Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Cluj Napoca Facultatea de Agricultur

EROZIUNEA EOLIAN I TASAREA SOLULUI

Masteranzi: Mureaan Roxana Opri Florentina Anul II PSNA

2 !" !# Eroziunea eolian$

Eroziunea eolian afecteaz n !od nor!al !ai ales solurile nisipoase" tur#oase" prfoase" n special dac nu sunt acoperite cu vegetaie$ %e regul n siste!ele te&nologice convenionale solurile ara#ile dup se!nat p'n la rsrie i realizarea unui covor vegetal nc&eiat ne fiind acoperite cu vegetaie nu sunt protejate" fiind e(puse la aciunea direct a diferiilor factori de risc$ )unt necesare !asuri de control i protecie atunci c'nd solurile sunt cultivate i sunt predispuse la eroziune$ Vor fi evitate nunele culturi agricole" n special pritoarele" pe terenurile cele !ai vulnera#ile$ *rocesul erozional eolian poate fi redus prin !icsorarea vitezei v'ntului la suprafata solului" !rind sta#ilitatea suprafetei solului i i!o#iliz'nd +fi('nd, particulele de sol n agregate structurale sta#ile$ Msurile actuale pentru controlul acestui proces negativ sunt descrise n cele ce ur!eaz$ *entru protecia solului !potriva eroziunii eoliene" c't i pentru protecia culturilor agricole sunt necesare predele de protectie" po!i cultivai n r'nduri sau garduri vii$ *erdele de protec ie conduc la reducerea vitezei v'ntului cu p'n la -./0. 1" cu c't distna dintre perdeaua de protecie i terenul protejat este !ai !are cu atat cunt !ai eficiente$ 2ns se reco!and s nu fie !ai !are de 3. de ori nli!ea perdelei de protecie$ Eficiena perdelei de protecie depinde" de ase!enea" de direcia curenilor de aer" a v'ntului do!inant$ *entru a putea decice unde se vor a!plasa aceste coordonate sau perdele de protectie tre#uie s ti! anu!ite infor!aii utile precu! frecvena" direcia vanturilor ce contri#uie la declaarea i intensificarea acestui proces negativ$ Aceste infor!aii se pot o#ine de la seviciile !eteorologice locale$ *erdelele de protecie au un rol pozitiv i!portant n dezvoltarea i !eninerea unui !ediu sntos pentru ani!alele sl#atice i astfel de ncurajare a #iodiversitii +figura 4$,$

Fi%ura !# Per&ea &e prote'tie *ot fi folosite ca plante protectoare n special pentru perioada de iarn plantele te&nice" cu! este !utarul" i culturile cerealiere de toa!n" cu! sunt5 gr'ul" secara i orzul$ Cultivarea !aterialului sditor intercalat cu plante de pri!var conntri#uie" at't la protecia culturilor de pri!var c't i la protecia solului + figura 3$,$

Fi%ura 2# Inter'alarea (aterialului s$&itor 'u plante &e pri($)ar$ Unlele culturi de toa!n" nu!ite i de protecie" pot fi ncorporate pri!vara n sol nainte de se!natul culturii de pri!var printr/o lucrare superficial sau uneori tratate c&i!ic$ Acest siste! este #enefic n special pentru solurile nisipoase irigate sau acele soluri cu te(tur prfoas" srace n !aterie organic i care au un grad ridicat de vulnera#ilitate fa de procesel de destructurare" adic reducerea i6sau pierdere a sta#ilitii agregaatelor structurale la actiunea agresiv a apei !ai ales c'nd sunt intens lucrate pentru pregtirea patului ger!inativ$ *rocesele erozionale eoliene" cu! sunt 7furtunile de praf8 au consecine negatice direscte nu doar asupra solului" ci i altor co!onente ale !ediului a!#iental" afect'nd apelee de suprafa prin depunerera particulelor de praf" vegetaiei" i nu n ulti!ul r'nd asupra vieii oa!enilor i altor vieuitoare$ Uneori solurile tur#oase sunt afectate de eroziunea eolian au ca posi#il !asura de protecie" pentru cullturile legu!iniase cultivate pri!vara ti!puriu" se!natul !ecanizat n #enzi al paioaselor$ 9 posi#il !sur i de lung durat pentru protecia solului !potriva eroziunii eoliene este a!endarea cu !aterial argilos ca !asur a!eriolativ pentru creterea coninutul de argil a solurilor tur#oase" dar este destul de costisitoare si greoaie$

Aceast !asur este econo!ic i practic doar n cazul n care !aterialul necesar pentru a!endare este c't !ai aproape de zona soluriilor ce ur!eaz s fie a!endate$ *entru sta#ilizarea supreafeei unor astfel de soluri sunt necesare de la -.. la 4... t6&a de !aterial argilos$ *entru ca aceast !asur sa fie eficient continutul de argil a solurilor nisipoase tre#uie s ajunga la :/4. 1$ 2nainte de a fi pregtit pentru se!nat !aterialul argilor tre#uie lasat la suprafa o perioad relativ ndelungat pentru a fi e(pus aciunii factorilor i proceselor naturale" n special" aciunii proceselor naturale de ng&e/dezg&e" u!ezire/uscare$ 2n caz contrar" dac i!ediat dup aplicarea lor solul este prelucrat atunci efectele #enefice sunt reduse" !aii ales dac estee arat ad'nc$ 9 alt !sura destul de eficient este aplicarea !ulciului vegetal n cantitate de 0/40 t6&a i!ediat dup se!nat la suprafaa patului ger!inativ$ Ca !ateriale corespunztoarer ce pot fi utilizate ca !ulci sunt gunoiul de grajd" resursele vegetale de la fa#ricile de za&r i n!olurile de canalizare co!postate sau parial co!postate$ )e !ai pot folosi i produsele reziduale co!postate care provin de la fa#ricile de celuloza i &'rtie$ Este necesar s se respecte prevederile legislatiei naionale i internaionale n vigoare i restrictiile privind protecia apelor su#terane n cazul n care se folosesc !!oluri de canalizare" dar i alte reziduuri$ Efectul #enefic este redus foarte !ult sau c&iar pierdut atunci c'nd !ulciul de la suprafa este deranjat prin aplicarea ulterioar a diferitelor lucrri agricole$ *entru a deter!!ina un efect pozitiv te!porar de protecie pentru culturile valoroase se pulverizeaz pe suprafaa solurilor nisipoase" dup se!nat" sta#ilizatori sintetici cu! sunt e!ulsiile co!erciale VAMA" *A" etc$ 9 !etod eficient pentru controlul eroziunii solurilor nisipoase este alegerea c't !ai atent a practicilor agricole$ $ *rin utilizarea siste!elor de lucrare convenional" adic de af'nare a solului prin aratura cu ntoarcerea #razdei rezult un control eficient asupra eroziunii de suprafa" ce se poate o#ine nu!ai dac n stratul superficial este suficient de !ulta argil i praf$ 9dat cu se!anatul este reco!andat i tvlugirea" pe direcia cur#elor de nivel" ntr/o singur trecere" dar p'n la rsrire s nu se !ai aplice nici o alt lucrare$ )olul tre#uie sa corespund din punct de vedere al strii de uu!iditate pentru a avea o suprafa destul de sta#il la tvlugiere$ Contri#uie la potecia solului !potriva eroziunii eoliene" pstrarea !iritii p'n la se!anatul culturii ur!toare ca i practicarea siste!ului conservativ" fr lucrare sau se!nat direct" n special n cazul culturilot de pri!var$ Aceast te&nic a fost ela#orat n )UA nc din anii ;<." n special pentru conservarea apei din solurile situate n pant" apoi a fost e(tinsa i la !#unatatirea i

conservarea strii de calitate a solului$ =ezultatele o#tinute i n ara noastr au confir!at efectele #enefice ale unei astfel de te&nologii" care se poate aplica n condiii specifice$ 2n cazul terenurilor n pant" este necesar s se ur!reasc cu atenie dac solul devine prea co!pact la suprafa" duc'nd la creterea scurgerilor i intensificarea eroziunii &idrice$ Acolo unde este cazul" co!pactarea de suprafa va fi a!eliorat prin efectuarea lucrrilor de af'nare pentru asigurarea creterii nor!ale a covorului vegeta$

2# Tasarea solului
=edarea nsusirilor nor!ale ale solului tasat5 / presupune dislocarea structurilor co!pactate si crearea de spatii largi ntre agregatele de sol" care sa per!ita circulatia apei" sc&i!#ul de gaze si dezvoltarea siste!ului radicular al plantelor" fiind reconstituita porozitatea solului$ / se o#tine prin af'nare" folosind utilaje si !etode diferite" n functie de ad'nci!ea co!pactarii$ Atunci c'nd se sta#ileste structura de culturi" tre#uie luata n considerare a#ilitatea sau preta#ilitatea terenului la cultivare si de a aplica toate operatiile de c'!p necesare n functie de specificul local fara a provoca co!pactare$ Eroziunea este un proces vizi#il" de suprafata" n ti!p ce co!pactarea nu este un proces vizi#il" av'nd loc undeva n ad'nci!ea profilului de sol" si de aceea" n ti!p poate deveni !ult !ai grav$ >re#uie acordata o atentie deose#ita5 / solurilor argiloase si prafoase +lucrarile pentru culturile de toa!na n co!paratie cu cele din pri!avara au efecte !ai reduse n provocarea co!pactarii,? / operatiilor de recoltare +care pot provoca degradarea solului" n special pentru culturile de radacinoase si legu!e,$

*o(pa'tarea5
/ este un factor restrictiv deose#it de i!portant al cresterii si dezvoltarii siste!ului radicular? / reduce infiltratia apei n sol si creste riscul e(cesului de u!iditate la suprafata" dar si pe profilul de sol? / poate creste procesele de scurgere" aparand riscul inundatiilor? / creste aparitia proceselor erozionale si transferul potentialilor poluanti +inclusiv nutrienti si pesticide, la suprafata apelor pota#ile$

/ restrictioneaza patrunderea aerului n sol" fiind astfel afectate activitatea #iologica si cresterea radacinilor? / reduce fertilitatea solului" dar n special accesi#ilitatea nutrientilor catre plante$ Folosirea !asinilor agricole sau a oricaror !asini pe terenuri prea u!ede conduce la co!pactarea severa a solului si la reducerea se!nificativa a siste!ului radicular$ %e ase!enea" pasunatul" !ai ales pe terenurile u!ede" poate conduce la degradarea structurii solului deter!in'nd pro#le!e si!ilare$ *entru orice fel de lucrare" este a#solut necesar sa se cunoasca starea de u!iditate$ Ec&ipa!entele de !are putere ca si lucrarile nu!eroase efectuate la suprafata pentru pregatirea patului ger!inativ 7fin8 provoaca for!area unui strat superficial" fin si co!pact" cunoscut su# nu!ele de crusta. )e for!eaza !ai ales pe solurile prafoase" cu un continut redus de !aterie organica$ Acesta reduce" c&iar stopeaza ger!inatia se!intelor si rasarirea plantelor" si sti!uleaza procesele de scurgere si eroziune$ *resiunea redusa din pneuri" rotile du#le" ori ve&iculele tractate pot fi e(tre! de utile n prevenirea proceselor degradarii fizice a solului$ Un alt factor deose#it de i!portant este sarcina pe osie" n !od deose#it pentru solurile lutoase" prafoase si argiloase$ Atunci c'nd conditiile sunt i!proprii" !asinile agricole de !are putere pot provoca co!pactare de ad'nci!e" +su# 30/-. c! c&iar p'na la @./<. c!, fiind foarte dificil de a!eliorat si de ase!enea" foarte costisitor$ 2n zone cu soluri lutoase ori prafoase n stratul arat si argiloase n ad'nci!e" talpa plugului si plasticitatea adesea sunt prezente" !ai ales n conditii de u!iditate$ Atunci c'nd aceste pro#le!e sunt identificate corect" de o#icei pot fi corectate" pentru o perioada de ti!p" prin lucrari de subsolaj +figura -$,.

Fi%ura "# Su+sola,ul a(elioreaz$ straturile &e sol 'o(pa'te

Atentie deose#ita tre#uie acordata co!pactarii secundare provacata de efectuarea lucrarilor solului" an de an" la aceeasi ad'nci!e" sau de catre trecerile repetate efectuate pe aceleasi ur!e" ori de cele efectuate n ti!pul operatiilor de recoltare$ 2n tara noastra nsa" atentia tre#uie acordata co!pactarii pri!are" care afecteaza" n special" solurile argiloiluviale" n ad'nci!e si care" n acelasi ti!p au pro#le!e e(tre! de dificile de drenaj$ 2n aceste conditii fiind necesare lucrari de drenaj si apoi de af'nare ad'nca prin scarificare$ 2nainte de a fi cultivate" solurile predispuse la co!pactare tre#uie evaluate pentru a se sta#ili !asurile corective necesare$ %e ase!enea" daca se constata ca" starea structurala a solurilor intens cultivate este sever degradata" si aceasta este corelata si cu un continut redus de !aterie organica" este necesara o perioada de c'tiva ani" sa se cultive plante perene" gra!inee si legu!inoase" n diferite a!estecuri$ Uneori" este posi#il ca degradarea solului" sa ai#a loc c&iar n cursul procesului de a!eliorare" daca n ti!pul efectuarii diferitelor lucrari de af'nare ad'nca nu s/a luat n considerare starea de lucra#ilitate$ Aceasta este deter!inata de continutul !o!entan de apa si capacitatea de retinere si cedare pentru apa$ Un astfel de strat puternic co!pactat" de o#icei situat si la o ad'nci!e de peste @./ 0. c!" practic este foarte greu de a!eliorat daca nu c&iar i!posi#il$