Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiectarea Si Calculul Elementelor de Constructii Din Lemn
Proiectarea Si Calculul Elementelor de Constructii Din Lemn
"n cazul constructiilor de lemn nu se tine cont in calcul de eforturile suplimentare ce iau nastere din cauza variatiei de temperatura, respectiv in urma uscarii si umflarii lemnului. %e neglijeaza deasemenea in calcul efectul favorabil al fortelor de frecare, luandu-se in considerare insa efectul defavorabil al frecarii care poate duce la aparitia unor eforturi suplimentare. %tabilirea corecta a dimensiunilor elementelor constructiilor de lemn supuse la diferite solicitari implica cunoasterea proprietatilor mecanice, respectiv a rezistentelor materialului lemnos din care sunt realizate. FACTORI CARE INFLUENTEAZA PROPRIETATILE MECANICE ALE LEMNULUI# - CARACTERUL SI NATURA SOLICITARII; - "ITEZA DE INCARCARE SI DURATA SOLICITARII; - STRUCTURA$ DEFECTELE$ STAREA DE UMIDITATE; #roprietatile mecanice ale lemnului se determina in laborator prin incercari facute pe masini de incercat, in anumite conditii prevazute de norme, pe epruvete mici, cu dimensiuni standardizate si executate dintr-un lemn fara defecte. &ezistentele astfel determinate nu pot fi considerate ca valori reale ale eforturilor in diferite elemente de constructie deoarece acestea contin diferite defecte care reduc considerabil proprietatile mecanice ale lemnului. imensiunile mari ale sortimentului lemnos folosit in mod curent in practica constructiilor din lemn, in comparatie cu dimensiunile epruvetelor standardizate, fac ca neomogenitatea materialului lemnos sa se manifeste mai puternic, fapt care conduce deasemenea la micsorarea rezistentelor. "n aceste conditii valorile obtinute in cadrul incercarilor mecanice efectuate in conditii de laborator pe epruvete standardizate trebuie corectate cu factori semnificativi.
COMPORTAREA LEMNULUI LA DIFERITE SOLICITARI# % INTINDERE# (&'(')*)' +, -./(*)*0; % +,(/' +'('+1*(.21.+' '(* +'('+1*( +,(/.).3.,; #entru lemnul de rasinoase, incercarile mecanice efectuate in conditii de laborator au aratat ca valoarea medie a rezistentei la rupere la intindere in lungul fibrelor se situeaza in jurul a '((( da)*cm+, iar valoarea modulului de elasticitate variaza intre ''((((da)*cm+ si ',(((( da)*cm+. Curba caracteristica de comportare a lemnului la intindere are pe toata lungimea ei un caracter curbiliniu, fapt care demonstreaza lipsa limitei de proportionalitate -intre eforturi unitare si deformatii specifice..
Curba caracteristica a lemnului
Intindere in lungul fibrelor 1400
1200
1000
e f o rt u l u n it a r (d a N / c m ^ 2 )
800
600
400
200
10
12
14
/aloarea rezistentei de rupere la intindere centrica paralela cu fibrele este semnificativ micsorata la barele cu dimensiuni mai mari, fata de valoarea obtinuta pe epruvete standardizate datorita, pe de-o parte unei manifestari mai puternice a neomogenitatii materialului, iar pe de alta parte, datorita defectelor de noduri si devierii fibrelor lemnului in regiunea acestora. 0xperientele de laborator au aratat ca in cazul in care suma diametrelor nodurilor dintr-o sectiune ajunge la 1 din dimensiunea laturii piesei intinse -calitatea "., rezistenta de rupere la intindere a acesteia scade pana la (.+2 din valoarea corespunzatoare obtinuta pe epruvete standardizate. &uperea epruvetelor solicitate la intindere se produce brusc, fara dezvoltare de deformatii plastice. &ezistenta de rupere normala pe directia fibrelor este de +(-+5 ori mai mica decat rezistenta de rupere la intindere in lungul fibrelor. ATENTIE# 4.5*32.63'(*' 2* (*').7*'7' 4.3 +634.1.' 4* (*7.21*31'; % COMPRESIUNE# (&'(')*)' +, -./(*)*0; % .3-),*31' 4*-'86('/.)' ' 4*-*+1*)6( 2. ' 2)'/.(.)6( *21* 5'. 5.+' 4*+'1 .3 +'7,) .31.34*(.. +65&6(1'(* &)'21.+' ' )*53,),. )' +65&(*2.,3*;
Curba caracteristica a lemnului
Curba caracteristica de comportare a lemnului la compresiune are o curbura mai pronuntata in comparatie cu cea la intindere.
e f o rt u l u n it a r (d a N / c m ^ 2 )
1200
1000
0xperimental s-a constatat ca rezistenta de rupere la compresiune in lungul fibrelor depinde de grosimea peretilor celulari ai lemnului tarziu. istrugerea lemnului solicitat la compresiune in lungul fibrelor incepe cu flambajul fibrelor mai rezistente si mai rigide ale lemnului tarziu, care deviaza lateral spre fibrele mai moi ale lemnului timpuriu, ajungandu-se la mai multe planuri inclinate ce se formeaza in urma ruperii locale fibrelor.
800 600 400 200 0 0 2 4 6 8 10 12 14 deformatia specifica (10^- )
ATENTIE# 4.5*32.63'(*' 2* (*').7*'7' .3 9*3*(') )' -)'5/':; % INCO"OIERE# % .&61*7* 2.5&).-.+'16'(*# )*9*' !66;* < .&61*7' B*(36,)).; % 2+=*5' 21'1.+' &*31(, .3+686.*(* -'(' -6(1' 1'.*16'(*; % 4.21(./,1.' *-6(1,(.)6( ,3.1'(* &* .3')1.5*' 2*+1.,3.. 1('328*(2')*; &ezistenta de rupere la incovoiere se situeaza intre rezistentele la compresiune si intindere, avand pentru lemnul de rasinoase o valoare medie de 3 25( da)*cm+. "nfluenta defectelor in cazul solicitarii la incovoiere este considerabila, mai ales daca acestea sunt situate in zona intinsa a barei. 0xperientele de laborator au aratat ca aceasta influenta este
mai mare la barele din lemn ecarisate si mai mica la barele din lemn rotund. "n cazul in care suma dimensiunilor nodurilor reprezinta '*4 din latura sectiunii elementului din zona intinsa, rezistenta de rupere la incovoiere reprezinta doar (.,(-(.5( pentru lemn ecarisat si (.5(-(.6( pentru lemn rotund, din valoarea rezistentei de rupere a epruvetelor standardizate. Calculul elementelor solicitate la incovoiere se bazeaza pe o serie de ipoteze simplificatoare, si anume legea lui 7oo8e si faptul ca lemnul are acelasi modul de elasticitate 0 la incovoiere ca si in cazul solicitarii la intindere si compresiune. 0xperimental, s-a observat ca pentru primele trepte de incarcare, raportul dintre valoarea absoluta a deformatiilor specifice din zona comprimata 9c si respectiv a celor din zona intinsa 9t, este foarte apropiat de ', aceasta insemnand ca pozitia axei neutre coincide cu centrul de greutate al sectiunii. "n vecinatatea ruperii insa, valoarea raportului dintre deformatia specifica de compresiune si cea de intindere se reduce pana la 3 (.25, axa neutra incepand sa se deplaseze spre zona intinsa. "n concluzie, in cazul solicitarii la incovoiere, ca urmare a deformatiilor care o insotesc, distributia eforturilor unitare normale pe inaltimea sectiunii transversale a barei poate fi considerata liniara doar in prima faza a incarcarii, cand acestea sunt mici. ;c' ;c+ ;c4
;t'
;t+
;t4
Comportarea lemnului la incovoiere in diverse stadii de lucru :data cu cresterea incarcarii, cresc si eforturile unitare normale, iar materialul din zona comprimata incepe sa treaca in domeniul elasto-plastic, diagrama eforturilor unitare normale devenind usor curbilinie in zona comprimata, dar ramanand liniara in zona intinsa. aca incarcarea creste si mai mult, eforturile unitare normale cresc in continuare, astfel ca materialul din zona comprimata trece in domeniul plastic, iar in zona intinsa incepe plastificarea -diagrama eforturilor unitare normale devenind si in aceasta zona curbilinie.. "n stadiul ultim, intreaga diagrama este curbilinie, cu exceptia unei mici zone in vecinatatea axei neutre care se pastreaza in domeniul elastic, iar eforturile unitare normale la extremitatile sectiunii ating valoarea de rupere. &uperea incepe cu fibrele extreme din zona comprimata, unde se formeaza cute -ondulatii. care explica aparitia deformatiilor plastice in aceasta zona, deformatii ce se extind treptat inspre interiorul sectiunii, determinand astfel deplasarea axei neutre spre zona intinsa si se termina prin ruperea fibrelor din zona intinsa.
% STRI"IRE# STRI"IRE# (+65&(*2.,3* &*(&*34.+,)'(' &* -./(*0; % &*31(, 2 > & 4*-6(5'1..)* 2,31 *)'21.+* 2. ', 8')6(. 5.+. (&*(*1.. +*),)*)6( 2* +65&6(1' /.3*0; % &*31(, 2 ? & 4*-6(5'1..)* 2,31 &*(5'3*31* 2. ', 8')6(. 5'(. (4.21(,9*(*' &*(*1.)6( +*),)*)6(0; % &*31(, 2 ?? & +(*2+ 4*-6(5'1..)* (.34*2'(*' &*(*1.)6( +*),)*)6(0; Curba caracteristica a lemnului la compresiune si strivire transversal pe fibre arata ca in prima parte de incarcare cand ;s este mai mica decat ;p -limita de proportionalitate., peretii celulelor se comporta in conditii bune, deformatiile sunt elastice si au valori mici. aca limita de proportionalitate este depasita, peretii celulelor se distrug, iar celulele se turtesc, provocand astfel deformatii mari, cu caracter permanent. upa turtirea completa a peretilor celulari se produce o indesare a acestora, determinand astfel reducerea cresterii deformatiilor, c<iar la o marire considerabila a solicitarii. /aloarea rezistentei la strivire ;s variaza in functie de ung<iul pe care il face forta de strivire cu directia fibrelor lemnului si creste cu micsorarea acestui ung<i.
;s
;p
ATENTIE# .3 763' (*'7*5*)6( 3, 2,31 &*(5.2* 26).+.1'(. +'(* 2' 4*&'2*'2+' & % FORFECARE# % (*7.21*31' )' -6(-*+'(* 1('328*(2')' 1; % (*7.21*31' )' -6(-*+'(* &'(')*)' &; % (*7.21*31' )' -6(-*+'(* )639.1,4.3')' &*(&*34.+,)'(' &*(&;
Nt at ( Rt ) An
Nt @ -6(1' 'A.')' 36(5'1' (4* +')+,)0; An @ '(.' 2*+1.,3.. 1('328*(2')*$ 2)'/.1*; at @ (*7.21*31' '45.2./.)' )' .31.34*(* .3 ),39,) -./(*)6(; Rt @ (*7.21*31' 4* +')+,) )' .31.34*(* .3 ),39,) -./(*)6(; COMPRESIUNE A IALA#
Nc ac ( Rc ) An
N @ +6*-.+.*31 4* -)'5/':; N cr + EI N cr = + @ -6(1' +(.1.+' 4* -)'5/':; lf E @ 564,) 4* *)'21.+.1'1* ') 5'1*(.'),),.; I @ 565*31 4* .3*(1.* ') 2*+1.,3.. (4.2&*(2.'$ *AB8')6(.0; l f @ ),39.5*' 4* -)'5/': ' /'(*. (.3 -,3+1.* 4* (*7*5'(.0; i=
I @ ('7' 4* 9.('1.*; A lf Z8*)1*1*' 2* +,'31.-.+' &(.3 = (+6*-.+.*31 4* 78*)1*1*0; i + P*31(, 25 2* 6/1.3* = ' (.6( ); '(( 4'(( P*31(, > 25 2* 6/1.3* = +
C6*-.+.*31 4* 78*)1*1* 5'A.5 '45.2 N(B+(1B D*3,5.(* *)*5*31 G(.37. +, 7'/(*)* 2. '(+* % 1')&.$ 4.'963')* 2. 5631'31. (*'7*5 % +*)*)')1* *)*5*31* S1')&. &(.3+.&'). S1')&. 2*+,34'(. C631('8'31,.(.
1B 2B DB
M ai ( Ri ) W net
M @ 565*31 .3+686.*16( 36(5'1 (4* +')+,)0; W net @ 564,) 4* (*7.21*31' 3*1; i @ (*7.21*31' '45.2./.)' )' .3+686.*(*; Ri @ (*7.21*31' 4* +')+,) )' .3+686.*(*;
ATENTIE# 4'+' 2*+1.,3*' +*' 5'. 2)'/.1' 3, +6.3+.4* +, 2*+1.,3*' .3 +'(* 565*31,) .3+686.*16( *21* 5'A.5$ 2* .5&,3* 8*(.-.+'(*' 4* (*7.21*31' 2. .3 2*+1.,3*' +, 2)'/.(. 5'A.5*E
QS b a ( Rf ) bI b
stanga Qasociat
(+')+,)0; Sb @ 565*31,) 21'1.+ /(,1 ') 2*+1.,3..; b @ )'1.5*' 2*+1.,3..; 2*+1.,3*; ATENTIE# 8*(.-.+'(*' *21* 3*+*2'(' &*31(, 9(.37. 2+,(1* ()/=>50E
%OBLICA
stanga Qasociat
Mx My + ai ( Ri ) Wx Wy f x+ + f y+ f adm
COMPRESIUNE E CENTRICA (DREAPTA SI OBLICA0 % FORTA A IALA DE COMPRESIUNE (&* &67.1.* 4*-6(5'1'0; % MOMENT INCO"OIETOR ( M x ! sau M x si M y ) I&61*7' I
M = Sx H
I x
I&61*7' II
I My = Sy H I x
I&61*7' III
M = Sx H
t y I My = Sy H
N ld
t r Sx = Sx + Sx r Sy = Sy r Sx = Sx
N ld
Sy = S + S
Nr t r Sx = Sx + Sx ' + S x+
r y
ld
t r r Sy = Sy + Sy ' + S y+
>
>
>
= "poteza """ )
calcul My
calcul x
calcul x
N Mx My ai ( Ri ) A Wx Wy SARPANTE
TIPURI CONSTRUCTI"E SI ELEMENTE COMPONENTE SARPANTE DIN CAPRIORI# % ALCATUIRE# &*(*+=. 4* +'&(.6(. +, 2', -'(' 1.('31. 6(.7631'). 4* (.9.4.7'(*; % DESC!IDERE# 6B005 -'(' 1.('31.; 9B005 +, 1.('31.; % STABILITATEA GENERALA# +631('8'31,.(. )639B; SARPANTE PE SCAUNE# % ALCATUIRE# *)*5*31* 8*(1.+')* (&6&.0; *)*5*31* 6(.7631')*%)639.1,4B (&'3*0; *)*5*31* .3+).3'1* (+'&(.6(.0; *)*5*31* 6(.7631')* 4* (.9.4.7'(* 1('32B *)*5*31* .3+).3'1* 4* (.9.4.7'(* 1('328B % STABILITATEA GENERALA# +631('8B )639<1('328B % TIPURI# -,3+1.* 4* 4*2+=.4*(*$ 4* &67.1.' *)*5*31*)6( 21(,+1,(')* 8*(1.+')* (&*(*1. 2', +'4(*0; CALCULUL ELEMENTELOR SARPANTEI GRUPAREA INCARCARILOR IPOTEZA I# .3+'(+'(*' &*(5'3*31' < .3+'(+'(*' 4.3 7'&'4'; IPOTEZA II# .3+'(+'(*' &*(5'3*31' < .3+'(+'(*' 4.3 8'31 (&(*2.,3*0 < < .3+'(+'(*' 4.3 7'&'4'; IPOTEZA III# .3+'(+'(*' &*(5'3*31' < -6(1' +63+*31('1' (1000N0; IPOTEZA I"# .3+'(+'(*' &*(5'3*31' < .3+'(+'(*' 4.3 8'31 (&(*2B<2,+1B0;
CALCUL ASTEREALA (2,21.3* .38*).16'(*' 4.3 1'/)'$ 6)'3*0 - 2* 4*1*(5.3' .3+'(+'(.)* &*31(, 6 2+'34,(' 4* )'1.5* F/G; - 2* +')+,)*'7' )' .3+686.*(* 6/).+' &* 46,' 4.(*+1..; - 2* 8*(.-.+' )' 4*-6(5'1.' 5'A.5'; CALCUL SIPCI (2,21.3 .38*).16'(*' 4.3 1.9)'0 - 2* 4*1*(5.3' .3+'(+'(.)* &*31(, 6 2.&+'; - 2* +')+,)*'7' )' .3+686.*(* 6/).+' &* 46,' 4.(*+1..; - 2* +632.4*(' 2.5&), (*7*5'1* &* +'&(.6(.; CALCUL CAPRIORI - 2* +632.4*(' 2.5&), (*7*5'1. &* &'3*; - 2,31 .3+'(+'1. +, (*'+1.,3.)* 4.3 '21*(*')' 2', 2.&+.; CALCUL PANE - 2* +632.4*(' 2.5&), (*7*5'1* 2', +631.3,* &* &6&. (7.4,(.$ &1B+626(6'/'0;
CALCUL POPI (*)*5*31* 8*(1.+')* 2', .3+).3'1*$ +'(* &(*.', (*'+1.,3.)* &'3*)6(0;