ACTE DE URMRIRE PENAL EFECTUATE N INVESTIGAREA TRAFICULUI DE DROGURI 1. Modalitati de docu e!ta"e #e!t"u $!ce#e"ea u" a"i"ii #e!

ale
Activitatea de documentare presupune obtinerea unor informatii, date referitoare la fapta savrsita si autorul ei. Pe baza acestora, organele competente decid daca este sau nu cazul sa dispuna nceperea urmaririi penale. n functie de locul si modul de operare, se poate recurge la urmatoarele mijloace de proba : 1.1. ! ca%ul t"a&ica!tilo" de#i'tati la #u!ctele de &"o!tie"a , la intrarea sau la iesirea din tara cu stupefiante asupra lor : a) Procese verbale ncheiate de vamesi sau cadre ale politiei de frontiera, n care trebuie sa se precizeze cu e actitate persoanele asupra carora s!au gasit substante stupefiante, locurile unde au fost ascunse acestea, sortimentele sau cantitatile, forma de ambalare si prezentare, metode de ascundere precum si alte amanunte referitoare la acestea" b) #apoartele de constatare tehnico!criminalistica sau buletinele de analiza din care sa rezulte ca substantele sau produsele n cauza sunt ori contin stupefiante" c) $nformatii desprinse din declaratiile date de alte persoane audiate sau de complici ai acestora" d) %otografii judiciare operative efectuate cu ocazia controlului sau perchezitiei corporale" e) &biecte sau nscrisuri gasite asupra persoanelor implicate n traficul cu stupefiante, ori n mijlocul de transport, care au legatura cu stupefiantul gasit, ce se ridica potrivit art.'( ! '' din )odul de procedura penala. Asa cum o dovedeste practica, de multe ori, unele nscrisuri, cum ar fi notele de plata a cazarii la hoteluri, chitantele de achitare a convorbirilor telefonice, diverse adrese, fotografii, vizele de pe pasapoarte pot contribui la dovedirea vinovatiei suspectilor. 1.(. ! ca%ul t"a&ica!tilo" de#i'tati $! i!te"io"ul ta"ii !oa't"e ) a) Procesele verbale de prindere n flagrant cu substante stupefiante asupra lor ori n momentul vnzarii! cumpararii, care trebuie sa ndeplineasca toate conditiile prevazute de art.'* din )odul de procedura penala" b) %otografii operative efectuate cu ocazia prinderii n flagrant n care vor fi prezentate stupefiantele gasite, locurile de ascundere, mijloacele folosite, persoanele implicate, locurile n care s!au savrsit faptele"

c) +ate furnizate de martori oculari, la care se adauga obiecte si nscrisuri pe care traficantii le au asupra lor. 1.*. ! ca%ul #e"'oa!elo" de#i'tate ca 'u't"a+ 'tu#e&ia!te di! '#itale ) Procesele verbale de prindere n flagrant" prinderea n flagrant trebuie realizata n momentul n care stupefiantele sunt sustrase sau predate unor solicitanti pentru a se putea dovedi ca substantele n cauza au fost sustrase cu intentia de a fi folosite de catre to icomani si nu n scopuri medicale. 1.,. ! ca%ul #"e'c"ie"ii de d"o+u"i #"i! "etete cu ti -"u 'ec , &a"a a &i !ece'a" ) a) #etetele cu timbru sec n baza carora s!au eliberat stupefiante, precum si caietele cu evidenta retetelor cu timbru sec aflate asupra medicilor, daca n ele au fost trecute numele unor persoane iar n retete ale altora" b) Procesele verbale de constatare ce atesta ca persoanele pentru care s!au prescris stupefiantele nu e ista n realitate sau copiile dupa actele de deces, atunci cnd, la data prescrierii retetelor, persoanele pe numele carora s!au eliberat erau decedate" c) Actele de e pertiza medicala ntocmit ,-.,-o*/*.u e pentru persoanele carora li s!au prescris stupefiante, desi n realitate nu sufereau de afectiunile trecute pe reteta si nici nu necesitau un asemenea tratament" d) +eclaratiile unor persoane pentru care s!au prescris stupefiante, fara ca ele sa cunoasca acest fapt, din care sa rezulte ca nu au primit retetele sau substantele n cauza si ca nici nu li s!au facut asemenea injectii. 1... ! ca%ul 'u-'ta!telo" a-a!do!ate 'au a'cu!'e ) 0unt situatii cnd produsele si substantele stupefiante pot fi gasite abandonate, n raza unor puncte de frontiera, camere de hotel, n locuri de depozitare a bagajelor, toalete, sali de masa si alte locuri de acces public. Astfel de situatii apar cnd persoanele implicate n traficul de stupefiante au sesizat intensificarea controlului ori si!au dat seama ca sunt urmarite. Produsele si substantele trebuie sa fie ridicate cu grija, ambalate n mod corespunzator si predate specialistilor n vederea descoperirii amprentelor sau a oricaror alte urme ce pot contribui la identificarea sau prinderea detinatorilor.

(. Pa"ticula"itatile co!'tata"ii i!&"actiu!ii &la+"a!te

$mportanta constatarii infractiunii flagrante consta n primul rnd n aceea ca duce la implicarea consumarii activitatii infractionale sau la limitarea consecintelor faptelor comise. 1otodata, prinderea n flagrant are menirea de a asigura tragerea la raspundere penala a traficantilor la un moment mult mai apropiat de cel al

savrsirii actiunilor ce constituie elementul material al traficului de stupefiante, constituindu!se, n acelasi timp, si ntr!un important factor de natura preventiva, cu efect direct n sporirea rolului educativ al pedepselor aplicate. n marea majoritate a cazurilor, cei prinsi n flagrant sunt 2dealerii2 ! vnzatorii de droguri !, 2los apuntatos2 ! noii initiati n consumul sau traficul de stupefiante !, 2catrii2 ! carausii de heroina ! si 2shotgunii2 ! persoanele care nsotesc catrii pentru a supraveghea predarea drogurilor. n cazul traficului de stupefiante importanta constatarii infractiunii flagrante si gaseste e presia n nsele dispozitiile derogatorii de la dreptul comun, respectiv : Posibilitatea efectuarii perchezitiei fara autorizarea procurorului" 3uarea masurii retinerii ori, dupa caz, a arestarii preventive fara ndeplinirea altor formalitati" +reptul oricarei persoane de a prinde pe faptuitor si a!l conduce n fata autoritatilor" n ceea ce priveste folosirea procedurii speciale de urmarire si judecata, aceasta este e clusa. 0urprinderea faptuitorului n e ecutarea cel putin uneia din actiunile incriminate ca trafic de stupefiante echivaleaza cu stabilirea continutului constitutiv al infractiunii si consumarea acesteia. 1ot att de adevarat este ca unele din aceste fapte se comit n municipii, orase, blciuri, trguri, porturi, aeroporturi, gari. +ar conditia pentru aplicarea acestor proceduri este ca infractiunile descoperite n flagrant sa fie pedepsite cu nchisoarea mai mare de 4 luni si de cel mult . ani. )um forma simpla ! tipica ! a infractiunii de trafic de stupefiante este pedepsita cu nchisoarea de la 4 la . ani si interzicerea unor drepturi ! pentru savrsirea faptei organizate pedeapsa fiind detentiunea pe viata sau nchisoarea de la *. la ,. de ani si interzicerea unor drepturi !, rezulta implicit ca procedura speciala de urmarire si judecata nu poate fi aplicata pentru nici una din modalitatile normative de comitere. +ar, chiar n ipoteza n care ar fi ndeplinita si conditia privitoare la minimul si ma imul pedepsei, din punct de vedere practic o asemenea procedura ar fi imposibil de aplicat si aceasta deoarece natura si volumul activitatilor desfasurate pentru administrarea probelor ! dispunerea unor constatari tehnico!stiintifice sau e pertize, stabilirea tuturor participantilor si a gradului de participatie, identificarea si ascultarea martorilor, stabilirea cuantumului prejudiciului cauzat ! oricum nu permit e ecutarea n termenul stabilit de lege. 5innd cont de pericolul social deosebit al infractiunii de trafic de stupefiante ! indiferent de modalitatea normativa de savrsire ! si de necesitatea lamuririi cauzei sub toate aspectele, infractiunea de trafic de stupefiante, desi poate fi constata n flagrant, se urmareste si se judeca potrivit procedurii obisnuite. Atunci cnd se analizeaza necesitatea si oportunitatea organizarii prinderii n flagrant, organele de urmarire penala trebuie sa tina cont de toate datele obtinute pna n acel moment, respectiv :

a) mprejurarile n care se savrseste fapta si informatiile privitoare la modul de operare folosit de traficanti pentru a ascunde, transporta sau plasa drogurile" b) persoanele semnalate ca sunt angrenate n activitatea infractionala 6intereseaza nationalitatea, cetatenia, domiciliul sau resedinta, persoanele din anturaj, antecedentele penale, metode, mijloace si moduri de operare folosite, locurile din care procura stupefiante)" c) timpul cnd infractorii plaseaza produsele ori substantele stupefiante, cnd efectueaza operatiuni privind circulatia acestora sau, dupa caz, consuma drogurile n anumite locuri" d) mijloacele de transport folosite pentru introducerea sau scoaterea din tara a produselor sau substantelor stupefiante ori pentru deplasarea acestora dintr!un loc n altul sau dintr!o localitate n alta ! tip, marca si culoare, numar de nmatriculare ! cui apartin sau pe numele carei persoane juridice sunt nmatriculate, conducatorii auto care le deserversc" e) masurile pe care le iau faptuitorii pentru a nu putea fi surprinsi, respectiv folosirea anumitor coduri, parole, semnale" f) daca cei n cauza actioneaza narmati ori folosesc ! pentru a scapa de urmarire ! substante paralizante ori iritante" g) daca participantii la infractiune sunt semnalati ca fac parte sau au legaturi cu organizatii internationale specializate n traficul de arme, munitii ori materii e plozive, contrabanda ori n actiuni de spalare a banilor" h) punctele de frontiera folosite cu predilectie de traficanti pentru intrarea sau iesirea din tara, inclusiv persoanele care!si desfasoara activitatea n aceste locuri si cu care infractorii au legaturi.

*. Ce"ceta"ea la &ata locului

)ercetarea la fata locului este considerata partea cea mai importanta a instrumentarii cauzei penale. 7a precede de cele mai multe ori celelalte activitati de urmarire penala. n acceptiunea de loc al faptei intra urmatoarele : locurile din fabricile sau unitatile care produc medicamente pe baza de stupefiante" laboratoarele de analiza chimica si control ale unor astfel de medicamente" unitatile medico!farmaceutice, spitale, policlinici" depozite de materii prime sau de produse intermediare sau finite si zonele nconjuratoare"

 terenurile cultivate cu plante ce contin substante to ice sau stupefiante : mac opiaceu, cannabis sativa " punctele de trecere a frontierei sau zonele limitrofe" locurile de cazare si distractie : hoteluri, moteluri, campinguri, restaurante, baruri, discoteci, cazinouri" porturi, aeroporturi, statii de cale ferata, oficii postale" mijloace de transport ! auto, navale, aeriene" unitati scolare, camine, campusuri universitare unde s!au semnalat consumul si alte operatiuni interzise. )ercetarea la fata locului se face dupa reguli cunoscute, respectnd cu strictete toate cerintele impuse de tactica criminalistica si tinnd cont de practica pozitiva a organelor de urmarire penala angrenate n lupta antidrog. 3a fata locului se iau masuri pregatitoare : informarea operativa cu privire la situatia concreta, verificarea modului cum au actionat primii sositi n cmpul infractiunii, determinarea modificarilor survenite n aspectul initial al locului faptei, determinarea locului de cercetat, organizarea pazei locului faptei, identificarea martorilor oculari si a suspectilor, stabilirea metodelor concrete de e aminare. 7chipa de cercetare va proceda la : luarea cu operativitate a masurilor de prevenire a into icatiei cu stupefiante" fotografierea produselor descoperite sau a persoanelor implicate" descoperirea obiectelor corp delict : resturi de tigari, fiole goale, seringi" efectuarea perchezitiei corporale asupra persoanelor implicate gasite la fata locului" folosirea cinilor special dresati pentru depistarea drogurilor" e aminarea amanuntita de catre medici a celor care prezinta simptome ca se afla sub influenta consumului de droguri" e aminarea tinutei vestimentare si a unor obiecte apartinnd faptuitorilor" e aminarea minutioasa a bagajelor, coletelor" e aminarea minutioasa a mijloacelor de transport, n cazul implicarii lor"

)a urmare a cercetarii la fata locului se ntocmeste un proces verbal de cercetare care trebuie sa cuprinda : data si locul ntocmirii" calitatea, numele, prenumele si unitatea din care fac parte membrii echipei de cercetare" temeiul de fapt al efectuarii cercetarii la fata locului, rezultat din mentionarea modului de sesizare si continutul sesizarii" date de identificare ale martorilor asistenti" constatarile facute la fata locului, amplasarea locului unde s!a savrsit infractiunea, identificarea faptuitorilor, activitatea desfasurata de acestia, masurile luate pentru ntreruperea activitatii ilicite" urmele descoperite, fi ate, ridicate si ambalate" rezultatul testarii cu ajutorul trusei pentru depistarea rapida a stupefiantelor" e plicatiile faptuitorului cu privire la natura produselor si la provenienta acestora" mentiunea despre efectuarea fotografiilor judiciare" ora nceperii si a terminarii cercetarii" observatiile martorilor si obiectiile faptuitorului" numarul de e emplare n care s!a ntocmit procesul verbal si destinatia acestora"

,. U" a"i"ea #e!ala #"o#"iu/%i'a

,.1. E&ectua"ea #e"c0e%itiilo" Perchezitia se constituie ntr!o activitate cu pondere deosebita n instrumentarea cauzelor penale ce au ca obiect traficul de stupefiante. Aproape ca nu e ista cauza penala n care sa nu se impuna efectuarea acestei activitati de urmarire penala si de tactica criminalistica pentru descoperirea produselor sau substantelor to ice ori stupefiante. Perchezitia trebuie facuta numai cu autorizatia procurorului, e ceptie facnd cazurile cnd ea este urmarea constatarii n flagrant a infractiunii. n al doilea rnd, daca se ajunge la concluzia ca efectuarea perchezitiei este necesara si oportuna, aceasta trebuie facuta cu ma ima operativitate, orice ntrziere avnd drept consecinta pierderea momentului prielnic, ratarea elementului surpriza.

)unoasterea persoanei ce urmeaza a fi perchezitionata are o semnificatie cu totul aparte. &btinerea unor date privitoare la modul de viata, locurile pe care le frecventeaza persoanele n compania carora este semnalata, pasiuni, vicii, devin obligatorii. n cazul n care cel care va fi perchezitionat este cetatean strain, este necesara verificarea faptului daca acesta este dat n urmarire, daca a mai savrsit fapte de acest gen pe teritoriul altor state, data intrarii n tara si punctul de frontiera pe unde a intrat pe teritoriul national, mijlocul de transport folosit, itinerariul urmat si persoanele pe care le!a contactat de la intrarea n #omania. Practica judicara recomanda ca momentul ales pentru declansarea actiunii sa fie situat n acea faza a cercetarilor cnd e ista certitudinea ca se vor obtine ma imum de probe. 0copul perchezitiei vizeaza urmatoarele : descoperirea de produse sau substante stupefiante" descoperirea de instalatii, aparatura, folosite pentru producerea, conditionarea, e perimentarea drogurilor" descoperirea de materii prime ori produsi intermediari, inclusiv de substante folosite la producerea si rafinarea stupefiantelor" prinderea unor traficanti care se ascund" identificarea unor nscrisuri privitoare la modul de procurare a drogurilor, provenienta acestora" descoperirea unor bunuri obtinute n urma valorificarii produselor sau substantelor stupefiante" descoperirea altor bunuri detinute contrar dispozitiilor legale n vigoare : arme, materii e plozive, monede falsificate" )a urmare a perchezitiei se ncheie un proces verbal care va cuprinde urmatoarele : data si locul ntocmirii" calitatea, numele, prenumele si unitatea din care fac parte membrii echipei de cercetare" baza legala a perchezitiei, numarul si data emiterii autorizatiei si parchetul care a eliberat!o" datele de identificare ale martorilor asistenti" constatarile facute la fata locului, amplasarea locului unde s!a savrsit infractiunea, identificarea faptuitorilor, activitatea desfasurata de acestia, masurile luate pentru ntreruperea activitatii ilicite" urmele descoperite, fi ate, ridicate si ambalate"

 persoanele gasite la locul perchezitiei si calitatea lor fata de proprietarul imobilului sau cel care foloseste locuinta respectiva" mentiunea despre faptul ca toate produsele, substantele si obiectele descoperite au fost prezentate perchezitionatului si persoanelor prezente, primul semnndu!le spre neschimbare dupa ce au fost etichetate si sigilate" e plicatiile faptuitorului cu privire la natura produselor si la provenienta acestora" mentiunea despre efectuarea fotografiilor judiciare" ora nceperii si a terminarii cercetarii" observatiile martorilor si obiectiile faptuitorilor" numarul de e emplare n care s!a ntocmit procesul verbal si destinatia acestora. ,.(. E1a i!a"ea $!'c"i'u"ilo" #idicarea de obiecte si nscrisuri poate avea loc cu ocazia efectuarii perchezitiei dar si ca activitate de sine!statatoare. n conformitate cu prevederile legale, orice unitate a unei organizatii publice sau orice persoana n posesia careia se afla un obiect sau un nscris ce poate servi ca mijloc de proba este obligata sa se prezinte si sa!l predea organului de urmarire penala ! sau instantei de judecata ! la cererea acestora. Asadar, ridicarea de obiecte sau nscrisuri se efectueaza atunci cnd se cunosc obiectele si nscrisurile care prezinta valoare pentru cauza, se detin date si informatii despre persoanele ! fizice ori juridice ! care le detin, precum si locurile unde se afla. n cercetarea infractiunii de trafic de stupefiante ! indiferent de modalitatile normative de savrsire ! se ivesc deseori situatii cnd, pentru lamurirea unor mprejurari ale cauzei, este necesara ridicarea unor obiecte si nscrisuri ce au legatura fie cu actiunile de producere, conditionare sau e perimentare a drogurilor, fie cu operatiunile privind circulatia acestora, cultivarea plantelor ce contin stupefiante, n scop de prelucrare, ori de prescriere de catre medic, fara a fi necesar, a unor asemenea produse sau substante. )a e emplu mentionam cteva din nscrisurile ce pot servi la aflarea adevarului : retetele cu timbru sec n care sunt mentionate diagnostice ireale" condicile de prescriptii medicale destinate e clusiv pentru stupefiante" certificatele de deces ale persoanelor carora li s!au administrat stupefiante" comenzile si facturile pentru produse si substante stupefiante ori to ice"

 actele de nsotire a transporturilor unor astfel de produse sau substante si ordinele de transport emise de conducerea unitatii" documentatiile si buletinele de analiza n cazul pierderilor de stupefiante sau to ice" evidenta to icomanilor comunicata de unitatile sanitare" n legatura cu obiectele supuse verificarii si ridicarii n vederea cercetarilor, n categoria acestora se includ, n afara produselor sau substantelor stupefiante ori to ice ce constituie obiectul traficului ilicit, lucrurile care au servit sau care au fost destinate sa serveasca la comiterea faptelor ! daca apartin infractorului 6de e emplu notele de plata a cazarii la hotel sau de achitare a convorbirilor telefonice, agende de telefon, schite, harti cu diferite nsemne, corespondenta) !, bunurile care au fost date pentru a determina savrsirea infractiunii sau pentru a rasplati pe infractor, lucrurile dobndite n mod vadit prin savrsirea traficului, s.a. nscrisurile gasite cu ocazia perchezitiei corporale si domiciliare, cele ridicate la cercetarea la fata locului, din mijloacele de transport, colete, vor fi e puse unor e aminari criminalistice minutioase, deoarece ele pot constitui mijloace materiale de proba n dovedirea vinovatiei uneia sau a mai multor persoane. ,.*. Di'#u!e"ea co!'tata"ilo" te0!ico/'tii!ti&ice2 edico/le+ale 'i a e1#e"ti%elo"

n cazul infractiunii de trafic de stupefiante, pentru documentarea activitatii ilicite si pentru valorificarea stiintifica a urmelor si mijloacelor materiale de proba, constatarile tehnico!stiintifice, medico!legale si e pertizele capata o importanta majora, de rezultatul acestora depinznd dovedirea e istentei faptei, implicit a vinovatiei. n plan teoretic, pentru dovedirea activitatii de trafic de stupefiante poate fi dispusa orice constatare tehnico!stiintifica sau e pertiza criminalistica, n raport cu natura urmelor descoperite cu prilejul desfasurarii diverselor activitati de urmarire penala : cercetarea la fata locului, constatarea infractiunii flagrante, perchezitia, ridicarea de obiecte si nscrisuri, s.a. 0pecifice n cazul infractiunii de trafic de stupefiante, indiferent de modalitatile normative sau faptice de comitere, sunt urmatoarele genuri de constatari tehnico!stiintifice sau e pertize : a) )onstatarea tehnico!stiintifica sau e pertiza to icologica, avnd drept finalitate stabilirea naturii produsului ori a substantei descoperite asupra faptuitorului 6daca substanta ori produsul n cauza face parte din categoria stupefiantelor ! to icelor ! n ntelesul legii, sau are n compozitie stupefiante din rndul celor puse sub control international). $dentificarea urmelor de substante stupefiante se bazeaza pe punerea n evidenta a caracteristicilor calitative proprii fiecarui stupefiant 6stare de agregare, forma de cristalizare, punct de topire, structura moleculara, comportare fata de reactivii specifici, proprietati biochimice), care se pastreaza neschimbate, indiferent de conjunctura e istenta n momentul folosirii lor ca mijloc al comiterii infractiunii.

8nele substante stupefiante, dupa patrunderea n organism, sufera o serie de transformari 6prin metabolizare) din care pot rezulta compusi neto ici. 7videntierea acestora n produsele biologice poate constitui o dovada a e istentei initiale n organism a stupefiantului de la care provin. 7videntierea proprietatilor stupefiantelor se face prin folosirea de metode fizico!chimice obiective, rezultatele obtinute fiind comparate cu caracteristicile substantelor mentionate n cataloage sau n lucrari de specialitate. +eoarece raportul de constatare tehnico!stiintifica sau de e pertiza constituie mijloc de proba n procesul penal, sarcina identificarii cu certitudine a stupefiantelor si to icelor revine, n e clusivitate, specialistilor din laboratoarele de profil. n cazuri urgente, organele judiciare care intra n posesia unor substante suspecte a fi stupefiante sau a contine asemenea substante, pot proceda la o prima identificare, utiliznd n acest scop trusa cu reactivi sau trusa de detectie rapida a stupefiantelor, conceputa de specialistii romni. n rezolutia motivata prin care se dispune efectuarea constatarii tehnico!stiintifice sau a e pertizei to icologice, specialistii vor fi solicitati sa raspunda, dupa caz, la urmatoarele ntrebari : daca substanta este stupefiant, n caz afirmativ, despre ce substanta este vorba, care este concentratia n substanta activa si puritatea, gradul de umiditate al plantelor din care s!au e tras stupefiantele, daca acestea au fost sau nu falsificate si care este greutatea acestora. Analizele de laborator trebuie sa ajute si la descoperirea originii stupefiantelor, preciznd daca sunt sustrase dintr!o fabrica, provin din surse ilicite, au aceeasi compozitie chimica, descoperire ce se realizeaza prin e aminarea comparativa a esantionului de proba cu substantele incriminate. 0pecialistul sau e pertul to icolog poate formula urmatoarele concluzii : cert pozitiva. +e e emplu : 2substanta supusa e aminarii este hasis2" cert negativa. +e e emplu : 2substanta supusa e aminarii nu e stupefiant2" de probabilitate.+e e emplu :2substanta supusa e aminarii e probabil opiu2" de imposibilitate. +e e emplu : 2nu se poate stabili daca substanta supusa e aminarii este stupefiant2. 9etodele cele mai moderne folosite n acest scop sunt cele cromatografice, respectiv cromatografia n faza gazoasa prin care produsii constituienti sunt separati si adusi n stare de puritate ma ima, urmnd analiza prin spectrometrie de masa pentru identificarea substantelor.

Pentru identificarea stupefiantelor si a altor to ice sunt folosite gazcromatografe portabile, capabile sa depisteze aceste substante chiar si n atmosfera unei camere n care e ista asemenea substante, fiind suficienta o cantitate de produs e trem de redusa. b) )onstatarea tehnico!stiintifica sau e pertiza fizico!chimica Acest gen de constatare tehnica sau e pertiza se dispune pentru stabilirea unor urme de substante ori produse stupefiante pe obiectele gasite asupra unor persoane, cum ar fi : pipe, seringi, pahare, lingurite, etc. c) )onstatarea tehnico!stiintifica sau e pertiza dactiloscopica :ecesitatea dispunerii unei asemenea constatari sau e pertize poate aparea n situatia n care pe diferite ambalaje ale stupefiantelor ori pe nscrisurile descoperite sunt relevate, fi ate si ridicate urme papilare, iar persoanele asupra carora au fost gasite neaga fie ca au cunoscut continutul ambalajelor, fie ca au manipulat drogurile. n astfel de situatii, de regula, specialistii vor fi solicitati sa se pronunte daca urma n litigiu si impresiunea model de comparatie au fost sau nu create de aceeasi persoana" alteori specialistului i se prezinta numai urma sau obiectul n litigiu. d) )onstatarea tehnico!stiintifica sau e pertiza grafica si tehnica a documentelor n timpul e aminarii nscrisurilor, pe lnga identificarea scriptorului sau a masinii de scris la care au fost dactilografiate te tele n litigiu, specialistilor li se va cere sa stabileasca autenticitatea si vechimea nscrisurilor, materialul din care este confectionat suportul, materialele cu care au fost scrise te tele n litigiu. e) )onstatarea tehnico!stiintifica sau e pertiza medico!legala Printre problemele pe care le poate elucida constatarea medico!legala amintim: daca persoana supusa e aminarii este sau nu sub influenta consumului de stupefiante, natura stupefiantului consumat, daca decesul s!a datorat consumului de droguri, etc.

.. Ide!ti&ica"ea 'i a'culta"ea a"to"ilo". A'culta"ea to1ico a!ilo"

n cazul traficului de stupefiante martorii joaca un rol deosebit, mai ales daca faptele ori mprejurarile cu privire la care acestia fac depozitii au fost percepute n mod direct. Acest lucru nu e clude n nici un caz declaratiile obtinute din surse mediate. 9ai mult, tinnd cont de clandestinitatea actiunilor desfasurate de catre faptuitori, de masurile de precautie pe care le iau pentru camuflarea activitatilor ilicite si de profilul lor moral, n foarte multe situatii, singurele persoane care pot furniza relatii utile cauzei sunt acelea care au aflat despre savrsirea infractiunii si mprejurarile comiterii acesteia din surse indirecte.

n raport cu modalitatile normative de savrsire si marea diversitate de modalitati faptice, martorii pot fi identificati din rndul diferitelor categorii de persoane 6spre e emplu : cele care supravegheaza activitatea n locurile unde se produc, prelucreaza sau conditioneaza produsele sau substantele stupefiante ori to ice" din rndul persoanelor care lucreaza n locurile unde se cultiva plante ce contin substante stupefiante sau to ice" persoanele trecute fictiv n retetele cu timbru sec ori n evidentele camerelor de garda ale spitalelor sau statiilor de salvare" rude ale persoanelor decedate, care anterior decesului au fost supuse tratamentului medical cu stupefiante" personalul medical, personalul de bord al navelor, aeronavelor, trenurilor" personalul hotelurilor, etc.). Aceasta este o activitate comple a, desfasurata n stricta conformitate cu dispozitiile legii procesuale penale si regulile tacticii criminalistice. 9odul de operare, locul si timpul derularii activitatilor infractionale constituie indicii pretioase pentru identificarea operativa a martorilor respectivi si ascultarea acestora la un moment ct mai apropiat de cel al perceperii mprejurarilor n care s!a comis fapta. n sensul legii penale, to icomanii nu sunt considerati infractori, dar trebuie ascultati pentru a se obtine date cu privire la filierele de traficanti, sursele de aprovizionare cu stupefiante, e istenta altor consumatori cunoscuti de ei, locurile de comercializare sau de consumare, pretul de vnzare al dozelor precum si orice alte date ce pot fi e ploatate n activitatea de urmarire penala. n interogarea traficantilor sau consumatorilor de stupefiante trebuie sa se stabileasca legaturile dintre sursele si destinatia stupefiantelor, urmarindu!se evaluarea volumului traficului ilicit de pe raza unei regiuni sau zone geografice. 9iscarea stupefiantelor presupune deplasarea lor de la locul de origine sau de producere spre consumator. )onsumatorii fiind raspnditi n toata lumea, rezulta ca aria de miscare a stupefiantelor este imensa.

3. A'culta"ea $!4i!uitilo" 'au i!cul#atilo"

Ascultarea nvinuitilor sau inculpatilor este o permanenta lupta dusa pe plan psihologic ntre reprezentantul si aparatorul legii, pe de o parte, si traficantul ! cel care a ncalcat legea ! pe de alta parte" cele doua parti se confrunta de pe pozitii opuse. +e aceea, organul de urmarire penala trebuie sa aiba o pregatire temeinica a ascultarii, sa supravegheze atent reactiile nvinuitilor sau inculpatilor, sa e traga din comportamentul acestora informatiile utile pentru directionarea ascultarii si sa foloseasca procedee tactice eficiente. Astfel, n perioada de tatonare, organul de urmarire penala are posibilitatea de a verifica pe viu daca datele ori informatiile obtinute n etapa de pregatire a ascultarii sunt corecte si complete. 9imica nvinuitului sau inculpatului poate trada stari, sentimente si dispozitii sufletesti din cele mai diverse, arta celui care ancheteaza fiind de a le sesiza si de a le interpreta corect. 1raficantul de droguri ajuns nvinuit sau inculpat simuleaza stapnirea de sine, calm si nedumerire fata de pozitia n care se afla, sau simuleaza suferinta sau atitudinea de protest. 1eatrul jucat de nvinuit sau inculpat nu are dect darul de a impresiona ori de a intimida pe cel care conduce ascultarea, mai ales cnd protestele sunt asociate cu amenintari si aluzii la protectori bine situati n ierarhia sociala. :u trebuie scapate din vedere reactiile involuntare ale nvinuitului sau inculpatului, care nu pot fi nici provocate si nici mascate : paloarea sau nrosirea

fetei, spasmul glotic, tremurul vocii, framntatul minilor. $nterpretarea acestor reactii involuntare trebuie facuta n mod corect, prin raportarea lor la problematica critica a cauzei n care nvinuitul sau inculpatul este acuzat. +in declaratiile nvinuitului trebuie sa rezulte urmatoarele : de unde venea si unde se deplasa n momentul depistarii" provenienta stupefiantelor, numele si prenumele persoanei de la care le!a procurat, locul si mprejurarile n care a avut loc tranzactia si pretul de cumparare" persoanele carora urma sa le predea produsele stupefiante. +in declaratiile nvinuitului provenind din rndurile cetatenilor straini trebuie sa rezulte urmatoarele : legaturile infractionale, modul cum este organizat si functioneaza traficul ilicit" sursa de provenienta a drogurilor si destinatia lor" locurile unde sunt depozitate stupefiantele" modul n care au reusit sa treaca prin punctele vamale" alte transporturi de droguri efectuate anterior. Ascultarea nvinuitului trebuie sa lamureasca activitatile concrete desfasurate de acesta pentru pregatirea, derularea si finalizarea activitatii infractionale.

5. Fa#tuito"ii2 calitatea 'i co!t"i-utia ace'to"a la co ite"ea i!&"actiu!ii

Autorul ! subiect activ nemijlocit ! infractiunii de trafic de stupefiante este diferit, n raport cu modalitatile normative de comitere a actiunilor ce formeaza elementul material al acesteia. Astfel, n cazul modalitatilor de savrsire constnd n producerea, detinerea, circulatia produselor sau substantelor stupefiante ori to ice, precum si n cazul cultivarii plantelor ce contin asemenea substante, autor poate fi orice persoana, legea neconditionnd e istenta infractiunii de o anumita calitate. n situatia n care fapta a constat n e perimentarea produselor ori a substantelor to ice sau stupefiante precum si n prescrierea de catre medici a unor substante stupefiante, autor nu poate fi dect o persoana calificata, deoarece e perimentarea se efectueaza, de regula, n conditii de laborator, presupunnd operatii de combinare, dozare si ncercare a unor astfel de substante, iar prescrierea de produse sau substante stupefiante nu poate fi facuta dect de un medic.

$nfractiunea de trafic de stupefiante este susceptibila de a fi savrsita n participatie, fie sub forma coautoratului, fie sub forma complicitatii sau a instigarii. Practica judiciara demonstreaza ca traficul de droguri se savrseste ! n cele mai multe dintre cazuri ! n participatie, la conceperea, derularea si finalizarea activitatii ilicite aducndu!si contributia o mare diversitate de persoane, ncepnd cu cei care finanteaza astfel de activitati criminale si apoi urmnd traseul : cultivatorii de plante, transportatorii plantelor ce contin stupefiante la locurile de prelucrare, transformatorii plantelor n droguri, carausii stupefiantelor de la laboratoarele clandestine spre beneficiari, plasatorii la consumatori. n fiecare etapa a acestui traseu al mortii infractorii sunt organizati n adevarate filiere de sine!statatoare. 9odul de organizare a traficului ilicit si contributia fiecarui participant ! inclusiv locul ocupat n lantul infractional ! sunt de natura sa demonstreze caracterul organizat al faptelor si sa asigure o ncadrare juridica adecvata. n literatura de specialitate, legat de participatia penala, s!au e primat diverse opinii n cazul infractiunii de trafic de stupefiante. Pornind de la regula generala potrivit careia autor este acela care comite nemijlocit fapta prevazuta de legea penala, n cazul traficului de stupefiante are calitatea de autor si acela care a efectuat chiar o singura operatie n cadrul activitatii de e ecutare. Prin urmare, autori ai infractiunii sunt att cei care detin drogurile, ct si cei care le transporta n vederea distribuirii, simplul transport fizic fiind asimilat 2operatiunilor privind circulatia produselor ori substantelor stupefiante sau to ice2, o astfel de actiune implicnd, totodata, si detinerea acestora. n activitatea organelor judiciare pot aparea situatii cnd cel care detine produsele ori substantele stupefiante sau to ice ! fie pentru plasarea lor pe piata ilicita, fie pentru consumul propriu ! este, n acelasi timp si cel care le!a produs. n aceste situatii, prin analogia cu alte infractiuni, consideram ca detinerea drogurilor n vederea introducerii lor n consum nu este altceva dect un caz special de tainuire sau favorizare si deci, autorul 2producerii2 nu poate fi tainuitor sau favorizator la propria!i fapta. Practica judiciara a statuat ca n ceea ce priveste intentia cu care trebuie sa actioneze coautorii nu este necesar ca fiecare coautor sa aiba intentia de autor unic al infractiunii. 5innd cont de faptul ca actiunile prin care se ncalca regimul instituit pentru produsele sau substantele stupefiante ori to ice, pentru a avea caracter penal trebuie savrsite cu intentie, rezulta ca este suficienta vointa unui singur coautor de a actiona de asa maniera nct activitatea sa infractionala sa se completeze cu a altei persoane si stiinta ca prin activitatea comuna se realizeaza nemijlocit latura obiectiva a infractiunii. +aca faptuitorul savrseste ! cu privire la aceeasi fapta ! att acte de instigare, ct si de coautorat, el va raspunde numai n calitate de coautor. n schimb, n situatia n care faptuitorul savarseste concomitent att acte de instigare, ct si de complicitate la aceeasi infractiune, el va raspunde numai pentru instigare. 1ot n legatura cu participatia penala si contributia fiecaruia la savrsirea infractiunii trebuie retinut faptul ca e ista complicitate indiferent de forma sub care se nfatiseaza nlesnirea faptei, neavnd nici o relevanta daca actul de ajutorare a fost ori nu indispensabil autorului. +e asemenea, comite o complicitate continuata la infractiune persoana care ajuta, n repetate rnduri, pe acelasi autor sa comita fapte de natura penala, daca a avut reprezentarea de ansamblu a activitatii pe care o desfasoara autorul pe care l sprijina.

CONCLU6II

%lagelul stupefiantelor reprezinta un grav pericol ce ameninta tot mai mult umanitatea, printr!o diversitate de forme specifice, pornind de la influenta nociva pe care o are asupra tinerei generatii si alterarea relatiilor interumane, continund cu distrugerea sanatatii, mbogatirea de nejustificat din punct de vedere moral sau licit!

economic a infractorilor, aparitia de organizatii criminale redutabile, care de multe ori concureaza cu puterea unor guverne, si culminnd cu provocarea unor adevarate razboaie locale, soldate cu piederi de vieti omenesti. Potrivit estimarilor facute de diferite organisme statale si internationale, peste *-- de milioane de oameni din ntreaga lume au devenit victime ale abuzului de stupefiante. )onsecintele directe ale consumului unor astfel de substante sunt afectiunile psihice, degradarea umana, asociate cu savrsirea unor infractiuni grave precum omorurile, tlhariile sau violurile. +aca sintetizam efectele consumului de droguri asupra societatii, situatia se prezinta astfel : scaderea randamentului de munca al celor ce consuma droguri" deturnarea circuitul unei importante parti a fondurilor monetare din

economic normal" folosirea unor imense sume de bani la finantarea activitatilor subversive si la ntretinerea economiei

subterane" costurile ridicate ale tratamentelor medicale de dezinto icare si partiala neeficacitate a ncercarii de eliminare a dependentei psihice,n special" raspndirea alarmanta a bolilor transmisibile grave, de e emplu 0$+A, si cresterea numarului de internari ale persoanelor care folosesc droguri" cheltuielile mari necesitate de ntretinerea si dotarea fortelor abilitate sa controleze si sa lupte mpotriva flagelului mortii albe" ;uristii, sociologii si oamenii de stiinta din lumea medicala au ncercat sa gaseasca, n diferite modalitati, solutiile problemei referitoare la felul n care trebuie abordat, interpretat, combatut si, n final, eradicat fenomenul traficului si al consumului ilicit de stupefiante, dar metodele de rezolvare aplicate pna acum se dovedesc uneori ineficiente, deoarece, n multe cazuri, traficul ilicit de droguri se realizeaza n forma mbinarii cu acte de terorism, trafic de arme, si, la unele organizatii teroriste, cu false aspiratii de ordin 2politic2! reprezentnd simple masinatiuni, disimulari ale unor interese veroase si manifestari de subtilitate care nu ascund, de fapt, dect ncercarile, lipsite de orice scrupule, de a deturna justificarile si opinia generala referitoare la natura actiunilor gruparilor de traficanti, guvernate de scopul fundamental al realizarii cstigurilor fabuloase.

9ulte guverne 6de curnd si cel al #omniei), ngrijorate de efectele traficului ilicit de stupefiante, au elaborat legislatii severe, menite sa reduca proliferarea dezastrului cauzat de droguri. +in pacate, aceasta conduce doar la o relativa stabilizare, pe o perioada de timp limitata, a situatiei de fapt, neputnd realiza eradicarea de fond a criminalitatii si, n special, a traficului ilicit de droguri. 9ass!media din #omnia este preocupata din ce n ce mai mult, dupa cum o dovedesc diversele publicatii si filme, de a formula e plicatii deosebit de comple e ale consumului si traficului ilicit de stupefiante, nereusind ! nsa ! a furniza o reala clarificare, destinata majoritatii populatiei, a dispozitiilor 3egii nr.*/4<,---, act normativ deosebit de important n rezolvarea problemelor legate de narcotice cu care se confrunta tara noastra. 0pre e emplu, drogurile au fost clasificate n , categorii : de risc 6cannabisul, hasisul, marihuana) si de mare risc 6opiul, heroina, morfina). 1otodata, s!a nfiintat institutia investigatorilor acoperiti care, avnd o mare libertate de miscare, vor contribui n mod esential la punerea n aplicare a masurilor legale impuse de politica nationala antidrog. )omunitatea internationala este constienta de permanenta amenintare constituita de consumul si circulatia clandestina ale substantelor stupefiante si psihotrope la adresa sigurantei cetatenilor planetei, fapt care a determinat luarea hotarrrii de a!si intensifica eforturile pentru diminuarea si nlaturarea acestui fenomen. Puterea economica ! redusa, prin raportare la nivelul altor tari de pe mapamond ! a #omniei si disponibilitatile financiare limitate de care dispun organismele sale institutionale implicate n lupta de reprimare a activitatilor infractionale desfasurate n domeniul traficului si consumului ilicit de stupefiante fac necesara nscrierea tarii noastre n rndul statelor ce fac parte din organizatiile internationale care asigura o asistenta utila membrilor lor.

Bibliografie selectiva
! )onstitutia #omniei" ! )odul de procedura penala al #omniei" ! )odul penal al #omniei" ! 3egea nr. */4<,(.-=.,--- privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri" ! >.?. nr. *4.'<,-.*,.,--- pentru aprobarea #egulamentului de aplicare a dispozitiilor 3egii nr. */4<,--- privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri" ! 3egea nr. ',<*'', privind organizarea judecatoreasca" ! 3egea nr. .(<*'', privind frontiera de stat a #omniei" ! 3egea nr. ,(<*''/ privind organizarea si functionarea Politiei #omne"

! )onventia :atiunilor 8nite mpotriva traficului de stupefiante si de substante psihotrope, @iena, ,-.*,.*'AA" ! )onventia 8nica privind substantele stupefiante din *'(*, amendata prin protocolul din *'=," ! )onventia :atiunilor 8nite privind substantele psihotrope din *'=*" ! Aionitoaie, )." 0andu, $.7. s.a. ! 21ratat de tactica criminalistica2 !, 7d. 2)arpaBi2, )raiova, *''," ! Aionitoaie, )." Cerchesan, @. s.a. ! 21ratat de metodica criminalistica2 !, vol.$, 7d. 2)arpati2, )raiova, *''/" ! Amza, 1udor ! 2)riminologie teoretica2 !, 7d. 3umina 3e , Cucuresti, ,---" ! Antoniu, ?." Culai, ). ! 2Practica judiciara penala2 !, vol.$$$, 7d. Academiei #omne, Cucuresti, *''," ! Apostolescu, 9. ! 2)apcana mirajului2 ! 7d. 2Albatros2, Cucuresti, *'(/" ! Canciu, +." &arda, 9. ! 2$nto icatiile acute2 !, 7d. 9edicala, Cucuresti, *'(/" ! Casarab, 9. ! 2)rimininalistica2 !, 8niversitatea Cabes!ColDai, )luj!:apoca, *'(A" ! Casarab, 9. ! 2+rept penal. Partea generala2 !, 8niversitatea Cabes!ColDai, )luj!:apoca, *'AA" ! Carbulescu, 9." Prodan, 7." ?rigorescu, $. ! 2Prevenirea, descoperirea si cercetarea infractiunilor la regimul stupefiantelor2 !, 9inisterul de $nterne, Cucuresti, *'=/" ! Celis, @. s.a. ! 29edicina legala2 !, 7d. 21eora2, Cucuresti, *''," ! Celis, @. s.a. ! 21ratat de medicina legala2 !, vol $!$$, 7d. 9edicala, Cucuresti, *''." ! Cerchesan, @." Pletea, )!tin ! 2+rogurile si traficantii de droguri2 !, 7d. Paralela /., Pitesti, *''=" ! Cerchesan, @." +umitrascu, $.:. ! 2Probele si mijloacele de proba 6mic ndrumar de cercetare penala)2 !, 7d. 9.$., Cucuresti, *''/" ! Coroi, A." :orel, :." #adu!0ultanescu, @. ! 2$nfractiuni prevazute de 3egea nr.*/4<,--- privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri2 !, 7d. #osetti, Cucuresti, ,--*" ! Cratescu, ?h. @. ! 2@rajitoria de!a lungul timpului2 !, 7d. Politica, Cucuresti, *'A." ! 2Culletin des stupEfiants2 ! volume FFF@$$$ nr. * si ,, *''(, :ations 8nies, :eG HorI" ! 2Culletin des stupEfiants2 ! volume F$$$, nr. *<*''-, :ations 8nies, @iena"

! )hutterbucI, #ichard ! 21errorism, drugs and crime in 7urope after *'',2, 3ondra, 7d. #ootledge, *''4" ! )iopraga, A. ! 2)riminalistica. 1ratat de tactica2 !, 7d. 2?ama2, $asi, *''(" ! )otrau, 9." Popa, 3. s.a. ! 21o icologie2, 7d. +idactica si Pedagogica, Cucuresti, *''*" ! 2)ommentaires sur la )onvEntion uniJue sur les stupEfiants de *'(*2 !, :ation 8nies, :eG!HorI, *'=." ! +ictionnaire multilingue des stupEfiants et des substances psDchotropes placEs suos contrKle international, :ations 8nies, :eG!HorI, *'A4" ! +obrinoiu, @asile" :istoreanu, ?h." Pascu, $., s.a. ! 2+rept penal. Parte generala2 !, 7d. +idactica si Pedagogica, #.A. ! Cucuresti, *''," ! +obrinoiu, @asile" )onea, :. ! 2+rept penal. Partea speciala2 !, vol. $$, 7d. 3umina 3e , Cucuresti ,---" ! +ragan, ;enica ! 2Aproape totul despre . droguri2 !, 7d. 9ilitara, Cucuresti, *''/" ! +ragan, ;enica ! 2+rogurile n viata romnilor2, vol. $, editura 29agicart +esign2, Cucuresti, *''(" ! +ragan, ;enica" Popescu ). ! 2+ictionar enciclopedic de droguri2 !, 7d. 9.$., Cucuresti, *''*" !+ragan, ;enica ! 2)ercetarea cetatenilor implicati n traficul ilicit de droguri2 !, Culetinul 9ilitia, $?9, nr.,, *'A/" !+ragan, ;enica ! 23ivrarea supravegheata a drogului2 !, Culetinul informativ al Politiei antidrog ! 9.$. ! )ompania 1ipocart nr. *<*''*, pag. ,'!4/" !+ragan, ;enica ! 27dificarea unui sistem al controlului international al drogurilor2, $?P, Culetinul informativ al Politiei antidrog, Cucuresti, *'',, pag. 4-!4'" !+ragan, ;enica ! 2Africa si traficantii sai2, Culetinul Politiei antidrog, $?P nr.,<*'',, pag. **!//" ! +ragan, ;enica" 9ircea, A. ! 29anualul politistului antidrog2, 7d. 9.$., *''4" !+ragan, ;enica ! 20ubstantele chimice esentiale si precursorii2 !, 7d. 9.$., *''." ! +ragan, ;enica ! 23aboratoare clandestine2 !, 7d. 9.$., *''A" ! +ragan, ;enica ! 2+ictionar de droguri2 !, 7d. :ational, Cucuresti, ,---" ! 2+rugnet 7urope2, nr.4*,4,<,--* ! Publications &7+1<79)++A"

! 2+roit de la drogue2 ! )aballero, %rancis. 7d. +alloz, Paris, *'A'" ! +umitrescu, #. ! 29afia, filiera tacerii2 !, 7d. Politica, Cucuresti, *'A(" ! 27) 3egislation on Precursors )ontrol2 ! 1he 7uropean )ommission, februarie ,--*" ! 7liade, 9ircea ! 2)osmologie si alchimie babiloniana2 !, 7d. 9oldova, $asi, *''*" ! 7liade, 9ircea ! 2+e la Lalmo is la ?engis!>an2 ! 7d. >umanitas, Cucuresti, *''." ! 23a )onvEntion des :ations 8nies contre le traffic illicite dest stupEfiants et substances psDchotropes2, @ienne, *''/" ! 9elescanu, %elicia ! 2#epere de geopolitica aplicata2 !, 7d. AB',, $asi, ,--*" ! :eagu, $on ! 2+rept procesual penal. 1ratat2 !, 7d. ?lobal 3e , Cucuresti, ,--," ! &.$.).0. 3iste jaune, 4=, 7d. @ienne, martie *''." ! &.$.).0. 3iste verte, 4=, 7d. @ienne, decembrie *''/" ! &.$.).0. #apport de lB&rgane international de contrKle des stupEfiants pour ,--*, :eG HorI, februarie ,--," ! &.$.P.). ! $nterpol, (/!Mme 0ession de lBAssemblEe gEnerale ! A:?<(/<*( Ceijing, /!*- oct. *''. : #apport prEsentE pour le 0Ecretariat gEneral 21raffic illicite international de drogues en *''/2, 3Don, *''." ! 2#apport de lB&7+1 pour ,--*2 ! Publications &7+1<79)++A, ,--," ! 7milian, 0tancu ! 2)riminalistica2 !, vol.$$, 7d. Actami, Cucuresti, *'''" ! 7milian, 0tancu ! 21ratat de criminalistica2 !, 7d. Actami, Cucuresti, ,--*" ! 0uceava, $. ! 2%lagelul stupefiantelor2 !, 0erviciul editorial al 9inisterului de $nterne, Cucuresti, *'A(" ! 0uceava, $." &laru, P. ! 29iraj si realitate2 !, 7ditura 9ilitara, Cucuresti, *'A." ! stefanescu, Paul ! 2n slujba vietii si a adevarului2 !, 7d. 9edicala, Cucuresti, *'A." ! 21endances mondiales des drogues illicites ! ,--*2 ! &ffice des :ations 8nies pour le contrNle des drogues et la prEvention du crime, ,--," ! 1horGald, ;. ! 28n secol de lupta cu delincventa2 !, 7d. 2;unimea2, $asi, *'A*"

! 1oma, Atanasie ! 2n numele legii2 !, 7d. Politica, Cucuresti, *'=-" ! 5urlea, 0. ! 2Comba drogurilor2 !7d. >umanitas, Cucuresti, *''*" ! 5urlea, 0. ! 2& lume bolnava2 !, 7d. Politica, Cucuresti, *'A=" ! @olonciu, :. ! 21ratat de procedura penala2vol.$$, 7d. 2Paideia2, Cucuresti, *''/.