar . &umanare prescura vin pomelnice . Sa vina ca au timp si sunt datori" Sa vina la Utrenie si la acatist care se $ac dimineata" Nu sa vina in timpul &iturg(iei ca este pacat" S$antul Simeon ;esaloniceanul %ice ' ) #ai de preotul acela care citeste rugaciunile acestea mai inainte sau mai pe urma )" Imi spunea un preot ' ) Eu le citesc dimineata acasa parinte ca nu le mai citesc atunci in S$antui Altar 4 ) Si i*am %is ' ) Dar ce $acem parinte . Ne !ucam cu s$intele slu!be . Unde*ai gasit scrisa inovatia asta . Cate bordeie atatea obiceie . Unul $ace asa unul asa . Nu este o uni$ormi%are a slu!belor liturgice in toata 3rtodo5ia . ) Nu*i voie 4 Pentru ca $iecare rugaciune dintre ec$onise repre%inta un moment liturgic" Si n*ai voie nici mai devreme nici mai tar%iu sa le pui" Si astea sa le tineti minte 4 Eu v*am spus 4 #oi veti $ace cum veti vrea" Par $iindca ati venit pana aici si mai ales ca sunteti in pragul (irotoniei v*am spus sa tineti minte" A$ara de asta mai baieti sa tineti minte 4 Iata greseli de la preotii de mir ' se apuca si dau particele poporului acasa" Sa nu $aceti asta 4 #in sute de oameni si %ic ' ) Ne*a dat parintele particica acasa 4) Sa nu $aceti ca nu*i lucru canonic" Cel putin va spun" De va veti aduce aminte $erice de voi0 daca nu sa nu %iceti ca n*ati au%it" Si Mantuitorul a spus ' De n*as $i venit si nu le*as $i spus pacat n*ar avea""" Uite cum este mai baieti cu particelele" Fiecare particica pe care o scoti omului de pe pomelnicul lui la vii sau la morti repre%inta $ata acelui su$let pentru care o scoti" Si o data scoasa si pusa pe S$antul Disc nu mai ai voie s*o dai omului acasa ca*l lipsesti pe el de &iturg(ie" Nu mai are nici o &iturg(ie nici o impartasire eu(aristica cu :ristos in &iturg(ia aceea daca i*ai dat particica acasa" Pe urma aceste particele degeaba le dai0 ca ele nu sunt s$intite ci numai blagoslovite dimineata cand se $ace amestecarea S$intelor Daruri" Aceste particele care s*au scos acum si s*au pus pe Disc cand au%i ca %ice preotul ' Ale ;ale dintru ale ;ale ;ie aducem de toate si pentru toate atunci incepe S$anta Epicle%a prin invocarea S$antului Du( de trei ori pentru s$intirea Preacuratelor Daruri" Si cand vine Du(ul S$ant si %ice preotul ' ) Si $a adica painea aceasta cinstit ;rupul :ristosului ;au" Amin" Iar ce este in Potirul acesta cinstit Sangele :ristosului ;au" Amin" Pre$acandu*le cu Du(ul ;au cel S$ant" Amin Amin Amin 4) Atunci se s$intesc si particelele" Ele nu se pre$ac in ;rupul lui :ristos ca sunt scoase in numele %idirii lui Dumne%eu" Dar iau o mare s$intire prin analogie cu s$intirea ;rupului si Sangelui Domnului" Atunci particelele au mare putere de s$intire" Aceste particele care s*au s$intit acum la urma se pun in S$antul Potir in dumne%eiescul Sange" Si cand ele s*au adapat cu dumne%eiescul Sange si au a!uns in S$antul Potir in numele carora sunt scoase

30 acele su$lete $ie ca sunt in rai $ie ca sunt in iad $ie ca sunt in cer sau pe $ata pamantului in clipa aceea au impartasire eu(aristica ganditoare cu :ristos ca Dumne%eu in tot locul este de $ata" Si daca tu i*ai dat particica acasa de unde sa mai aiba impartasire cu :ristos ca ea nu mai este acolo . De aceea v*am spus sa*i invatati pe oameni ' ) Particelele raman aici in S$antul Potir ca va repre%inta $amilia si su$letele voastre )" Altceva" Preotii de mir savarsesc 2ote%ul tuturor copiilor nou*nascuti" Noi nu $acem bote% la manastire Nici inmormantari de mireni nici cununii" #oi $aceti bote%uri la atatea mii de su$lete" Preotii de la tara se numesc armata de $ront a 2isericii" Asa*i numea Patriar(ul Nicodim" Doua armate are 2iserica" Armata de geniu a 2isericii adica mona(ii care tin nestinsa s$anta rugaciune" Apoi S$intele Scripturi le* au talcuit s$intii calugari si ne*au lasat cele mai inalte scrieri teologice" A doua este armata de $ront a 2isericii adica preotii de mir" Ei sunt permanent cu poporui si stau toata viata in mi!locul lor" 2agati de seama cum savarsiti 2ote%ul" #in $emeile aici cu copii bolnavi de epilepsie" Copilu*i mic i*l ia diavolul in primire si*l munceste" Stiti de ce . Am gasit in ) Pravila Mare ) " Pentru ca la 2ote% preotul nu le citeste cu atentie si evlavie toate lepadarile de satana" 3 $emeie dauna%i avea copilul numai de*un an !umatate si*l muncea vra!masul0 isi dadea oc(ii peste cap in bratele ei" Ei cum sa nu planga biata mama cand vede copilul ca*l c(inuie satana asa de mic . Ce pacate are acela . Este vina preotului 4 Nu i*a citit la 2ote% de%legarile de satana acelea care sunt puse acolo si diavolul are putere si dupa bote% asupra lui" #oi stiti ca pana la 2ote% cerul este inc(is pentru su$letele nebote%ate . Pana nu*i 2ote%at n*are intrare in imparatia cerurilor" Ca Mantuitorul ne*a spus ' Mergand propovaduiti Evang(ielia la toata lumea bote%andu*i pe ei in numele ;atalui si al Fiului si al S$antului Du(0 invatandu*i sa pa%easca toate cate v*am poruncit voua" Sa vina protestantul sa auda ca Dumne%eu a %is toate poruncile &ui sa le pa%im nu ) Sola $ide ) mantuirea $ara $apte" Si apoi %ice ' Cel ce va crede si se va bote%a se va mantui0 iar cine nu va crede se va osandi" Clar" #e%i daca n*are 2ote%ul $i daca 2ote%ul este stalcit si nu s*au citit de%legarile de satana macar ca s*au $acut a$undarile copilului si miruirea vra!masul mai gaseste o poarta ca sa intre caci copilul nu s*a lepadat de satana si de toate lucrurile lui" Deci dupa $irea cea vec(e pana la 2ote% diavolul sta in inima copilului" Ne spun toti S$intii Parinti ' Dupa 2ote% (arul Du(ului S$ant vine in inima si*l scoate a$ara pe diavol" Dar ii da voie sa tulbure inima crestinului dina$ara * mustul trupului * sa*l ispiteasca pe om" Dar inauntru nu poate intra ca scanteia (arului odata intrata de la 2ote% este pana la moarte acolo" Insa daca preotul n*a $acut bine lepadarile de satana * Ma lepad de satana si de toate lucrurile lui sau poate nici 2ote%ul vra!masul gaseste portita si intra inapoi in inima copilului" Doamne $ereste 4 A venit obosit sau grabit ca a avut mai multe bote%uri si cununii si nu le citeste toate de%legarile" Am gasit scris in pravila ' ) Copiii care se imbolnavesc * si uneori nu se imbolnavesc cand sunt mici ci cand sunt mai mari * ii ia vra!masul in primire ca preotul n*a bagat de seama si n*a citit toate de%legarile de satana ) " Si*l tulbura pe bietul su$let mult mai tar%iu" De aceea sa tineti minte cand $aceti un 2ote% sa nu va grabiti" Sau daca ai doua si trei bote%uri in aceeasi apa * poate sa $ie si unul * daca*s mai multi copii sa $ie de acelasi se5 si cat traiesc ei nu se pot inrudi prin casatorie caci au devenit rudenii spirituale adica ) $rati de cruce ) " Cand sunt mai multi copii se pot citi lepadarile la toti odata dar ii pomenesti pe $iecare pe numele sau cum ii c(eama" 2ote%ul se mai numeste si usa ;ainelor pentru ca prin 2ote% noi intram in 2iserica lui :ristos" Prin 2ote% avem darul punerii de $ii al in$ierii dupa dar" 2iserica in baia nasterii de a doua ne $ace $iii lui Dumne%eu dupa (ar" Deci 2ote%ul este cea mai intai taina cea mai mare si mai dogmatica" Insa si 2ote%ul ca orice taina se $ace cu scumpatate si cu iconomie adica cu pogoramant de nevoie" 2ote%ul cu scumpatate se $ace numai de episcop si de preot si numai in biserica si numai prin trei a$undari" Asa este 2ote%ul desavarsit" 2ote%ul prin stropire sau prin turnare este aprobat de 2iserica numai cu iconomie adica de nevoie" Ca ce*ai $ace cu 2ucovina si Ardealul unde se botea%a prin stropire si prin turnare . Mai rar reusesc preotii nostri undeva sa $aca 2ote% prin a$undare in Ardeal" Este o traditie ramasa de la catolici" Dar 2iserica noastra l*a primit cu pogoramant cu iconomie" Stiti cum l*a primit . Cum un gospodar care are sapte copii s*a intamplat ca unul din ei s*a nascut c(ior de*un oc(i sau ciung de*o mana sau olog de*un picior sau are o metea(na ceva ' n*aude bine sau nu vede bine" Dar pentru ca*i al lui nu*l creste si pe acela . De la Dumne%eu sunt toate"

31 Asa si 2iserica noastra" Cu toate ca 2ote%ul prin stropire si turnare nu*i desavarsit este cu lipsa dar 2iserica il primeste cu iconomie ca este $acut in numele Preas$intei ;reimi" Apoi la mare nevoie cand pruncul dupa nastere este amenintat sa moara . 2iserica ingaduie sa*l bote%e nu numai preotul ci si un diacon un calugar un mirean o $emeie si c(iar moasa care a!uta la nastere numai sa %ica cuvintele acestea ' ) Se botea%a robul lui Dumne%eu cutare in numele ;atatui" Amin" Si al Fiului" Amin" Si al Du(ului S$ant" Amin ) " A venit la mine o moasa dintr*un oras de undeva si mi*a %is ' * Parinte am A> avorturi" Am venit sa*mi spui ce canon sa $ac" * Dar cand le*ai parasit . am intrebat*o" * &e*am parasit de vreo A@ ani" Ma gandeam acum ce canon sa*i dau ca ea de acum iesise de sub canonisire" ;rebuia sa*i mai dau ceva" Pentru avort se da asa ' cate avorturi are atatia copii sa bote%e atatia copii sa imbrace si celelalte cum spune du(ovnicul" Dar aceasta moasa s*a dus la un dascal crestin si a invatat toata $ormula 2ote%ului" * Parinte mi*a %is ea eu sunt la maternitate si am bote%at BE8 de copii pana acum 4 * 2ravo 4 Ai pierdut A> si ai castigat BE8 4 Dar ce %ici la bote% . * Uite cum $ac parinte" Am ag(iasma mare si daca vad la maternitate ca copilui este slab si*i gata sa moara eu indata il stropesc cu ag(iasma aprind trei lumanari si %ic" ) Se botea%a robul C roaba D lui Dumne%eu C """ D in numele ;atalui" Amin" Si al Fiului" Amin" Si al Du(ului S$ant" Amin ) Ai va%ut o Moasa inteleapta . A pierdut A> dar a ca-tigat BE8 de copii -i i*a adus la credinta 4 Atunci i*am %is ' ) Pentru canonul matale nu*ti mai dau nimic daca ai $acut atata bine si atatea su$lete le*ai adus la lumina credintei 4 ) Ce se intampla . Ace-ti copii bote%ati de $emei sau de calugari sau c(iar de diacon sau de moasa0 ca sa nu moara nebote%ati daca li s*au %is cuvintele acestea si au ramas in viata preotul nu le mai poate repeta in veac" El $ace lepadarile si cealalta slu!ba si*i miruieste cu S$antul si Marele Mir" Apoi ii impartaseste cu S$intele ;aine" Cuvintele dogmatice re$eritoare la ipostasurile S$inntei ;reimi nu se mai repeta" Ca preotul daca le mai repeta a doua oara rastigneste pe Iisus :ristos si nu mai poate $i preot" De aceea stitistii care tin stilul vec(i si botea%a a doua oara sunt eretici" Cine botea%a a doua oara a doua oara rastigneste pe Iisus :ristos" Cititi in Dogmatica S$antului Ioan Damasc(in si la Apostolul Pavel ca 2ote%ul este ingropare si inviere cu Iisus :ristos" Deci mai baieti acestea sa $ie pentru voi ' sa aveti viata curata sa tineti cu tarie la S$intele Posturi si la S$intele Canoane si sa nu va placa sa va imbogatiti" Ce bogatie mai mars este decat sa te duci la :ristos cu cat mai multe su$lete mantuite . Ca toate nu le putem noi $ace 4 Daca Apostolul Pavel spune ' ;uturor m*am $acut toate ca macar pe unii sa*i mantuiesc apoi noi ce sa mai %icem . Dar daca ai sa te duci la :ristos cu o multime de su$lete curate mantuite cata cinste si slava si bucurie o sa ai in vecii vecilor . Alta datorie acum cand va $aceti preoti" Nu cumva sa va $ie rusine de (aina lui :ristos 4 Acum sa te vad cu dulama iar mai incolo so$er civil 4 ;i*i rusine de :ristos . Fereasca Dumne%eu 4 Eu nici nu primesc preoti civili la spovedanie" Mi*au venit cinci preoti de mir cu preotesele la marturisire" Unul avea oleaca de barba si era imbracat cu (aine preotesti ceilalti niste so$eri imbracati cu pardesie" * Am venit Prea Cuvioase sa ne marturisim 4 * Mai voi sunteti preoti . Unde va este uni$orma . Unde va sunt barbile . Unde ati va%ut voi in icoane s$inti cuviosi mucenici ar(ierei si preoti barbieriti cu itari si cu maneca scurta . Sau pe Maica Domnului ati va%ut*o cu capul descoperit mac(iata si cu cercei . Preotesele in paro(ie sunt !umatate de preot" Ele trebuie sa $ie pilda si lumina $emeilor din sat prin viata si comportamentul lor" Du*te la 1recia si ve%i ca de la cel mai mare de la patriar( si pana la ultimul diacon de mir toti poarta barba toti sunt cu uni$orma si poarta culioane si potcape" Du*te la Roman pe timpul episcopului 1(erasim Sa$irin in AF8B sa vedeti cum erau preotii 4 ;oti purtau (aine lungi si potcap" 2ine $ratilor unde ne ducem noi de la ;raditie . Cum ne mai luptam cu catoticii si cu sectele daca le dam apa la moara . Numai cu numele %icem ca suntem ortodocsi 4 Nu asa mai baieti 4 Cat de $rumos ii sta preotului sa*si poarte uni$orma 4 In ceea ce priveste talcuirea Apocalipsei omul e ispitit sa talcuiasca dupa capul sau" Sa nu va bagati mai adanc decat au talcuit S$intii Parinti" Pentru ca atunei cand a spus ingerul lui Ioan Evang(elistul ' )

32 Fiul omului pecetluieste cuvintele acestea 4 ) Stii ce inseamna ) pecetluite ) . Nimeni sa nu le stie 4 Are mari taine Apocalipsa 4 Care s*au bagat cu capu*n traista in Apocalipsa s*au $acut mari sectari ca au luat*o dupa capul lor" N*au%i ce spune S$antul 1rigore de Nissa . Sa nu ispitesti Scripturile mai presus de varsta ta du(ovniceasca ca te prapadesti" Asa mai baieti 4 Daca veti $ace toate cate ati au%it si invatat si veti tine cu s$intenie la invataturile S$intilor Parinti veti avea multe bucurii si plata de la Dumne%eu in cer in veacul veacului" Iar daca nu $ocul g(eenei si talpa iadului 4 Pentru ca voi in loc sa $iti )lumina lumii ) si ) sarea pamantului ) v*ati $acut de ocara tuturor si rusinea ingerilor" Sa nu $ie 4 Sa ne vedem cu totii la Rai 4 Amin 4 DESPRE RU1ACIUNE ;REP;E&E RU1ACIUNII Rugaciunea este maica si imparateasa peste toate $aptele bune" Dar cum este ea maica tuturor $aptelor bune . Ca doar marele Apostoi Pavel spune ' Si acum raman acestea trei ' credinta nade!dea si dragostea0 iar mai mare decat toate este dragostea" Nu spune asa . Deci iata ca cea mai mare $apta buna nu*i rugaciunea dupa S$iniii Parinti ci este dragostea" Dar de ce totusi S$intii Parinti au spus ca rugaciunea este maica a tuturor $aptelor bune . Pentru ca ea aduce in su$letul nostru si pe dragoste" Dragostea de Dumne%eu si dragostea de aproapele nu vin pe alta cale in su$letul nostru decat pe calea rugaciunii 4 2unaoara sa spun ' daca ai suparat pe cineva sau te*a suparat cineva si incepi sa*l pomenesti la rugaciune numai ve%i ca de la o vreme se ridica ura din mi!loc" Prin rugaciune se taie vra!ba si indata il castigi pe acela si il aduci la intelegere la unire" De aceca spune S$antul Ma5im ' Cand vei vedea pe cineva ca te uraste sau te nedreptateste $ie cu dreptate $ie cu nedreptate incepe sa*l pomenesti la rugaciune" Dar sa nu*l pomenesti sa*i $ie lui vreun rau ca atunci cade pe tine" Sa %ici asa ' ) Doamne Iisuse :ristoase miluieste*ma pe mine pacatosul si pe $ratele meu C cutare D ca pentru pacatele mele s*a suparat pe mine" Pentru ca $ratele meu este oglinda mea si el vede rautatile mele )" Asa spune si S$antul Ioan Scararul" ) Sa nu invinuiesti cumva pe $ratele cand te rogi pentru el sau sa*i ceri pedeapsa ) cum ii pun unii in pomelnice la vra!masi" Nu*i voie 4 C(iar daca ii puneti pe unii la vra!masi 2iserica stiti cum se roaga . 2iserica se roaga pentru vra!masi sa*i intelepteasca sa le ierte pacatele sa*i aduca la cunostinta adevarului sa*i $aca blan%i si sa*i intoarca cu bine" Asa se roaga 2iserica" Niciodata 2iserica nu vrea sa $aca rau la nimeni" Ca Dumne%eu vrea ca toti oamenii sa se mantuiasca""" Iar noi cand avem o suparare ni se pare ca cutare ne uraste" Dar 2iserica nu 4 Ea nu $ace deosebire" Ea se roaga deopotriva pentru toti ca sa $ie buni" De aceea vorbind despre s$anta rugaciune v*am spus ca ea se numeste maica tuturor $aptelor bune pentru ca ea aduce in su$letul nostru pe cea mai mare $apta buna ' dragostea de Dumne%eu si dragostea de aproapele" Au%i ce spune dumne%eiescul Parinte Ma5im Marturisitorul * care a $ost ) var$ul teologiei ) si ) bilantul teologiei ortodo5e ) in secolul #I * in Filocalie si in cartea numita ) Ambigua ) o carte a lui cu care il intrece uneori in gandire si pe S$antul Dionisie Areopagitul numit si ) Pasarea cerului ) ' ;oate $aptele bune a!uta pe om sa castige dragostea de Dumne%eu dar nici una ca rugaciunea " Ca rugaciunea de aceea se c(eama ) maica $aptelor bune ) ca ea pe cea mai mare $apta buna o a!unge pe dragoste" ;oate $aptele bune apropie pe om de Dumne%eu dar rugaciunea le uneste" Este ca si cand ai $ace o usa din tablii sau un dulap si ve%i ca se potrivesc lucrurile trase la gealau dar nu se lipesc pana nu pui clei" Iar cand ai pus clei le*ai $acut dintr*o bucata toate" Asa este si rugaciunea" Rugaciunea nu numai ca il apropie pe om de Dumne%eu ci il lipeste de Dumne%eu si ii $ace un du( cu El" Este ceea ce spune marele Apostol Pavel ' Cela ce se lipeste de des$rantata un trup este cu ea """ si cel ce se lipeste de Domnul un du( este cu El" Sudura aceasta du(ovniceasca de a se uni omul cu Dumne%eu se $ace pe calea rugaciunii" Dar cand au%im noi de rugaciune sa nu credem ca toata rugaciunea noastra este rugaciune" Daca eu %ic cu limba rugaciunea sau cu gura iar mintea este pe dealuri eu ma insel pe mine cand ma rog" Ca Dumne%eu in vremea rugaciunii nu cauta numai bu%ele si limba ci cauta mintea si inima" Rugaciunea care o $acem noi cu gura si cu bu%ele si ea este buna intr*o masura caci si ea are temei in S$anta Scriptura" Cand au%i pe Apostolui Pavel ca spune asa ' Aduceti Domnului roada bu%elor voastre

33 arata rugaciunea gurii pe care o %icem0 sau cand au%i in S$anta Scriptura ca %ice ' Cu glasul meu catre Domnul am strigat cu glasul meu catre Domnul m*am rugat se re$era la rugaciunea limbii si a glasului" Cand au%i pe proorocul ca %ice ' Si &*am inaltat pe El cu limba mea iarasi de rugaciunea gurii vorbeste sau 'Doamne au%i rugaciunea mea si strigarea mea la ;ine sa vina tot de rugaciunea bu%elor vorbeste" Sau ' Au%i Dumne%eule rugaciunea mea si nu trece cu vederea ruga mea iarasi de rugaciunea gurii vorbeste si aici S$anta Scriptura" Dar sa stiti ca rugaciunea gurii dupa invatatura dumne%eiescului parinte 1rigore de Nissa marele $iloso$ si $ratele marelui #asile este granita cea mai departata a rugaciunii sau mai bine %is ca sa intelegeti mai bine ea este cuiul C treapta D cel mai de !os din scara rugaciunii" Stii ca atunci cand te urci pe scara pui piciorul pe cel dintai cui" Dar cat ai de suit 4 3r scara rugaciunii in urcusul ei nu are s$arsit" Rugaciunea in cresterea ei nu are margine pentru ca ea se uneste cu Dumne%eu" Si precum Dumne%eu $iind nemarginit in s$intenie prin inaltimea insusirilor Sale nu are s$arsit in bunatate si in s$intenie asa si rugaciunea in cresterea ei du(ovniceasca se inalta si margine nu are 4 Si nu numai rugaciunea este nemarginita ci si toate virtutile care se nasc din Dumne%eu sunt nemarginite0 tocmai de aceea ca se nasc din Dumne%eul nemarginit" 3ri credinta ori nade!dea ori dragostea ori mila toate sunt nemarginite pentru ca ele se nasc dintr*un Dumne%eu care nu are margine in bunatate" Asadar cand ne rugam cu gura sa stiti ca $acem bine caci cu aceasta incepe a se invata omul a se ruga" Cu gura incepem sa invatam intai rugaciunile incepatoare') Imparate ceresc ) ) S$inte Dumne%eule ) )Preas$anta ;reime) ) ;atal nostru ) ) Cre%ul ) ) Psalmul @8 ) """0 si*i bine sa le invatam pe de rost din carti de rugaciune din Ceaslov si Psaltire" Noi citim rugaciuni cu gura * si asa se invata rugaciunile * ca si cum ai $i in clasa intai" 3 ia de la aceaste rugaciuni cu gura si se ridica omul in rugaciune pana cand nu mai este rugaciune pana intra in vedere dumne%eiasca" Acum vorbind de rugaciune vom vorbi despre treptele rugaciunii asa cum ne invata S$intii Parinti" Cand ne rugam cu limba cu gura si cu bu%ele suntem in treapta cea mai de !os a rugaciunii" ;rebuie sa trecem cu rugaciunea noastra de la limba si de la gura la minte pentru ca su$letul nostru are doua parti domnitoare cum arata S$antul Ioan Damasc(in in ) Dogmatica ) ' mintea si inima" Mintea i%voraste permanent ganduri" Creierul este unealta ratiunii iar inima este unealta sentimentelor a simtirilor celor du(ovnicesti" Ca unde simti intai bucuria scarba $rica . Nu in inima . #e%i ca simtirea su$letului se a$la in inima . Deci vreau sa va spun un lucru" Cand ne rugam cu gura ne a$lam la inceputul rugaciunii" Iar daca eu %ic o rugaciune cu gura ' ) Doamne Iisuse :ristoase Fiul lui Dumne%eu miluieste*ma pe mine pacatosul ) sau ) ;atal nostru ) sau ) Nascatoare de Dumne%eu Fecioara""" ) sau oricare si daca o inteleg si cu mintea ea atunci nu se mai c(eama rugaciunea gurii ci trece in alta treapta si anume la rugaciunea mintii" Iar daca aceasta rugaciune care o %ic cu gura si o inteleg cu mintea o duc pana la simtirea inimii * sa o simt si cu inima * ea a devenit atunci rugaciunea inimii alta treapta mai inalta" Deci au%i ce spune S$antul Apostol Pavel ' #reau mai bine sa %ic cinci cuvinte cu mintea in biserica decat %ece mii de cuvinte cu limba" Ati au%it cu cat este mai inalta rugaciunea mintii decat a limbii . Ca pre$era apostolul mai degraba sa %ica cinci cuvinte cu mintea in biserica decat %ece mii de cuvinte cu limba0 $iindca a te ruga cu mintea este rugaciune mult mai inalta decat a limbii" Dar rugaciunea mintii este desavarsita . Nu 4 Nici a mintii nu*i desavarsita" Rugaciunea mintii de* abia o numesc dumne%eiestii Parinii !umatate de rugaciune sau pasare cu o aripa sau rugaciune cu*n picior ca nici rugaciunea mintii nu*i desavarsita" Ii mai trebuie ceva" ;rebuie sa ducem aceasta rugaciune de la intelegerea mintii la simtirea inimii" Cand noi %icem o rugaciune cu limba si o intelegem cu mintea si o simtim cu inima ea devine s$erica rotunda in miscarea su$letului nostru" Aceasta rugaciune este mult mai desavarsita si se numeste rugaciunea inimii" Dar o sa ma intrebati ' Rugaciunea inimii este cea mai inalta . Nu 4 Sunt rugaciuni si mai inalte decat a inimii" Dar la rugaciunea inimii %ice S$antul Isaac Sirianul de abia a!unge unul din %ece mii" Iar la rugaciunea care*i mai sus decat a inimii de abia a!unge unul din neam in neam0 asa de inalta este rugaciunea care trece peste cea a inimii" Si care sunt treptele mai sus de rugaciunea inimii .

34 Prima este rugaciunea numita De sine miscatoare" De ce se c(eama asa . Cand s*a intarit rugaciunea in inima adica)Doamne Iisuse :ristoase Fiul lui Dumne%eu miluieste*ma pe mine pacatosul 4) de la o vreme inima se roaga $ara sa %ica limba cuvinte" Este ceea ce spune la ) Cantarea Cantarilor ) in 2iblie ' Eu dorm si inima mea veg(ea%a" Stii cum este atunci rugaciunea noastra . Asa cum ai intoarce un ceas si apoi el merge singur" In aceasta treapta a!ungi la ceea ce spune marele Apostol Pavel ' Neincetat va rugati C A ;es" @ A? D" Ni s*ar parea ca Apostolul Pavel %ice aici ceva mai presus de puterea noastra" ) Cum sa ma rog neincetat . Dar eu dorm" Ma pot ruga cand dorm . Dar eu mananc" Ma pot ruga cand mananc . Dar eu vorbesc cu oamenii" Ma pot ruga .) ;e poti daca vrei 4 3mul care a a!uns la rugaciunea de sine miscatoare oriunde ar $i inima lui se roaga permanent" Daca*i in avion daca*i in tren daca*i in $abrica daca*i la gara daca*i pe drum daca doarme inima lui se roaga neincetat" Aceasta rugaciune cand a!unge sa $ie ) de sine miscatoare ) toata viata omului este o rugaciune" 3rice lucrea%a pe pamant el tot timpul se roaga" Apostolii nimic n*au invatat mai presus de puterea noastra" Cand a %is Apostolul Pavel" ' Neincetat va rugati cel ce a!unge la ) rugaciunea de sine miscatoare ) implineste cuvantul lui" El daca mananca inima lui se roaga cand vorbeste cu oamenii are in taina alta gura ' gura cea de $oc a Du(ului S$ant din inima lui" Cu aceea vorbeste cu Dumne%eu" Este ) gura Du(ului ) cum o numeste #asilie cel Mare" Un asemenea om care a castigat ) rugaciunea de sine miscatoare ) orice*ar $ace el inima lui se roaga" Aceasta este a patra treapta a rugaciunii" Este si o alta treapta mai inalta decat aceasta ' rugaciunea cea va%atoare" Care este aceasta . Ai va%ut pe S$antut Antonie cel Mare . De*acolo din muntele lui din ;ebaida unde era el in Egipt se ducea cu mintea la S$antul Amonie alt si(astru mare" Acela iesise din viata si su$letul lui era dus de ingeri la cer" Si el a inceput a se inc(ina" Si l*au intrebat calugarii ' ) Parinte de ce te inc(ini .) Si el a raspuns ' ) Fratele nostru Amonie marele stalp al cerului si al pamantului se duce la cer si m*am inc(inat su$letului lui)" Si era mare distanta de la S$antul Antonie pana la muntele lui Amonie insa Antonie vedea su$letul lui Amonie cum este ridicat de ingeri la ceruri cand a iesit din trup" Asta inseamna oameni inainteva%atori sau cu minte inainte*va%atoare de Dumne%eu 4 Cand a!unge omul sa $ie inainte*va%ator de Dumne%eu el are aceasta rugaciune numita ) va%atoare )" Deci se suie cu mintea asa de tare ca el vede aici unde suntem noi cati demoni sunt * ca sunt multi * si cati ingeri sunt" Pe toti ii vede" Si vede pe cel ce si*a curatit inima vede si gandurile0 gandurile ce le gandeste $iecare" Atat de curata devine mintea lui ca iti spune ce gandesti tu ce gandeste celalalt" &a $iecare le stie gandurile" Ai va%ut la Mantuitorul ' Stiind gandurile carturatilor si ale $ariseilor a %is ' Ce ganditi rele in inimile voastre . Ce este mai usor a %ice . Ridica*te si ia*ti patul tau si umbla . Sau a %ice ' arta*ti*se pacatele . Se uita si vedea gandurile lor" Deci la masura aceasta a!unge omul care are rugaciunea de sine va%atoare" Stie gandurile la toti care sunt de $ata" #ede du(urile rele vede ingerii si pe toti care se ingri!esc de mantuirea noastra aici" Dar este si alta treapta de rugaciune mai inalta a sasea ' Rugaciunea in e5ta% sau in uimire" Prin aceasta in vremea rugaciunii omul se rapeste cu mintea la cer $ata lui se $ace ca $ocul si mainile si degetele lui ca $acliile de $oc si nu mai este pe pamant cu mintea ci numai in cer" Ultima rugaciune mai inalta decat cea in e5ta% este ' Rugaciunea cea du(ovniceasca" Aceasta este a saptea" Rugaciunea du(ovniceasca nici nu se mai c(eama rugaciune" Ea dupa toti dumne%eiestii Parinti se c(eama vedere du(ovniceasca si Imparatie a cerului" &a $el %ice si dumne%eiescul Parinte Isaac Sirul" Deci rugaciunea du(ovniceasca este mai presus de (otarele rugaciunii" Ea este o $ire cu Dumne%eu" Asta este ceea ce a va%ut marele Apostol Pavel ' Stiu pe un om oarecare care acum paispre%ece ani s*a rapit pana la al treilea cer si a au%it acolo cuvinte care nu este cu putinta omului a le grai" In trup sau a$ara din trup nu stiu Dumne%eu stie 4 El nu stia cum a $ost" Ca in rugaciunea aceasta du(ovniceasca mintea omului nu mai lucrea%a dupa a sa putere" Ci este luata de puterea Du(ului S$ant si*i dusa in slavile ceresti si nu mai poate cugeta ce vrea ea" Mintea omului este dusa la descoperiri mari in iad in cer unde vrea sa*l duca Du(ul S$ant" Si omul acesta este in mari descoperiri si cand vine iar in ase%area lui nu stie daca a $ost in trup sau a$ara de trup ca Apostolui Pavel" Aceasta este cea mai inalta rugaciune de care spune dumne%eiescul Parinte Isaac Sirul ca ) de abia se invredniceste unul din neam in neam de o descoperire ca aceasta )" Intr*o generatie abia daca se gaseste

35 unul"Pentru ce v*am spus despre aceste trepte ale rugaciunii . Ea are de toate trei trepte generale ' Rugaciunea gurii a mintii si a inimii" Iar celelalte trepte intermediare sunt legate intre ele ca niste cuie la scara cand te sui" Un rugator desavarsit trece prin toate aceste trepte de rugaciune cu darul lui Dumne%eu" Dar a se sui omul pe aceste trepte nu este in puterea lui" A omului este numai vointa" Sa voiasca sa se roage lui Dumne%eu cum poate iar a se invrednici de rugaciuni ca acestea inalte este numai o lucrare dumne%eiasca care depinde de darul lui Dumne%eu" Deci in aceste rugaciuni trebuie sa se uneasca mintea cu inima" Este o rugaciune a miniii in inima si este o rugaciune a inimii curata" Dar sa stiti ca mintea pogorandu*se in inima trece doua vami sau obstacole ca sa se uneasca cu inima" Care sunt acele vami . Intai este vama inc(ipuirii a imaginatiei si a doua este vama ratiunii de la poarta inimii" Pogorand mintea spre inima ea intalneste prima vama imaginatia" Ai va%ut ca stai uneori la rugaciune si apare in mintea ta te miri ce" 3 inc(ipuire ori cel ce te*a suparat ori cel ce te*a smintit cu o patima" Si atunci la vama imaginatiei sau a inc(ipuirit se opreste mintea moastra in vremea rugaciunii mergand spre inima" Asta este prima statie" S$antul Nil Ascetul %ice in Filocalie ' Fericita este mintea aceea care a a!uns sa se roage lui :ristos $ara imaginatie $ara $orma 4 Mintea Mantuitorului n*a avut imaginatie spun toti s$intii teologi" Pentru ca El era Noul Adam si a venit sa restaure%e pe vec(iul Adam e5act cum a $ost in rai" Ca si Adam cand a $ost creat de Dum(e%eu in rai nu avea imaginatie n*avea inc(ipuire" Satana a ca%ut din inc(ipuire ca voia sa se $aca asemenea cu Dumne%eu cum %ice la Isaia ' ) ;u ai spus in gandul tau ' Ma voi sui deasupra norilor peste muntii cei de mia%anoapte care sunt in ceruri deasupra stelelor cerului voi pune scaunul meu si voi $i asemenea cu Cel Preainalt" Si numai cat si*a inc(ipuit l*a dat Dumne%eu pe &uci$er !os din cer pentru ca si*a inc(ipuit sa $ie asemenea cu El necunoscand ca este %idire" Ca Dumne%eu l*a $acut numai cu gandirea si poate sa*l surpe inr*o clipeala" Asa si Adam cand a ca%ut prin imaginatie a ca%ut" Ce i*a %is satana . Nu vei muri ci vei $i ca un Dumne%eu cunoscand binele si raul" Si cum si*a inc(ipuit ca va $i ca un Dumne%eu a ca%ut prin imaginatie din darurile date si apoi a $ost i%gonit din iai" De aceea dumne%eiestii parinti numesc imaginatia pod al demonilor" Nici un pacat nu trece de la minte la simtire C la inima D daca nu si*l inc(ipuie intai omul cu mintea" Deci in vremea rugaciunii n*ai voie sa*ti inc(ipui nimic" Nici imaginatii s$inte nici pe :ristos pe S$anta Cruce nici pe scaunul Gudecatii" Nimic" Ca toate imaginatiile sunt a$ara de inima si daca ramai sa te inc(ini la acestea nu te inc(ini lui :ristos" Mintea trebuie sa se pogoare in inima ca inima este camara mintii" Aceasta*i camara de care spune :ristos ' ;u cand te rogi intra in camara ta si incuie usa ta si roaga*te ;atalui tau intru ascuns si ;atal tau Care vede cele intru ascuns iti va rasplati tie la aratare" #oi credeti caci camara este cea de lemn casa . Daca o luati asa o luati dupa litera" 3ri aici dumne%eiestii Parinti inteleg cu totul alt$el ' ;rei usi ai de incuiat cand te rogi ' usa cea de lemn pentru oameni0 usa bu%elor pentru cuvinte ca sa nu graiesti cu nimeni decat cu Dumne%eu0 si usa inimii pentru du(uri ca sa te pogori cu mintea in camara inimii" Ca inima este camara mintii" Au%i ce %ice dumne%eiescul Parinte Isaac Sirianul ' 3mule pogoara*te cu mintea in camara inimii tale si atunci ai a!uns in cer" Ca si aceea este camara cerului a imparatiei cerului" Dar cine ne*a spus noua ca Imparatia cerului este in inima noastra . :ristos" N*a spus El ' Imparatia cerului inlauntrul vostru este . Deci iata ca noi avem Imparatia cerului in inima noastra" Si cand a!ungem cu mintea in inima am a!uns la Imparatia cerurilor" Deci pogorandu*se mintea spre inima in vremea rugaciunii intalneste aceste doua vami ' intai vama imaginatiei si pe urma vama ratiunii la poarta inimii" Un om intelept intr*o clipeala de vreme le trece" &egea cea mai scurta a rugaciunii este sa nu*ti inc(ipui nimic cand te rogi" Ca imaginatiile sunt de trei $eluri ' rele bune si s$inte" Sa nu primesti nici un $el de imaginatie" Ca daca te opresti la imaginatie nu poti intra cu mintea in inima in vremea rugaciunii" Iar aici la vama ratiunii care*i la poarta inimii intampina alte du(uri rele" Sa va dau aici o pilda ca sa intelegeti" &a vama ratiunii o intampina pe mintea noastra teologii intunericului si $iloso$ii iadului si*i dau mintii ratiuni du(ovnicesti" Mintea noastra dupa marturia S$antului #asile are insusirea sa i%vorasca

36 vesnic ganduri bune sau rele" si nu*i de vina ce i%voraste" Ca ce turnam intr*insa moara macina" Noi suntem cei care (otaram daca dam drumul la ganduri" Stai uneori la rugaciune in genunc(i sau in picioare sau stai pe*un scaun sau pe*o laita ca te poti ruga si culcat cand esti bolnav sau batran cum %ice S$antul 1rigore Sinaitul ) Cel batran si bolnav poate sta culcat cu capul pe o perna daca nu poate sta in picioare numai sa se roage )" Dumne%eu nu cere omului po%itia trupului ci a mintii si a inimii" In clipa rugaciunii numai ce ve%i ca apar nu cuvinte rele ci din Scriptura cum a ispitit pe Mantuitorul in muntele Carantaniei" Nu &*a ispitit din Scriptura . Arunca*;e !os ca scris este 'Ingerilor Sai va porunci pentru ;ine si ;e vor ridica pe maini ca nu cumva sa lovesti de piatra piciorul ;au" Ai va%ut ca rolul lor este sa te ispiteasca din Scriptura . Asa $ace si cu mintea noastra cand vrea sa se coboare in inima la rugaciune" Si la vama ratiunii care*i la poarta inimii de e5emplu iti vin in minte aceste cuvinte ' Ridicat*ai de la mare caii ;ai tulburati de ape multe" Sau ' &ipsit*au de la mancare oile cand nu vor $i boii langa iesle" Ce este asta ca*i din Scriptura nu . Cine sunt boii Care sunt oile . Ce inteles au astea . Si indata0 te duce cu mintea la talcuirea S$antului Ma5im ' 2oii rationali * ca*s mai mari boii decat oile * sunt Apostolii episcopii si preotii 2iserica povatuitoare ierar(ia" Ce sunt oile . 2iserica ascultatoare poporul de !os" De cate ori nu a numit :ristos poporul de !os oi . 3i cuvantatoare 4 Ce este ieslea din care se (ranesc si boii si oile . 2iserica lui :ristos" Ca si 2iserica povatuitoare si cea ascultatoare se (ranesc cu Preacuratele ;aine cu invataturile S$intilor Parinti a S$intelor Scripturi celor vec(i si noi si cu toate dogmele cu toate talcuirile Evang(eliei" De unde toate astea . Din aceasta iesle care este 2iserica" Dar ce %ice Du(ul S$ant aici . &ipsit*au de la mancare oile cand nu vor $i boii langa iesle" Adica o sa lipseasca poporul lui :ristos din 2iserica cand n*or sa $ie pastorii langa 2iserica" Ca boii in c(ip rational sunt pastorii 2isericii" Si iata ce ratiuni adevarate si inalte ne vin in vremea rugaciunii 4 Dar vra!masul nu se supara de asta cand vede ca tu ratione%i" El se bucura" 2ine ca teolog(isesti cand te rogi 4 Fratilor n*au ce cauta astea in vremea rugaciunii 4 S$antul Ioan 1ura de Aur spune ' ) ;u cand te rogi nu teolog(isi ca esti bat!ocorit de demoni 4) Cand te rogi trebuie sa ai inima in$ranta si smerita durerea inimii pentru pacate si smerenie" ;aina asta este a lui Dumne%eu I%vorul mintilor rationale din cer si de pe pamant" Deci nu este voie in vremea rugaciunii nici sa teolog(isesti" Pentru ca a sta de vorba cu niste ratiuni du(ovnicesti in vremea rugaciunii c(iar de*ar $i din S$anta Scriptura nu ne rugam ci teolog(isim" Adica inseamna sa cugetam ceva la cuvintele Scripturii" Fiindca aceasta vama a ratiunii este la poarta inimii n*ai voie sa vorbesti in vremea rugaciunii nici un cuvant din Scriptura" Ci te coboara in inima cu rugaciunea de*un singur gand" Adica gandind numai la numele Domnului nostru Iisus :ristos" Deci cu aceasta ratiune ne coboram in inima %icand asa ' )Doamne Iisuse :ristoase Fiul lui Dumne%eu miluieste*ma pe mine pacatosul C sau pacatoasa D)" Cu alta ratiune n*ai ce cauta" Dupa cum v* am spus mai sus la vama imaginatiei ca nici o imaginatie cat de s$anta ar $i nu este in inima ci a$ara de inima si trage mintea noastra din inima a$ara" Asa si ratiunile acestea" Ca diavolul numit teologul intunericului si $iloso$ul iadului are scop sa*i dea mintii noastre de teolog(isit" Si el iti aduce la rugaciune toata Scriptura daca vrei * ca el este teolog vec(i * si o stie pe de rost" Numai sa nu te rogi 4 El stie ca rugaciunea il arde" De aceea iti aduce te5te si de la Apostol si din Evang(elie din predicile pe care le*ai au%it in biserica din ca%anie" ;u stai la rugaciune iar diavolul iti aduce lucruri mari si ratiuni du(ovnicesti $oarte inalte" Atunci tu capeti o tru$ie du(ovniceasca ' ) De aceea imi vin mie acum cuvintele astea asa de inalte ca eu ma rog lui Dumne%eu 4) Si el rade eu gura pana la urec(i 4 ;u nu te rogi atunci ci teolog(isesti" Mantuitorul iti spune sa te rogi ' #oi nu vorbiti multe ca $atarnicii carora li se pare ca intru multe vorbe ii aude Dumne%eu 4 :ristos cere de la noi rugaciunea ) monolog(ie ) adica de*un singur cuvant de*un singur gand" Ai va%ut canaaneanca . Mergea dupa :ristos si striga cu cateva cuvinte ' Iisuse Fiul lui David miluieste*ma 4 Si Fiul lui David miluieste*ma 4 Dar striga din inima" Ea nu s*a rugat mult s*a rugat cu un singur cuvant dar il %icea din inima pana a biruit bunatatea lui Dumne%eu sa %ica ' 3 4 $emeie mare este credinta ta 4

37 Asa si noi in vremea rugaciunii mai ales a rugaciunii inmii cand vrem sa pogoram mintea in inima asa sa ne rugam cu un singur gand" Ca daca parasesti teologia asta in vremea rugaciunii cu a!utorul lui Dumne%eu indata mintea intra in inima" Camara mintii este inima" Cand au%i in Evang(elie ' ;u cand te rogi intra in camara ta sa stii ca*i vorba de intrarea mintii in inima" Pentru ca acolo este :ristos de la 2ote%0 acolo sta mireasa cu Mirele si se uneste adica su$letul nostru se uneste cu :ristos in inima" Deci indata ce mintea a intrat in inima ai un semn $iresc" Incepe ca un cui de $oc si se incal%este inima de la centru" Apoi se incal%este toata pe urma pieptul umerii coloana vertebrala tot corpul si incep a curge sudori cu mare putere iar oc(ii incep a varsa lacrimi calde de pocainta cu mare $oc" Asta*i rugaciune de $oc" Ce s*a intamplat acolo . S*a intalnit Mirele cu mireasa" :ristos cu su$letul nostru" Aceasta unire du(ovniceasca il $ace pe om un du( cu Dumne%eu" Este ceea ce spune Apostolul" Cela ce se lipese de des$ranata un trup este cu ea""" si cel ce se lipeste de Domnul un du( este cu El" Aceasta unire si lipire de Dumne%eu in inima prin Iisus :ristos aduce mare dulceata du(ovniceasca si mare caldura" Dar nu*i temelia lucrarii nici dulceata nici caldura cea din inima" ;emelia lucrarii este %drobirea inimii cainta durerea inimii pentru pacate si lacrimile de pocainta care se varsa atunci" In starea aceasta su$letul nostru are atata $ericire atata usurare atata caldura si dulceata du(ovniceasca incat dupa ce se tre%este din starea aceasta de unire cu Iisus :ristos in inima el nu poate spune trei cuvinte" Ce minute $ericite ce dulceata ce bucurie a avut in inima sa 4 Si daca in starea aceasta ar sta un lucrator al rugaciunii un ceas sau doua * cu mintea pogorata in inima adica sa se uneasca mintea cu inima * cand s*ar tre%i o saptamana sau doua in inima lui nu mai poate intra nici un gand din lumea aceasta 4 Cerul inimii lui atat se curata incat ramane va%du(ul inimii plin de lucrarea Du(ului S$ant" 3 inima $ericita care s*a adapat cu lacrimi de pocainia si cu mare dragoste din unirea cu Iisus :ristos" Dragoste du(ovniceasca care nu se poate descrie cu limba 4 Deci aceasta*i rugaciunea inimii de care v*am spus mai sus la care de abia se invredniceste unul la %ece mii 4 Asa*i de inalta" Iar de rugaciunea cea du(ovniceasca de care v*am amintit in primul cuvant de abia unul din neam in neam" Dar o sa ma intrebati ' ) Dar noi parinte ce $acem ma!oritatea lumii care nu stim aceasta te(nica si aceasta $iloso$ie de rugaciune inalta . Noi ne pierdem .) Nu 4 Dar $iindca a venit cuvantul despre rugaciune v*am aratat care este rugaciunea cea adevarata" Nu inseamna ca daca eu nu ma rog nici sa nu spun la altul" Nici eu nu m*am rugat asa de cand sunt 4 Dar nu inseamna sa nu stim" Ca nestiinia este orbirea su$letului" Dar stii ce $ace dracul mandriei si al nesimtirii . Daca noi avem o lacrima la rugaciune stii ce %ice . ) Amu te*ai rugat strasnic 4) E(ei 4 Si cat ii de acolo pana la rugaciunea cea curata 4 Cat ii de departe cerul de pamant 4 #*am spus ca rugaciunea in cresterea ei n*are limita" Pentru ca se uneste cu Dumne%eu" N*are margine" Aceea inseamna rugaciune cum %icea unul in Pateric ' ) Am poruncit mintii mele sa se ridice trei %ile in ceruri 4 Sa nu se pogoare de acolo trei %ile )" Aceia*i rugaciune 4 Sau cum s*a rugat un batran din pustia scetica" Acesta venind un $rate la dansul l*a intrebat ' * Fiule ce este pe la Ale5andria . Ce $ace lumea . * Parinte ii mare seceta0 a raspuns $ratele" * Da de ce nu va rugati . a %is batranul" * 2a ne rugam parinte 4 Au scos si s$intele moaste si icoanele au venit preoti au $acut S$antul Maslu cu ar(iereii pe camp cu procesiune mare" Se roaga si tot nu ploua 4 Dar batranul a %is ' * Aratat este ca nu va rugati 4 2atranul stia adevarata rugaciune" * 2a ne rugam parinte 4 Staruia $ratele" * Fiule daca*i asa (ai sa ne rugam oleaca 4 Ca sa*i arate care*i adevarata rugaciune" A ridicat batranul mainile in sus si s*au $acut degetele lui ca %ece $aclii de $oc si $ata lui ca soarele" Si nu le*a lasat in !os timp de un ceas" Si in timpul asta cum era senin si seceta au venit nori s*au ingrosat norii au inceput tunete si $ulgere si a plouat asa de tare in !urul lor si*n tot Egiptul incat a strigat $ratele ' * Parinte parinte coboara mainile in !os ca ma ineaca apa 4 Si atunci parintele cand a coborat mainile i s*a $acut $ata lui iarasi ca mai inainte"

38 Ai au%it care*i adevarata rugaciune . Asa sa ne rugam si noi 4 S*au rugat mii si mii0 si preoti si ar(ierei si popor si n*o plouat" Si s*a rugat unul dar s*a rugat cum trebuie" Intr*un ceas a coborat si ploaia si norii si toate" Cu aceasta rugaciune Ilie a descuiat cerul care era incuiat de trei ani si sase luni" Asta*i rugaciune in e5ta% sau in uimire" Si asa cand ne rugam sa stim ca suntem departe de rugaciune atata vreme cat mintea noastra este la cele de !os si necurata" Dar nu trebuie sa de%nada!duim pentru ca Dumne%eu stie neputinta noastra" Si de multe ori unul se roaga saracul amarat de vreun neca% si nu are nici cand %ice in ceasul acela rugaciune din Ceaslov sau din Psaltire" Zice si el ceva ' ) Doamne miluieste*ma 4 Doamne iarta*ma 4) Dar %ice din toata inima" Cand mintea lui patrunde in inima nici nu se poate ruga cu rugaciune lunga" Numai atata %ice ' ' ) Miluieste*ma Doamne 4) sau ) Mila mea 4) sau ) Indurarea mea 4) sau ) Dumne%eul meu 4) Deci cand s*a pogorat mintea in inima sau a intrat in camara inimii atata %ice ' ) Iisuse al meu 4 Iisuse al meu 4)" Pentru ca inima atunci se inc(ide si se desc(ide repede" Inima ing(ite pe Iisus si Iisus inima 4 Atunci nu mai este timp de vorba ca el sta in $ata Mantuitorului si se teme sa %ica cuvinte lungi pentru ca pierde atentia" Ca atentia este puterea rugaciunii din $ata Mantuitorului" Si atunci %ice numai cate un cuvant ' ) Iisuse al meu 4)" Dar in acel ) Iisuse al meu 4) atatea lacrimi se varsa si atata dragoste dumne%eiasca incat omul se $ace tot ca $ocul in vremea rugaciunii" De aceea cand ne rugam sa %icem cum putem" S$antul Macarie stia ca nu stim sa ne rugam dar ne da un s$at ' ) 3mule eu stiu ca tu nu stii sa te rogi 4 el stia ce inseamna rugaciunea ca era mare stalp al 3rtodo5dei * dar iti dau un s$at ' Roaga*te cum poti tu 4 Dar roaga*te adeseori 4) Ca din deasa rugaciune omul incepe a se invata rugaciunea cea adevarata" Iar S$antui Ioan Scararul %ice ' )Dar ce . #om parasi rugaciunea cea de cantitate .) Ca rugaciunea de cantitate este cea pe care o $acem multa dar $ara sa $im cu mintea in inima si $ara sa $im cu privirea mintii la Dumne%eu" ) N*o parasim 4) Ca rugaciunea dintai este pricina celei de a doua" Cantitatea naste calitatea" Este o vorba taraneasca ' ) E5ercitiul $ace premianti 4) Roaga*te mereu 4 Apostolul spune ' Rugati* va neincetat 4 Noi rugandu*ne asa neputinciosi si raspanditi cum putem noi Dumne%eu va%and su$letul nostru ca vrea sa se roage cat de cat ii da cateva minute de rugaciune curata" Si atunci el indata incepe sa se roage cu lacrimi cu $oc mare" Insa rugaciunea aceea c(iar daca durea%a cateva minute acele cateva minute de rugaciune cu mintea in inima sunt mai puternice decat daca ai sta o luna de %ile in rugaciune citind la Psaltire sau din Ceaslov" Asa de mare putere are" Si atunci crestinul gustand " din dulceata rugaciunii celei curate %ice ' ) E(ei 4 asta*i rugaciune 4) Dar aceasta gustate din rugaciunea curata din rugaciunea (arica nu vine la c(eremul nostru cand vrem noi" #ine cand vrea Dumne%eu sa miluiasca su$letul nostru" Au%i ce spune S$antul Isaac Sirianul . Semn al milei lui Dumne%eu sunt lacrimile la rugaciune" Cand vedem ca ne cercetea%a Dumne%eu cu lacrimi multe la rugaciune este semn ca mila lui Dumne%eu s*a atins de oc(ii tai si vrea prin aceste lacrimi de pocainta si de dragoste mare sa te curete pe tine sa te lumine%e sa te spele de pacate si sa*ti arate tie care*i adevarata rugaciune" Deci noi suntem datori sa ne rugam cum stim noi cum putem incepand cu rugaciunile incepatoare ' ) Imparate ceresc ) ) S$inte Dumne%eule ) ) Preas$anta ;reime ) ) ;atal nostru ) )Cre%ul ) si celelalte" Ne rugam cum putem dar sa ne rugam adeseori" Ca au%i ce spun S$intii Parinti . S$antul ;eo$an Zavoratul este o marturie preaindreptatita sa va spuna ' ) Cela ce se roaga des insasi rugaciunea i se $ace lui cel mai mare dascal ai rugaciunii" Insasi rugaciunea il poate invata sa se suie de la treptele cele mai de !os ale rugaciunii pana la treptele cele mai inalte si pana la e5ta% si pana la rugaciunea du(ovniceasca )" Deci rugaciunea ii invata pe s$inti sa se roage pentru ca ei totdeauna se rugau" De aceea Apostolul spune ' Neincetat va rugati 4 Adica oricand" Esti acasa esti pe drum esti in c(ilia ta esti la lucru oriunde tu inalta mintea catre Dumne%eu" Si %i cum poti dar %i mereu 4 3rice rugaciune*i buna daca o %ici cu $rica lui Dumne%eu si cu atentie" Sa nu cautam noi trepte de rugaciune inalta ca aceasta*i mandrie 4 Noi ne rugam cum putem iar Dumne%eu va%and ca su$letul se c(inuieste sa se invete a se ruga cand stie darul &ui il invredniceste de momente de rugaciune curata"

39 Si atunci acela cauta insingurare sa $ie numai cu Dumne%eu" Cum spune dumne%eiescul Ioan Scararul ' Cela ce pe dulceata rugaciunii o a a$lat pururea voieste sa $ie singur" Si S$antul Isaac Sirianul %ice ' Cela ce pe dulceaa rugaciunii o a a$lat va $ugi de gloate ca un asin salbatic 4 El vrea sa ramana in dulceata aceea si in vorbirea cu Dumne%eu oricand" Si vorbaria si treburile si altele il sustrag de la rugaciune dar lui ii pare rau" Este $oarte greu sa a!unga omul sa se roage in asa $el ca sa nu*l traga inapoi %gomotul si vederea multora si au%irea despre atatea lucruri" Rugaciunea desavarsita putini oameni o dobandesc" Este o insingurare in sine in inima si o insingurare dina$ara" Insingurarea dina$ara ' Eu ma duc in padure si stau intr*un bordei intr*o coliba undeva0 intr*o pestera si ma rog" Si aceasta a!uta mult rugaciunii" Dar daca nu vei avea insingurarea in sine nu*ti a!uta" Poti sa $ii acolo si sa nalucesti cu mintea toate orasele si tot 2ucurestiul si toate targurile" Degeaba ai $ugit cu trupul in pustie caci cu mintea n*ai $ugit in pustie" 3ri calugar ce inseamna . Spune S$antul Ioan Scararul ' Cel ce sta cu mintea sa a$ara de lume si deapururea se roaga lui Dumne%eu" Acela este calugar 4 Dumne%eu nu cere sa iesim noi numai cu trupul din lume si sa $ugim in padure0 ci cu mintea sa iesim din lume" As putea sa stau in %gomotul lumii cum $acea S$antul ;eodosie incepatorul vietii de obste dar il vedeau rugandu*se ca un stalp de $oc in mi!locul lumii" El avea la trape%a cate trei mii de saraci pe %i si el le slu!ea la masa" Si*l vedeai in mi!locul lumii ca in cea mai mare pustie ca era desavarsit" El nu mai au%ea si nu mai privea la cele din lumea asta ci numai la cele de sus" Dar a celor desavarsiti este aceasta" Iar noi care avem nevoie sa ne invatam rugaciunea avem nevoie de o insingurare in noi mai intai" ;e inc(i%i intre patru pereti ai casei tale si te poti insingura" Ai inc(is usa si intri in camara inimii" De abia acolo te poti ascunde sa te rogi lui Dumne%eu in ascuns" S$antul Simeon Noul ;eolog spune ' Mintea nu se poate ascunde nicaieri intre %idiri 4 Poti sa te duci tu si*n pustie poti sa te duci si intre stanci poti sa te duci oriunde nu o poti ascunde in %idiri" Cel mai adanc loc unde poti ascunde mintea de lume este camara ei * inima 4 Numai in inima o poti ascunde ea acolo sta de vorba cu Iisus cu Mirele Cuvantul pe care Il ai de la 2ote%" Acolo daca o ascun%i mintea trebuie sa intre in inima muta surda si oarba" Sa nu mai vorbeasca sa nu mai auda nimic si sa nu mai vada nimic din lumea asta" Ci numai Pe Iisus sa*& vada si de El sa se lipeasca si cu El sa se uneasca in Du(ul S$ant" Acolo in inima Mirele Cu mireasa 4 Su$letele noastre sunt miresele lui :ristos cum spune S$antul Apostoi Pavel ' #*am logoditpe voi mireasa unui Mire $ara de moarte si tare mi*e $rica de voi sa nu se poticneasca inimile voastre precum a Evei de satana" N*a spus mintea ci inimile ca a stiut ca adevarata unire a su$letului nostru cu :ristos se $ace in inima nu in alta parte" Iar daca noi ne rugam cum putem sa ne rugam adesea ca (arul este maica de obste la $iecare" Ai va%ut o mama buna cu copilul cel mic al ei . Daca vede ca nu stie sa mearga pe picioruse il lasa oleaca sa mearga si el indata cade !os si incepe a plange ca el ii cu picioarele plapande si nu poate merge" Si indata mama il ridica ' ) Stai (ai sa te invat )" Si*l ia de mana il mai duce oleaca iar il lasa" Ca sa se invete a merge" Asa $ace (arul cu noi in vremea rugaciunii cand nu stim sa ne rugam" Cand vine (arul la tine simti o rugaciune curata0 simti o rugaciune a mintii a inimii" si pe urma cand te lasa Du(ul S$ant din cau%a mandriei si a leneviei iar ca%i !os iar mintea se duce la lume la tulburare" Apoi iar te ridica pana ce te inveti sa mergi pe acest drum si sa te tii pe picioarele tale" Si asa va%and Dumne%eu ca vrea su$letul sa se roage il introduce incet*incet pe treptele rugaciunii" Si cand a invatat el sa se roage nu*i mai trebuie sa*l duca nimeni de mana" El stie ca adevarata rugaciune o gaseste in inima sa unindu*se cu Iisus :ristos" Deci se cade sa ne rugam cum putem" Uneori cu gura alteori cu mintea alteori cu inima alteori mai presus de rugaciunea inimii" Cine se va invrednici de celelalte trepte ale rugaciunii cum v*am spus * de sine miscatoare va%atoare rugaciunea in e5ta% in uimire pana la rugaciunea cea du(ovniceasca * are mare dar de la Dumne%eu0 dar nu stiu daca din neamul nostru de a%i a!unge cineva" Numai Dumne%eu stie pe unul ca acela" Poate se gaseste undeva in vreo pestera ascunsa prin munti pe undeva sau cine stie ca numai Domnul stie" Acela*i stalp de $oc 4 Acela cand se roaga se $ace ca batranul din Pateric stalp de $oc 4 Dar noi sa ne rugam cum putem ca am va%ut ca Mantuitorul n*a trecut cu vederea rugaciunea canaanencei" Ea saraca nici nu era evreica" Era $enicianca din partile ;irului si ale Sidonului" 3ri

40 $enicienii erau pagani" Dar a au%it si ea de Mantuitorul ca $ace minuni si a venit" #a%and atata lume in !urul &ui a inceput sa strige ' Miluieste*ma pe mine Fiul lui David $iica mea rau se indraceste 4 Ca $emeie pagana i anvatat si ea de la evrei cum sa strige" Ea nici nu stia cum il c(eama" ) Striga asa $emeie 4) Dar ea saraca striga ca mama naca!ita" Pe $ata ei o c(inuiau diavolii de atatia ani ca era indracita" Si a luat asupra sa $ata $iicei sale ca au%i ce striga ' Miluieste*ma Doamne pe mine ca $iica mea rau se indraceste 4 Nu striga ' ) Miluieste Doamne pe $iica mea 4) Adica daca ai sa $aci mila cu $iica mea pe mine ma miluiesti" Deci s*a bagat in $iinta $iicei sale si cu toata inima se ruga pentru $iica sa" Iar Mantuitorul se $acea ca nu o aude ca sa arate la toti statornicia credintei ei" Ai va%ut ce*a spus intai" Nu sunt trimis $ara numai la oile cele pierdute ale casei lui Israel" Adica ) ;u esti $enicianca esti pagana0 nu pentru tine am venit in lume 4) Ea atunci mai tare striga" Si la apostoli le era mila ' Doamne slobo%este*o pe ea ca striga in urma noastra 4 3 vedeau ca striga cu lacrimi din adancul inimii" Iar Mantuitorul o mai in$runta o data ' Nu este bine sa iei painea $iilor si s*o dai cainilor" Caine o $acut*o 4 Intelegi . Dar ea nu s*a suparat c*o $ace caine" Ea in $ierbinteala rugaciunii ei a trecut peste toate" De aceea a %is ' )Doamne caine sunt eu * adica nu sunt din neamul lui Israil eu sunt pagana * dar si canii Doamne mananca din $aramiturile care cad de la masa domnilor lor" Adica ) c(iar daca sunt caine dar macar da*mi si mie o $aramitura ca eu nu intind mana la masa cu stapanii )" Si atunci a spus Mantuitorul catre dansa ' 3 4 $emeie mare este credinta ta 4 Fie tie precum voiesti 4 Si s*a tamaduit $iica ei din acel ceas" Ati va%ut rugaciune . Ai va%ut credinta . Nu cu multe cuvinte dar din inima 4 Dar tal(arul pe Cruce . Ai va%ut ce spune S$antul E$rem in Cuvant la tal(ar din #inerea Mare . Mai intai el si celalalt tal(ar (uleau pe Iisus pe Cruce si*I %iceau ' Daca esti Fiul lui Dumne%eu coboara*;e de Pe Cruce si ne i%baveste si pe noi" Pe urma au va%ut ca Mantuitorul cand ii bateau cuie in maini si*n picioare si*& bat!ocoreau se ruga pentru dansii $ara rautate ' Parinte iarta*le lor ca nu stiu ce $ac 4 Atunci tal(arul din dreapta s*a strapuns de blandetea &ui si %icea ' ) Ia uita*te 4 Noi cat ii blestemam si*i in!uram pe acestia care ne*au rastignit aici iar El %ice ' Parinte iarta*i pe ei ca nu stiu ce $ac 4 Atunci a cre%ut in inima lui ca Acel Care este rastignit langa dansii nu este un prooroc ci este Dumne%eu" ;al(arul care a inceput sa creada ca Mantuitorul este Dumne%eu va%and ca rabda cu atata blandete a inceput sa se uite la El in sus caci Crucea Mantuitorului era mai inalta decat a lor si se gandea ' ) Ce rau a $acut 3mul acesta . Morti a inviat bolnavi a vindecat oameni a saturat a invatat cu cuvantul blandetii n*a $ost pacatos nu s*a atins de El nimic""" Cu adevarat acesta*i Dumne%eu 4) Aceasta %ice si Apostolul ' Cu inima se crede spre dreptate iar cu gura se marturiseste spre mantuire" Ca nu*i de a!uns sa cre%i in inima ta in Dumne%eu ci sa*& marturisesti si cu gura ca avem doua parti" Cu su$letul cred ca este Dumne%eu dar trebuie sa*& marturisesc si cu bu%ele" De aceea a %is Mantuitorul ' Cine se va lepada de Mine inaintea oamenilor si Eu Ma voi lepada de el inaintea ;atalui Meu" Cu toata $iinta ta trebuie Sa*& marturisesti0 si prin cuvant si cu inima prin credinta" Atunci tal(arul care credea in inima lui ca Mantuitorul este Dumne%eu ce*a gandit el . ) 3are o sa ma ierte Dumne%eu si pe mine ca eu mai inainte am (ulit ca si cel din stanga .) Se gandea el" ) Acest Iisus Care se roaga pentru cei ce*& rastignesc daca pe cei care &*au rastignit nu tine manie cu cat mai mult o sa ma ierte si pe Mine macar ca eu am $acut atatea des$rauri si ucideri si !a$uri si in!uraturi si betii 4 Si*aducea aminte de viata lui de tal(ar si*si %icea ' ) 3are ce pocainta sa mai $ac eu acum . Daca as avea picioarele libere as $ace metanii dar ele sunt legate" Daca as avea mainile libere as da doua palme la cel din stanga care (uleste si as %ice ' De ce (ulesti pe Acest bland Iisus 4 Dar si manile sunt rastignite )" Se gandea el ) ce pocainta sa mai $ac eu acuma pe cruce .) Du(ul S$ant i*a dat in gand ' ) Stii ce mai am eu slobod . Am limba 4 &imba nu*i rastignita" Si eu am sa strig din toata inima cu limba mea ' Pomeneste*ma Doamne cand vei veni intru imparatia ;a 4 #e%i . Intai cu limba &*a aparat de tal(arul din stanga care*& ocara pe Mantuitorul %icandu*i ' Nu te temi tu de Dumne%eu ca noi suntem in aceeasi osanda ca am $acut atatea pacate . Dar Acest Iisus ce*a $acut . Intai cu limba il ocara pe celalalt" ) Eu cred ca acesta*I Iisus 4 Nu ma mai iau dupa tine 4)" Dupa ce l*a ocarat pe tal(arul din stanga cu limba a $acut pocainta0 roade de pocainta ca numai limba si cainta inimii ii mai ramasese" ) Am sa strig cu aceasta limba pe acest Iisus Care nu tine minte raul sa ma ierte )" Si a strigat din adancul inimii ' Pomeneste*ma Doamne cand vei veni intru imparatia ;a 4 Si aude pe Mantuitorul de sus de pe Cruce ' Adevarat graiesc tie asta%i vei $i cu Mine in rai 4

41 S$antul E$rem $ace arta mare in cuvant ' ) #a%ut*ai rugaciune tal(areasca . #a%ut*ai tal(ar intelept . A stiut sa $ure mult in viata lui 4 Dar avand credinta in inima a stiut sa $ure cu limba raiul )" Adica ' ) ;al(arule 4 Ai $urat ai spart ai $acut ucideri rautati0 dar acum cu credinta ta din inima ai stiut sa $uri cu limba raiul )" Si %ice la urma acest cuvant asa ' ) 3 4 tal(arule si al raiului tal(arule 4 Ai $urat toate dar ai $urat si raiul cu limba" 3 4 tal(arule si al raiului tal(arule 4 3 4 $loare timpurie a lui :ristos Caruia I se cuvine slava 4) Adica cea mai intai $loare rasarita din Crucea lui :ristos a $ost su$letul tal(arului" De aceea el a mers intai in rai cu Mantuitorul ca &*a marturisit pe Cruce inainte de a*& marturisi pe Dumne%eu &ong(in Sutasul cand l*a strapuns in coasta si alti multi pe urma" Cel dintai tal(arul l*a marturisit pe Dumne%eu si &*a rugat sa*l duca in rai" Iata ce inseamna rugaciune in vreme de nevoie 4 Cand suntem naca!iti sa strigam cu toata inima ca Dumne%eu cauta la inima noastra" ;REI CU#IN;E DU:3#NICES;I ADRESA;E 32S;II SFIN;EI MANAS;IRI SI:AS;RIA CU#AN; &A SFAN;U& AP3S;3& C&E3PA 78 3ctombrie AFFB Prea Cuvioase Parinte Staret prea cuviosi parinti si $rati cand va vad aici ma bucur $oarte mult" Asa as dori sa ne vedem inaintea Preavesnicului nostru Mantuitor la bucuria cea $ara margini" Copiii mamei care sunteti calugari si $ratii cei mai mici uitati ce se spune la dreptul Iov capitolul sapte ' 3 lupta si o ispita este viata omului pe pamant" Fiti atenti mama ca crescand cu anii sa crestem si cu varsta du(ovniceasa" Sa va a!ute mila Domnului 4 Eu asa ma rog cu lacrimi la Mantuitorul ' sa va pa%easca Dumne%eu de ispite si de prime!dii pe toti" Sa $iti calugari buni mama 4 Cum ne*am bucurat aici si ne*am cunoscut asa sa ne vedem si acolo in bucuria cea vesnica" Copiii mei eu ma simt bolnav nu mai am putere" Anii lor ?8 iar de vor $i in putere E8 de ani si ce este mai mult osteneala si durere C Ps"EF D" &a un putregai de mosneag care trebuie sa mearga maine in groapa sa*i mai cante ) Multi ani traiasca . ) Faceti ascultare cu dragoste si sa $iti cu ) Doamne Iisuse""" ) in minte" ;rupul este Marta si Mantuitorul i*a spus Martei ' Marto Marto te gri!esti si spre multe te silesti ci un lucru iti trebuieste" Iar Maria statea langa picioarele Domnului si asculta cuvintele &ui" Marta este trupul iar su$letul este Maria cum spune S$antul Ioan 1ura de Aur" Mai copii ma bucur cand va vad aici" Sa va pa%easca mila Preas$mtei ;reimi si Maica Domnului de ispite pentru ca tineretea are nevoie de multa pa%ire" Faceti ascultare cu dragoste pa%iti*va mintea pentru ca Dumne%eu nu se uita la $ata voastra ci la inima voastra totdeauna sa vada daca il iubim pe El si daca ne pa%im de pacat" Mai copii dragii mamei trupul este Marta0 puneti*l la treaba" Iar su$letul este Maria0 puneti*l la rugaciune ' Doamne Iisuse :ristoase Fiul lui Dumne%eu miluieste*ma pe mine pacatosul 4 Ascultarea taierea voii si pa%a mintii" #e%i ca rugaciunea nu este conditionata de vreme sau de loc ' ) Acum pot si acum nu 4) ) In psalmul A8> spune ' In tot locul stapanirii &ui binecuvintea%a su$lete al meu pe Domnul" Iar in psalmul 77 %ice ' 2ine voi cuvanta pe Domnul in toata vremea pururea lauda &ui in gura mea" Si Apostolui Pavel %ice ' Neincetat va rugati 4 #e%i ca in toata vremea si in tot locul trebuie sa*& avem pe Mantuitorul in inima . 3riunde veti $i" Pentru ca Mantuitorul se uita in inimile voastre totdeauna" Pa%iti*va mintea 4 #ra!masul bate ra%boi ca sa ne ia su$letul" Si pretul su$letului nu ni l*a spus mama un s$ant un prooroc sau un apostol ci insusi Mantuitorul ' Ce va da omul in sc(imb pentru su$letul sau . Eu va multumesc din toata inima" ca ati venit la mine" Daca intreaba cineva de mine cum ma c(eama sa*i spuneti ' ) Mosu putregai 4 Mosu putregai 4)" Sa nu mai %iceti Cleopa 4 Eu sunt putred 4 Eu cand va vad v*as lua intr*o traista pe toti si v*as duce pe toti la rai" De toti mi*i drag" Fiecare $ace ascultare unde este pus" Noi cei batrani avem treaba cu mii de su$lete" #oi sa aveti gri!a de su$letele voastre" Au%i ce %ice S$antul Ioan 1ura de Aur in cartea numita Putul ' De este cu putinta o crestine si*n $iecare ceas sa te spovedesti" Dar de ce . Pentru ca in $iecare minut gresim lui Dumne%eu ori cu gandul ori cu cuvantul ori cu voie ori $ara de voie ori cu stiinta ori cu nestiinta" Fiecare sa $ie pa%nic pentru el si sa*si aduca aminte ca ingerul Domnului este permanent langa dansul"

42 Nu vedeti ca nu putem rabda o impunsatura de ac o scanteie un carbune . Dar $ocul din g(eena cum il vom rabda . * spune S$antul #asile" El spune ca $ocul g(eenei este negru ca pacura si este de miliarde si miliarde de ori mai $ierbinte decat acesta" Focul acesta pamantesc este racoare umbra $ata de acela" Iar acela este ocean de $lacari negru si nu are $und in veacul veacului" Miliarde de miliarde de diavoli si miliarde de miliarde de pacatosi se vor arde 4 In $ocul acesta macar ve%i cum arde mama cum arde sora cum se arde ginerele dar acolo nu ve%i" Acolo se aud numai vaiete scrasniri din dinti racnete dar pe nimeni nu ve%i" Staretul nostru Ioanic(ie cand a slabit si a vrut sa ma puna in locul lui a %is ' ) Aduceti baiatul ala de la stana 4 ) Eu daca m*au c(emat m*am dus la parintele Paisie si l*am intrebat ce sa $ac" 2atranul mi*a %is ' ) Sa $ii ca si cum n*ai da si ca si cum n*ai lua0 nu te bucura cand te*or pune nu te supara cand te*or scoate 4 ) Si cu s$atul lui am primit egumenia Si(astriei in vara anului AFB@" Cand a ars biserica in mai AFBA s*a intamplat o minune atunci" S$intele moaste ce se a$lau in altarul paraclisului au iesit singure din $oc prin minune dumne%eiasca ca si cum le*ar $i aruncat cineva in ograda manastirii""" Dragii mamei cum va vad aici sa va vad pe toti la rai impreuna cu parintele staret" Pa%iti*va viata curata aveti $rica lui Dumne%eu spovediti*va curat $aceti ascultare cu dragoste" Feriti*va mama de prietenia cu cei rai ca maine plecam si Mantuitorul spune in Evang(elie asa ' Priveg(eati si va rugati ca nu stiti %iua nici ceasul""" Nu stim cand plecam dar plecam pentru ca nimeni nu ramane aici" Parinte staret0 va multumesc din toata inima" #a rog sa va rugati pentru mine" Dumne%eu sa va rasplateasca osteneala si dragostea" CU#AN; &A &ASA;U& SECU&UI DE P3S;U& CRACIUNU&UI AFFB In numele ;atatui si al Fiului si al S$antului Du(" 2inecuvintea%a Prea Cuvioase Parinte Staret sa vorbesc" ) Pentru rugaciunile S$intilor Parintilor nostri Doamne Iisuse :ristoase Fiul lui Dumne%eu miluieste*ne pe noi 4 Amin ) " In numele ;atatui si al Fiului si al S$antului Du(" 2inecuvintea%a Prea Cuvioase Parinte Staret sa vorbesc" ) Pentru rugaciunile S$intilor Parintilor nostri Doamne Iisuse :ristoase Fiul lui Dumne%eu miluieste*ne pe noi 4 Amin ) " Prea Cuvioase Parinte Staret cuviosi parinti si $rati Mai inainte de toate sunt dator sa multumesc din toata inima Preas$intei ;reimi Atotputernicului si Preavesnicului nostru Dumne%eu si Maicii Domnului si la toti s$intii care se roaga pentru noi ca am mai a!uns si eu pacatosul pana in %iua de a%i" Ma simt slabit $oarte obosit cu atata lume saraca care vine din toate partile" Mi*e drag de credinta lor mi*e mila de ei dar nu mai pot mama nu mai pot 4 Doctorui mi*a %is sa vorbesc !umatate de ceas ca su$ar cu inima am patru operatii mana asta mi*i rupta0 eu mai am de vorbit %eci de ore ca vin saracii si spun toate neca%urile toate scarbele" Am $ost c(emat de Prea Cuviosul parinte staret sa vin in seara accasta aici si multumesc lui Dumne%eu ca mai vad trape%a asta $rumoasa si soborul s$intei manastiri" #*a inmultit Preabunul Dumne%eu aici 4 Eu cand am venit aici in AF>F am gasit AB parinti batrani cu barbile albe ' si am venit noi doi $rati si s*au $acut A=" Imi aduc aminte de staretul Ioanic(ie Moroi saracu 4 A slu!it aproape >8 de ani singur liturg(ia %i de %i" Singur 4 Si numai cu Impartasania traia 4 Eram la bucatarie" Sambata si Duminica venea si el la masa" Celelalte %ile traia numai cu impartasania" Ma intreba ' ) Ma baiatule ai %ama de var%a * noi moldovenii ii %icem ) moare ) * si oleaca de grau $iert . ) Si stiam ca asta mananca" &ua grau $iert si oleaca de moare dar nu inainte de a ne citi cuvant la masa" Foarte ma bucur ca parintele staret a tinut obiceiul asta s$ant de a se citi cuvant la masa " Mai ales parintele nostru staret Ioanic(ie vesnic ne citea din ) S$antul ;eodor Studitul ) si din regulile Marelui #asile apoi ne intreba pe noi ' ) Ia %i tu mai draga ce*am citit eu aici . ) Ei 4 Daca eram cu gandul la $asole la carto$i la cutare ne %icea ' ) Apoi cand citesc sa $iti si voi atenti0 mai tineti minte 4 ) Si apoi l*a $acut preot pe bietul parinte Ioil" Parintele Ioil saracul cand 0*a $acut preot si el a slu!it mult"

43 Cand m*a $acut pe mine preot la ManastireaNeami in 6B@ bietul parinte Ioil slu!ise A7= de %ile singur" Si cand m*a va%ut ca vin de la Neamt * ca m*a tinut de*am $acut acolo B8 de %ile ca asa era obiceiul * a inceput a plange ' ) 2odaproste ca mai am un preot 4 ) Si apoi am intrat eu si am $acut B8 de %ile ca eram numai eu cu dansul" Murise batranul si $aceam cu randul cate B8 de %ile" Dragii mei parinti si $rati 4 Preas$anta ;reime si Maica Domnului v*a inmultit mama0 sunteti multisori0 si tineri si mai in varsta Eu de acolo de la deal nu pot veni ca ma dor picioarele" Daca nu*mi trimitea asina nici acum nu puteam veni" Nu pot merge 4 Dar cand puneti di$u%orul eu aud slu!ba acolo sus" Eu plang uneori0 ies pe*un scaun in $ata c(iliei cand va aud cantand asa de $rumos la biserica" Uite saracii daca*s tineri si multisori ce $rumos canta 4 #ad ca aici e Puterea cea negraita a lui Dumne%eu Care v*a adus si Care intretine slu!bele bisericii si ascultarile si toate" #a rog mama sa aveti gri!a de spovedanie" Sunt vreo cativa care m*au rarit dar eu am multi la spovedanie" Dar sunt vreeo cativa care nu au mai venit nu mai stiu de ei 4 Eu nu am nevoie sa vina la mine 4 Duca*se la atiii ca eu nu pot dovedi" Dar sunt o seama care nu vin nu stiu daca s*au dus la altii" Daca s*au dus $erice de ei ca eu nu mai pot" &a mine*s prea multi0 sunt batran si nu mai pot" Dar va rog sa va spovediti curat si adesea" Au%i ce spune S$antul Ioan 1ura de Aur in cartea numita ) Putul ) carte cu slova vec(e tiparita la 2u%au in AE78 ' 3 4 $rate crestine daca este cu putinta si in $iecare ceas sa te spovedesti 4 Dar de ce asta . Pentru ca in $iecare minut gresim lui Dumne%eu ori cu cuvantul ori cu gandul ori cu voie ori $ara voie ori cu stiinta ori cu nestiinta" De aceea va spun deasa spovedanie il tine pe om pe linia cea buna si sincer la Spovedanie" Eu vad ca vin unii saracii cu spovedania scrisa trebuie sa am rabdare0 alta data vin oameni nu mai pot 4 Dar cand ii vad ca vin imi $ac rabdare ' lasa*i sa vina saracii ca sa*si descarce constiinta si sa se usure%e 4" De*acum va spun mama * noptile au crescut mari de acum pe camp nu o sa mai alergati atata" Sa $iti la Utrenie cu totii" ;are*i $rumos noaptea cand aud0 ca eu ies pe cerdac acolo si va aud cantand la mie%ul noptii" Asa de $rumos rasuna codrii acestia noaptea 4 Si asa cum va vad aici dragul mamei asa sa va vad in rai pe toti 4 Pe toti pe toti 4 ;are mi*e mila de voi ca v*a adus mila Preas$intei ;reimi aici si aici este viata de obste si*mi pare bine ca se tine regula si se citeste cuvant la masa si la biserica" Marele #asile a $ost intrebat de $iloso$ul Eubul cu care invatase el la Atena ' ) 3 #asile0 care este cea mai mare intelepciune care pa%este pe om de tot pacatul si*l duce la rai . ) ) 3 $iloso$ule cea mai mare intelepciune care pa%este pe om de tot pacatul si il duce la $ericirea vesnica este aceasta ' pururea sa ve%i moartea inaintea ta 4 Si sa ai in minte si in inima pe ) Doamne Iisuse """ )" 3 Doamne 4 Daca ne*am invrednici sa nu uitam asta niciodata 4 Prima scoala lectie pe care a dat*o Dumne%eu omului in rai asta a $ost ' Sa nu mananci din cutare pom ca ai sa mori 4 Cand a uitat moartea a dus la moarte tot neamul omenesc" De aceea sa nu uitam ca a%i suntem maine nu mai suntem" Mantuitorul spune in Evang(elie ' Priveg(eati si va rugati ca nu stiti %iua nici ceasul in care Fiul 3mului va veni" CU#AN; #3R2I; &A ;RAPEZA C>? Decembrie AFFB Manastirea Si(astriaD Prea Cuvioase Parinte Staret prea cuviosi parinti si $rati" Mai inainte de toate sa multumim din inima Preas$intei Nascatoare de Dumne%eu si pururea Fecioarei Maria si tuturor s$intilor care se roaga pentru noi ca am a!uns si*n anul acesta la prealuminatul pra%nic al Nasterii Mantuitorului nostru Iisus :ristos bucuria si mantuirea intregii lumi" Parintilor si $ratilor n*am sa spun multe ca*s obosit" Atata va spun ca stand aici cateva %ile m*a c(emat parintele staret si mi*a dat c(iliuta asta langa biserica" Foarte bine aproape ca sa stau %ilele astea aici" Eu am petrecut intre s$intiile voastre ca in rai" Am ascultat cu nevrednicie slu!bele si cantarile bisericii v*am va%ut pe toti imbracati diaconi preoti slu!itori cantareti la strana" Mi s*a parut ca sunt in rai" #e%i Preas$anta ;reime ce*a $acut cu a noastra manastire . Cand am venit eu aici am gasit AB batrani si cu noi doi $rati s*au $acut A=" Iar acum vad atatia parinti si $rati in trape%a asta atat de $rumoasa care nu are perec(e in tara" Fratii mei si parinti cand va vad cu totii la ascultare si la biserica ma simt ca in rai mama4 #ad $iecare saracul cu ascultarica lui $uga la treaba lui la ascultarea lui""" Ingerii Domnului pururea sunt cu voi care va a!uta va spri!inesc si va invata sa va $eriti de pacate de rautati" Dar sa va spun un lucru' S$antul #asile cel Mare numit de S$intii parinti )oc(iul 2isericii) )gura cea de $oc a Du(ului S$ant) si )imparatul cuvintelor) ne da un s$at' a $ost intrebat de un $iloso$ anume

44 Eubul din Ale5andria cu care invatase el la scoala in Atena inainte de a $i episcop in Ce%areea Capadociei" A venit la el si l*a intrebat' )3 #asile4 care*i cea mai mare intelepciune care il pa%este pe om de tot pacatul si*l duce la $ericirea vesnica .) Iar S$antul #asile a raspuns' )Cea mai mare intelepciune care pa%este pe om de tot pacatul si*l duce la rai la bucuria cea $ara de margini este pururea sa vada moartea inaintea oc(ilor sai si sa aiba in minte si in inima pe )Doamne Iisuse""") Dragii mamei parinti si $rati unde mergeti la ascultarica voastra $ie ca sunteti la biserica sunteti la gra!d sunteti la vite sunteti la oi sunteti la camp unde va trimite parintele staret sa $iti cu )Doamne Iisuse""") in minte si gandul la moarte ca moartea te pa%este de toate pacatele" Aceasta lectie i*a dat*o Dumne%eu lui Adam in rai' )Adame ve%i raiul asta. N*are margini4 #e%i $rumusetile astea care nu le poate !udeca nimeni . &e*am $acut pentru tine4) Si i*a dat Dumne%eu lui Adam in rai un miros * spune S$antul #asile * miros de imparat al tuturor celor $acute de Dumne%eu in rai" Cand venea balaurul la el si*l mirosea gata4 Ii lingeau picioarele leii leopardul tigrii panterele si %iceau' )Imparatul4 Imparatul4)" Acest miros l*a avut pana a gresit" ;oate se supuneau ca unui imparat pus de Dumne%eu peste ele" Dar i*a spus ' IAdame ve%i toate*s ale tale dar de colo din pomul acela sa nu mancati CA 3 SA MURI;I6 Si cand a uitat de moarte a a!uns la moarte vremelnica dupa noua sute trei%eci de ani si la moarte vesnica a dus tot neamul omenesc" Dragii mei parinti si $rati4 Eu nu mai pot vorbi ca sunt batran sunt obosit" Dar atata va rog' oriunde va duceti sa aveti moartea inaintea oc(ilor si )Doamne Iisuse""") in minte si in inima" Si veti $i pa%iti de toate pacatele si ispitele" Ca indata ce se tre%este mintea' )Mai maine mor4 Si cum mor. Doamne $ereste sa nu ma duc in $ocul vesnic4 Doamne $ereste de iad4) Muncile de acolo si c(inurile nimeni nu le poate povesti cu limba de tarana" Si nu*i o mie de ani sau un miliard ci in veacul veacului" Fereasca Dumne%eu mama sa va pa%easca mila Preas$antei ;reimi si nu numai pe voi ci si pe toti binecredinciosii crestini din toate 2isericile 3rtodo5e" Doamne $ereste4 Nimeni sa nu a!unga in iad4 Si va rog din toata inima ca*s batran si slab de abia ma tin pe picioare sa ma pomeniti la rugaciunile voastre si*n c(iliuta si la biserica caci cat va $i scris nu stiu" Mantuitorul a spus in Evang(elie asa' 6PRI#E1:IA;I si va rugati caci nu stiti %iua nici ceasul"6 Stim ca plecam dar nu stim cand" De aceea va rog pomeniti*ma la s$intele voastre rugaciuni4 Pe toti va rog4 Si pe calugari si pe parinti si pe preoti si pe $rati si pe toti toti" Ca ma vad slabit tare" De abia ma mai tin pe picioare dupa cum vedeti" Am trecut de E8 de ani" Am va%ut ca venise la aniversarea mea mitropolitul niste episcopi cand am implinit E> de ani la %ece aprilie" Si au adus daruri" Mitropolitul mi*a adus o icoana cu $oita de aur si scrie pe dos' )Povatuitorul meu du(ovnicul nasul meu cutare""") Acum mi*a trimis alta icoana cu S$anta Parasc(eva imbracata $rumos cand a $ost 78 octombrie la S$antul Cleopa" Episcopul de la radauti 1(erasim mi*a trimis si el o carte" Dar ei au vrut sa cante la masa ceva' * Da*ne voie sa cantam o cantare4 * Care. * Multi ani traiasca4 * N*aveti voie" Daca nu ma intrebati gata era cantarea dar asa nu" Ce spune Scriptura . IAnii lor sapte%eci si daca vor $i in putere opt%eci6"""Si dupa opt%eci ce %ice . )osteneala si durere)" Dar nu cititi in Psaltire . * Dar ce sa cantam. * Sa va invat eu ce sa cantati" Asa sa cantati ' )#esnica pomenire4 #esnica pomenire4 #esnica lui pomenire4) I*a prins rasul pe toti" Da4 Eu asta astept' sicriul si vesnica pomenire mama" Nu stiu4 Maine poimaine cand o voi Domnul" Asa va rog pe toti mama' cat oi trai sa ma pomeniti la rugaciune si daca oi muri iar sa ma pomeniti" Pentru ca eu va doresc la toti raiul si bucuria cea vesnica si cea vremelnica" Sa va rugati pentru mine pacatosul4 EPISC3PIEI R3MANU&UI SI :USI&3R