CUM NSEAL DIAVOLUL PE OM n cele ce urmeaz, vom vorbi despre sfatul dracilor; cum i nvat dracii pe oameni sa amne

pocainta. Era un calugar pustnic, ascet mare n pustie n partile Alexandriei, cu numele Ilarion, mare si astru. Avea aproape o suta de ani. !"a rugat lui #umnezeu ctiva ani de zile$ %#oamne, sa"mi arati mie care este sfatul dracilor cu care ei cstiga cele mai multe suflete pentru mparatia iadului& 'are"i mestesugul lor si metoda de a"i ntoarce pe oameni de la calea cea buna, pentru a"i face robi pacatului, si a"i duce n iad. 'um cstiga ei mai multe suflete pentru iad, dect ngerii pazitori pentru mparatia cerului(% !"a rugat parintele un an, doi, trei si nu i"a raspuns #umnezeu. ntr"o noapte, stnd el la rugaciune, n puterea noptii fiind, afara era luna ca ziua, aude un glas$ %Avva Ilarioane&% %'e este, #oamne(% %Ia !fnta 'ruce n mna, ia toiagul tau, fa semnul !fintei 'ruci, iesi din c ilie si mergi pna n poiana din apropiere si, cnd vei a)unge n poiana, stai lnga un copac, acolo. #ar sa nu te temi de ce vei vedea& !tai acolo si uita"te n mi)locul poienii pna voi veni%. El, cnd a auzit ca l"a nvatat sa se narmeze cu semnul !fintei 'ruci, a cunoscut ca este de la #umnezeu c emarea. !"a dus batrnul, zicnd n minte rugaciuni, si a a)uns n poiana. Era liniste mare; nu batea vntul n noaptea aceea. *umai luna si stelele se vedeau. !"a dus batrnul calugar lnga un copac si statea lund aminte. #eodata, vede ca n mi)locul poienii apare un )ilt, un tron mparatesc. +arca era de fulgere, ca para focului. nti scaunul a aparut si s"a minunat. #upa aceea vede ca vine satana si se asaza pe scaun. Avea umerii ca nicovala. +ielea lui era ca cerneala, cu peri ca de urs, cu g eare puternice. Avea o coroana facuta numai din serpi, si tinea n mna un toiag n c ip de balaur. 'nd l"a vazut, s"a nsemnat cu semnul !fintei 'ruci. !atana s"a asezat pe scaunul acela si a batut de trei ori din palme. 'nd a batut, s"a umplut vazdu ul de cete dracesti. +olcuri de draci, mii si milioane. ,nii, care pareau sa fie cei mai mari, boieri de"ai iadului, stateau aproape de el. Altii, deasupra padurii si altii, prin vazdu ; ct vedeai, numai cete dracesti. 'nd a vazut calugarul atta amar de iad acolo si attia diavoli, si"a adus aminte de cuvntul din c ilie, care i"a zis %sa nu te temi%, s"a narmat cu semnul !fintei 'ruci si statea atent. Atunci, dupa ce s"au adunat cat nisipul marii, n toate partile nu se vedeau dect cete de diavoli, s"a sculat satana n picioare si a zis$ " -"am adunat n noaptea asta, n miezul noptii aici, ca vreau sa fac un examen cu voi. .rebuie sa dati un examen greu. !titi voi de ce v"am c emat( !i a zis unul$ " !tapne, nu stim& " Iata de ce v"am c emat aici. !a iasa la raport fiecare din voi, care stie cel mai bun mestesug de a nsela oamenii si a"i aduce n mparatia mea. !i sa"mi arate cum nseala

el lumea si cum l prosteste pe om si"l nseala de"l aduce la munca cea vesnica si la mparatia noastra. 'are"i metoda, care"i mestesugul vostru, ca voi n toata lumea, aceasta treaba aveti, sa nselati sufletele oamenilor( !a va vad ct de iscusiti sunteti voi n a nsela sufletele oamenilor& 'el ce ma loveste n gndire, daca are sa"mi spuna un sfat cum nseala lumea asa cum gndesc eu, iata i voi da sa conduca trei minute iadul, l voi pune mparat trei minute n locul meu, si"l voi face mare general peste ceilalti. Atunci a iesit unul din multime si a zis$ " !a traiesti, ntunecimea ta& Am venit sa dau raport, cum nsel eu pe oameni& " Ei, sa vedem& " Eu, zice el, i spun omului asa$ %/ai omule, mai du"te la biserica, mai posteste, mai roaga"te, mai fa c iar si milostenie, si alte fapte bune. /ai, dar nici cu dracul nu te strica& /ai du"te la restaurant, mai mergi la crsma, la )ocuri, la petreceri, la )ocuri de noroc, ca si cu lumea asta sa te mai veselesti&% 'u aceasta metoda am nselat pe foarte multi. 0e dau n gnd, ca alta putere n"am& #in iad alta putere nu ni s"a dat noua. ngerii din rai au putere de la #umnezeu numai sa"i dea n gnd omului sa faca bine. *oi avem putere numai sa"i dam n gnd omului sa faca rau. #a ca sa"l silim, nu putem, ca omul are de sine stapnirea lui data de #umnezeu. *u putem cu sila sa"l facem sa pacatuiasca; numai daca"i prost si ne asculta ce"i dam n gnd. !i asa am amagit pe foarte multi. 'nd ies de la biserica, unii se opresc la crciuma. Acolo fiecare se ntneste cu neamuri, cu prieteni. /ai ia o tuica, mai ia un pa ar; unul mai ia o tigara, mai vine un lautar sa"i mai cnte. #in cauza asta omul s"a mpiedicat, nu i"a mai folosit nimic ca a fost dimineata la biserica, caci seara s"a ntors de la slu)ba noastra. !i tot asa fac cu fiecare. !i a ntrebat satana$ " +e multi ai nselat( " !a traiesti, ntunecimea ta, pe multi& " Ai nselat pe cei mai prosti dect tine, dar n"ai facut nici o isprava. " #e ce, ntunecimea ta( " .u i spui omului sa mai mearga si la biserica, sa mai mearga si la crciuma, sa mearga si la petreceri, sa se mai roage, pe urma sa mearga la distractii nepermise, dar 1ristos i spune n Evang elie$ *imeni nu poate slu)i la doi domni& adica si mie si 0ui. 0"ai ndemnat tu, poate omul n"a fost pregatit sufleteste si se duce de cteva ori, dar dupa o vreme vine ngerul si"i da n gnd$ %/ai omule, nu poti umbla pe doua carari; ori cu dracul, ori cu #umnezeu%. !i omul, fiind certat de frica de #umnezeu, se lasa. %/ai, ma tin de una, ca nu este mntuire umblnd pe doua cai&% " Ai patit asa( " Am patit si asa& " -ezi& .i"am spus eu ca tu ai nselat pe cei mai prosti dect tine. #eci sa stii ca n"ai raspuns bine. !i a c emat pe un comandant, de acei mari, un capitan si i"a zis$ " Ia"l n spate, du"l n adunare si da"i zece toiege la spinare si sa"l trimiti n fundul iadului ca"i prost&

0"a batut, n loc sa"i multumeasca& *u i"a placut sfatul lui. 'auta altul mai bun. Iese altul la raport$ " !a traiesti, ntunecimea ta& #aca nu te"oi multumi eu, altul nu te multumeste. " !a te vad, viteazule& 'um te c eama( " !carabuta ma c eama. " 'um nseli tu pe oameni( " Iata cum, maria ta. Eu i spun omului asa$ /ai omule, nu este #umnezeu, nu este drac, nu este nger, nu este iad, nu este rai, nu este munca vesnica, nu este slava vesnica, totul este aici n lumea asta& #aca ai ce mnca si ce bea si ai femei si bani multi, daca ai cinste de la oameni, casa si bogatii multe, aici este raiul. !i daca n"ai, aici este iadul. #eci atta"i, ct i omul pe lumea asta. " !i ai nselat multi( " /ulti am nselat& " !i tu ai nselat pe cei mai prosti dect tine. !tiu eu ca ai nselat, dar pe cei prosti, ca pe cei ce stiu !cripturile nu poti sa"i nseli. +entru ca !criptura i spune omului ca este #umnezeu, ca este drac, ca este nger, este iad, este rai, este munca vesnica, este pedeapsa pentru pacat, este rasplata pentru fapta buna n ceruri. !criptura este plina de acest fel de nvataturi si cei care o citesc, nu te cred pe tine. 2a si mai mult. #umnezeu, cnd l"a sadit pe om a pus n sufletul si trupul lui simtirea de #umnezeu. 't de pagn ar fi cineva, simte ca este o putere nevazuta n sufletul lui si aceasta este constiinta. 'onstiinta l mustra cnd face rau si"l bucura cnd face bine. !i glasul constiintei nu poate fi un reflex al materiei, ceva material, ca"i de natura nevazuta. 'onstiinta este glasul lui #umnezeu n om si, ndata ce a gretit, l mustra$ %#e ce ai facut asa( +oate sa nu"l mustre nimeni cnd face pacatul. 3ricnd greseste, aceasta lege pusa de #umnezeu lui Adam nti, numita si legea firii sau a constiintei, l mustra imediat. ,neori asa de tare n mustra, daca este pacatul mare, nct l da aproape n deznade)de. !e mplinelte atunci cuvntul care spune n psalmi$ ntru mustrari pentru faradelege ai pedepsit pe om si ai subtiat ca pnza de paian)en sufletul sau 4+salm 56, 78"79:. Adica se subtie nade)dea ca pnza unui paian)en si, de mare mustrare de cuget, mai ca"si pierde nade)dea. 'onstiinta, daca se pateaza cu multe pacate, asa de tare l mustra pe om uneori, ca se face lui aceasta mustrare c inuirea c inuirilor. #in cauza constiintei nici nu poate mnca bine, nici nu mai poate dormi, nici pace nu mai are, nici nu se poate ruga. 'onstiinta roade, roade ca si cariul n lemn. %#e ce ai facut si de ce ai mniat pe #umnezeu cu asemenea pacate(% #eci, degeaba i spui tu ca nu"i #umnezeu, caci constiinta i spune si, dupa constiinta, i spune si !criptura. .u zici ca"l nveti pe om ca nu"i #umnezeu, ca nu"i drac, ca nu"i nger, ca nu"i iad, ca nu"i rai, dar constiinta i spune ca este si !criptura este plina de marturii din care se arata ca exista #umnezeu, ca este nger, este munca vesnica, este slava vesnica. #eci si tu " i"a zis satana la acel cu raportul, care se lauda ca prin acest sfat nseala multa lume " esti prost si nu aduci mare aport pentru mparatia iadului; nu aduci mare folos&

Asa a patit si acest drac care a venit cu al doilea raport naintea satanei, cum a patit si cel dinti care se lauda ca a facut mare isprava. Adica n loc sa"l laude, sa"l faca mai mare peste multe cete de draci, l"a batut si cu rusine l"a trimis n fundul iadului, ca"i prost si nu stie sa nsele pe oameni. A nselat, dar a nselat prea putin si prea putine suflete a dus la iad& A patit si acest diavol ca si cel dinti care nvata pe om sa mearga si la biserica si la crsma si sa faca si de"ale lui #umnezeu ti de"ale satanei. #eci si acesta a iesit rau. !i acum dintre cetele dracilor care erau de fata a c emat pe altul la raport. !i era o tacere ntre polcurile dracilor, ca erau milioane de demoni n )urul padurii si a poienii aceleia, si nu iesea nici unul, ca se temeau ca vor pati ce au patit ceilalti, ca, n loc de lauda, i bate si i trimite n fundul iadului. !atana statea pe scaun si astepta sa mai iasa vreo unul la raport, zicnd$ " #aca cel ce iese a treia oara, ma loveste n gndire, adica mi spune un plan de a cstiga suflete pentru mparatia iadului, mai bun dect al celor doi care mi"au dat raportul mai nainte, atunci eu pe acela l voi face general peste multe ostiri dracesti si"l voi pune sa stea pe scaunul meu de mparat al iadului trei minute. #upa ce"a zis satana asa, din polcurile cele nenumarate de draci n"a vrut sa mai iasa nimeni, pentru ca se temeau sa nu pateasca ce au patit ceilalti doi, care au raportat mai nainte si nu i"a placut lui. .otusi dupa un timp iese unul g ebos, cu patru rnduri de coarne, un picior de rata, unul era de cal. Avea semnele iadului pe fruntea lui, coada era lunga, de nu stiu cti metri n urma. !i cnd a iesit, s"a dus naintea satanei, cum statea pe scaun acolo n mi)locul poienii, si i"a spus$ " !a traiesti, ntunecimea ta& !atana l ntreaba$ " 'um te c eama( " !arsaila, ma c eama& " E ei, te vad batrn si grebanos. /i se pare ca stii tu ceva mestesuguri de a nsela suflete, sa le aduci la mparatia mea. !arsaila a spus$ " *ici ntunecimea ta nu stii ce stiu eu& " !a te vad& /i se pare ca esti mare mester de a cstiga suflete. " *ici tu nu stii ce stiu eu& Eu am un mestesug, ca am mbatrnit n lupta cu sufletele oamenilor de attea mii de ani, prin care multe suflete duc la iad. 'um cad primavara fulgii de zapada, asa cobor suflete n iad n fiecare zi. " !i cum ai reusit sa aduci attea suflete la mparatia mea( " Eu n"am sa spun nici ca diavolul cel dinti, care a iesit la raport, pentru ca se ntmpla cum ai zis ntunecimea ta. 3mul stie ca nu poate slu)i la doi domni si ndata l cstiga ngerul de partea lui. #ar, nici n"am sa"i spun omului, ca celalalt prost, ca nu"i #umnezeu, nu"i drac, nu"i nger, nu"i iad, nu"i rai. *u& +entru ca !criptura spune ca este si #umnezeu si drac si nger si iad. Eu att i spun omului$ %/ai omule, este #umnezeu, este drac, este nger, este munca vesnica pentru pacat si slava vesnica pentru fapta buna, dar mai ai vreme& Esti prost( ' iar de azi ncepi fapta buna(%

#aca"i copil i spun$ %/ai baiete, tu de acum ai de trait& -ine tineretea, trebuie sa te casatoresti, trebuie sa petreci n lume& *u cumva sa"ti pierzi tineretea asa degeaba, doar viata trebuie traita&% Iar daca"i tnar i spun$ %#upa ce te vei casatori si ti vei face o gospodarie, dupa aceea ai sa ncepi fapta buna. Acum mannca, bea, distreaza"te, fa toate rautatile, ca doar esti tnar. .e va ierta #umnezeu, ca El stie neputinta omului. +entru pocainta mai lasa pe mine, lasa pe poimine, lasa pe la anul, mai ncolo&% l nvat pe om sa amne pocainta de azi pe mine, de mine pe poimine& %'e milostenie vrei sa faci acum( .aci din gura& .e pocaiesti aproape de moarte& -rei sa postesti acum, sa"ti c eltuiesti sanatatea trupului( 0asa la batrnete, ca postul este pentru cei batrni& -rei sa te rogi( !a pierzi tu attea ceasuri rugndu"te lui #umnezeu( Apoi acum ai treaba. Iata, ai sa cresti copii, ai de facut casa si zestre la fete, ai de nsurat si maritat. Ai attea&% !i"l ncurc cu gri)ile vietii si tot i spun$ %0asa pe alta data%. 'and vine ngerul si"i spune$ %/ai, omule, fa un praznic pentru morti&% Eu i spun$ %#ar esti prost( Acum ai de mbracat copiii, ai de facut nunta, ai de facut cutare&% ngerul vine si"i spune$ %/ai, omule, ia ncepe a posti posturile de peste an, miercurea si vinerea&% Eu i spun$ %*u posti ca ti pierzi sanatatea& .u trebuie sa muncesti, sa aduni averi, ai de crescut copii&% !au vine ngerul si"i spune$ %/ai omule, spovedeste"te si lasa pacatul, lasa desfrul, lasa betia, lasa tutunul, lasa n)uraturile&% %Ei, dar de pe acum( /ai ncolo, aproape de moarte, m"oi spovedi la un preot, ma va dezlega si gata. #oar cartea spune sa te apuce sfrsitul cel bun, dar pna atunci poti petrece asa&% 'u aceasta ma asculta toti, zice diavolul, si fapta buna tot o amna de azi pe mine. !fnta !criptura spune altfel. #u ul !fnt i trezeste pe oameni, zicnd$ Astazi de veti auzi glasul 0ui, sa nu va nvrtosati inimile voastre 4Evrei 5;,6:. !i cum am spus, glasul lui #umnezeu n om este constiinta, care"l mustra pentru pacat si"i spune$ %3mule, paraseste pacatul& 0asa"te de furat, lasa"te de curvit, lasa"te de n)urat, lasa"te de betie, lasa"te de fumat, lasa"te de lucruri rele, de zavistie, de pizma, de cearta%. #umnezeu i porunceste azi, iar noi i spunem lui$ %*u astazi, ci mine, poimine, la batrnete&% !i"i zicem asa$ %#a"mi mie ziua de azi si tu ia"o pe cea de mine&% !i asa, zice, este pacatul la om cum, ai lua un cui mare si cu o barda ncepi a"l bate ntr"un lemn de ste)ar uscat. #aca"i dai un ciocan, dpua, trei, cuiul l poti scoate usor. #aca"l bati pe )umatate, este mai greu, iar daca l bati de tot, trebuie sa crapi lemnul& Asa"i si pacatul& !e bate n fire prin obisnuinta. !i daca omul nu lasa azi pacatul, cnd este proaspat, cu ct se nvec este, cu att mai greu se poate dezobisnui de dnsul. -azut"ai n arama rugina verde( Arama daca o curatai n fiecare zi, stralucea ca aurul& nsa, daca s"a lasat ani de zile, a prins rugina verde, n"o mai poti spala cu nimic n lume, numai daca o topesti. Asa"i sufletul cnd mbatrneste n pacat. #aca nu a lasat azi pacatul, sa nu creada ca mine sau poimine l lasa mai usor. 'a, pe masura ce

trece vremea, pacatul se nvec este, se bate n fire si obiceiul devine o a doua natura; obisnuinta se face a doua fire si omul face pacatul vrnd"nevrnd, si cu mare nevoie se mai dezbara omul de pacat, dupa ce s"a nvec it n el& 3bisnuinta, dupa legile canonice ale 2isericii, este a zecea treapta a pacatului, ca de aici urmeaza deznade)dea, penultima treapta. !i cnd l"am vazut pe om ca s"a obisnuit cu pacatul, un an, doi, zece, nu stiu cti, este al meu pentru totdeauna& !i asa reusesc eu sa"i nsel, ca mii si milioane de oameni amna pocainta de azi pe mine, si toti se robesc de pacat; caci pacatul care nu l"a lasat azi, mine"poimine tot prinde radacini si este tot mai greu. Iar cnd vrea omul sa lase pacatul, pacatul se ridica cu mare putere asupra lui$ %Esti prost, mai( 'u mine ai trait& 'um sa te lasi de mine( 'e mai este( !a traiesti cum te nvat eu si cum te"ai obisnuit cu mine&% Asa, cum ti"am spus mai nainte, am nvatat si nselat attea suflete, nct acestea cad n iad cum cad fulgii cnd ninge, cu un singur sfat$ %3ameni buni, pentru fapta buna mai este vreme; nu fiti prosti sa ncepeti c iar de azi sau c iar din ceasul acesta&% #eci, va spun ntunecimea ta, acesta"i sfatul si mestesugul meu si am o ceata n iad de mii si sute de mii de ucenici de"ai mei, pe care i"am nvasat asa, si"i trimit n tot pamntul sa sopteasca omului la urec e$ %3mule, pentru fapta buna mai este vreme. /ine, poimine, peste un an, peste doi, la batrnete%. !i am reusit si reusesc. #u"te si vezi n iad cti am pogort si pogor cu acest sfat& Atunci satana a zis$ " 2ravo& 'el mai bun sfat, sa"l nveti pe om sa amne pocainta de azi pe mine$ %' iar azi vrei sa te spovedesti( ' iar azi vrei sa te mpartasesti( ' iar azi vrei sa faci milostenie( *u vezi ca n"ai timp( 0asa pe mine&% Acum, pentru ca m"ai lovit n gndire, ti voi da coroana si toiagul meu, sa stapnesti trei minute iadul, si toti sa nvatati de la el acest viclesug, ca sa aduceti ct mai multe suflete n mparatia mea, ca sa se c inuiasca cu noi n vecii vecilor. 'alugarul, dupa ce"a vazut si auzit toate acestea, a vazut pe satana ca a batut de trei ori din palme si ca o scnteie s"a stins n vazdu si n"a mai vazut nimic, nici nu s"a mai auzit nimic. !i el a ramas uimit de cele ce a auzit, cum instruieste satana pe ucenicii lui si pe cei fara numar draci n iad, ca sa"i nvete pe oameni sa amne pocainta. Atunci a venit ngerul #omnului si i"a zis$ " Avva Ilarioane& " 'e este, #oamne( " #e trei ani de zile te rogi lui #umnezeu ca sa"ti arate cum nseala dracii pe oameni si cum i duc n mparatia iadului& Iata ai vazut cu oc ii tai si ai auzit cu urec ile tale cum& #u"te la c ilia ta, ia un caiet, pune mna pe condei si scrie tot ce"ai vazut, tot ce"ai auzit cu urec ile tale, sa ramna pentru neamurile ce vor veni, pentru cele din urma, acest mestesug al satanei. 'aci trebuie sa stie toata lumea, ca cel mai bun sfat al dracilor de"a cstiga suflete pentru mparatia iadului, este de a"l nvata pe om sa

amne fapta buna de azi pe mine, de mine pe poimine, de la tinerete la batrnete, pe patul mortii, si asa sa"i duca pe toti n iad& Amin& Povestit de Printele Cleopa 'A+I.30,0 I Invttura despre duhurile diavolesti dup S!"nta S#riptur si S!"nta $raditie %&%& Crearea 'n(erilor #umnezeu 'reatorul a fcut mai nti lumea ngerilor, a du urilor slu)itoare 4+salm 7<5,9:, ca s slu)easc voii !ale #umnezeiesti +rea !finte. .oti ngerii au fost creati de #umnezeu n acelasi timp. !copurile principale pentru care au fost creati ngerii care formeaz lumea nevzut sunt$ pentru a"0 slvi pe #umnezeu 4Is. =,5; 0c. >,78:; pentru a mplini voia lui #umnezeu cea !fnt 4/t. 8,77; >9,57; 7 .im. 5,7=:; pentru a vesti oamenilor tainele si voia lui #umnezeu 4/t. 7,><; >,75; >6,>; 0c. 7,>=:; pentru a"i a)uta pe oameni s se mntuiasc 4Ev. 7,78:; pentru a a)uta sufletele oamenilor dup moartea trupeasc si a le duce n ?ai 40c. 7=,>>:. !fnta !criptur ne spune c sunt nou cete ngeresti si trei ceruri 4II 'or. 7>,8:, conform cu descoperirea avut de !fntul Apostol +avel. !fntul #ionisie Areopagitul, n cartea sa %#espre ierar ia cereasc% spune c cetele ngeresti se mpart n trei grupe triadice$ 7. prima grup triadic ngereasc$ serafimii, eruvimii si tronurile; >. a doua grup triadic ngereasc$ domniile, stpniile si puterile; 5. a treia grup triadic ngereasc$ ngerii, ar ang elii si nceptoriile. #umnezeu si descoper vointa !a la ngerii din ceata superioar, iar acestia, la rndul lor, o comunic celorlalti ngeri. In felul acesta, tainele si puterile lui #umnezeu urmeaz n ordine descendent, de la serafim la nger si fiecare ierar ie ulterioar este consacrat numai cu acele cunostinte, pe care este capabil s le cuprind la nivelul respectiv al dezvoltrii spirituale. 'uvntul %nger% nseamn sol sau trimis. Ingerii au cptat acest nume datorit slu)irii lor, ndreptat de la Atotmilostivul #umnezeu ctre mntuirea oamenilor. !fntul Apostol +avel ne spune$ %Ingerii nu sunt, oare, toti du uri slu)itoare, trimise s slu)easc pentr cei ce vor mosteni mntuirea(% 4Evrei 7,78:. !fntul @rigorie .eologul precizeaz$ %Ingerii, fiind slu)itori ai vointei dumnezeiesti, ei nu numai prin facultatea fireasc, dar si n virtutea arului mbelsugat se deplaseaz ca gndul peste tot. !i, pretutindeni, sunt alturi de fiecare, att datorit iutimii cu care si ndeplinesc slu)irea, ct si datorit subtilittii esentei lor. 'rearea ngerilor a precedat crearea lumii materiale a omului% 4Iov 56,;:. !fnul Ierar #imitrie al ?ostovului scrie$ %Ingerii au fost fcuti dup c ipul si asemnarea lui #umnezeu, asa cum a fost creat mai trziu omul%. Iar !fntul Ignatie 2rianceaninov ne asigur c$ %' ipul dumnezeiesc la ngeri si la om, const n ntelegerea din care eman du ul, ce a)ut gndul si"l nsufleteste. Acest c ip este asemenea prototipului si este nevzut, asa cum nevzut este si la oameni. El conduce ntreaga fptur a ngerului si a omului. Ingerii sunt, deci, fiinte

vii, rationale, imateriale, nemuritoare, capabile s slveasc n imnuri pe #umnezeu, fpturi limitate n timp si n spatiu si ca urmare au o nftisare proprie%. !fntul Apostol +avel ne limpezeste scopul creatiei$ %+entru c ntru El au fost fcute toate, cele din ceruri si cele de pe pmnt, cele vzute si cele nevzute, fie tronuri, fie domnii, fie nceptorii, fie stpnii. .oate s"au fcut prin El si pentru El% 47 'oloseni 7,7=:. #in Apocalips aflm c nu putem cunoaste exact numrul ngerilor$ %!i era numrul ngerilor zeci de mii de zeci de mii si mii de mii% 4Apoc. 9,77:. Ar a cunoste exact firea ngerilor, putem ns s fim siguri c, ngerii nu au trup material ca oamenii, ci sunt du uri de lumin, care rspndesc strlucirea dumnezeiasc. 'nd, ns, primesc porunca de la #umnezeu, ei se pot arta si trupeste, pentru a fi perceputi de oameni, pstrndu"si nsusirile suprafiresti. %&)& C"nd au aprut diavolii* 0ucifer, fiind nger de lumin si cpetenia celei de a doua trepte ngeresti, n loc s progreseze n sfintenie, s"a mndrit, voind s fie asemenea cu #umnezeu 4Isaia 78,78:. #umnezeu l"a blestemat, i"a luat arul #u ului !fnt si astfel s"a transformat n diavol 40e.7<,76:. Impreun cu el au czut si ngerii care i"au urmat lui, 4diavolii: care sunt supusi !atanei 4Efes. =,7>:. #omnul nostru Iisus 1ristos ne arat cderea ngerilor$ %Am vzut pe satana, cznd ca un fulger din 'er...% 40uca 7<,76:. !fntul Apostol +avel scrie c ngerii rzvrtiti au fost aspru pedepsiti de #umnezeu si trimisi n Iad, pn n ziua n care vor fi )udecati pentru pcatele lor. Iar !f. Apostol +etru ne spune$ %#umnezeu, n"a crutat pe ngerii care au pctuit, ci legndu"i cu legturile ntunericului n Iad, i"a dat s fie pziti, pn la )udecat% 4> +tr. >,8:. !fntul Apostol Iuda ne spune c rzvrtirea acestor ngeri care nu au vrut s rmn n starea lor, ci au dorit s fie n locul lui #umnezeu, a fost pedepsit astfel$ %pe ngerii care nu si"au pzit vrednicia, ci au prsit locasul lor,i"a pus la pstrare, n ntuneric, n lanturile vesnice, spre ziua )udectii celei mari% 4Iuda =:. #iavolii au nsusirile ngerilor, cu diferenta c, desi au fost creati de #umnezeu buni si sfinti, ei n"au rmas n starea lor de sfintenie si buntate, ci au czut fr de ntoarcere, n ntunericul mndriei si vicleniei. Asadar, ntiul vinovat de pcat si ntemeietor al ruttilor este diavolul$ %...pentru c, de la nceput diavolul pctuieste% 47 loan 5,6:. El a pctuit, nu pentru c asa i"ar fi fost firea, sau c ar fi primit nclinatia spre pcat, pentru c n acest caz, vina ar fi czut pe #umnezeu. #impotriv, fiind creat de #umnezeu bun, el nsusi, prin propria voint, s"a fcut diavol, adic clevetitor, vr)mas, mincinos si defimtor. !fntul prooroc Iezec iel spune$%...tu erai pecetea desvrsirii, deplintatea ntelepciunii si cununa frumusetii. .u te"ai aflat n Eden, n grdina lui #umnezeu%; %fost"ai fr pri an n cile tale, din ziua facerii tale si pn s"a ncuibat n tine nelegiuirea% 4Iezec. >6,79:. #ecisiv, rul nu ti"a fost dat tie din afar, ci tu nsuti l"ai zmislit. !fntul Antonie cel /are ne nvat scopul principal al lucrrii diavolesti pe pmnt$ %#iavolii se numesc

asa, nu pentru c asa s"au fcut sau pentru c #umnezeu i"ar fi fcut ri, ci pentru c au czut din ntelepciunea cereasc, 4mndrindu"se:. #e atunci ne ispitesc mereu, ncercnd s mpiedice urcarea noastr la 'er, locul de unde au czut ei%. 3amenii, avnd trup si suflet, pot s treac de la plcerea trupeasc la cea sufleteasc. #iavolii ns sunt lipsiti de aceast posibilitate, pentru c n ei binele firesc a fost nimicit prin cderea si pierderea arului dumnezeiesc. 0a oameni, binele este amestecat cu rul, dar la demoni, precumpneste si actioneaz numai rul. +catul lor cel mai mare este ura nenfricat fat de #umnezeu. Ei au transformat ascultarea fat de #umnezeu, fireasc tuturor fpturilor, ntr"o mpotrivire si ntr"o vra)b nencetat. #e aceea, cderea lor este fr de ntoarcere. Ei si gsesc plcerea n tot felul de pcate, se complac mereu n rele, trecnd de la un pcat la altul. *eputnd svrsi pcate trupesti, ei pctuiesc cu imaginatia si cu simturile. !i"au obisnuit esenta lor cu viciile firesti ale crnii. Aceste vicii sunt dezvoltate la ei, mai mult dect la oameni. #emonii nu pot face nimic ru 'reatorului, 'are fiind #umnezeu Atotputernic, este inaccesibil oricror influente de afar, din partea fpturilor. #e aceea, demonii si"au ndreptat toat rutatea lor, mpotriva oamenilor, care sunt c ipul lui #umnezeu, creatura minilor !ale. #emonii, stiind c #umnezeu si iubeste fptura sa, caut s duneze ct mai mult obiectului iubirii !ale. #u urile necurate, avnd n sine principiul tuturor relelor, caut s"i atrag pe oameni, s"i fac robii lor, pentru a"i duce le pierzarea vesnic rzbunndu"se astfel, mpotriva lui #umnezeu. #iavolul este du ul cel ru care desparte pe om de #umnezeu si inspir ur, perfidie si minciun ntre oameni. Ispititor 4/atei 8,5:, stpnitor al acestei lumi 4Ioan 7>,57; 78,5<; 7=, 77:. In -ec iul .estament, diavolul este du ul ruttii, de a crui fiint tine nssi pcatul, zavistia si minciuna. +entru c El, de la nceput a fost ucigtor de oameni si nu a stat ntru adevr, pentru c nu este adevr ntru el. %'nd grieste minciuna, grieste dintru ale sale, cci este mincinos si tat al minciunii% 4Ioan 6,88:. !fintii +rinti ai 2isericii 3rtodoxe spun c locul diavolilor czuti din ceata a doua ngereasc se va completa cu sfinti, preoti si clugri, dup care lumea se va sfrsi, datorit pcatelor oamenilor. 0ibertatea vr)masilor nostri depinde de sufletele omenesti care se mntuiesc si, de aceea, i atac pe oameni asa de tare, ca s trag ct mai multe suflete n Iad. #ac sufletul omului, dup moartea trupului, a)unge n ?ai, diavolul care l"a ispitit, va fi trimis la !atana n Iad, deoarece nu si"a ndeplinit misiunea ncredintat. #ac sufletul omului a)unge n Iad, diavolul care l"a ispitit va fi trimis de satana la alt om, ca s"l ispiteasc. < alt cauz pentru care diavolul lupt asa de tare pe oameni este si dorinta de rzbunare mpotriva lui #umnezeu, 'are i"a blestemat si acest lucru l poate realiza, prin osndirea ct mai multor suflete n Iad. %&+& Diavolul , u#i(as de oa-eni

!fnta !criptur si !fnta .raditie au numit n felurite moduri pe diavoli$ %#uc"se pe pustie%, %ntunecatul%, %stpnitorul mortii% 4Evr. >,78:, %potrivnicul%, %mincinos si tat al minciunii% 4Ioan 6,88:, %cel viclean% 4/atei 75,7B:, %urtorul binelui%, %nseltor%, %siret%, %vr)mas%, %ucigas%, %leu care rcneste%, balaur%, %2elzebut% s.a. In toate aceste numiri, caracteristice sunt rutatea si vr)msia, diri)ate mpotriva oamenilor. #iavolul urmreste, prin orice mi)loc, pierderea sufletelor noastre. %&+&%& Cu- arat diavolii Ingerii au c ip si nftisare, la fel ca si c ipul sufletului omenesc. Iar acest aspect exterior este constituit de c ipul si nftisarea omului exterior n trupul su. !fntul Ignatie 2rianceaninov spune c sufletele ngerilor sunt niste corpuri subtile, eterice, pe cnd trupurile oamenilor sunt materiale, pmntesti. Ingerii, la fel ca si sufletele omenesti, au membre, cap, oc i, gur, degete, mini, picioare. Intr"un cuvnt, o asemnare deplin cu a omului n trupul su. Arumusetea virtutilor, arul dumnezeiesc strlucesc pe figurile sfintilor ngeri. ' ipul demonilor este ntunecat si idos, asa cum l"a vzut Iov pe diavol, ca un monstru idos. #emonii s"au desfigurat, prin distrugerea n ei a binelui, prin zmislirea si dezvoltarea n ei a ruttilor. Aceasta a lsat amprenta si pe aspectul exterior. #e aceea !fnta !criptur i numeste %fiare%, iar pe cpetenia lor 0ucifer " balaurul cel mare 4Apoc. 7>,B:. #in !fnta !criptur aflm c demonii au aceleasi puteri pe care le are si omul$ vz, auz, miros, pipit, pot vorbi si pot fi muti si surzi. Insusi #omnul Iisus l"a numit pe demon " mut si surd 4/arcu B,>9:. In cartea !fntului +rooroc #aniel aflm cum ngerul l"a adus pe proorocul Avacum ntr"un loc ndeprtat, ca acesta s dea ran proorocului #aniel, care se afla n groapa cu lei 4#an 8:. #ar si diavolii au capacitatea de a se deplasa rapid n spatiu, de a %teleporta% materia, ct si pe oameni. In !fnta Evang elie de la /atei aflm c diavolul, ispitindu"l pe #omnul Iisus 1ristos, 0"a dus n !fnta 'etate si 0"a pus pe aripa templului. #up aceea, l"a dus pe un munte foarte nalt 4/t. 8,77"7:. In viata !fntului Ioan, Ar iepiscopul *ovgorodului, se descrie cltoria pe care a fcut"o pe un diavol, de la *ovgorod la Ierusalim si napoi timp de 5 ore. Este o dovad c viteza demonului este mare, dar nu infinit 4instantanee:. #emonii, asemenea ngerilor, au capacitatea s fac sc imbri uimitoare n lumea material. In cartea lui Iov 47,75"7B: citim cum focul, trimis din cer de diavol, a aprins si a ars turmele de oi si pe pstori. .ot aici aflm c, n urma actiunii unui du necurat, a venit un vnt puternic si a prbusit casa n care se adunaser fii si fiicele lui Iov si

care au murit. In cartea lui .obit se descrie un demon pe nume Asmodeu, care a ucis pe cei sapte brbati cu care fusese mritat, rnd pe rnd, !ara 4.obit 5,6:. Actiunea du urilor asupra materiei, ca si alte multe nsusiri ale ngerilor, sunt descrise n 'artea Cudectorilor 4=,>7:. Ingerul s"a artat viitorului )udector izraelit @ edeon si cnd acesta i"a pregtit darul, %ngerul #omnului, ntinzndu"si vrful toiagului ce"l avea n mn, s"a atins de carne si de azime si a iesit foc din piatr si a mistuit carnea si azimile; ngerul #omnului s"a fcut nevzut de la oc ii lui% 4Cud. =,>7:. 3bservm c du urile imateriale au fost create de la nceput dintr"o substant mai subtil dect omul si au fost nzestrate de la nceput cu forte care le ngduie s exercite o influent puternic asupra lumii materiale. In afar de acestea ele au cunostinte foarte mari despre organizarea materiei si legile lumii materiale si stpnesc mi)loace care le dau posibilitatea s influenteze legile lumii materiale. #ar aceste puteri care le posed du uriie imateriale rele, demonii, dezorganizeaz si distrug. %&.& Unde se a!l duhurile ne#urate* #emonii se gsesc n vzdu , adic n spatiul de sub cer, pe suprafata pmntului si n iad. %Intinderea dintre cer si pmnt, tot abisul pe care l vedem cu oc ii, vzdu ul, pmntul, servesc drept slsluire du urilor necurate, alungate din 'er%4!f. Ignatie 2rianceaninov:. In 'artea lui Iov, satana este nftisat ca rtcind pe ntinderea nemrginit a pmntului. El cutreier pmntul %dnd trcoale, c inuit fiind de o ur nencetat fat de neamul omenesc%4Iov 7,;:. !fntul Apostol +avel numeste pe demoni %du urile ruttii, care sunt n vzdu uri% 4Efes =,7>:, iar pe cpetenia lor %stpnul vzdu ului% 4Efes. >,>:. #emonii pot reprezenta sursa diferitelor boli si suferinte, deci pot intra n oameni si animale pentru a le c inui 40uca 6,55; 75,7=:. #emonii triesc n ape, iar acest lucru l stim din nvttura 2isericii 3rtodoxe, care n rugciunile sale de sfintire a apei roag pe #umnezeu s curete apa de posibila prezent acolo a du urilor necurate. +rintele !erafim ?ose, vorbind despre locurile propriu"zise ale ?aiului si ale Iadului, spune c aceste locuri se gsesc n afara coordonatelor sistemului nostru spatio" temporal. #eci sufletele oamenilor din ?ai sau Iad se afl ntr"un spatiu de o alt natur, care ncepe nemi)locit de aici, dar se ntinde ca si cum ar fi n alt dimensiune. In timpurile noastre, satana, cpetenia demonilor, se afl n Iad. !f. +rooroc Isaia a prevestit acest slas al satanei$ %!i acum tu cobori n Iad, n cele mai de )os ale pmntului%4Is. 8,79:. 'ele prezise s"au mplinit odat cu venirea #omnului nostru Iisus 1ristos pe pmnt, care l"a legat pe satana pentru toat perioada dintre cele dou veniri pe pmnt ale !ale$ %l"a aruncat n adnc si l"a nc is si a pecetluit deasupra lui% 4Apoc. ><,5:. Inainte de cea de a doua venire a #omnului Iisus 1ristos pe pmnt$

%!atana va fi dezlegat din nc isoarea lui 4din lad: si va iesi s amgeasc neamurile, care sunt n cele 8 ung iuri ale pmntului% 4Apoc. ><,;:. #in vietile !fintilor aflm c mai marele demonilor se afl n Iad, iar la suprafata pmntului si n vzdu se afl diavolii condusi de cpeteniile lor, adic de du urile necurate, din clanurile superioare. #emonii coboar n Iad pentru a"l informa pe satana asupra celor svrsite de ei si asupra a tot ceea ce se petrece pe pmnt si pentru a primi noi porunci si instructiuni de la stpnul lor. #up cderea lui Adam si a Evei din ?ai, mintea omeneasc a pierdut arul lui #umnezeu, care o apra de du urile necurate. #iavolii au astfel puterea de a intra n mintea omului si de a"i insufla gnduri pctoase. #emonii pot s intre n oameni cu toat esenta lor volatil. #emonul care intr n acest fel n om nu se amestec cu sufletul, ci trieste n trupul oamului, posednd n c ip fortat sufletul si trupul. #atorit imaterialittii si subtilittii lor, demonii pot intra ntr"un numr foarte mare n om 40uca 6,5<:. !fntul @rigorie .eologul spune c$ %#iavolul nu poate pune stpnire pe noi n ntregime, prin nici un fel de mi)loace. #ac stpneste puternic unii oameni, acest lucru se datoreaz faptului c acestia s"au lsat stpniti de ei, de voie bun, fr s se mpotriveasc% 4Iacob 8,;:. #eci instalarea direct a du ului necurat n om se face numai cu ngduinta lui #umnezeu, constituind adesea urmarea vietii desfrnate si usuratice a celui pctos. !unt ns si cazuri n care oamenii de bun voie se leapd de 1ristos si n cadrul unor rituale demonice primesc pe diavoli 4satanistii, masonii, *eD Age...:. In alte situatii, #umnezeu ngduie diavolilor s se slsluiasc si s lupte pe oameni, pentru ca acestia s se roage mai mult si din cauza suferintelor s nu mai pctuiasc. #e remarcat este si faptul c cel mai des se ntlneste nu instalarea diavolului n om 4ndrcirea:, ci posedarea omului de diavol, prin subordonarea sufletului su vointei demonice. #rept exemplu ne poate servi Iuda. 'uvintele !fintei Evang elii c a intrat satana n Iuda nu se interpreteaz c Iuda s"ar fi ndrcit. !fntul Apostol Ioan spune c$ 7. !atana a ptruns mai nti n sufletul ucenicului, datorit lcomiei acestuia de bani 4In. 7>,=:; >. #up aceasta a pus stpnire pe inima lui 4Ioan 75,>:; 5. In cele din urm a intrat satana desvrsit n el 4Ioan 75,>;:. Aici avem un exemplu gritor de posedare treptat de ctre diavol a sufletului pctos, datorit pasiunii crescnde a acestuia pentru bani, butur, desfrnare si celelalte pcate. #u ul necurat se poate nftisa sub c ip prefcut, ntinznd o curs sau alta. El reprezint fie rul evident, fie c se transform n nger luminos, lund c ipul binelui si cucerind astfel mintile noastre. +rea bunul #umnezeu nu ngduie diavolilor ca s lupte pe oameni peste puterile lor, ci n aceste lupte i d omului putere ca s poat birui. #umnezeul si /ntuitorul nostru Iisus 1ristos, 'are este ntemeietorul virtutilor, d putere crestinilor care se lupt cu diavolii si n acelasi timp smereste mnia nversunat a du urilor necurate, care, fr ngduinta lui #umnezeu, nu pot ispiti pe oameni 4Iov. 7,7>:. In lupta cu oamenii, diavolul ncearc s influenteze trupul, simturile, vointa si imaginatia. #ar cum actioneaz du urile necurate asupra trupului omenesc( !"a vzut limpede c demonii, cu ngduinta lui #umnezeu, pot s ucid pe oameni sau s abat asupra lor diferite boli si s intre n ei, adic s le stpneasc trupul 4Iov 7,75"7B:.

%&/& Cu- ispites# diavolii pe oa-eni #iavolii si"au dezlntuit toat mnia lor asupra oamenilor care sunt creati dup c ipul lui #umnezeu, plmada minilor !ale. .oate eforturile lor sunt ndreptate pentru a duce ct mai multe suflete omenesti n Iad. Iar pentru aceasta se folosesc de toate experientele, cunostintele si fortele lor. #iavolul, amgind pe Adam prin Eva, a fcut s li se ia slava cu care #umnezeu i acoperea. !i, astfel, Adam s"a vzut gol 4trupeste: cu toat urtenia lui, pe care mai nainte nu o vedea, ntruct cugetul lui se desfta de frumusetile cele ceresti. #e fapt, dup cderea sa din ar, cugetrile lui s"au fcut pmntesti si tindeau n )os, iar cugetul lui simplu si bun s"a amestecat cu acel cuget trupesc al pcatului. #e atunci, n )urul inimii omului roteste acopermntul ntunericului, adic focul du ului lumesc, care nu las mintea s cread sau s iubeasc pe #umnezeu si nici s mplineasc voia 0ui !fnt. 'restinul are libertatea si +uterea 1arului #umnezeiesc de a se elibera de sub dominatia diavolului 47 'orinteni 7<,75:. !fntul #iado al Aoticeii spune$ %#in #umezeiestile !cripturi si din nssi simtirea mintii aflm c nainte de !fntul 2otez, 1arul lui #umnezeu ndeamn sufletul spre fapte bune din afar, iar satana foieste n adncurile inimii, ascuns n gnduri% 4+salm =5,=";:. In momentul n care ne"am renscut prin !fntul 2otez, diavolul lucreaz din afar, iar arul lui #umnezeu, din inim. In inima omului se svrseste rzboiul satanei, care fiind nevzut nu"l simt cei mai multi crestini. +rin !fntul 2otez diavolul este scos afar din suflet, dar i se ngduie s lucreze asupra lui prin trup. 'nd 1arul #umnezeiesc prseste pe om, diavolii foiesc ca niste serpi n adncul inimii, nengduind deloc sufletului s caute spre dorinta binelui. Iar cnd, prin rugciune, 1arul lui #umnezeu ptrunde n minte, diavolii se strecoar ca niste nori ntunecosi prin portile inimii, spre patimile pcatului. #eci, dup 2otezul crestin, diavolii petrec mpre)urul inimii crestinului, lucru pe care vr)masii mntuirii noastre nu vor s fie stiut de oameni, ca nu cumva s se ntrarmeze mpotriva lor cu postul, rugciunea si !fintele .aine. Astfel, diavolul rmnnd n exterior seduce pe om cu mndria, slava desart si mai ales cu senzualitatea, cu ngduinta lui #umnezeu, care pune astfel la ncercare virtutile oamenilor. Astfel diavolul, prin libertatea pe care o are de la #umnezeu, mplineste o mare iconomie 4!imeon /etafrastul, Ailocalia vol. =,p.579:. Exist, n cei care se ndulcesc cu patimile, simtirea unei iubiri ptimase a trupurilor si un du necurat diavolesc slsluit n nssi simtirea celui luptat de desfrnare. Acesta simte arderea dureroas a trupului, ca si cum ar fi ntr"un cuptor de foc. Acest lucru l face s nu se team de #umnezeu, s dispretuiasc aducerea aminte de c inurile Iadului, s fie nepstor fat de 2iseric si rugciune. A)unge astfel ca un iesit din minti si din sine si ametit de pofta desfrnrii. +ersoanele care si imagineaz si viseaz des c fac pcatul desfrnrii pot a)unge dup o perioad de timp s desfrneze cu diavolii. !unt si femei care trimit diavolii desfrnrii la brbati, n timp ce acestia dorm, pentru a"i strni spre desfrnare.

/ntuitorul nostru Iisus 1ristos ne spune$ %'nd du ul necurat iese din om 4prin !fntul 2otfez, !fnta Imprtsanie si celelalte !finte .aine: umbl prin locuri fr de ap, cutnd odi n... #ac ns crestinul face din nou pcate de moarte, el rstigneste a doua oar pe /ntuitorul nostru Iisus 1ristos 4Evr. =,8"=: care se afl n inima sa de la #umnezeiescul 2otez% 4@alateni 5,>;:. #u ul necurat, neaflnd odi n, zice$ %/ voi ntoarce la casa mea 4inima omului, de unde a fost izgonit:. !i venind o afl mturat si mpodobit. Atunci merge si ia cu el alte sapte du uri, mai rele dect el si, intrnd, locuieste acolo. !i se fac cele de pe urm ale omului acestuia, mai rele dect cele dinti% 4/atei 7>,89:. !i astfel devine crestinul ndrcit, c inuit de diavoli, fcnd pcate din ce n ce mai mari 4betie, desfrnare, ul, avorturi...:. %&0& Din ("ndurile diavolesti .oat lupta 2isericii si, deci, a crestinilor este lupta cu diavolii, fiindc ei sunt izvorul a toat rutatea si mai ales cei care fac rul. #ia-olul numai ne ispiteste, el nu are nici o putere de a ne face ru, ct trim n aceast viat pmnteasc. #iavolii au atta putere asupra noastr, ct le dm noi. #up cderea lui Adam si a Evei din ?ai si pierderea comuniunii arice cu #umnezeu, diavolii pot s vorbeasc sufletului omenesc prin gndurile pctoase. #emonii ne ndeamn prin gnduri la pcate, dar nu ne pot obliga s pctuim. Au puterea de a ne nsela, de a ne duce n eroare prin gndurile pe care ni le insufl. !atana pierznd, prin mndrie si blestem, constiinta dumnezeiasc a a)uns nestiutor. #e aceea, nu poate sti de la sine ce s fac, ci vede ce face #umnezeu ca s ne mntuiasc si se sileste s fac cele contrare, ca s ne piard. Astfel, mpotriva proorocilor a ridicat prooroci mincinosi, mpotriva legii " frdelegea, mpotriva virtutilor " patimile si pcatele, mpotriva credintei " necredinta, ula si erezia. .oti diavolii se lupt s ntunece mintea noastr prin pofte, mnie si mndrie si apoi ne transmit gndurile cele rele si fac pe oameni s svrseasc lucruri pe care numai cei iesiti din minti le"ar putea face. 'nd mintea se lumineaz de darul !fntului #u , oamenii se rusineaz de cele fcute si de ei nsisi. #e aceea, !fintii +rinti ne nvat s nu actionm niciodat cnd mintea noastr este ntunecat de pofte, mnie si mndrie. -iclenii diavoli ne rzboiesc cu ncercrile pe care ni le aduc, ndemnndu"ne fie s spunem, fie s facem ceva necuvenit, iar dac nu reusesc ne ndeamn s aducem multumire plin de mndrie lui #umnezeu. -iclenii diavoli se pot retrage pentru o vreme, ca negli)nd noi niste patimi mari, pentru c le socotim mici, s le facem boli de nevindecat. Ei ne silesc fie s pctuim, fie s )udecm pe cei care pctuiesc. +e cei ce nu au cunoscut pcatul, viclenii diavoli i ndeamn s fac numai o ncercare si apoi s nceteze. +e cei care au pctuit,i rzboieste cu amintirea pcatului, pentru a cdea iarsi. #iavolul slavei desarte poate transmite unui frate

gnduri pe care s le descopere apoi altui frate, iar acesta s spun apoi fratelui cele ce sunt n inima lui, creznd c este vztor cu du ul 4diavolesc:. #emonii stiind c oamenii iubesc adevrul, se mbrac n aina drepttii si astfel toarn prin gnduri otrav n sufletul lor. Astfel a nselat satana pe Eva, spunndu"i cuvinte ce nu erau ale lui, ci ale lui #umnezeu, dar amestecndu"le cu minciuna 4Aacerea 75,7:. !atana se strduieste s ne fac s credem c tot ce ne nvat el este bine. *e sopteste la urec e$ %*u vezi c ai dreptate( .e"a )ignit& ?zbun"te.% #e multe ori diavolul ia c ipul celui cu care te"ai certat, fcndu"te s te lupti cu el, n imaginatia ta. Astfel, ti ntreste prin sugestie si energie vointa 4+salm =>,8: si de cele mai multe ori nu"ti poti stpni mnia si ura cnd te ntlnesti cu persoana cu care te"ai certat si te rzbuni. #iavolul mndriei nalt pe om pn la 'er si de acolo l arunc n fundul Iadului. Istoria mndriei omenesti se rezum la diversele moduri n care oamenii s"au ludat cu lucrrile lui #umnezeu si s"au pus n locul 0ui. -icleanul diavol nvat pe oameni s mint cu gndul, cu cuvntul si cu felul lor de viat. #e multe ori cei aflati sub inspiratia lui nu"si dau seama c mint si c sunt condusi de diavoli. !i mai grav este cnd astfel de oameni sunt investiti cu functii politice si sociale. Exist diavoli necurati care ne sftuiesc nu numai s facem pcate, ci s facem prtasi si pe altii la svrsirea rului, ca s ne pricinuiasc o si mai mare osnd. /ulti oameni se bucur cnd si asociaz si pe alti oameni la pcatele lor. +arc le )ustific, le micsoreaz si le d cura). Ispititorul diavol caut s transforme puterile sufletesti cu care ne"a nzestrat #umnezeu n puteri distrugtoare pentru suflet. Astfel, puterea seminal care se afl n noi pentru nasterea de prunci, diavolii ne"o sc imb spre desfrnare. +uterea mnioas pe care o avem pentru a munci si a ne lupta sufleteste cu diavolii ne"o sc imba spre ura si distrugerea aproapelui. In momentele de mnie, pentru a ne lupta cu diavolii si nu cu oamenii, trebuie s spunem rugciuni scurte, puternice si dese, cu gndul$ %#oamne Iisuse 1dstoase, Aiul lui #umnezeu, miluieste"m%; %+rea !fnt *sctoare de #umnezeu, miluieste"ne pe noi&% !fintii +rinti spun c atunci cnd suntem mniosi, dac ne certm cu oamenii vom petrece n pace cu diavolii, iar dac ne vom lupta cu diavolii prin rugciune, mpotrivire si smerenie, vom fi n pace cu oamenii. Avem n noi puterea rvnitoare spre virtute, dar potrivnicul diavol ne ndeamn s rvnim pcatele. Avem n noi poftirea slavei ceresti, dar vr)masul diavol ne"o sc imb spre poftirea acestei lumi pctoase. Avem n noi bucuria pentru #omnul si faptele cele mntuitoare, dar dusmanul diavol o transform n bucuria si plcerea pcatelor. .raditia noastr crestin spune c diavolul dispune de multe posibilitti de nselare$ cu cel inteligent face pe nteleptul, cu cel mai putin ntelept face pe prostul. +oate s ne captiveze sub influenta citirii unei crti scrise sub inspiratia lui. Aiind du , lucreaz

asupra mintii noastre, soptind$ %*u asculta de du ovnic, nu te spovedi, nu te sftui cu altii, s nu mergi la2iseric...% Este un sftuitor care ne asigur ntotdeauna c ne vrea binele. *e stimuleaz plcerile lumesti si ale pcatelor, ale celor care se obtin prin munc necinstit si nselciune. +rintre altele ne prezint rul sub c ipul binelui. ' iar atunci cnd ne ndeamn la bine, o face cu scopuri rele. -icleanul diavol )ubileaz numai atunci cnd nseal pe cineva, cnd oamenii iau de bun si adevrat ceea ce este fals si minciun. /ultora, suprafata faptei li se pare bun. *aivii se nduioseaz. Aace si bine, dar aran)eaz s ias ru. .e ndeamn s mnnci peste msur ca s te mbolnvesti, ti spune s bei ca s te mbeti, ti att drepturile ca s"ti pierzi msura si s te rzbuni, ti sopteste la urec e ce spun altii despre tine pentru a"ti dezlntui ura, te mbie la logic pentru a"ti stimula ncptnarea. Ii place s conving, cnd nseal. #in gura lui argumentele curg n cascad. 'nd se retrage, o face pentru a ne distrage atentia si a"si sc imba tactica. +e cel care trieste n robia pcatelor, vr)masul diavol se sileste s"i stearg orice gnd bun care l"ar aduce la pocint. 'u uneltiri dinainte pregtite si cu prile)urile pe care le are, l face s cad n aceleasi pcate sau n pca"te mai mari. +e cei care si dau seama de viata pctoas pe care o triesc si vor s"o sc imbe, demonul i amgeste cu aceast arm$ %*u te ndrepta astzi, ci las pe mine spovedania. Ai s te spovedesti n postul cellalt. #oar nu ai s mori astzi%. *u lsati pe mine ndreptarea voastr, pentru c nu stiti clipa cnd veti pleca din aceast lume. +e cei care sunt rvnitori, diavolul i pune s fac nevoint peste msur, aruncndu"i n pcatul mndriei. 'elui bolnav, care sufer cu multumire boala lui, i spune cte fapte bune ar fi putut face dac ar fi fost sntos si prin aceste cugete l face pe crestin s"si piard rbdarea si c iar s crteasc mpotriva lui #umnezeu, pentru boala sa. #e cele mai multe ori diavolul ne aduce argumente din !fnta !criptur pentru a pctui. #iavolul este cel care mparte, cel care dezbin, cel care pune s se lupte om cu om, confesiuni religioase, grupri etnice, partide politice, armate cu armate. #emonii sunt cei care organizeaz, prin gndurile insuflate, mpotrivirea prtilor una cu alta, din diferite motive. Acesta este rolul lui principal. #in dorint de rzbunare mpotriva lui #umnezeu, caut s ne piard si pe noi oamenii. +e cei ce sunt n lume si sunt aproape de materiile patimilor, diavolii i lupt cu rzboiul lucrurilor. Iar pe cei aflati n pustie, datorit rarittii lucrurilor, diavolii caut s"i surpe cu gndurile. -r)masul omului, ocrotitorul curviei, spune c #umnezeu este iubitor de oameni si d iertare pentru patima aceasta, ca una ce este natural si necesar. #up ce am svrsit fapta, ne scufund n deznde)de, spunndu"ne c #umnezeu este drept )udector si fr de mil. ,n alt scop al lor este s ne murdreasc n stare de veg e, prin aducerea aminte de visele desfrnate. #e multe ori diavolii se aseaz n stomac si nu las pe om s se sature, c iar dac ar mnca tot Egiptul si ar bea tot *ilul 4!fntul Ioan !crarul:.

'el mai mult se strduiesc diavolii, duminica si n timpul srbtorilor religioase, s fac pe crestini ca s nu mearg la !fnta 2iseric. #e cu sear i pune s mearg la petreceri, s se uite la filme pornografice, s aib legturi trupesti, iar dimineata, cnd se trezesc cu sufletul si trupul pline de desfrnare, le d dureri de cap si oboseal ca s nu poat merge la 2iseric. +e unii i pune s fac mncare, s plece la cumprturi, la meci sau s se nc ine la televizor. +e cei care prznuiesc ziua onomastic i conduce la crcium, ca s se mbete, apoi i pune la ceart si omor. #iavolul sopteste la urec ea brbatilor s"si tund prul si s"si rad barba, iar la femei s se fardeze, s"si scurteze fustele, pentru a stmi n lume putoarea desfrnrii. Aemeilor pasionate de lux si de distractii le sopteste s se mbrace dup mod, mereu cu altfel de aine, s"si cumpere alt mobil, alt cas si alt masin. .ot diavolul sopteste la urec e femeii ca s fac avorturi, spunndu"le c ftul avortat nu este om si deci nu au pcate de moarte. *ecuratii demoni se duc la cei bogati si le mpietresc inimile, ca s nu fac milostenie, si de multe ori i pune s rpeasc si putina agoniseal a celor sraci. Intunecatul diavol te ndeamn s furi si te acoper cu acopermntul lui, spunndu"ti c nu te vede nimeni. !atana sopteste la urec ile crestinilor s nu fac cruce cnd trec pe lng !fnta 2iseric. -ra)masul mntuirii noastre ne d gri)i si ocupatii ca s ntrziem la slu)bele !fintei 2iserici, s plecm mai devreme, s nu ne nc inm la !fintele Icoane, la !fintele /oaste, s nu srutm mna preotului, s nu pltim pomelnice pentru cei vii si pentru cei mutati la cele vesnice, s stm de vorb cu alti credinciosi n timpul slu)bei, s vorbim de ru pe preoti, s clevetim pe aproapele. 2lestematul diavol ne mpinge de la spate s facem pcatele, iar dup ce le"am fcut, ne st n fat cu rusinea, ca s nu le mrturisim la du ovnic. 'nd pcatul este mare, ne transmite gnduri de deznde)de si de sinucidere. 'nd ne spovedim, ne spune s ascundem pcatele cele mari si s dm vina pe altii. 'el mai mult lupt diavolii pe crestini cnd se roag. 3rice crestin cnd se roag poate observa cu mintea pe diavol, care caut s"l ntrerup, rtcindu"i gndurile n toate colturile lumii si la toate pcatele pe care le"a fcut sau le"ar putea face. Iar altii din cauza pcatelor nu pot spune nici mcar o scurt rugciune si nici s se nsemneze cu !fnta 'ruce. 'nd ne apropiem de !fnta mprtsanie, diavolul ne transmite gnduri de necredint, ne spune c ne putem mbolnvi mprtsindu"ne cu aceeasi lingurit. #ar oare s"a mbolnvit cineva cnd s"a mprtsit sau a srutat !fintele Icoane( #iavolul ulei de multe ori bat)ocoreste pe #umnezeu si cele ce se svrsesc n timpul !fintei 0iturg ii. #ar nu sufletul omului rosteste aceste cuvinte, ci nsusi diavolul. Astfel cum ar putea oamenii uli si binecuvnta n acelasi timp( !atana pune pe oameni s uleasc pe #umnezeu cnd sunt mniosi sau cnd nu li se mplinesc dorintele. Exist si un nainte mergtor al du urilor necurate, care ne ia n primire ndat ce ne sculm din somn si ne ntineaz primul nostru gnd. 'nd ne trezim, trebuie s ne nsemnm cu !fnta 'ruce si s ne rugm. *ecuratul diavol are obiceiul s ne sgeteze cu amintiri urte si gnduri desfrnate n momentul n care nc idem oc ii ca s dormim. +otrivnicul mntuirii noastre ne lupt ca s nu ne rugm cnd ne trezim din somn sau cnd ne culcm, nainte si dup mas, sau s nu mplinim tot

canonul de rugciune, post si milostenie. El ne rpeste sti urile din gur si ne adoarme n timpul rugciunii. +otrivnicul diavol sopteste la urec ile copiilor s nu asculte de printi si educatori, s nu nvete, s fug de la scoal si de acas, iar n cazul cel mai grav s se sinucid 4pentru a se rzbuna pe printi:. -r)masul mntuirii noastre spune celor slabi n credint s mearg la vr)itoare, descnttoare si g icitoare. Acolo svrsesc false minuni cu puterea lor diavoleasc 4Iesirea ;, 6, B, 7<:. *ecuratii diavoli nvat pe oameni s fac pcate mpotriva firii$ mala ie, sodomie... #iavolii ptrund n trupurile oamenilor, punnd mai nti stpnire pe mintea, gndurile si imaginatia lor. +rin pcatele de moarte svrsite de om, mintea acestuia pierde darul #u ului !fnt si nu se mai poate smeri si lupta cu diavolii. 3amenii fiind astfel fr aprare si lipsiti de a)utorul lui #umnezeu, vor fi usor nvinsi de diavoli. !unt si situatii n care, pentru pcatele printilor, diavolii se slsluiesc n copii. In afar de gndurile rele pe care le transmit omului demonii mai pot ataca partea sensorial si vointa omului. !fntul *il !inaitul ne spune$ %'nd demonul cel zavistic nu izbuteste s pun n miscare mintea omului, el actioneaz atunci asupra sngelui si a umorilor, pentru ca prin ele s aprind atunci imaginatia si s"o umple de nc ipuiri pctoase%. Actionnd asupra trupului, demonul rscoleste n om senzualitatea, furia, mnia, m nirea, mndria si celelalte patimi. Acestea se pot vedea si din viata !fintei /ucenite Iustina, creia necuratul du , trimis de un mare vr)itor, i"a dezlntuit simturile senzualittii si volupttii. #ar demonul a fost alungat prin rugciunea sfintei, cu 1arul lui #umnezeu. #eci, diavolii ne insufl diverse gnduri rele, pe care omul nedu ovnicesc nu poate s le deosebeasc si le ia ca gnduri proprii. Acceptnd gndurile rele, omul devine un promotor al vointei diavolesti, care ncetul cu ncetul va pune stpnire pe el. Astfel poate deveni omul inconstient, un slu)itor al diavolilor. Iar acest lucru se ntmpl att la oamenii simpli, ct si la cei cu functii sociale sau politice. Alteori, vointa unui astfel de om este att de puternic unit cu diavolii, nct nu mai ascult de sfaturile du ovnicului. #emonii, n lupta pe care o duc mpotriva crestinilor nu cunosc asezarea inimilor lor, nu le pot cunoaste gndurile. #ar ei le deduc, dup cuvintele pe care le vorbim, dup gesturile pe care le facem. 4#up cum mergem, dup cum privim, dup cum vorbim, demonii pot s cunoasc starea noastr sufleteasc luntric:. #e asemenea, dup cum primim gndurile pctoase pe care ni le transmite, diavolul intuieste pcatele spre care noi suntem nclinati. Astfel, n timpul rugciunii personale sau n timpul slu)belor bisericesti, demonii caut s ne ntunece mintea noastr cu gnduri necurate, potrivite cu nclinatiile noastre spre pcate, ne nvat Evagrie mona ul. !fntul Isidor +elusiotul spune$ %#iavolul nu stie care ne sunt gndurile noastre, pentru c acest lucru tine exclusiv de puterea lui #umnezeu. Ins el ne g iceste gndurile dup gesturi si vorbe. Astfel, de exemplu, vede c cineva priveste cu patim

la frumusetea cuiva. +rofitnd de nclinarea acestuia, de ndat i transmite gnduri si imagini desfrnate%. ?zboiul diavolilor cu gndurile este mai cumplit dect rzboiul cu lucrurile. +entru c rzboiul cu lucrurile are trebuint de timp, loc si iscusint. A)utor mpotriva acestor lupte netrupesti ni s"a dat rugciunea curat, din care pricin s"a rnduit s se fac nencetat 47 .esalonicieni 9,7;:. ?ugciunea a)utat de arul lui #umnezeu ntreste mintea pentru lupt, ca una ce poate s lupte fr trup. In afar de aceasta, diavolii pot transmite energie pctoas omului 4de desfrnare, mnie, betie, mndrie...:. #ar si pot reface vigoarea pe seama energiei pctoase a omului, energie eliminat de om n procesul desftrii vicioase. !fntul Ioan !crarul spune c diavolii nu se bucur de nimic mai mult, ca de putoarea 4energia: desfrnrii. !fntul Ioan #amasc inul spune c ngerii %contempl pe #umnezeu, att ct este posibil lor. Aceasta fiind rana lor%. #emonii, pentru care contemplarea lui #umnezeu n #u ul !fnt nu este posibil, pot cpta energie unii de la altii, dar si energie pctoas, de la omul pctos. +entru aceasta, ei trebuie mai nti s"l fac pe om asemenea lor, cptnd astfel acces n sufletul lui. ,n om ptimas si desfrnat este o surs de energie pctoas important pentru du urile necurate. #iavolii aprind n el patimile, care i vor devora toate fortele vitale. In acelasi timp, diavolii se rnesc cu aceast energie a pcatelor. In afar de aceasta, du ul necurat care stpneste pe un om pctos i foloseste trupul ca pe un instrument, pentru o mai mare realizare a patimii lui. 4Exemple$ artistii de filme desfrnate, pornografice, cntretii de muzic desfrnat si satanic, conductorii si oamenii de cultur atei si eretici:. Iat, deci, nc o pricin pentru care diavolii se lipesc de omul pctos din toate prtile. #e remarcat este si faptul c diavolii pot nzestra pe oamenii pctosi cu energie pctoas demonic deosebit, care le d posibilitatea oamenilor supus vointei diavolesti s trudeasc necontenit pe trmul nmultirii pcatelor n lume. In virtutea esentei lor distructive, demonii, lipsiti de capacitatea de a crea, si nimicesc n cele din urm propriii lor discipoli. #arul #u ului !fnt curteste si sfinteste att trupul, ct si sufletul omului, iar energia pctoas a diavolilor este distructiv si pentru trup si pentru suflet. %&1& De #e -a2oritatea oa-enilor nu vd si nu si-t pe diavoli* In ?ai, Adam si Eva se aflau n comuniune aric cu #umnezeu si cu ngerii luminii pe care i vedeau si cu care comunicau. 'derea n pcat a strmosilor nostri, zmislirea n frdelegi si nasterea n pcat ne"a fcut incapabili s"i vedem pe ngeri. 0umea nevzut a du urilor s"a desc is ns celor curati cu inima 4/t. 9,6:. +e acestia demonii nu"i mai pot amgi. +entru ca oamenii s"i vad pe demoni, ei trebuie s se sfinteasc si s ating treapta desvrsirii crestine. 'u ngduinta lui #umnezeu au vzut ngeri si oameni care au trit o viat pctoas 4exemplu$ falsul prooroc -arlam:.

!fintii +rinti spun c pentru un om nepregtit este foarte prime)dios si pgubitor s vad pe demoni. Iat ce spune !fntul Ioan @ur de Aur$ %'ti demoni umbl n vzdu ( #ac #umnezeu ar ngdui s ne arate c ipul lor idos si respingtor, ne"am iesi din minti%. .rupul nostru material este ca un paravan salvator, pzindu"ne de vederea nfricostoare a demonilor, care ne"ar duce la soc psi ic si tulburare a mintii. +rezictorii, vr)itorii si magii, intrnd n mod constient n legtur cu demonii, vd aceste du uri necurate. +racticarea sistemului anti ristic Eoga si a altor religii de orientare deczut si demonic te a)ut s ai vedenii de la du urile necurate, care din pcate sunt crezute c ar fi vedenii dumnezeiesti. In legtur cu visele, !fintii +rinti ai 2isericii 3rtodoxe ne"au dat %regula de aur% pentru interpretarea viselor$ %s nu crezi n vise si n vedenii%. Ar iepiscopul Inoc entie al 1ersonului, ntrebat fiind de ce multi oameni nu simt prezenta demonilor, a rspuns$ %+entru a simti asupra ta atingerea du ului ntunericului, trebuie s fii tu nsuti luminos, iar pcatul nseamn ntuneric%. +e o ain alb, curat, se vede orice pat, iar pe o ain murdar, neagr, nu se vd nici petele cele mai mari. Intr"un suflet curat, luminos si nepri nit, un singur gnd trimis de diavol produce suprare, greutate si durere sufleteasc. Iar pentru un suflet pctos, ntunecat si plin de pofte, gndurile diavolesti sunt imperceptibile sau sunt acceptate cu mare poft si plcere. Insusi du urile necurate caut prin toate c ipurile s se fac ct mai putin perceptibile. +entru c dac ar fi usor de vzut, cei mai multi oameni ar fugi de diavoli. #eci, iat c demonii, dominnd tiranic asupra pctosilor, caut totodat s"i conving cu iluzia c ar actiona ei nsisi si c ar fi absolut liberi n toate. %&3& Lupta #restinilor #u diavolii 'omuniunea aric 4unirea mistic: cu /ntuitorul Iisus 1ristos izbveste pe cei credinciosi de robia diavolilor, numai n cazul n care credinta lor este desvrsit. #ar pentru c nu toat lumea atinge desvrsirea, puterea diavolului n lume continu s"i domine pe cei nedesvrsiti, pe msura patimilor lor. 0a fel se ntmpl si cu cei necredinciosi. #eci numai cei credinciosi se pot izbvi de diavoli, prin puterea lui 1ristos, pe care o primesc prin !fintele .aine, prin rugciune si prin celelalte fapte bune crestine. 'ei care se rstignesc n 1ristos, cu patimile si pcatele lor, au putere de a birui pe diavoli. +entru c numai prin intermediul pcatelor si al slbiciunilor demonii se lipsesc de sufletul omului. Atta timp ct omul trieste n pcate, el este orb si surd fat de 0umina Evang eliei. !fntul @rigorie de *issa spune$ %...'nd fiinta noastr a czut n pcat, #umnezeu n" a lsat cderea noastr fr +rovidenta !a, ci n a)utorul vietii fiecaruia pune un nger, iar pe de alt parte !atana ncearc s fac acelasi lucru, prin mi)locirea unui demon viclean care ar duna vietii omenesti%. 3mul ns, aflndu"se ntre nger si demon, prin el nsusi i d putere mai mare unuia, fat de cellalt, asupra sa. El si alege prin liber vointa sa un nvttor 4sftuitor: din cei doi. Ingerul lui #umnezeu i ndreapt gndurile ctre faptele virtuoase, iar

diavolul l ispiteste cu plcerile materiale, din care nu exist nici o nde)de de mntuire. #up cum aflm din scrierile !fintilor +rinti, omul este acela care, n cele din urm, face alegerea ntre bine si ru. Atunci cnd crestinul colaboreaz cu ngerul lui #umnezeu, cu a)utorul #u ului !fnt va nfrunta usor pe demoni. 'uviosul Ioan din 'arnaf spune c atunci cnd crestinii rugndu"se rezist cu brbtie ispitelor, se ciesc pentru pcatele fcute, rabd cu blndete ispitele, diavolii se c inuiesc si se ard, dar crestinilor nu le este dat s vad acest lucru, ca s nu se mndreasc. ?ugciunea, care face ca arul #u ului !fnt s se reverse asupra omului, unindu"l cu #umnezeu, i arde pe demoni, iar acestia nesuferind focul aric, fug cu vaiete. Iat de ce, ori de cte ori necuratul du ne ispiteste, trebuie s ngenunc iem la rugciune, care ne aduce arul lui #umnezeu si cu care vom fi de nebiruit. In viata liturgic este cunoscut puterea rugciunii si a tmiei de a lunga du urile rele. de asemenea, diavolii sunt arsi si alungati de #umnezeu, care lucreaz prin Icoanele Actoare de /inuni si prin /oastele !fintilor. %&4& De #e au nevoie diavolii de 2ert!e* ,n alt fel de ran 4energie: pentru demoni sunt )ertfele. Iat ce spune !fntul -asile cel /are$ %#emonii, ca unii ce sunt czuti prad volupttii si patimilor, se desfteaz si se rnesc cu ofrande. In timp ce )ertfele se ard n foc, sngele lor se transform prin ardere n vapori si descompunndu"se n felul acesta n particule fine, se prefac ntr"o stare ce corespunde esentei demonilor. Ei se ranesc cu aceste emanatii, desigur nu asa ca si cum le"ar mnca sau si"ar umple cu ele pntecele, ci asemenea unor animale 4stridii si alte fpturi de acest fel:, care primesc rana cu ntreaga lor fiint. #in aceasta pricin demonii devoreaz cu lcomie gazele ce se produc n urma arderilor )ertfelor si in aleaz fumul aromatelor, ca substante pe care si le"au adaptat pentru ran. Iat cum se explic cultul )ertfirilor n fata statuilor idolilor, la popoarele pgne%. .oti idolii la care se nc in pgnii sunt ncon)urati de diavoli, care si gsesc plcerea n )ertfele care se fac. Iat de ce toate sectele satanice aduc )ertfe de animale si c iar umane demonilor la care se nc in si slu)esc. 'nd se aducea )ertf unui idol 4demon:, o parte din ea era destinat demonului. #e aceea, cel care bea din pa arul umplut pentru )ertfele idolesti, bea din pa arul demonului 47 'or. 7<,>7:. +entru falsele minuni pe care le fceau demonii, oamenii le aduceau )ertfe si le ofereau onoruri, mgulind astfel orgoliul satanei. Astfel de oameni sunt asa de uniti cu demonii, nct atunci cnd #umnezeu svrsea prin crestini o minune dumnezeiasc, acestia i prigoneau si"i omorau. %&%5& De #e 'n(duie Du-ne6eu e7istenta diavolilor* #in iconomie dumnezeiasc, diavolul n"a fost trimis n @ eena sortit lui, ci a fost lsat dezlegat pentru probarea si cercetarea omului si a voii lui libere, pentru ca fr

voia sa s"i fac pe sfinti mai ncercati si mai drepti si s le fie pricin de si mai mare slav, iar siesi s"si adune osnd si mai ndrepttit, prin rul pe care l face si cu ispitele pe care le ridic mpotriva oamenilor. 'petenie a veacului acestuia si stpnitor al celor vzute a fost la nceput omul, fiind rnduit la aceasta de #umnezeu. +entru c nici focul nu putea ceva asupra lui, nici fiarele nu"l vtmau, nici otrava nu avea efect asupra lui. #ar odat ce a fost amgit de diavol, a pierdut arul #u ului !fnt si stpn al lumii a devenit diavolul. #in aceast cauz, vr)itorii si fermectorii devin prin puterea diavoleasc fctori de minuni diavolesti. Ei stpnesc otrvurile si apa si focul, dup cum au artat vr)itorii din Egipt, care s"au mpotrivit lui /oise 4lesirea ;, 6, B, 7<: si !imeon care s"a luptat mpotriva !fntului Apostol +etru. !fntul Ignatie 2rianceaninov spune$ %+orunca dat de #umnezeu n ?ai, care interzice omului s guste din rodul pomului cunoasterii binelui si a rului, nu a fost anulat. Ea l ncearc mereu pe om, pn astzi. /ereu este prezent lng noi diavolul si ne ndeamn s gustm din rodul oprit. El nu nceteaz s ne ademeneasc prin cugetri pctoase si lumesti, dezlntuindu"ne nemsurat patimile%. !fntul Ioan @ur de Aur ne spune exact motivele pentru care #umnezeu ngduie existenta diavolului si nu"l mpiedic s ne atace cu ispitele sale$ %n primul rnd ca s cunosti c te"ai fcut mai puternic dect diavolul, nsemnndu"te, n numele lui 1ristos, cu 'rucea dttoare de viat; n al doilea rnd, pentru trai n smerenie si a nu te preamri prin bogtia darurilor si s nu uiti neputinta ta si puterea celui care te a)ut; n al treilea rnd pentru c acest du necurat, vzndu"ti rbdarea cu care rezisti ispitelor, s se conving c l"ai prsit cu desvrstre si te"ai deprtat de el; n al patrulea rnd, pentru a avea o cunostint clar asupra comorilor ce ti sunt ncredintate, cci diavolui nici nu ar ncerca s te atace dac te"ar vedea pe treapta cea mai de sus a nepri nirii%. CAPI$OLUL II 869oiul duhovni#es# )&%& Lu-ea duhovni#eas# , nev6ut 'restinul este un lupttor du ovnicesc n fiecare clip a vietii sale cu trupul, cu lumea pctoas si cu diavolii. !fntul +rooroc #avid ne spune$ %'lcatu"m"au vra)masii mei toat ziua, c multi sunt cei ce se lupt cu mine din nltime% 4+s. 99,>:. *oi ne aflm n stare de rzboi cu diavolii si trebuie s cunoastem foarte bine pe vr)masii nostri, s cercetm cu ntelepciune scopurile si planurile lor. #ar pentru a afla ct mai multe despre acesti vr)masi ai nostri, trebuie s apelm la !fnta !criptur si la nvtturile !fintilor +rinti ai 2isericii 3rtodoxe. #iavolii sunt supusi satanei, iar oamenii care se aseaz voluntar sub sfera lor de influent se numesc fii ai diavolilor 47 Ioan 5,6:. #umnezeu pune la ncercare virtutile

oamenilor prin diavoli, crora le d voie limitat ca s"i ispiteasc 4Iov 7,7>; Fa . 5,7:. 3amenii au fost ispititi si nselati de diavoli, c iar din ?ai 4@en. 5,7:. #up ntruparea si nvierea #omnului nostru Iisus 1ristos, !atana a fost dezbrcat de putere 4Ioan >,75:, dar el continu s ispiteasc pe oameni 4Ioan 9,79:. ,n om poate fi luptat de unul sau mai multi diavoli 4/arcu 9,B:. #e la dumnezeescul 2otez, crestinul primeste un nger pzitor, care l a)ut prin gnduri si ar s fac faptele cele bune. In acelasi timp un diavol l ispiteste spre pcate si astfel i ncearc virtutea 47 +etru 7,=" ;; Iov ;,76; Iacob 7,>:. /ona ii si mona iile primesc la !fnta .ain a 'lugriei, darul #u ului !fnt si sapte ngeri care l vor a)uta s se mntuiasc. Iar satana trimite sapte diavoli 4du ul mndriei, du ul slavei desarte, du ul mniei, du ul lcomiei pntecelui, du ul trndviei, du ul desfrnrii si du ul m nirii: ca s"i ispiteasc. #ac ns din trndvie si din mndrie mona ul va cdea n pcate de moarte, darul lui #umnezeu si cei sapte ngeri se vor ndeprta de la el, iar cele sapte du uri necurate vor pune stpnire pe inima lui 4/atei 7>,89:. #eci mintea omeneasc se afl la mi)loc, ntre nger si diavol. !fintele +uteri ngeresti ne ndeamn spre faptele cele mntuitoare, iar puterile noastre naturale, otrrea cea bun si 1arul lui #umnezeu ne a)ut. 0a rndul lor, atacurile diavolilor sunt a)utate de patimi si de otrrea cea rea. Asadar, mintea noastr este lesne alunectoare si usor se pogoar ctre cele veselitoare ale lumii acesteia, uitnd bunttile cele vesnice. +entru pzirea de ispitirile simturilor, cnd se adun gnduri desarte si ntunecate asupra mintii noastre, s ne rugm, s mergem la 2iseric, s ne spovedim, s vorbim si s cerem binecuvntarea printilor celor du ovnicesti. ,rtorul de bine, diavolul, amestec lucrurile, adic binele cu rul 4Aacerea 5,8"9:, ca s nu poat face mintea noastr pctoas deosebirea ntre bine si ru 4!fntul Efrem !irul, +roloage, p. >B6:. !fntul +etre #amasc inul ne spune$ %.oate le"a fcut #umnezeu spre folosul sufletului nostru. Ingerii care ne pzesc si ne nvat, iar diavolii ne ispitesc spre a ne smeri si a alerga la #umnezeu. +rin frica de ispitele du urilor necurate ne izbvim de nltarea mintii si de nepsare. Ingerii, fiind slu)itorii dragostei dumnezeiesti si ai pcii, se bucur de pocinta si ndreptarea noastr si de sporirea n virtute. #e aceea se strduiesc s ne umple de vederi du ovnicesti si ne a)ut la tot lucrul mntuitor. #iavolii, dimpotriv, fiind pricinuitorii ruttilor, se bucur de scderea noastr n virtute si se strduiesc s abat sufletele noastre spre nluciri urte%. 'restinul ortodox poate fi luptat de diavoli astfel$ I. +rin patimile trupului su$ a: +atimi care se nasc din puterea poftitoare a sufletului omenesc$ desfrnarea, lenea, lcomia pntecelui, iubirea de bani; b: +atimi care se nasc din puterea mnioas a sufletului$ mnie, ur, zavistie, invidie, pizm, rzbunare; c: +atimi care se nasc din puterea rational a sufletului$ mndrie, slav desart, erezie, deznde)de, sinucidere.

II. +rin intermediul oamenilor pctosi$ a: +rin poftele si pcatele oamenilor; b: +rin oamenii pctosi care se afl sub lucrare diavoleasc. III. #irect de diavoli. 'restinul care se roag cu smerenie si cu credint si apeleaz la !fintele .aine ale 2isericii 3rtodoxe este a)utat de darul lui #umnezeu si de Ingerul +zitor ca s lupte mpotriva diavolilor. #u ovnicul poate alunga diavolii care lupt pe crestini potrivit cu cresterea sa du ovniceasc, astfel$ a: #irect cu #arul #u ului !fnt; b: #u ovnicul prin binecuvntare d puterea lui #umnezeu celui ispitit de diavoli, ca s lupte si s biruiasc si astfel s se ncununeze. #iavolii atunci ne lupt mai tare cnd postim, cnd ne rugm, cnd ne smerim mai mult. +entru a iesi biruitori n aceste lupte cu diavolii, trebuie s mergem pe calea de mi)loc 4mprteasc:, sub binecuvntarea unui du ovnic iscusit, s postim, s priveg em si s ne rugm dup puterea si darurile pe care avem de la #umnezeu. 'ei care se nevoiesc peste putere sunt biruiti de diavoli si cad n pcate mari$ mndrie, slav desart, mnie, ur, neascultare, sodomie, zavistie. 'ei care din lenevie nu ndeplinesc poruncile dumnezeiesti, cad n pcate$ lene, desfrnare, iubirea pntecelui, iubirea de arginti... )&)& Cara#teristi#ile r69oiului #u diavolii +entru a cunoaste mai bine pe vr)masii nostri diavoli, iat cteva caracteristici ale rzboiului nevzut$ 7. ?zboiul diavolilor cu oamenii este continuu. In timpul acestei vieti pmntesti, diavolii ne rzboiesc continuu, iar atunci cnd nu ne atac la vedere, ne lucreaz n ascuns. !fntul !imeon, *oul .eolog zice$ %?zboiul este permanent si ntotdeauna este nevoie ca ostasii lui 1ristos s aib armele asupra lor. *u este zi sau noapte, nici mcar o clip n care acest rzboi s nceteze, ci fie c mncm, fie c dormim, fie c lucrm, fie c ne rugm, n toiul luptei suntem%. >. ?zboiul diavolilor cu oamenii este necruttor. !fntul Antonie cel /are spune c$ %#iavolii sunt necruttori, ndrzneti si nerusinati. *u se dau napoi de la nimic. !e arunc n lupt cu o furie nestpnit si uzeaz fr scrupule de toat forta si viclenia de care dispun%. !fintii +rinti spun c diavolii sunt stpnitorii ntregului pmnt si se afl sub conducerea satanei, lucrnd la pierderea sufletelor omenesti. .rebuie s stim un lucru important$ diavolul poate s ne atace, dar nu ne poate birui. Intr"un citat al nvtturii 2isericii noastre se spune c %#iavolul poate lupta mpotriva omului, dar nu"l poate birui. Acest lucru nseamn c putem deveni biruitori asupra diavolilor%. Iar !fntul Apostol +avel scrie$ %#umnezeu nu va ngdui ca s fim ispititi peste puterile noastre,

ci odat cu ispita, ne va aduce si scparea din ea% 47 'or. 7<,75:. *iciodat #umnezeu nu ne va lsa s fim ispititi peste puterile noastre, cci dac s"ar ntmpla aceasta, lupta ar fi inegal, iar #umnezeu nedrept. %#ac cineva nu se face de bun voie rob diavolilor, nu va avea diavolul nici o putere asupra lui%. 5. #in acest rzboi cu diavolii ne putem ncununa. !fntul Ioan !crarul zice$ %Inmultindu"se razboaiele se nmultesc si cununile. Astfel se ntmpl de multe ori ca diavolii, fr s vrea, ne fac mai atenti, mai rvnitori%. In vremea ispitelor simtim nevoia arztoare de a ne afla mereu mai aproape de #umnezeu. 'nd vicleanul diavol ne nfricoseaz si ne tulbur, atunci ne facem mai ntelepti, atunci ne cunoastem pe noi nsine si atunci alergm degrab la #umnezeu. < alt %calitate% a diavolilor este aceea de clevetitor si brfitor. 'leveteste pe om n fata lui #umnezeu 4lov 7,B"77: si n fata semenilor si. #espre acest lucru avem mrturii n Apocalips, care spune despre rzboiul ce s"a fcut n 'er ntre rzvrtitul 0ucifer si ceilalti ngeri si despre cderea tagmei luciferice, care nu numai pe #umnezeu clevetea, ci si pe oameni 4Apoc. 7>,;"7<:. Iat ce izvor nesfrsit de rutate este diavolul, care nu se mrgineste numai a ispiti pe oameni, ci merge si"i cleveteste naintea lui #umnezeu. ,ra lui mpotriva noastr este extrem de periculoas si nversunat. +entru aceasta s ne gndim mereu c de multe ori noi nsine lsndu"ne pcliti, ntindem minile prietenoase si facem pact cu diavolii. 8. ?zboiul diavolilor este nversutat si nimicitor. #ac diavolul este nfrnt n atacurile sale asupra noastr, el se mnie si se slbticeste mai tare. 3amenii lui #umnezeu vor fi mereu atacati de diavoli, cu mnie slbatic, atta timp ct ei se vor mpotrivi si se vor lupta contra lui. ?zboiul acesta al nostru cu diavolul este struitor si necontenit, iar diavolul foloseste toat viclenia sa, uzeaz de toate armele si uneltele sale. !fntul .eodor !tuditul spune c %#iavolul umbl ca un leu ce rcneste, cutnd pe cine s ng it, fie din mireni, fie din clugri. !i nu"i a)unge atta, ci caut n fiecare clip s"i lege cu mai multe funii ale pcatelor, ca s nu se mai poat poci, ci s mearg n iadul cel vesnic%. !copul diavolului, spune !fntul Antonie cel /are, este s ne mpiedice s urcm n locul de unde au czut ei, adic la 'er. 0ucrul cel mai de seam este s zdrniceasc mntuirea noastr. #emonii se strduiesc n primul rnd s ndeprteze pe om de #umnezeu, fiind plini de invidie si rutate fat de oameni. +rin urmare, diavolii sunt gata spre vtmare, cci nu sufer s vad c oamenii se mntuiesc cu darul lui #umnezeu 4!fntul Antonie cel /are:. 3rice dorint a noastr spre viata du ovniceasc face pe !fintii ngeri s se bucure, iar pe diavoli s se ntristeze. #omnul nostru Iisus 1ristos a numit pe diavoli %ucigasi de oameni%, cci ce altceva nseamn svrsirea pcatului, dect pierzarea omului si ndeprtarea de #umnezeu. #umnezeu, !emntorul cel 2un, seamn n ogorul sufletului nostru semintele cele bune, ale binelui, dar vine diavolul si seamn zzaniile sale, semintele rului. !i astfel, fiecare om se face cmp de lupt aprins, ntre bine si ru. !copul principal al diavolului este de a strica c ipul lui #umnezeu din om si de a ne robi nencetat, fr de mil. %In sfrsit, fratilor, ntriti"v n #omnul si ntru puterea triei 0ui. Imbrcati" v cu toate armele lui #umnezeu, ca s puteti sta mpotriva uneltirilor diavolilor. 'ci

lupta noastr nu este mpotriva trupului si a sngelui, ci mpotriva nceptoriilor,mpotriva stpnitorilor ntunencului acestui veac,mpotriva du urilor ruttii, care sunt n vzdu . +entru aceea luati toate armele lui #mnnezeu, ca s puteti sta mpotriv n ziua cea rea si, toate biruindu"le, s rmneti n picioare% 4Efes =,77"75:. Iar !fntul Apostol Iacob ne spune$ %#umnezeu, celor mndri le st mpotriv, iar celor smeriti le d ar. !upuneti"v deci lui #umnezeu. !tati mpotriva diavolului si el va fugi de la voi. Apropiati"v de #umnezeu si se va apropia si El de voi% 4Iacob 8,="6:. )&+& 869oiul #elor trei #ete diavolesti #u #restinii #eoarece lupta noastr nu este mpotriva sngelui si a trupului 4Efes. 77,>; -I,7>:, cum zice !fntul Apostol +avel, cei care ne rzboiesc puterile noastre n ascuns trebuie s fie vzuti ca o alt lume nevzut. +entru c cele trei cete diavolesti lupt pe crestinii care se nevoiesc, actionnd asupra celor trei puteri sufletesti ale oamenilor 4puterea poftitoare, puterea mnioas si puterea rational:. Abisul nemsurat al poftei este luptat de prima ceat diavoleasc, ce revars din putoarea sa poftitoare n oameni. /niei sau iutimii i corespunde a doua ceat diavoleasc, ce in)ecteaz n om patimi de stpnire lumeasc. Acesti diavoli pot s fie biruiti de oamenii care ntorc cu brbtie puterea mnioas asupra vr)masilor nevzuti. In sfrsit, stpnitorii vzdu ului, ceata diavolilor rationali 4ar iconi: si trimit atacurile mpotriva mintilor oamenilor ce se ndeletnicesc cu stiinta cunoasterii 4filozofia, teologia, imaginatiile: si i ndeamn la furirea de idei contrare lui #umnezeu. +entru c nsesi momelile lor, gndurile insuflate iau forma de gnduri nalte sau de nluciri luminoase, n sensul material sau intelectual al cuvntului. Astfel, aceste du uri vor s stpneasc marea, pmntul si vzdu ul. )&+&%& Cele trei #ete diavolesti #iavolii, fiind mai nainte de cdere du uri si cznd din imaterialitatea lor, au cptat o oarecare grosime 4materialitate:, dup ispitele pe care le lucreaz si de care sunt mbibati. %+ierznd diavolii bucuria du ovniceasc"ngereasc, ptimesc si ei voluptatea pmnteasc, la fel ca si oamenii, prin deprinderi si patimi trupesti% 4!fntul @rigorie !inaitul:. #in aceast cauz si sufletul omenesc, zidit dup c ipul si asemnarea lui #umnezeu, rational si gnditor, a devenit, din pcate, dobitocesc si nesimtitor du ovniceste si aproape fr de minte, iar prin plcerile de lucrurile materiale nu mai cunoaste pe #umnezeu. +entru c deprinderile rele si pcatele prefac firea si sc imb lucrarea firii. Astfel, s"au format si cele trei cete diavolesti$ I. +rima ceat diavoleasc este ceata du urilor desfrnate si bloase, care actioneaz ca niste lipitori asupra puterii poftitoare a oamenilor. Ei se rnesc cu putoarea plcerilor desfrnate ale oamenilor. Acesti diavoli plutesc n puterea poftitoare a oamenilor, n desfrnare, lcomia pntecului, n lene, n oceanul buturii, ca unele care sunt lunecoase prin fire si se bucur de umezeala plcerilor nerationale. Ele ridic asupra omului valuri de gnduri de ntinciune.

II. A doua ceat diavoleasc o reprezint ceata diavolilor mniosi, care este mnioas si rzbuntoare, ca niste fiare mnctoare de trupuri, ca niste cini care ling snge si se rnesc cu putreziciuni. Ea are ca locuint puterea mnioas a oamenilor. III. A treia ceat diavoleasc este ceata diavolilor rationali"ar iconi, care sunt cei mai apropiati slu)itori ai satanei si se ocup n special cu interpretarea eretic a !fintelor !cripturi. Ele sunt du uri usoare si subtiri, ca niste du uri aeriene si actioneaz asupra puterii rationale, contemplative a sufletelor omenesti, aducnd n mintile oamenilor ereziile, filozofiile nalte, nlucirile, vr)itoriile... ,neori se arat n c ipuri de psri si de ngeri 4> 'orinteni 77,78: ca s amgeasc pe crestini 4+ilocalia -II, p. 785:. )&+&%&%& Ceata diavolilor po!telor #iavolul din ceata diavolilor poftitori se ridic mpotriva crestinului, care se roag n inim, ca unul ce"si are puterea ndreptat spre pofta de la bru la buric a omului. El arunc asupra crestinilor puterea arztoare a sgetilor sale, avnd poftele din om ca pe un adnc n care ptrunde, fcndu"l s fiarb si umplndu"l de necurtii. Apoi l aprinde cu desfrnri si plceri pctoase. #ar cum sunt rzboiti crestinii de acesti diavoli( Ei le insufl oamenilor gnduri necurate de desfrnare, de lene, de mncare si butur, de iubire de bani si somn peste msur, fiind a)utati n ispitele lor de poftele si pcatele oamenilor, de filme, de muzic, de oameni desfrnati, betivi... !lu)itorii cei mai puternici ai acestor cete diavolesti sunt propovduitorii patimilor trupesti$ regizori, actori, scriitori, cntreti, care prin filme, crti, reviste, casete si videocasete ispitesc pe crestini ca s"i prind n mre)ele lor. Acest soi de diavoli pot fi alungati cu a)utorul lui #umnezeu, prin nfrnarea poftelor, post, rugciune, priveg ere, spovedanie, !fnta Imprtsanie, participarea regulat la !fnta 0iturg ie, ascultare de du ovnic si munc binecuvntat. )&+&%&)& Ceata diavolilor -"niei +uterea mnioas pe care o are crestinul pentru a lucra fapta bun crestin si pentru a se mpotrivi diavolilor, aceast ceat diavoleasc o sc imb spre ura si distrugerea aproapelui.Acesti diavoli sunt naintemergtorii mniei, urii, invidiei, pizmei, zavistiei, uciderii, asupririi sracilor, sodomiei, pcatelor mpotriva firii, rzbunrii... 'nd muncim fizic si efectum un efort mare, puterea mnioas pe care o avem n acele momente i lupt si ndeprteaz pe diavoli. #e aceea, acesti diavoli aduc n mintea noastr cuvinte de ul mpotriva lui #umnezeu si a 2isericii si ne ndeamn la n)urturi, ur, ceart si agresiuni asupra aproapelui. .rebuie s ne rugm cu rugciuni scurte cnd muncim, pentru ca puterea mnioas pe care o avem n acele momente si 1arul lui #umnezeu s izgoneasc pe diavoli de la noi si de la aproapele nostru. #ac nu ne vom ruga, diavolii vor transforma puterea mnioas pe care o avem n gnduri si cuvinte de ul mpotriva lui #umnezeu si aproapelui.

'nd suntem mniosi, cineva 4diavolul: ne ndeamn s lovim. 'nd diavolul se ndeprteaz si mnia trece, ne pare ru de faptele rele pe care le"am fcut. 'el mai tare lupt diavolii pe cei care construiesc biserici ortodoxe, aducnd ispite mari asupra preotilor, att prin oamenii necredinciosi, ct si prin ceilalti. Acesti diavoli sunt ndeprtati cu a)utorul 1arului lui #umnezeu prin rugciune si munc binecuvntat, prin iertare si dragoste sfnt crestin, smerindu"ne n ispite. )&+&%&+& Ceata diavolilor rationali :arhi#oni; #iavolii ar iconi ispitesc pe oameni cu iubirea de sine, cu mndria, slava desart, erezia, necredinta 4ateismul:, nebunia, deznde)dea si sinuciderea. !atana este %teologul iadului% si se ocup n mod special cu interpretarea gresit a !fintelor !cripturi, avnd n a)utor ceata diavolilor ar iconi. #iavolii rationali sunt foarte puternici si actioneaz rapid asupra mintii oamenilor mndri, inspirndu"le idei potrivnice nvtturii de credint ortodoxe, a revelatiei dumnezeiesti. Acesti diavoli rationali sunt nvttorii sectarilor, ai sc ismaticilor, ai ereticilor, ai filozofilor, ai liber cugettorilor, care prin conlucrare cu diavolii teologi si formeaz propria lor credint sectar, eretic, atee. Insusi #omnul si #umnezeul nostru Iisus 1ristos este ispitit de !atana, cu citate din !fnta !criptur, interpretate gresit de !atana. #ar /ntuitorul nostru Iisus 1ristos i rspunde tot cu citate din !fnta !criptur, alungndu"l4/atei8,5"7<:. #iavolii rationali au actionat asupra ierar iei 2isericii Apusene, care a adugat astfel n !imbolul 'redintei pe AilioGue, nvttura gresit c #u ul !fnt purcede si de la Aiul lui #umnezeu. Aceast adeziune a 2isericii Apusene la nvttura diavolilor rationali a condus, n anul 7<98, la desprtirea 2isericii Apusene 4catolice: de dumnezeiasca 2iseric 3rtodox 4?sritean:, ntemeiat de /ntuitorul nostru Iisus 1ristos. /inunea dumnezeiasc a revenirii 2isericii 'atolice la 2iserica mam " dumnezeiasca 2iseric 3rtodox se va petrece atunci cnd, prin 1arul lui #umnezeu, mintea catolicilor se va lumina si smeri si vor fi alungati diavolii rationali. 'a urmare a acestei mari sc isme, prin mndrie intelectual si adeziune la cete de diavoli ar iconi, au aprut pn n zilele noastre mii de religii, ai cror reformatori, sub inspiratie diavoleasc, au reinterpretat !fnta !criptur dup dorintele si pcatele lor, spre a lor pierzare 4II +etru 5,7=; 77 .im. 5"9:. 'a dovad c acesti predicatori sunt condusi de diavoli este si faptul c ei sc imb interpretarea !fintelor !cripturi de la o zi la alta. 3rice modificare a nvtturii de credint ortodox, descoperit de #umnezeu oamenilor, orice abatere de la adevrul absolut, dumnezeiesc, este datorat diavolilor rationali, care lucreaz asupra mintii oamenilor mndri. 1arul #u ului !fnt, care vine numai prin ierar ia 2isericii 3rtodoxe 4episcopi, preoti si diaconi: lumineaz prin nvttura de credint ortodox mintile oamenilor si alung du urile diavolesti ale necredintei si ale celorlalte pcate. #u ul lui Anti rist, prezent n crtile si 2ibliile sectare, ntunec mintea credinciosilor si strecoar n ea ndoiala de credint, credinta eretic, credinta sc ismatic, necredinta 4ateismul:, neasculatarea si nesupunerea fat de ierar ia bisericeasc ortodox. +reotii si crestinii ortodocsi primesc binecuvntare de la ar iereu pentru a propovdui 'uvntul lui #umnezeu si astfel cuvintele lor sunt luminate de 1arul

#u ului !fnt. !ectarii, ereticii si sc ismaticii primesc putere de a propovdui de la diavolii ar iconi. #e aceea, !fintii +rinti ai 2isericii 3rtodoxe ne spun ca s nu discutm cu ereticii, pentru a nu primi n mintea noastr du urile diavolesti ale lui Anti rist. 'uvntul scris se materializeaz pe rtie, dar se transmite prin du . #e aceea, primind sau citind o carte sau o 2iblie sectar vom primi du urile lui Anti rist n sufletele noastre si astfel vom avea gnduri de necredint, erezie si ul n mintea noastr. 3dat cu cartea eretic primim si du urile ar iconice, care, prin citit, ptrund n mintea noastr. /intea omului, cnd si fixeaz atentia asupra unui obiect, intr n interactiune cu acel obiect. 'itind, de pild, o carte, noi stabilim legtura sufleteasc cu autorul ei si cu cei care au citit sau citesc n acel moment acea carte. #ac autorul crtii este un crestin cu viat sfnt, care dup mutarea sa din aceast viat a a)uns la fericirea cea vesnic, sufletul cititorului are parte de bucuriile cele du ovnicesti. #ac, dimpotriv, scriitorul este un om pctos, iar crtile lui descriu pcate 4desfrnare, betie, omosexualitate, crime, tl rii, necredint, erezii:, cititorul are prtsire cu du urile diavolesti, care l"au a)utat pe scriitor s scrie si s rspndeasc o astfel de carte. 'itind cu binecuvntarea preotului !fnta !criptur si scrierile !fintilor +rinti, vom avea prtsire aric cu #umnezeu si cu !fintii !i. Iar nltndu"ne prin citit la gndurile si sentimentele sfinte ale sfintilor, ne vom sfinti. In acelasi timp, sfintii care au scris cartea se roag n 'er, la #umnezeu, pentru noi si prin arul lui #umnezeu ne binecuvnteaz. Este duntor s citim literatur scris de oameni pctosi, pentru c ne putem molipsi de pcatele lor. #e fapt, o carte se alege si se cumpr dup poftele sufletesti. #e exemplu, omul desfrnat va fi atras de literatur, muzic si filme desfrnate. #u ul desfrnrii actioneaz de la productor la distribuitor, la vnztor si apoi la cumprtor 4cititor:. Astfel, dac cititorul care caut s cumpere o carte se uit n vitrin, iar vnztorul i arat sufleteste du urile necurate pe care le au crtile. 'nd dorinta pctoas sau sfnt a omului se acordeaz cu du ul pe care l transmite vnztorul, atunci cumprtorul va dori s cumpere cartea, care va fi nsotit de du urile ei. .ot astfel se petrec lucrurile la alegerea unei crti eretice, atee, a unei casete eretice, atee, sau a unei videocasete. +entru c omul pctos vrea s ptrund n tainele lui #umnezeu, independent de vointa lui #umnezeu, adic s devin un dumnezeu 4un nvtat:, dar fr de #umnezeu, el va fi inspirat si condus de diavol. .ainele dumnezeiesti se descoper omului pe msura cresterii lui du ovnicesti, a smereniei, a dobndirii darului #u ului !fnt. 'u ct omul, prin credint si fapte bune, se uneste cu 1ristos prin #u ul !fnt, el cunoaste tainele lui #umnezeu, dobndeste putere si ar, pe care le foloseste numai pentru fapte bune, potrivit cu vointa lui #umnezeu. 3r, demonii, pentru c au apartinut n trecut diferitelor ordine ale ierar iei ngeresti, sunt initiati, ntr"o msur sau alta, n tainele existentei. +rin acestea ei ncearc s"i supun pe oameni, atrgndu"le atentia si interesul pentru ei, prin dezvluirea unor taine %ale cunoasterii% si nzestrndu"si discipolii cu capacitti supranaturale. 3mul, posednd aceste cunostinte magice, tainice, a)unge n stare s influenteze oamenii si sti iile naturii, devenind ns astfel un rob al du urilor necurate, care l"au nzestrat cu

aceast putere. Aortele demonice, n virtutea ndeprtrii lor de #umnezeu, nu pot crea nimic, ci numai distrug. .ocmai de aceea, discipolii diavolilor aduc pe pmnt elementul distructiv, pricinuind ru oamenilor care i ncon)oar, ducnd la distrugerea lumii materiale. Acest lucru ni"l mrturiseste si !criptura 4Aacerea =,9";:. 3amenii mndri sunt atrasi de du ul diavolesc al mndriei la secte, eretici, sc ismatici si atei. !ufletul lor mndru nu poate primi darul smereniei si al dragostei dumnezeiesti, ci du ul mndriei, al slavei desarte, al desfrnrii, al iubirii de bani, al mniei... .ot diavolii rationali sunt cei care insufl printre crestini si mona i du ul neascultrii, al crtirii si al nesupunerii fat de ierar ia bisericeasc. 'onductorul necredincios al unei tri se afl sub dominatia unei cpetenii de diavoli ar iconi si este un lupttor mpotriva dumnezeiestii 2iserici 3rtodoxe, a crestinilor ortodocsia)utnd pe cei care rspndesc n tar nvtturile diavolilor ar iconi 4atei, eretici, Eog ini, masoni, vr)itori:. El d libertate pcatelor 4avorturile, omosexualitatea, desfrnarea, vr)itoriile...:. Atacurile diavolilor rationali sunt puternice si rapide. /intea crestinilor, dac va fi prins de acesti diavoli cu greu se poate smeri, ca s fac voia lui #umnezeu cea sfnt. Acesti diavoli ispitesc n special pe intelectuali. #iavolii ar iconi se ndeprteaz numai atunci cnd ne smerim cu a)utorul #u ului !fnt. 'ele trei mari puteri sufletesti ale omului 4puterea poftitoare, puterea mnioas si puterea rational:, dac sunt desfigurate prin pcate, devin slu)itoare demonilor. #ar tot prin aceste trei puteri sufletesti, sfintite si ntrite de darul #u ului !fnt, putem s luptm si s biruim pe demoni. Avva !everin ne spune c diavolii nu pun n mintile oamenilor toate patimile deodat, ci fiecare patim si are du urile ei deosebite, pe care diavolii le seamn n gndurile oamenilor. 'eata diavolilor poftitori se veseleste n necurtii si n dulceata ntinciunilor. 'eata diavolilor mniosi se bucur n defimri, mnie, tulburare si necaz, iar ceata diavolilor rationali se desfteaz cu mndria, slava desart, erezia, filozofia. #eci, cele trei cete diavolesti nu"i lupt pe toti oamenii la fel, ci n functie de vremuri, locuri si dup om. #iavolii se a)ut si se sc imb ntre ei, pentru c nu pzesc o anumit rnduial ntre ei. 3amenii care se lupt de exemplu s stpneasc puterea lor poftitoare si reusesc s biruiasc cu a)utorul lui #umnezeu pe diavolii poftitori, vor fi luptati apoi de ceata diavolilor mniosi, adic vor trece de la pofte la mnie, ur, zavistie. 'ei care se lupt cu puterea mnioas si cu diavolii mniosi si biruiesc cu a)utorul arului dumnezeiesc, vor fi luati n primire de diavolii rationali, avnd semnate n mintea lor tot felul de gnduri eretice, filozofii si vedenii. #e asemenea, trebuie s stim c nu toti dracii sunt la fel de slbatici si c nu toti au aceeasi putere. +uterea cu care lupt diavolii pe crestini creste de la ceata du urilor poftitoare la ceata du urilor mnioase si apoi la ceata du urilor rationale, care au puterea asupra maselor de oameni prin conductori eretici, nvttori eretici, vr)itori si masoni. -r)itorii, astrologii si bioenergeticienii, a)utati de cpeteniile de diavoli ar iconi, au putere asupra maselor de oameni prin televiziune, radio, pres, muzic, filme, crti... Ins trebuie s ne aducem aminte c n lupta noastr cu fiecare ceat

diavoleasc si cu slu)itorii ei umani primim putere corespunztoare de la #umnezeu, ca s biruim. )&+&)& <ioener(iti#ienii si natura ener(iilor prin #are lu#rea6 #)una, %marea bioenergitician% din ?usia, este de origine asirian, iar mama ei, tatl si bunica au practicat vr)itoria. 'e spun bioenergeticienii despre propria lor persoan( Iuri .arasov afirm$ %!unt vr)itor de generatia a patra%. Intrebat fiind despre generatiile de vr)itori, el a rspuns$ %2ioenergeticianul este un vr)itor de generatia ntia. El nu poate face nici a zecea parte din ceea ce face un vr)itor de generatia a patra. 0a ultimul congres al vr)itorilor, care s"a tinut n !pania, la magia alb si magia neagr s"au mai adugat dou culori, magia rosie si magia verde%. 2ioenergicitianul HaspirovsIi, aprnd la televiziune n data de >8 noiembrie 7B6B, dup miezul noptii, a citit din cartea sa de magie neagr. 'aracterul demonic al sedintelor sale de vindecare prin televiziune a fost depistat de cercetrile medicale ntreprinse asupra celor ce au urmrit emisiunile sale$ din ><79 elevi, la B5J se remarc ticuri obsedante, reactii isterice, fenomene de alucinatii si tulburri psi ice, dovada evident c sunt stpniti de du uri necurate, 8>J din pacienti cad n somn ipnotic n urma sedintelor televizate. /ulti copii intrau n somn ipnotic, se prbuseau n stare de catalepsie numai vznd imaginea lui HaspirovsIi. 'eea ce demonstreaz c elevilor li s"a distrus mecanismul de protectie psi ologic. /ai mult, dup sedinte a fost nevoie ca multi copii s fie spitalizati, cu diferite tulburri neuro" psi ice. !unt unii bioenergeticieni care merg la 2iseric. Ins scopul lor principal este de a se alimenta cu energiile divine dumnezeiesti. Ei stau cu oc ii larg desc isi si minile rsc irate, strduindu"se s se alimenteze cu energia pe care o radiaz !fnta Icoan. #umnezeu ns binecuvnteaz pe cel ce se smereste si nu pe cel care vrea s"I %ia% din energia !a necreat. )&+&+& Sursa astrolo(ilor Astroloaga !vetlana a declarat c ea alctuieste oroscoape, ca nimeni altul n lume, tocmai datorit contactului cu %nvttorul mondial ceresc As tar% 4informatii pe care le primeste de la el:. In acest caz este evident contactul direct al astroloagei cu demonii, care o a)ut s fac oroscoapele. 'ci diavolul cunoaste foarte bine situatia ,niversului. #e asemenea, diavolii pot face observatii directe asupra caracterului oamenilor. #u urile necurate ncearc s organizeze multe din cele ce se petrec n lume si, fireste, si cunosc tinta pe care o urmresc. #in acestea rezult unele coincidente ntre prezicerile oroscopului si realitate. !vetlana a parcurs succesiv toate treptele initerii magice rituale n %!tiintele oculte%. 'unostintele le"a cptat de la bunicul ei, care i"a lsat dup moartea sa si un diavol

care s"o a)ute. 'ei care urmresc calea initierii n stiintele magice spun c se petrece si o sc imbare a psi icului, a du ului si a trupului. !e produce o total alc imie a corpului si se sc imb conceptia despre lume si viat. )&.& $reptele p#atului %*u dati loc diavolului%, ne spune !fntul Apostol +avel 4Efes. 8,>;:. #ar acest lucru reuseste s"l fac numai cel care urste din suflet pcatul si se mpotriveste diavolului de la primul atac. !fnta !criptur numeste pcatul %furnico"leu% 4Iov. 8,77:, deoarece dac la nceput diavolul seamn gndul ru, care este ct o furnic, mai trziu, dac nu"l vom ndeprta prin mpotrivire si rugciune, el va a)unge la puterea leului. +entru aceasta trebuie s cunoastem care sunt treptele pcatului, de cnd ne ispiteste diavolul, pn cnd ne robeste desvrsit, ducndu"ne la pierzarea cea vesnic. +rimele trepte ale fiecrui pcat si au sediul n mintea, cugetarea si imaginatia noastr. !fntul Apostol Iacob ne spune$ %Aiecare este ispitit cnd este tras si momit de nssi pofta sa. Apoi pofta zmislind naste pcatul% 4Iacob 7,78"79:. +catul si are originea n gndurile viclene, pe care diavolul le strecoar n mintea noastr. +rin ruperea legturii arice cu #umnezeu, datorit pcatului strmosesc, diavolul are puterea de a intra n mintea noastr si de a strecura gnduri pctoase si imagini pctoase. +entru c, dup cderea lui Adam si a Evei, diavolul are posibilitatea s ptrund n mintea omului, care nu este acoperit si ntrit de darul #u ului !fnt. 0ipsa noastr de atentie n ceea ce priveste gndurile necurate este ntia cedare periculoas n fata diavolilor. Iar acest lucru este putin cunoscut de cei mai multi oameni. 7. +rima treapt a pcatului este aceea n care crestinul face o fapt bun, dar urmreste un scop ru. %! facem toate spre slava lui #umnezeu% 4'ol. 5,7;:, ne spune !fntul Apostol +avel. #ac facem o fapt bun spre a fi ludati de oameni, vom pierde plata de la #umnezeu. >. A doua treapt a pcatului este aceea n care crestinul nu lucreaz desvrsit fapta bun. #e exemplu$ 'nd cineva se roag lui #umnezeu cu mndrie, cu mintea risipit sau cnd d milostenie din lucruri furate. 5. A treia treapt a pcatului este momeala. /omeala este gndul simplu sau icoana a ce va fi adus n inim n c ip lmurit de diavol. #ar cum ne ispiteste diavolul prin gnduri( /ai nti atac mintea noastr cu diferite gnduri, care aparent nu au nici o legtur cu pcatele. Aceste gnduri se pot grupa n gnduri trupesti si gnduri viclene. @ndurile trupesti vor ncerca s mping omul spre imoralitate. Iar gndurile viclene vor provoca tot felul de gnduri lipsite de )udecat. 'ei mai multi oameni cred c numai lucrarea cu fapta a pcatelor este oprit. #ar nainte de a pctui cu fapta, omul greseste de mai multe ori cu gndurile si imaginatiile pcatului. #ar s cercetm cu atentie aceast metod a diavolului. /ai nti, gndurile urmresc s ndeprteze pe om de la lucrarea virtutilor. Astfel, diavolul vine n mintea noastr si ne aduce aminte de viata noastr din tinerete, ca

astfel s deznda)duim si rvna noastr spre cele sfinte s se ofileasc. Asa l"a ispitit diavolul pe !fntul Antonie cel /are, reamintindu"i bogtia, ocrotirea surorii sale, datinile si pcatele neamului, iubirea de arginti, iubirea de slav desart, pofta multor feluri de mncruri si celelalte desftri ale tineretii sale. #up aceasta i"a nftisat asprimea virtutilor si osteneala cerut de ea. Asadar, diavolul speculeaz toate cele de care are lips cineva atunci cnd se lupt pentru virtutea sa. #rumul virtutilor este greu si aspru, n timp ce drumulpcatelor este usor si lipsit de obstacole. #ac aceste dou metode nu reusesc, atunci diavolii seamn n mintea noastr gnduri spurcate si necurate. 'nd mintea noastr nu rvneste cele sfinte si rmne fr lucrare, ea va fi atacat de diavoli prin gnduri pctoase si viclene. .e ntrebi cum de ti"au venit astfel de gnduri( -r)masul nostru diavol le"a semnat cu voia sau fr voia ta. 3ricum, el este ntotdeauna principalul autor. El desc ide usa cugetrii tale si intr n mintea ta si seamna neg ina. Iar peste putin timp ea va prinde rdcin si va nbusi toat curtenia noastr. Aacem pcate atunci cnd revenim adesea asupra gndurilor rele. 'um putem s rezistm la aceste atacuri( +entru nceput trebuie s vedem dac aceste atacuri cu gnduri viclene care vin asupra noastr sunt sau nu din vina noastr. +entru c nu pctuim atta vreme ct vom izgoni repede gndurile rele din mintea noastr. 8. A patra treapt a pcatului este nsotirea. Insotirea este convorbirea noastr cu diavolul, cu gndurile care au aprut n inima noastr n c ip ptimas sau neptimas. In aceast treapt a pcatului, diavolul nainteaz si mai mult. El ne atac cu gndurile care ne ndeamn s svrsim direct pcatul. Acestea sunt gndurile care nasc n noi dorinte pctoase si ne provoac simturile. 9. A cincea treapt a pcatului este lupta, care trebuie s nceap si s continue pe toate treptele. ?zboiul acesta al nostru cu diavolii este o adevrat mucenicie dac ne pstrm mintea curat. !ufletul consimte s stea de vorb cu acel diavol si cunoscnd c acele gnduri l duc n pcat, ncepe a se lupta mintea cu ele. !fntul /acarie Egipteanul spune c mintea noastr trebuie s fie rzboinic si c are putere s rspund cu forte egale atacurilor diavolesti. Ea se poate mpotrivi gndurilor si poate s le contrazic. Important este ns ca mintea noastr s lupte. !i atunci va veni n a)utor darul #u ului !fnt si va alunga pe demoni. +entru c atunci cnd #umnezeu vede c ne luptm cu gndurile, vine si ne a)ut cu arul !u. Iar acest lucru se ntmpl pentru c rzboiul mpotriva gndurilor desc ide calea spre sfintenie. !fntul Ioan !crarul ne nvat c oc iul veg etor curt mintea. Este ns nevoie de mare atentie la pricinile pcatelor n viata de zi cu zi, care este pricina gndurilor rele. Este nevoie de atentie c iar si n timpul somnului si al linistii. !fntul Ioan !crarul ne spune$ %Este un diavol care, venind la noi cnd ne ntindem n pat, ne sgeteaz cu amintiri urte si murdare, pentru ca neridicndu"ne la rugciune din trndvie si nentrarmndu"ne mpotriva lui, s adormim n gnduri murdare si s avem vise spurcate. ! fim atenti ca s nu ne nselm. /etoda aceasta cu gnduri rele si pctoase este devastatoare si nenumrati oameni cad prad si victime. ,sa mintii noastre, desc is gndurilor rele, las s ptrund n inim germenii purttori de pcate de moarte, care ntunec mintea si tulbur inima si face pe om prad usoar diavolilor. #e aceea, cnd suntem invadati de cugete rele si viclene, s ne pzim mintea rugndu"ne si spovedindu"ne la du ovnic. Iar #umnezeu ne va a)uta cu 1arul !u cel mntuitor, aducnd pacea si sfintenia sufletelor noastre.

=. A sasea treapt a pcatului este nvoiala, care are loc atunci cnd sufletul din iubire de sine si de pcate cedeaz gndului celui pctos, nvoindu"se cu diavolul si primindu"l n mintea sa. El zice$ %#a, am s fac pcatul%. ;. A saptea treapt a pcatului este pcatul cu mintea prin imaginatie. /intea omului are posibilitatea de a imagina. In aceast treapt vezi n imaginatia ta pcatul. Exemplu$ Aemeia cu care vrei s te desfrnezi, te certi cu cel care te"a ofensat... 6. A opta treapt a pcatului este pcatul cu fapta 4furi, lovesti, desfrnezi...:. 'nd nu ne luptm cu putere pe treptele cele mai mici ale pcatului si pctuim cu mintea de mai multe ori, vom a)unge s pctuim si cu fapta. B. A noua treapt a pcatului este obisnuinta cu pcatul. +rin repetarea pcatului se a)unge la obisnuint. 'nd du ovnicul ntreab la spovedanie de ce pctuieste, credinciosul rspunde$ %/"am obisnuit%. Astfel el arat c a a)uns la treapta a noua a pcatului, fie c este vorba de butur, fumat, furat sau orice alt pcat. 7<. A zecea treapt a pcatului este deprinderea cu pcatul sau viciul. 3mul devine astfel rob al pcatului si al diavolului, care"l conduce numai spre lucruri rele. %'ine face pcatul este de la diavol, pentru c de la nceput diavolul a pctuit% 47 In. 5,6:. In aceast treapt pcatul devine a doua fire a omului. 77. A unsprezecea treapt a pcatului este deznde)dea. #iavolul l ndeprteaz pe om de la nde)dea cea bun ctre #umnezeu, spunndu"i c are multe pcate si #umnezeu nu"l mai iart. ! nu ne lsm amgiti de diavol, care ne spune s nu prsim azi pcatele cu care ne"am obisnuit. 'u ct pcatul este mai vec i, cu atta este mai greu s scpm de el. 7>. A dousprezecea treapt a pcatului este sinuciderea. 3mul, fiind deznd)duit de toate si luptat de diavoli, si pune capt vietii. Este cea mai grozav moarte si pedeaps sufleteasc si trupeasc, omul muncindu"se n vecii vecilor n iad, cu Iuda vnztorul. !unt copii mai putin credinciosi, pe care diavolul i lupt s se sinucid atunci cnd au probleme la scoal 4note rele, corigente: sau cnd printii nu le ndeplinesc anumite cerinte sau i ceart 4se omoar, ca s le fac n necaz:. Aceste gnduri rele sunt semnate n mintea copiilor de diavoli. #e asemenea, gndurile de sinucidere pe care le au cei care au suferit deceptii sentimentale sau cei care au fcut mprumuturi mari din banc si nu le pot returna, sunt tot de la diavoli. 0a fel si credintele satanice pe care le au cei care cred c dac se sinucid se vor ntlni cu anumite persoane mutate la viata cea vesnic sau cu #umnezeu. In realitate, ei se ntlnesc cu diavolii si cu iadul cel vesnic. +e alti oameni, diavolii i pun s ncerce s vad cum este cnd se spnzur sau alte forme de sinucidere. 'ei care au ncercat astfel de %experiente% si au scpat, prin minune dumnezeiasc, au spus c, la un moment dat, cineva 4diavolul: i mpingea spre lat.

)&/& Cele opt ata#uri ale diavolilor #iavolii ne rzboiesc ispitindu"ne din opt prti$ 7. Ispitirea de sus$ a: *evointa fanatic, exagerat, peste puterea noastr 4exemplu$ post aspru:. #e multe ori dracii ne mpiedic s facem cele usoare si folositoare nou si ne ndeamn s ne apucm de cele peste puterile noastre, ca s ne mbolnvim trupeste si sufleteste. b: .lcuirea !fintei !cripturi, mai presus de cresterea noastr du ovniceasc. !unt diavoli mincinosi, care ne soptesc la urec e tlcuiri ale dumnezeiestilor !cripturi 4/t. 8,=;0c. 8,7<:. Acestea le fac mai ales n inimile iubitorilor de slav desart si cu deosebire la cei care s"au ocupat cu filozofia lumeasc, amgindu"i ncetul cu ncetul si ducndu"i spre eresuri si ule. -om cunoaste teologia sau mai bine zis teomac ia teologilor iaduluiar iconi din mndria si bucuria nerusinat ce se revars din sufletul acestor oameni n vremea tlcuirii !fintei !cripturi. >. Ispitirea de )os$ Este atunci cnd ne lenevim cu voia noastr si nu ne silim s lucrm faptele cele mntuitoare. 'nd sun clopotul, trmbita du ovniceasc pentru a merge la rugciune, crestinii se adun n c ip vzut, iar diavolii, n c ip nevzut. 'elor ce se afl n pat le spune s mai zboveasc un pic, pe cei care se roag i adoarme, pe altii i mpunge la stomac cu foame, sete sau durere, iar altii sunt ndemnati s stea )os n vremea rugciunii. 5. Ispitirea din dreapta$ a: ! lucrm fapta cea bun, dar cu scop ru. 3rice fapt bun are trup si suflet. .rupul faptei este lucrarea ei, iar sufletul faptei este scopul pentru care se lucreaz. -r)masul diavol ne ndeamn s lucrm din mndrie sau pentru a fi ludati de oameni si nu pentru slava lui #umnezeu 4'olos. 5,7;:. b: ! privim vedeniile si nlucirile diavolesti n c ip de descoperiri dumnezeiesti si ngeresti 4> 'or. 77,78:. #u ul cel ru al nselciunii, cnd se apropie de om i tulbur mintea si o slbticeste, i face mintea aspr si o ntunec, i pricinuieste team, trufie, i slbticeste oc ii, i nfioreaz trupul, i arat o nlucire de lumin rosie, fcndu"i mintea diavoleasc si"l ndeamn s rosteasc cuvinte necuviincioase si ulitoare. Iar cnd se arat de mai multe ori, l umple de mnie si de mndrie si nu mai stie ce este smerenia si plnsul cel adevrat, ci ntotdeauna se fleste cu isprvile sale, fr sfial si fric de #umnezeu si, pe scurt, si iese cu totul din minti. 8. Ispitirea din stnga$ Este atunci cnd cunoastem pcatul, dar cu voia noastr ne otrm s pctuim. -icleanul diavol din nou ne spune c #umnezeu este bun si iart si c a gresi este omeneste. 9. Ispitirea din fat$ Este atunci cnd diavolii ne transmit gnduri si imagini ale lucrurilor pe care le socotim c se vor ntmpla n viitor.

=. Ispitirea din spate$ Este atunci cnd dracii ne dau rzboi cu gnduri, imagini si locuri unde am pctuit noi n trecut. Imaginatia este tabla mintii. Ea este otar ntre minte si simtire, pe care s"a ntiprit tot ce"am vzut, auzit, mirosit, pipit si gustat n timpul vietii noastre. #e aceea, cnd ne rzboiesc dracii ne rscolesc imaginatia si memoria cu tot ce stiu c s"a ntiprit acolo n c ip ptimas, pentru a ne strni spre pcate. !fintii +rinti numesc imaginatia pod al dracilor, pentru c pcatele trec de la minte la trup, prin imaginatie. ;. Ispitirea cea dinluntru$ Are loc prin pornirea patimilor ce ies din inima noastr$ %#in inima omului ies gndurile cele rele, uciderile, curviile, preacurviile, furtisagurile, mrturiile mincinoase, ulele% 4/t. 79,7B:. 6. Ispitirea cea din afar$ !e face prin patimile si ruttile pe care le toarn dracii n sufletele noastre, prin cele cinci simturi, care se mai numesc si ferestrele sufletului. !fntul +rooroc Eremia ne spune c %s"a suit moartea prin ferestrele noastre% 4ler. B,>7:. )&/&%& =or-ele luptei diavolesti 7. ?zboiul cu inima a: +rin mnie aprins$ uciderea, sodomia, asuprirea sracilor. Aceste pcate mpotriva aproapelui sunt strigtoare la cer si mpietresc inima. b: +rin poft$ iubirea de arginti, lcomia, lenea, desfrnarea. Acestea 4a si b: sunt cele sapte pcate de moarte si le facem mpotriva noastr. c: +rin iutime$ zavistia, invidia, ura, pizma. Aceste pcate nvrtoseaz inima si le facem mpotriva aproapelui. >. ?zboiul cu mintea a: < ntunec prin$ mndrie, deznde)de, sinucidere. Acestea sunt pcate mpotriva #u ului !fnt. b: < aprinde prin erezie. c: < surp prin nebunie. ?zboiul diavolului cu oamenii decurge astfel$ I. 'u mintea$ momeala, asuprirea, unirea. II. 'u inima$ lupta. III. 'u vointa$ nvoiala. I-. 'u trupul$ mplinirea cu lucrul, deprinderea, patima 4viciul:.

-. 'u sufletul$ deznde)dea, erezia, nebunia, sinuciderea. Acesta este rzboiul cu diavolul, iar biruinta este a lui Iisus 1ristos si a noastr. 'unoscnd aceste ispite$ %...s nu v lsati covrsiti de satana, cci gndurile lui nu ne sunt necunoscute% 477 'or. 5"7=:. )&0& 869oiul nev6ut +e cei care sunt zmisliti n frdelegi si n pcate nscuti 4+s. 9<,=:, satana i lupt prin patimi. Adic nu se lupt cu ei ct vreme triesc dup c emrile lumii acesteia, ca dup o lege, si o ascult orbeste. ?zboiul !e aprinde abia atunci cnd dorim s prsim pcatele si s mergem pe calea lui #umnezeu. Atunci cnd vrem s dezrobim fiecare parte a sufletului nostru din amgirea diavolului si s le unim iarsi precum le avea Adam n ?ai si s vedem pe .atl *ostru, atunci se strnesc mpotriva noastr toate urgiile iadului. .oat strdania diavolului este s desfac sufletul nostru de dragostea lui #umnezeu si s"l lege de orice altceva, n afar de #umnezeu. #e aceea ntinde celor trei puteri ale sufletului nostru 4puterea rational, puterea mnioas si puterea poftitoare: ispite, aducnd momeli plcute, potrivite cu fiecare putere sufleteasc n parte. In acelasi timp, trupul este pus s mplineasc lucrul si s le fac mereu. -rea adic s iubim plcerea, stiind vr)masul c aceasta stinge iubirea de #umnezeu. +ofta sau vointa o nconvoaie spre trup si spre lume, ntunecnd mintea cu plceri pctoase. 'ugetarea, care dup fire, se ntinde ca un arc ctre dragostea dumnezeiasc, diavolul o aprinde ca o sgeat contra firii si o trimite, ca pe niste fulgere, n obrazul fratilor si mpotriva lui #umnezeu, blestemnd si n)urnd si dndu"le lui 4dracului: pe toate si pe sine nsusi, c iar si moarte de om fcnd. Iar pe srmana minte care, dup fire, este oglindirea sau rsfrngerea lui #umnezeu, tronul lui #umnezeu n om, locul cel mai sfnt al su, fie c o ntunec, fie c o aprinde, fie c o sfarm, punnd idolul pcatului ntr"nsa sau urciunea pustiirii n locul cel sfnt 4/t. >8,79:. In acest fel se poate nscuna vr)masul n minte si o poate sc imba contra firii, nct zice rului bine si binelui " ru; ntunericului " lumin si luminii " ntuneric; cuminteniei " nebunie si nebuniei " ntelepciune, din care cuget c nu este #umnezeu, ci numai natura al crui dumnezeu este omul. Iat ce este o minte ndrcit, care socoate minciuna " adevr si adevrul " minciun 4ateismul:. < astfel de minte pierde si darul liberttii vointei si a)unge n robia poftelor, contra firii, care spurc sufletul, i tl reste vlaga si"l stric prin boli, fcndu"l neputincios spre osteneli si urcusul cel du ovnicesc. .oate patimile si lucrrile contra firii se ivesc mai nti n minte, n partea cea mai subtire a fpturii noastre cele nevzute. Aduce vr)masul diavol un gnd cu c ip lumesc si"l arat mintii ca pe o momeal. Iar mintea nenvtat cu lucrarea diavoleasc, precum un miel nestiutor, vede lupul si se duce la el creznd c este oaie. !i asa, ca un biet miel naiv, se duce drept n gura lupului 4diavol: flmnd. +rima linie a luptei pe care vr)masul o flutur n vzul mintii este momeala. A doua este asupreala. #ac a izbutit cel ru s fure mintea cu momeala, o ndeamn s

vorbeasc mpreun cu el. ,rmeaz furarea mintii, care este treapta a treia din lucrarea frdelegii sau unirea. 'nd mintea si d seama de ea nssi si de cele n care se afl, avem lupta cea de gnd. /intea noastr otrste dac merge dup momeal sau se ntoarce de la dnsa. Aici ncepe lupta. #ac ntrziem lupta, ne putem trezi nvluiti din partea poftei sau a iutimii. +rin urmare, lupta trebuie dat grabnic. Aceast lupt este, deci, otrtoare$ dac mintea ncuviinteaz lucrarea diavolului, aceast ncuviintare o d vointei, asupra creia sufl vr)masul boarea ametelii. -ointa ia otrrea dup sfatul mintii si nu nainte. #e aceea se zice c avem n orice otrre libertatea vointei, adic puterea de a alege ce vrem. #arul liberttii vointei ni l"a dat #umnezeu, ca pe o mare cinste si prin el trebuie s crestem pn la msura ndumnezeirii. #ragostea nclin vointa ca pe o cumpn. #eci, dac mintea iubeste momeala strin, va nclina cumpna liberei alegeri spre momeal sau sfat strin si asa se desc ide sprtura n cetatea sufletului si intr pu oiul de diavoli, care asteptau afar. !i urmeaz repede pustiirea )alnic n cetatea sufletului, mplinirea cu lucrul sau repetarea faptei, pn se deprinde sau se obisnuieste. Inrdcinarea obiceiului pctuirii duce pn acolo nct nu ne mai putem mpotrivi si asa lucrarea contra firii se face omului a doua fire, firea frdelegii sau a pcatului. #ar acest lucru este totuna cu pierderea darului liberttii vointei si omul se trezeste robind vr)masului din pricin c i"a slbit puterea de mpotrivire, din cauza multor pcate ce le"a fcut. Iat de ce omul face rul de acum nainte, cu toat voia. Acesta este motivul principal pentru care patimile nvec ite, greu se vindec. /intea si d seama unde a a)uns si nu se poate lupta, ca s scape de robia pcatelor. #ar vr)masul care pustieste prin patimi, cnd vede c mintea sau constiinta vrea s duc rzboi mpotriva robiei lui, vine cu asuprire, dovedind sufletului c nu poate s scape, iar ca pedeaps c a ndrznit una ca aceasta, o d legat la un c inuitor mai greu$ du ul deznde)dii. Acum sufletul se afl ntre moarte si viat. ,nii mai scap, iar altii nemaiputnd suferi li se ntunec mintea si fac pcatul cel din urm$ sinuciderea. Iar altora li se rtceste mintea cu totul, dnd n nebunie. #e fapt, trebuie s spunem c fiecare din patimile de moarte pot duce pe om pn la sinucidere, iar altii umflati fiind de du ul mndriei, cad n nebunie. !i de unde atta pustiire( #e la primirea unei momeli a vr)masului, care ispiteste pe tot omul prin patima spre care are nclinatie mai mare. +e cel aplecat spre trup l ispiteste prin desfrnare; pe cel aplecat spre lumea gndurilor i ispiteste cu ntelepciunea veacului acestuia; pe cei aplecati spre 'uvntul lui #umnezeu i ispiteste cu 2iblia, astfel nct n zilele noastre se vd multi cltori spre iad cu !criptura n mn 4sectarii:. #ac mintea nu ncuviinteaz nluca momelii sau puiul de drac, sufletul nu va ptimi o pustiire ca aceasta. #ar ca s se ntmple acest lucru, sufletul mpreun cu puterile sale trebuie s aib o nclinatie ctre #umnezeu, asa cum o are cnd lucreaz dup fire. !ufletul trebuie s aib pe #umnezeu cu sine mereu.

In rzboiul nevzut avem un mare a)utor, c iar pe Impratul 'erurilor, #omnul nostru Iisus 1ristos si pe ucenicii !i, care sunt preotii 2isericii. +entru aceasta !"a artat Aiul lui #umnezeu, ca s sfarme lucrrile diavolilor si pentru aceasta ne mprtsim si El locuieste n noi de la 2otez, ca s sfarme lucrrile diavolilor, pn la sfrsitul veacurilor. #ar, cum s"a spus, #umnezeu asteapt si otrrea noastr, nu numai lucrarea arului dumnezeiesc. 1otrrea noastr const n aceea c dac doi dintre voi se vor nvoi pe pmnt n privinta unui lucru pe care l vor cere, se va da lor de ctre #umnezeu, care este n ceruri. %' unde sunt doi sau trei adunati ntru numele /eu, acolo sunt si Eu n mi)locul lor% 4/atei ><,76:. 'ei doi sau trei sunt puterile sufletului, care dac se vor uni pe pmnt, adic ntr"o dragoste 4cci inima este semnul dragostei:, cernd ceva de la #umnezeu, .atl nostru, rspunznd dragostei celor doi sau trei de pe pmnt, le d dragostea !a cea din ceruri, care este nsusi Aiul !u si asa vom avea pe #umnezeu n mi)locul nostru. Adunarea puterilor si nvoirea lor ntr"o dragoste se poate face, dup cum ne spune Aiul lui #umnezeu, numai ntru numele !u. Aici avem o alt tain a lucrurilor si anume rugciunea nencetat ctre Iisus$ %#oamne, Iisuse 1ristoase, Aiul lui #umnezeu, miluieste"m pe mine pctosul%. !fntul Apostol +avel ne spune %s ne rugm nencetat% 4.es. 9,7;:, iar acest lucru va svrsi minunea unirii puterilor sufletesti nvr)bite. /inunea aceasta se petrece ntru numele lui Iisus 1ristos. Adic puterile sufletului se ntorc de la iubirea strin 4de sine, de lume si de cele ce sunt n acestea: iarsi la #umnezeu. In trei cete se rnduiesc ostasii rzboiului du ovnicesc$ nceptorii, sporitii si desvrsitii. +recum atunci cnd sunt c emati la rzboi, oamenii si las toat gri)a cea lumeasc, asa si nceptorii si las toat gri)a cea lumeasc pentru mpratul lor, Iisus 1ristos, si"si caut un du ovnic bun, iscusit. Adic nu mai stau la ndoial, ntre pretul lumii acesteia ntregi, de le"ar da"o cineva, si pretul sufletului mntuit pentru viata cea fr de sfrsit, ce va s fie. .rebuie, deci, s"si gseasca un du ovnic iscusit, deoarece n cele du ovnicesti, tot ce nu este din povtuire rnduit si sub ocrotirea smereniei, duce la nselare si la mai mare surpare dect patimile. #eci, de ndat ce nceptorul leapd faptele omului celui vec i sau lucrurile contra firii, d de rzboiul gndurilor. Acesta caut s"i aduc aminte de cele vec i si s"i ntoarc iarsi dragostea spre acelea. 'el mai adesea dau rzboi cu mintea gndurile si c ipurile cele de rusine. *vala de gnduri s nu descura)eze pe nceptor. .oat gri)a s"i fie doar aceasta$ s nu primeasc cele ce i se nlucesc mintii, ci tinerea de minte s"i fie 1ristos, /aica #omnului si !fnta 'ruce. 0upta nceptorului este lupta izbvirii de patimi, adic a nu lsa pruncii babilonesti 4dracii: s intre si s se fac brbati, cci mai greu i va scoate atunci. 'um se arat, trebuie s"i loveasc de piatr 41ristos: pentru ca s nu a)ung cu dnsii pn la lupt 4+s. 75=,B:. A nu avea gnduri este cu neputint, precum cu neputint este a opri vntul cu o bucat de pnz. #ac sunt si vremi fr de furtun, aceasta este dup rnduiala +rea Induratului #umnezeu. 'ei nceptori pot s vad cum numele /ntuitorului i izbveste de asupreala diavolilor, ceea ce i ndatoreaz cu o mai mare smerenie naintea lui #umnezeu, care le ia sau le usureaz lupta lor. Abia celor din ceata sporitilor le ngduie #umnezeu lupta, dup ce sunt ntriti n dragostea dumnezeiasc si au deprins mestesugul luptei.

Iar a bate rzboi cu diavolul si a"l arde necontenit cu sabia du ului este a celor desvrsiti. #ar nu spre diavol au cei desvrsiti privirea, ci toat fptura lor, absorbit n #umnezeu, se face ca un pr)ol ntr"un rug nearztor si strmutati de dragostea lui #umnezeu, c iar de sunt n lumea aceasta, ard pe stpnitorul ei diavolul n inim, cu sabia vpaie a #u ului !fnt 4rugciunea:. +artea nceptorilor este de a usca spinii patimilor din pmntul inimii si de"a nu se sui cu mintea n vzdu ul prerilor, c acolo bat diavolii mari si"i rup aripile. /intea trebuie s fie de stra) la portile simturilor, ca s nu intre foc strin n cetatea sufletului. Aceasta este partea ascetic sau nevoitoare. +entru unii nevointa este mare, pentru altii mai usoar, pentru altii tine toat viata, iar pentru cei ce nu )udec pe nimeni /ntuitorul le spune c %fr de nevoint intr n mprtia lui #umnezeu% 40uca =,5;:. .oat lupta nceptorului const n atentia care nu trebuie s adoarm, cci om vr)mas i va semna neg in n tarina inimii. +rin urmare, pe msur ce se va usca pmntul inimii de mocirle, trebuie s fie cu atentia mrit, cci altfel pinea lui va fi amar. Ar uscarea izvoarelor rele, fr scoaterea patimilor din rdcini, iar locul lor ars cu lacrimi, fr netezirea scurmturilor pe care le"au fcut porcii 4dracii: patimilor, nu este cu putint de a a)unge n cetatea a doua, a lupttorilor, a celor sporiti. +n ce cu desvrsire n"am ntors mnia si pofta de la cele de aici, unde luptau contra firii, nc nu am scpat de omul cel vec i, nc nu avem sufletul fecioar si parte de crinul bunei vestiri a nasterii lui #umnezeu n noi. 'eata nceptorilor st sub fericirea srciei desvrsite. *u este nimic de care s le fie inima mpins, nici c iar de ei nsisi. 't despre patimi, singura avutie a lor au risipit"o si au a)uns sraci de avutia aceea si s"au fcut ca un crin n pustie. 'eata celor sporiti este sub semnul fecioriei, a celor care s"au ntors la starea de copii fr de patim, cci prunc nou ni s"a artat nou$ Iisus 1ristos. %Iar copilul crestea si se ntrea cu du ul, umplndu"se de ntelepciune si arul lui #umnezeu era n El. 0uceafrul de dimineat rsare n inimile noastre% 4> +etru 7,7B:, cci #umnezeu este lumin. %Atunci lumina ta va rsari ca zorile si tmduirea ta se va grbi% 4Is. 96,6:. 0umina creste tot mai tare, pruncul Iisus se face n ceata celor desvrsiti, brbat desvrsit si vine plecndu"si capul sub mna zidirii !ale, artndu"ne smerenia ca pe un 2otez. Acum vine satana pentru cea din urm oar cu ispita plcerii$ *u cumva iubim darurile lui #umnezeu( *u cumva avem prere pentru ndrznirea ctre #umnezeu( 'u un cuvnt, nu cdem n laud strin( +e toate acestea le arde ns ascultarea desvrsit de la #umnezeu, care lumineaz pe cei desvrsiti ca un soare al drepttii. !i precum Iisus 1ristos s"a fcut asculttor pn la moarte pe 'ruce, de +rintele !u, asa si"n cei desvrsiti vointa lui #umnezeu, cea mai urias putere, poart c ipul celei mai desvrsite lepdri de sine. Iat vointa fcndu"se smerenie, cci %#esvrsirea este o prpastie de smerenie% 4!fntul Isaac !irul:. #ar are si diavolul un du , du ul minciunii 4cci a lui #umnezeu este #u ul Adevrului:. !i cu du ul minciunii, diavolul ispiteste pe cei desvrsiti. *u cumva si iubesc viata viitoare( si vicleanul i arat ngerii de lumin 4>. 'or. 77,78:. Aici este

bine stiut o deosebire sigur ntre cele dou du uri$ ele au cte o lumin, ns lucrarea lor este diferit. 0umina #u ului !fnt este 0umina lui 1ristos, care lumineaz pe tot omul ce vine n lume, pentm c ne lumineaz s ne cunoastem cu adevrat ce suntem, fat de !fintenia lui #umnezeu. 0a 0umina adevrului ne vedem multimea pcatelor noastre. +e msur ce sporeste 0umina lui #umnezeu n noi, vedem ct stricciune am fcut n vremea ntunericului necunostintei si a pcatelor. !i astfel ne vedem cei mai mari pctosi. !fintii sunt convinsi de pcatele lor, de aceea )udecndu"se pe ei nsisi, vrednici de iad se vd, dar mostenesc ?aiul, primind n dar mntuirea. #iavolul minciunii are si el o lumin, ns la fel de mincinoas ca si el. +e cnd lumina cea adevrat arat pcatele noastre si din ele ne smerim pn n iad, du ul minciunii cu lumina lui ascunde pcatele din oc ii mintii, pe care i"a nnegrit cu du ul mndriei, fcnd pe cel ce ptimeste s se cread fr de pcate si c este mntuit 4sectarii:. Inselati sunt si cei mndri, care nc isi n nestiint sunt convinsi de mntuirea lor, desi s"a ntrit n ei ntunericul cel mai din afar al mndriei. +rivind viata sfintilor, ei se cred niste pctosi, convinsi de pcatele lor, c iar dac fata le strluceste ca soarele. Asa se ntmpl c pe unii nu i las #umnezeu fr de cruce, s se zic c sunt pctosi, dar si cei ce zic numai din buze, s vad de ei nsisi. 'ei desvrsiti nu simt numai pcatele lor, ci c se afl ntrnsii toate pcatele oamenilor 4@al. =,>"7<:. In inima lor strbate durerea, sufer pentru durerea oamenilor, vor s se )ertfeasc pentru ei, vor s fie osnditi n locul lor. Aceasta este iubirea de )ertf, pr)olul care aprinde lumea, care cutremur portile iadului si strneste mpotriv toat vlvtaia de ur sau ispita a doua prin durere. +e msura sporirii darurilor dragostei n noi, pe aceeasi msur diavolul aprinde vapaia de ur mpotriva noastr. #ar dac l rugm pe Iisus 1ristos, El se va lupta pentru noi, oamenii, biruind ca un #umnezeu. +e cel desvrsit, n timpul ncercrilor l vor prsi prietenii, i se vor face potrivnici, l vor uli, l vor osndi ca pe un nseltor pn si cei din casa lui, va fi dat n minile vr)masilor. -iforul iadului va fi asupra lui, doar"doar l va desprti de dragostea lui #umnezeu. Acesta este focul celei mai mari ncercri si suferinte, n care"l curteste #umnezeu, cnd nssi el se ascunde din dragostea !a si las s se prvleasc asupra lui pu oaie de ur, care caut s"l ng it. #e dragostea lui #umnezeu ns nimic nu"l mai desparte. El spune mpreun cu !fntul Apostol +avel$ %'ine ne va desprti pe noi de iubirea lui 1ristos( *ecazul, sau strmtorarea, sau prigoana, sau foametea, sau lipsa de mbrcminte, sau prime)dia, sau sabia( +recum este scris$ %+entru .ine suntem omorti toat ziua, socotiti am fost ca niste oi de )ung iere%. #ar n toate acestea suntem mai mult dect biruitori, prin Acela 'are ne"a iubit. 'ci sunt ncredintat c nici moartea, nici viata, nici ngerii, nici stpnirile, nici cele de acum, nici cele ce vor fi, nici puterile, nici nltimea, nici adncul si nici o alt fptur nu va putea s ne despart pe noi de dragostea lui #umnezeu, cea ntru Iisus 1ristos, #omnul nostru% 4?omani 6,59"5B:. Iat ce este omul dup fire sau un dumnezeu dup ar 4+salm 67,=:. )&1& Nlu#iri si vi#lenii de-oni#e

#iavolii, cznd din slava cereasc si pizmuindu"i pe crestini, vor s"i mpiedice de la suisul du ovnicesc spre cer, ca s nu a)ung acolo de unde au czut ei. #e aceea este nevoie de mult rugciune si voint, ca primind cineva prin #u ul !fnt darul deosebirii du urilor, s poat cunoaste lucrrile lor, dar si cum pot fi nvinsi fiecare n parte. 'nd diavolii vd pe crestini, dar mai ales pe mona i nevoindu"se, ncearc s"i ispiteasc, ridicnd multe sminteli prin gndurile ce le insufl. Aceste atacuri pot fi doborte prin smerenie, post si rugciune, dar nici doborti nu nceteaz, ci vin ndat cu viclenii si mestesuguri noi. Atunci cnd nu pot s nsele inima cu plceri murdare, se silesc s ne sperie, prefcndu"se n femei despuiate, fiare, reptile, trupuri uriase si multime de ostasi. ! nu ne temem nici de nlucirile acestea, cci se mistuiesc ndat dac ne rugm cu smerenie si ne nsemnm cu !fnta 'ruce. #u urile necurate sunt pline de ndrzneal si nerusinare, pentru c desi sunt biruite, ne atac iarsi n alt c ip. !e prefac c g icesc, spunndu"ne c se vor ntmpla diferite lucruri n viitor. #ac vor gsi sufletul neclintit n credinta si cugetarea nde)dii, aduc pe !atana, cpetenia lor. Acesta este asa cum l descrie Iov$ %3c ii lui c ip de luceafar, din gura lui ies parc niste torte aprinse si izbucnesc valuri de scntei. #in nrile lui iese fum... ?suflarea lui este de crbuni aprinsi si din gura lui tsnesc flcari% 4IonK 87,76">7:. %@rieste vicleanul lucruri mari. Incearc s se fleasc si amgeste pe crestini. #ar noi crestinii s nu ne speriem nici de nlucirile acestea, nici s lum aminte la cuvintele lui. Att el, ct si slugile lui au fost doborte de /ntuitorul, ca niste scorpii si serpi, spre a fi clcati n picioare de crestini% 4!fntul Ioan !crarul:. *lucirile lor apar dar se mistuiesc de la sine, nevtmnd pe nici un credincios si poart asemnarea focului celui vesnic, care"i va arde pe diavoli. Adeseori, viclenii se prefac a cnta psalmi. ,neori, cnd citim, rostesc ndat ca un ecou cele ce au fost citite sau ne ispitesc s lungim cntarea sau cititul. #ormind, ne scoal la rugciune si aceasta o fac des, nengduindu"ne s ne odi nim. !e mai ntmpl uneori s ia c ip de clugri, prefcndu"se c vorbesc cu evlavie, ca s amgeasc prin asemenea nftisri si s atrag pe cei amgiti unde voiesc ei. #ar nu trebuie s lum seama, c iar dac ne scoal la rugciune, c iar dac ne sftuiesc s postim, c iar dac ne osndesc cu pcatele ce ne"au ndemnat s le facem. Ei fac aceasta ca s aduc pe cei simpli la deznde)de si s le spun c nevointa lor nu este de folos si c viata crestin si mona al este grea, ndemnndu"i astfel sa triasc n pcate. #iavolii toate le fac, si le griesc, si le tulbur, si le amestec, pentru ca s ne amgeasc. Ei pricinuiesc lovituri, zgomote, suier, iar dac nu"i lum n seam plng si se tnguiesc ca niste biruiti. Iar dac prevestesc, s nu credem n ei, cci nu cunosc nimic din cele ce nu au avut loc. !ingurul #umnezeu este 'el ce stie toate nainte de facerea lor. #u urile necurate nu cunosc nimic de la ele nsele, ci ca niste furi, cele ce vd la altcineva le spun. 'nd vin noaptea si voiesc s ne griasc cele viitoare, spunndu"ne %*oi suntem ngerii&%, nu le dati crezare, cci mint. ' iar dac laud nevointa voastr si v fericesc, nu"i credeti. +ecetluiti"v cu !fnta 'ruce pe voi nsi si casa voastr si v rugati. Ii veti vedea disprnd, cci sunt lasi si se tem mult de semnul 'rucii #omnului, fiindc prin ea au fost zdrobiti de /ntuitorul.

Iar dac totusi struiesc cu mai mult obrznicie, )ucnd teatru si sc imbndu"se n nluciri, nu v nfricosati, nici nu v lsati impresionati, nici nu le dati atentie. -ederea sfintilor este linistit si blnd, aducnd pacea, bucuria si puterea lui #umnezeu, iar sufletul priveste prin sine nsusi pe cele ce se arat si este cuprins de dorul de cele dumnezeiesti. *vala si nlucirile pricinuite de diavoli sunt cu bti, cu strigte, ca dansul tinerilor celor fr de minte. #in acestea se naste frica sufletului, tulburarea si neornduiala sufletului si gndurilor, tristetea, ura de cei ce se nevoiesc, plictiseala, suprarea, frica de moarte si apoi dorirea pcatelor, imoralitatea si lipsa rvnei spre virtute. 'nd sufletul este cuprins si struie n fric, este semn al prezentei diavolului. 'nd diavolii se apropie de noi suntem cuprinsi de o mare spaim si fric, inima tresalt ca si cnd ar vrea s ias din piept, iar de fric si spaim nici nu putem striga sau vorbi. #iavolii nu desfiinteaz frica, cum fac ngerii, ci cnd i vd pe unii nfricosati, le mresc si mai mult nlucirea si"i ngrozesc zicnd$ %'znd, nc inati" v&% 4/atei 8,B:. Asa i"a amgit pe pgni si au fost socotiti de ei zei. #ac diavolilor le"ar fi fost cu putint s ne vatme, n"ar mai fi venit cu zgomote si nluciri, ci le"ar fi fost destul s vin si s ne fac tot ceea ce doresc. Ins neavnd putere, )oac si"si sc imb c ipurile ca pe o scen, speriind prin zgomote, dar prin acestea se dovedesc mai cu seam neputinciosi. Este n firea mintii, mnia mpotriva patimilor. 'ci dac nu se mnie omul mpotriva tuturor celor semnate de diavoli ntr"nsul, nu va vedea nici o sfintenie ntr"nsul. Iar cel ce vrea s a)ung la mnia cea fireasc, taie toate voile sale, pn cnd ntreste n sine voia cea dup fire a mintii. 'nd, mpotrivindu"te, vei birui oastea vr)masilor diavoli si o vei vedea c fuge de la tine slbit, s nu ti se bucure inima. 'ci rutatea du urilor este n urma lor. #iavolii pregtesc un rzboi si mai ru dect cel dinti, adunndu"si fortele. #ac te vei mpotrivi lor mai departe, luptndu"te, vor fugi de la fata ta ntru slbiciune. #ar dac te vei nlta ntru inima ta, pe motiv c i"ai izgonit, se vor ridica unii de la spate, altii din fat, dac vei prsi cetatea. 'etatea este rugciunea, lupta este mpotrivirea prin Iisus 1ristos, iar baza de unde pomim lupta noastr este mnia mpotriva diavolilor. #ac inima ta urste pcatul prin fire, va iesi biruitoare si se va ndeprta de la toate pricinile ce nasc pcatul. #iavolii se nvluie si se acoper pentru o vreme n viclesugul lor, c doar si va lsa omul slobod inima, socotind c s"a izbvit de lupt. Iar dac se ntmpl aceasta, sar dintr"o dat asupra bietului suflet si l rpesc ca pe o vrabie. #omnul nostru Iisus 1ristos, nvttorul nostru, stiind vr)msia lor si milostivindu"se de neamul omenesc, ne"a poruncit s pzim inima cu strictete, zicnd$ %Aiti gata n tot ceasul, cnu stiti n care ceas vine furul; deci nu cumva venind s v gseasc dormind%. #eci ia seama la inima ta, fiind cu luare aminte la simturile tale. !i dac se va nsoti cu tine pomenirea lui #umnezeu, vei prinde pe tl arii care te prad de ea. 'ci cel ce se deprinde s deosebeasc precis gndurile, recunoaste pe cel ce vreau s intre si s"l spurce, fiindc acestea tulbur mintea ca s se fac mndr si trndav. #ar cei ce cunosc ruttile lor, rmn netulburati, rugndu"se #omnului. 0oviturile ce ni le d diavolul, fie pe vzute, fie pe nevzute, adeseori le simtim si le vedem. #ar c inurile ce le sufer diavolii de la noi, cnd devenim uneori virtuosi sau ne cim pentru greseli, sau rbdm ndelung si rezistm la necazuri, sau ne rugm si

mplinim cu rvn toate celelalte fapte crestinesti prin care diavolul este c inuit, lovit si pedepsit, toate acestea, dup iconomia dumnezeiasc, noi nu le vedem, ca s nu ne mndrim si s ne molesim. 'ci, drept este naintea lui #umnezeu s rsplteasc cu necaz celor ce ne nec)esc pe noi 4II .es. 7,9:. 'um se pot izbvi de diavoli si de patimi cei care sunt bolnavi cu trupul si neputinciosi( *u numai prin nfrnare de la mncruri, ci si prin strigarea din inim ctre #omnul putem izgoni gndurile rele si pe diavolii care ni le strecoar. %!trigat"am ctre #omnul ntru necazul meu si m"a auzit% 4Iona >,5:. !i iarsi$ %#in pntecele iadului ai auzit strigarea mea si glasul meu. #e aceea$ +n ce va trece frdelegea, adic tulburarea pcatului, striga"voi ctre #umnezeul cel +rea Inalt 4+s. 9=,>"5:, ca druindu"mi cea mai mare binefacere, s nimiceasc cu puterea 0ui nssi momeala pcatului si s surpe idolii cugetrii ptimase%. #eci, dac nu ai primit darul nfrnrii, cunoaste c #omnul vrea s te asculte prin rugciune si nde)de, cnd te rogi. #eci cunoscnd )udecata lui #umnezeu, nu te descura)a pentru neputinta nevointei si a nfrnrii. 'i mai degrab struieste n lucrarea izbvirii de vr)masi prin rugciune si rbdare unit cu multumire. #e v vor alunga gndurile neputintei si ale suferintei din cetatea postirii, fugiti n alta, adic n rugciune si n multumire. #iavolii, rugnd pe #omnul ca s nu fie trimisi n adnc, au primit mplinirea cererii 40c. 6,57"5>:. 'u ct mai vrtos va fi ascultat crestinul, care se roag s fie izbvit de moarte mintal 4Isaia +ustnicul, Ailocalia I, p. 8;6:. )&3& De #e tre9uie s ne lupt- #u diavolii* #e ce ngduie #umnezeu ca s fim ispititi( !fntul Apostol Iacob ne spune$ %*imeni s nu zic atunci cnd este ispitit$ #e la #umnezeu sunt ispitit, pentru c #umnezeu nu este ispitit de rele si El nsusi nu ispiteste pe nimeni. 'i fiecare este ispitit cnd este tras si momit de nssi pofta sa. Apoi pofta, zmislind, naste pcat, iar pcatul odat svrsit, aduce moarte% 4Iacob 7,75"79:. +rin urmare, fiecare este ispitit fie de ctre diavol, fie prin propria sa voint, totdeauna prin ngduinta lui #umnezeu. !fntul /axim /rturisitorul ne lmureste c cinci sunt motivele pentru care #umnezeu ngduie s fim ispititi de diavoli$ 7. +rima pricin este ca acei %care sunt ncercati si se lupt, s a)ung s discearn virtutea de ru%. Acest rzboi ne aduce experient, a)ungnd s deosebim binele de viclesug, virtutea de pcat. >. A doua pricin este c %dobndind virtutea prin osteneal si durere, s o avem sigur si nestrmutat%. 5. A treia pricin este ca %naintnd n virtute s nu ne ngnfm, ci s ne smerim%. ?zboiul continuu ne oblig s ne smerim continuu si nu ne ngduie s ne mndrim cu virtutile noastre.

8. A patra pricin este ca %dup ce am fost ispititi de pcat, s"l urm din toat inima%, precum si pe diavolii care ne ispitesc. 9. A cincea pricin este ca %devenind neptimasi, s nu uitm slbiciunile noastre si nici puterea lui #umnezeu, care ne"a a)utat%. +rin urmare, vom trece adesea de la rzboi la pace de la durere la bucurie du ovniceasc, stiind c nainte de nviere este @olgota 'rucii. .rebuie s ne luptm cu toate puterile noastre, bizuindu"ne mai ales pe a)utorul lui #umnezeu, cci nu ntru multimea ostirii este biruinta rzboiului, ci din 'er este putere 47 /acabei 5,7B:. Astfel, orice ispit, dac o nfruntm, ne poate aduce cunun vesnic. CAPI$OLUL III $ehni#a de lupt a diavolilor +&%& Metodele diavolilor .rebuie s cunoastem metodele prin care ne lupt diavolii, ca s prindem cura) si s biruim pe vr)masii mntuirii noastre. Avem vr)masi cu adevrat ri, cumpliti, vicleni, mesteri n uneltiri, puternici, neadormiti, imateriali, care pot s aprind cu focul pcatelor 2iserica -ie a lui 1ristos, care suntem noi, crestinii ortodocsi. Aiecare dintre noi, cunoscnd planurile potrivnicului, se va ngri)i s nu cad n cursa diavolului 47 .im. 5,;:. /ulti crestini se ntreab dac exist diavoli si care sunt tacticile prin care acestia nseal pe oameni. 'ea mai mare viclenie a diavolilor este s ne fac s credem c ei nu exist. /ulti oameni zic adesea$ %-edeti"v de treab, nu exist diavoli&% #iavolii i ndeamn s zic astfel. Ei au interesul s ne fac s credem c ei nu exist, pentru c asa este usor s crezi c nu exist nici #umnezeu si atunci nu exist nici un criteriu moral si totul este permis. +&)& Diavolul 'si s#hi-9 des planul de a#tiune #iavolul cerceteaz ce fel de ispit este mai eficace si se potriveste mai bine fiecruia si pe aceasta o pune n lucrare. *esuportnd nfrngerea, si msoar si cntreste bine fiecare lovitur. Asadar, ntr"un fel se lupt cu nceptorii si n alt fel cu cei crescuti du ovniceste, ntr"alt fel cu cei nepstori si n alt fel cu cei care cred n #umnezeu. Altfel ispiteste diavolul pe cel bolnav si neputincios si altfel pe cei sntosi. Altfel se poart cu cei cinstiti si altfel cu cei vicleni. El stie c ceea ce vatm pe unul, poate fi de folos pentru altul. !fntul Atanasie cel /are spune c %diavolii, dup cum ne vor afla, tot astfel se vor face si ei fat de noi%. Avva Isaac scrie$ %Este un obicei al diavolului ca s mpart cu miestrie atacurile sale mpotriva celor cu care se lupt, dup felul armelor sale si s"si sc imbe ispitele dup scopul urmrit cu fiecare n parte%. !fntul Isaac !irul spune c diavolii lupt diferit pe cei nepstori si lenesi, fat de cei rvnitori si ntriti du ovniceste. Astfel, pe cei

nepstori i lupt de la nceput cu trie, ca s"i cuprind frica si s li se par de la nceput calea aspr si greu de strbtut. +e cei rvnitori nu"i atac de la nceput, cnd rvna lor pentru cele du ovnicesti este mare. Iar cu cei evlaviosi amn lupta pn cnd vor cdea n lenevire si atunci i atac, micsorndu"le rvna. .rebuie s lum aminte, cci altfel vom cdea sub loviturile nemiloase ale diavolilor. ! nu ne ncredem n puterile noastre, cci n orice clip vicleanul diavol poate exploata slbiciunile noastre. +&+& Diavolul ne ispiteste la 'n#eput #u p#ate -i#i #iavolul niciodat nu ncepe lupta cu pcatele cele mari. El ncearc la nceput s"l pcleasc pe om, ca s comit o ct mai mic greseal. Iuda nu a devenit trdtor dintr"o dat, ci a nceput cu furtul unor mici sume de bani, iar apoi dorind mai mult si fiind a)utat de diavol s"a fcut rob al iubirii de bani. Apoi acest pcat a condus la trdarea /ntuitorului Iisus 1ristos. !fntul Ioan @ur de Aur ne spune c diavolul de la pcatele cele mici a)unge la pcatele cele mari. #iavolului i este suficient o mic slbiciune a noastr, iar apoi, dac cedm ispitelor, si face slas n sufletele noastre. !fntul Ioan !crarul, care a descoperit acest viclesug al diavolilor, ne nvat$ %/ulte c ipuri are sarpele 4diavolul: desfrnrii. +e cei care nu au cunoscut pcatul le spune s fac numai o ncercare, ca s vad cum este acest pcat si apoi s se pociasc. ,nii se las convinsi s ncerce numai o dat si apoi s se opreasc. Ei gndesc$ 'e voi pti dac voi pctui o singur dat( *imic. *u m voi pierde numai cu att. !i astfel fac primul pas. #in nefedcire, rul nu se opreste numai aici. +rimul pas este astfel fcut. 'etatea sufletului este distrus si pu oi de diavoli pot intra acum si"l vor lupta pe om cu pcatul desfrnrii%. +&.& Diavolul e7ploatea6 sl9i#iunile noastre #iavolul studiaz cu atentie toate slbiciunile oamenilor si dup aceasta si alege ispitele. !lbiciunile difer de la un om la altul$ unul este nclinat spre lcomia pntecelui, altul spre desfrnare, altul spre iubirea de arginti, altul spre mndrie, altul spre lene, altul spre butur, altul spre nepsare, altul spre necredint, altul spre mnie. !fntul !imeon *oul .eolog spune c %Avem vr)masi fr de trup, al cror scop principal este aflarea slbiciuailor noastre, asupra crora s arunce sgetile sale, ca s ne doboare n pcate%. Iar !fntul Apostol +avel ne spune$ %*u dati loc diavolului% 4Efeseni 8,>;:. *engri)indu"ne de slbiciunile noastre vom lsa desc is poarta inimii, iar diavolii vor veni s ne ispiteasc. +&/& ><l"ndetea> diavolului

-r)masul mntuirii noastre ne prezint pcatele ca fiind bune si atrgtoare. El stie c dac ar ataca cu furie de la nceput, crestinii s"ar mobiliza s lupte mpotriva lui. !fntul Ioan @ur de Aur spune c %la nceput diavolul arat indulgent si ncearc s" si mplineasc scopurile sale pctoase cu blndete si se arat cu dragoste fat de crestini%. #in acest motiv, diavolul ne prezint ntunericul drept lumin, nefericirea ca fericire, pcatul ca fapta bun. +&0& Diavolul lu#rea6 'n as#uns < tactic important a diavolului este ascunderea. Iat de ce multi oameni cred c nu exist diavoli. !fntul 'lement ?omanul spune c atunci cnd diavolii se retrag si se ascund, rvna crestinilor spre virtute scade. Iar dac diavolii s"ar arta n toat urtenia si rutatea lor, atunci oamenii ar ncremeni de fric si s"ar feri de ispitele lui. Asadar, desi diavolul este fiint personal, el se ascunde cu gri), pentru ca oamenii s nu dea important si s fie linistiti. +&1& Diavolul ne ata# prin surprindere In viata du ovniceasc, cea mai nfricostoare arm a diavolului este atacul prin surprindere. /ntuitorul nostru Iisus 1ristos ne"a nvtat cum s biruim aceast puternic ispit$ %?ugati"v nencetat, ca s nu cdeti n ispit% 4/atei >=,87:. +rin rugciune si priveg ere, darul #u ului !fnt va ptrunde n sufletul nostru si ne va sfinti si astfel va alunga pe diavoli. !fntul Apostol +avel ne spune s priveg em si s ne rugm nencetat, %ca s nu ne ispiteasc !atana din pricina noastr% 47 'orinteni ;,9:. *enfrnarea datorit nepsrii noastre fat de cele du ovnicesti este starca sufleteasc de care are nevoie diavolul pentru a stpni sufletul nostru. +&3& Diavolul ne lupt #u nepsarea -iata du ovniceasc este o lupt permanent pentru sfin tirea noastr si orice clip care trece fr lupt este un pas napoi. .oate eforturile noastre pentru curtire si sfintire se pot pierde ntr"o clip prin cderea n pcate. !fntul Ioan @ur de Aur ne nvat$ %#iavolul, cnd afl un suflet molesit si care nu se ngri)este de rnile pcatelor sale, nu nceteaz s"l lupte cu aceast arm%. %Antidotul nepsrii este mplinirea cu rvn a datoriilor du ovnicesti%. !ufletul care nu"si simte cderea sa du ovniceasc, fie c nu este interesat de viata cea vesnic, fie c din cauza ostenelilor nec ibzuite este czut n aceast curs a diavolului. ! ne ostenim du ovniceste, ca s pzim cetatea sufletului de atacurile satanei, ca s nu gseasc la noi posibilitatea de a ne ispiti.

+&4& A-"narea po#intei Ai timp s te pociesti& Aceste gnduri le auzim adesea n mintea noastr, prin gndurile pe care ni e insufl diavolul n mintea noastr, ct si prin cuvintele oamenilor pctosi. Ani de zile am fost )ucrii n minile diavolilor, fcndu"le pe piac si svrsind pcate. Intr"o zi ns, lumina dumnezeiasc strluceste n noi si ne ndeamn la pocint. #arul lui #umnezeu ne face s simtim starea noastr pctoas. #umnezeu ne c eam la pocint prin gnduri de pocint insuflate de !fntul Inger +zitor si prin du ovnici. Acum intervine ns si diavolul. El lucreaz cu gndurile amnrii, pe care ni le insufl n mintea noastr. Incearc s ne conving prin argumente mincinoase$ nu ai postit, nu esti pregtit, ai timp, ce o s zic du ovnicul cnd va afla pcatele tale( 0as, s te ndrepti si apoi te vei poci& *ici un om nu poate fi ns sigur c n viitor se va poci sau c nu va muri. #ar diavolul, a)utat de nclinrile noastre spre pcate, de cele mai multe ori reuseste s cstige vointa noastr. Astfel, pocinta noastr este amnat si ocazia nceputului bun si al mntuirii noastre este amnat. 'u trecerea timpului, patimile noastre se vor mri. ?nile sunt mai usor de vindecat la nceput dect atunci cnd s"au cronicizat. .rebuie s punem de ndat n practic otrrea noastr de a ne poci. ! facem s rodeasc prezentul. ! ne nc idem urec ile la povetele viclenilor diavoli, care ne soptesc c avem timp. *u& *u& *u mai avem timp. Acesta este adevrul, pe care diavolul caut s"l sc imbe, pentru a ne nsela. ,nui printe i soptea diavolul la urec e$ %0as, ai s mergi mine s te spovedesti&% Iar printele i spunea$ %*u, astzi m voi spovedi si mine fie voia #omnului%. +&%5& Diavolul se pres#hi-9 lu"nd 'n!tisarea v6ut #in -ietile !fintilor aflm c diavolii se arat trupeste. #e aceea #u ul !fnt ne avertizeaz c %!atana se preface n nger de lumin% . !fntul Antonie cel /are ne spune$ %#iavolul struia ticlosul noaptea, lua c ipul unei femei si o imita n tot felul, numai ca s m nsele. ,neori mi se arta ca un om evlavios. Adeseori se prefac a cnta psalmi. !e ntmpl uneori ca atunci cnd citim s rosteasc dup noi ca un ecou cele ce au fost citite. #iavolii pot imita orice. !unt vicleni si gata s se prefac si s se sc imbe n toate nftisrile. Ei rd nebuneste si suier, cci toate le fac si le griesc si le tulbur si n toate se prefac si pe toate le amestec, pentru a amgi pe cei simpli%. -ietile !fintilor prezint nenumrate exemple despre aparitiile sensibile ale du urilor rele, care uneori vorbesc, alteori imit diferite animale, iar alteori fac s se aud tropituri, suierturi, blasfemii si vorbe murdare. !i toate acestea cu scopul de a nspimnta si nfricosa pe cel credincios. !tiind toate aceste lucruri, trebuie s fim foarte atenti si s nu ne temem. !fntul Antonie cel /are ne sftuieste s nu dm nici o important unor astfel de mestesuguri diavolesti. +entru c diavolii, dac ar putea ceva asupra celor credinciosi,

nu ar mai veni cu astfel de mestesuguri, ci i"ar dobor direct. #u urile rele se mistuiesc dac ne rugm cu credint si smerenie si c emm numele #omnului, nsemnndu"ne cu !fnta 'ruce. +&%%& Diavolul ne 'nseal prin (hi#it vise pre2ude#ti si superstitii #iavolul ne nseal prin g icit, pre)udecti, vise si superstitii, care la prima vedere par nevinovate. #umnezeu, cu multa !a Intelepciune, a ascuns omului viitorul su. Iar acest lucru l"a fcut pentru a"l feri de o nfricosat surs de neliniste si nefericire. In plus, i"a rzit speranta si l"a ncredintat de iubitoarea !a purtare de gri), cerndu"i s se lase n gri)a !a, cu ncrederea copilului fat de +rintele !u. Ins vr)masul diavol, vrnd s slbeasc si s micsoreze aceast ncredere, speculeaz cu viclesug capacitatea sa 4ca du ce este asemenea ngerilor: de a cunoaste anumite lucruri, la care omul nu are acces. /ai ales cele referitoare la viitor. ! nu uitm c omul este, totusi, mai pre)os dect ngerii 4Evrei >,;:. Asadar, diavolii fr s fie a toate cunosctori, cci atotstiinta este o nsusire numai a lui #umnezeu, cunosc totusi unele mpre)urri legate de cele ce se vor petrece. !fntul Antonie cel /are spune c, de exemplu, diavolii vd cum plou torential n /untii Etiopiei si, n acelasi timp, se pot arta n Egipt, unde prin g icit si prin vise prevestesc celor creduli umflarea apelor *ilului. #ac un frate de al tu, aflat ntr"o localitate ndeprtat, se va porni s vin la tine, diavolii care vd si aud acest lucru se vor arta n vis tie si ti vor spune aceasta. Iar cnd se va ntmpla de mai multe ori aceste lucruri, te vei ncrede n visele si descoperirile tale. Astfel, diavolii, folosind una din nsusirile lor, se prefac c g icesc si c spun mai nainte ce se va ntmpla dup mai multe zile. !fntul Atanasie cel /are spune c diavolii %se prefac c g icesc%, cci n esent ei nu g icesc nimic, ci nseal pe oameni cu falsele lor previziuni. +e termen lung, ei se dovedesc mincinosi, cci mint si nu spun nimic adevrat si sigur. 1rana diavolilor este minciuna. !i c iar atunci cnd spun adevrul, o fac de nevoie, ca s poat apoi s nsele si s ne robeasc si s ne prind n cursele sale. !fntul #idim Alexandrinul spune c %de multe ori diavolul ne nseal, amestecnd adevrul cu minciuna%. #e aceea, noi nu trebuie s ascultm si s credem ce spune diavolul si nici cuvintele rostite de cei demonizati. ! lum pild pe #omnul Iisus 1ristos si pe !fintii Apostoli, care n"au primit cele ce diavolul le"a g icit, ca fiind adevrate. #omnul nsusi i"a respins pe diavoli, cu toate c mrturiseau despre El un adevr, anume c este Aiul lui #umnezeu 4/atei 8,7"77:. 0a fel a fcut si !fntul Apostol +avel, cu du ul pitonicesc al tinerei din Ailipi, care aducea mult cstig stpnilor ei, g icind. Ea spunea adevrul cnd striga despre !fntul Apostol +avel si !ila$ %Acesti oameni sunt slu)itorii #umnezeului celui +reanalt% 4Aapte 7=,7;:. !fntul Apostol +avel nu a primit aceste adevruri, care proveneau de la diavoli. Astfel ne"a nvtat s nu credem n g icit si prevestiri, care sunt lucrri diavolesti. !i acest lucru, pentru ca nu cumva n adevrul spus de diavol s fie amestecat si minciuna sa si ca s ne deprind pe noi s nu dm niciodat

crezare. +entru c nu se cuvine ca noi, avnd dumnezeiestile !cripturi si libertate de la /ntuitorul, s ne lsm nselati de diavoli. .rebuie s fim foarte atenti, pentru c multi vr)itori si g icitori fac aceste lucrri, folosind cuvinte de evlavie si de rugciune. !fntul Ioan @ur de Aur spune$ %!i lucrul cel mai mare al nselciunii este c, atunci cnd suntem preveniti asupra acestor nselciuni, ncercm s"o aprm pe femeia g icitoare spunnd despre ea c este crestin si c nu spune nimic altceva dect numele lui #umnezeu. #e aceea trebuie s"o urm si mai tare, pentru c foloseste numele lui #umnezeu spre ocar%. *ici n vise nu trebuie s credem, pentru c visele sunt nseltoare. #e foarte putine ori ne vorbeste #umnezeu prin ele. #iavolii ns ne pot vorbi de multe ori prin ele, urmrind s ne murdreasc sufletul si trupul. #e aceea, !fntul Ioan !crarul ne zice$ %*imeni s nu se nvovoiasc a se gndi ziua la nluciri visate n timpul noptii, cci si acesta este un scop al diavolilor, ca s ne murdareasc n timpul strii de veg e cu spurcciunile visate n timpul noptii%. #eci, regula de aur pentru interpretarea viselor este de a nu crede n vise. #ac #umnezeu vrea s ne descopere voia !a cea !fnt prin vise, are puterea s ne"o descopere, trecnd peste cenzura noastr 4de a nu crede n vise:. !fntul Ioan !crarul ne nvat$ %'el ce crede n vise este asemenea celui care alearg dup umbra sa si ncearc s"o prind%. 'nd ncepem s credem n vise, dm dracilor dreptul de a ne ispiti si cnd suntem tre)i. Atentie, de asemenea, si la superstitii si la pre)udecti. Acestea sunt armele n minile diavolilor, prin care oamenii devin )ucriile lor. !unt oameni care consider cifra 75 fatidic sau se nelinistesc la strigtul cucuvelei sau la urletul cinilor, sau dac le"a tiat calea o pisic s.a.m.d. .oti acestia, far s vrea sau fr s nteleag, si leag viata, fericirea sau belsugul de anumite persoane sau ntmplri, care nu au nici o legtur cu desfsurarea fireasc a vietii. #e cele mai multe ori, diavolii aran)eaz astfel lucrurile ca oamenii s cread n superstitii. Este vorba aici de oameni necredinciosi sau mai putin credinciosi. #e aceea, !fntul Ioan @ur de Aur ne spune$ %-znd un om oarecare, repede l poti condamna, la ndemnul nefast al superstitiei, dar nu vezi cursa diavoleasc ce ti"a fost ntins. #e ce te faci vr)mas fratelui tu, fr nici un motiv )ustificat( !i nu ntelegi ct de mare este bat)ocura, ct de mare este rusinea si, mai mult, ct de mare este prime)dia. #e multe ori omul are un cosmar sau vede o pisic neagr sau alte lucruri si crede c acestea ar prevesti ceva u. Aceasta este o lucrare diavoleasc, pentru c nu ceea ce crede omul face ziua rea, ci petrecerea n pcate. +rin urmare, cnd iesi din cas, s te pzesti de a pctui. #ac vom pctui, va veni si cderea noastr. Astfel, diavolul nu ne poate vtma. #ac vom pctui, vom fi sub influenta diavolilor, care ne vor conduce la tot lucrul ru%. #esi !fnta !criptur condamn orice fel de prezicere 4III ?egi >>">B: si este cunoscut c diavolul este tatl minciunii 4Ioan 6,88:, se gsesc destui crestini care se ocup cu g icitul, cred n vise si pre)udecti, lsnd prin aceasta ca diavolul s le conduc viata lor. !fntul Ioan @ur de Aur ne nvat$ %*oi ns nu trebuie s cdem vicleniei diavolilor, ci s ne ndeprtm de orice unealt satanic a vr)itoriei, g icitului, prezicerii sau a

superstitiilor. 'ci pentru noi este mai de pret s credem n #omnul si /ntuitorul nostru Iisus 1ristos si n nvttura !a, iar ca arm s avem 'rucea !a. Aericit este ns si sufletul care c eam numele lui Iisus 1ristos n orice necaz, boal sau trebuint, pentru c se va ndeprta de la el orice lucrare satanic%. +&%)& Diavolii ne ispites# prin rul natural #umnezeu a ngduit diavolilor s ne ispiteasc, pentru a ncerca credinta si evlavia oamenilor. ?ul care exist n lume este de multe ori o arm redutabil a diavolilor, prin care ncearc pe oameni. Astfel, diavolul trimitnd cele rele oamenilor, adic nenorocidle, bolile, ncercrile, m nirile, reuseste de multe ori s aduc pe oameni la disperare si deznde)de. In pilda Evang eliei, cu femeia grbov, se arat putinta diavolului de a c inui pe oameni cu boli. #omnul Iisus 1ristos, vorbind despre cei 76 ani de suferint ai femeii, spune c satana a legat"o cu aceasta 40uca 75,77:. #in nefericire, diavolul ne rzboieste tot timpul cu cele rele$ m nirile ne coplesesc, bolile ne cerceteaz, moartea bate la us, nereusitele ne ncearc, visurile ne sunt spulberate, sperantele zdrobite, biciul ncercrilor ne loveste fr mil. Iar noi, n fata greuttilor vietii si, mai ales, din pricina nelinistii, neputintelor si descura)rilor, ne pierdem nde)dea si credinta. Iar pentru aceste lucruri ne certm cu #umnezeu, l ulim, l ocrm, i cerem socoteal. Alturi de noi, diavolul se bucur de aceste reusite ale lui. .rebuie s fim cu luare aminte pentru a nfrunta greuttile vietii, cci diavolul pndeste tot timpul, ca s exploateze momentele grele ale vietii prin care trecem. #iavolii ne atac mai ales cnd #umnezeu ngduie s fim ispititi, pentru cresterea noastr du ovniceasc. +rin gndurile insuflate ne mpinge la vr)msie cu #umnezeu si urmreste s ne ndeprteze de El, ca dup aceasta s devenim prad usoar pentru ei. !unt boli care apar datorit firii noastre slbite fat de microbi. Alte boli sunt datorate pcatelor noastre. Alteori, diavolul intr n trupurile oamenilor si le suge puterea, din sntoase fcndu"le bolnave si c ircite. 'uviosul *il Ascetul !pune$ %!unt asadar diavoli care intr n trupul omului si n toate mdularele lui si i sug puterea, lsndu"le aproape fr vlag. !i aceasta se ntmpl cu toate c n trup nu se afl nici o boal%. #e aceea, n orice boal trebuie s alergm n primul rnd la !fintele .aine si la rugciunile 2isericii. !i nu numai la !fntul /aslu, ci si la rugciunile speciale pentru vr)i, deoc i, farmece, cosmaruri, insomnii, precum si orice rele care i bntuie pe oameni. +uterea lui #umnezeu este infinit mai mare dect a diavolilor, iar omul care se roag lui #umnezeu va putea s scape prin puterea dumnezeiasc de orice ru cu care satana ncearc s ne c inuie. +&%+& =urni#o,leul

Aurnico"leul este tactica de actiune a diavolului. 0a nceput diavolul este mic si neobservat, ca o furnic, iar dup o perioad de timp devine mare si nfricostor ca leul 47 +etru 9 6:. Aurnico"leul este, de fapt, pcatul, asa cum ni"l prezint diavolul. 0a nceput, nainte de a pctui, diavolul ni"l prezint mic, ct o furnic, fr nsemntate si fr consecinte. !e strduieste, a)utat de patimile noastre, s ne prezinte pcatul ca fiind mic si fr nici o gravitate. Iar dup ce am pctuit, ni"l arat ca un leu, mare si nfricostor. !i acest lucru l face pentru a ne arunca n deznde)de si a ne convinge c nu mai este sans de pocint si, deci, de mntuire. .oti am avut de suferit de pe urma acestei arme diavolesti. 0a nceput, diavolul ti pune n gnd s calci o porunc dumnezeiasc. #e exemplu, s desfrnezi. A)utat de pofta ta spre desfrnare, atacul diavolului ncepe sistematic. #ac omul nu i se mpotriveste prin post, rugciune, smerenie, spovedanie si !fintele .aine, diavolul i spune$ %*u te nec)i, nu esti tu primul nici ultimul care greseste. !i apoi ce mare pcat, astzi toti pctuiesc. /ai trziu te vei poci%. Astfel de atacuri foloseste diavolul, ca sa par mai mic pcatul si fr nsemntate. #up ce ai pctuit, diavolul te aduce la deznde)de spunndu"ti ce lucru nfricostor ai fcut. 'um ai s te duci la du ovnicul tu s"i spui c ai gresit. El, care te stie att de bun si curat( Ai clcat porunca lui #umnezeu si pentru aceasta vei fi canonisit. +entru tine nu mai este iertare si mil. *u mai ai sans de mntuire. /ai bine distreaz"te si pctuieste n continuare. Ingreunndu"ti sufletul cu pcate, pierzi astfel sansa pocintei si a mntuirii. #e aceea este nevoie de mare atentie. In esent nu exist pcate mari sau mici, usoare sau grele. .oate pcatele sunt pcate. 'ine a gresit ntr"o singur porunc dumnezeiasc, s"a fcut vinovat de toate poruncile dumnezeiesti 4Iacob >,><:. #eci, nu trebuie s considerm unele pcate mici si altele mai grele. Aceast metod de deosebire a pcatelor este de la diavol. 3rice clcare a poruncilor este de la diavol. 3rice clcare a poruncilor dumnezeiesti este pcat. 2ine este s nu pctuim, pentru c orice pcat este urciune naintea lui #umnezeu si mnie pe #umnezeu. Iar dac am pctuit, s ne ridicm imediat, s ne rugm, cci mila lui #umnezeu este nemsurat. +&%.& Diavolul 'nseal prin ere6ie si ne#redint 'redinta putemic dreapt4ortodox: si faptele bune crestine mntuiesc pe om. #impotriv, credinta rtcit, eretic si care se spri)in pe nscociri omenesti si diavolesti si care nu cunoaste !fintele !cripturi, nu foloseste si nu mntuieste. !fntul Atanasie cel /are spune$ %#iavolul, care n urciunea ruttilor lui, a nscocit ereziile, se foloseste de cuvintele !fintelor !cripturi ca de un acopermnt, pentru amgirea celor naivi, semnnd ti ele otrava sa sufleteasc%. 'a urmare, credintele eretice si gresite, care se mpotrivesc nvtturii 2isericii 3rtodoxe sunt piedici nfricostoare pentru mntuirea sufletelor noastre si arme putemice ale diavolilor. +rin necredint, diavolul

ntinde curse mai ales celor nvtati, care se ncred n ei nsisi. #iavolul se prezint n fata lor cu stiinta si filozofia si le aduce necredinta. 3are nu"i vedem pe astfel de oameni lng noi( %'ine a vzut ceea ce spun !fintele !cripturi(% ntreab cei necredinciosi. Iat gnduri si ntrebri insuflate de diavoli oamenilor care au de)a o nclinare spre necredint. !fntul Apostol +avel scrie$ %#unmezeul acestui veac 4diavolul: a orbit mintea necredinciosilor, ca s nu le lumineze lumina !fintei Evang elii slava lui 1ristos%. +&%/& Oa-enii p#tosi sunt slu(ile diavolilor #iavolul este mpratul acestei lumi a pcatelor. El are n aceast lume slu)basii si 4Ioan 7>,57:. -r)masul mntuirii noastre se lupt pentru pierderea sufletelor omenesti si a avut ntotdeauna ucenici, cu voia sau fr voia lor. Astfel de oameni, gata oricnd s fac voia diavolului, sunt nenumrati, att tineri, ct si vrstnici, brbati si femei. Iat numai cteva exemple$ sotul tiran, aspru, betiv si desfrnat, care alung pacea si dragostea din familia sa; o femeie ispititoare, care umbl sumar mbrcat pe strad, smintind pe oameni cu pcatul desfrnrii; un om de stiint sau de cultur, necredincios sau eretic, care prin scrierile sale, prin cuvintele sale vars otrava necredintei si a ereziilor n sufletele cititorilor; omul bogat, care cu a)utorul banilor corupe constiintele; tatl si mama, care prin educatia atee, eretic si imoral pe care o dau copiilor i conduc pe acestia n mre)ele pcatelor si spre pierderea sufletelor... ! lum aminte la noi nsine, ca nu cumva s a)ungem vreodat unelte ale diavolilor, cu voia sau fr voia noastr si s contribuim astfel la pierderea sufletelor semenilor nostri. 'ci va veni ntr"o zi clipa n care vom da seama de sufletele care s"au pierdut n iad din pricina noastr. #umnezeu ne va spune atunci$ %!ngele lor din mna ta se va cere% 4lezec. 5,><:. .ot /ntuitorul nostru ne"a nvtat$ %Aeriti"v de proorocii mincinosi, care vin la voi n aine de oi, iar pe dinuntru sunt lupi rpitori% 4/atei ;,79:. Iar !fintii Apostoli ne" au nvtat$ %*u dati crezare oricrui du . 'i cercetati du urile dac sunt de la #umnezeu, fiindc multi prooroci mincinosi au iesit n lume% 47 Ioan8,l:. Avnd o astfel de porunc de la #umnezeu, trebuie s ne ferim de orice legtur cu du urile necurate 4de astrologi, vr)itori, magi, senzitivi, contactanti ai 3F*, prezictori, bioenergeticieni, radiestezisti: etc. ' iar dac demonul se preface c spune prin ei adevrul, noi cunoscnd scopurile pe care le urmreste el, s le respingem, aducndu"ne aminte de cuvintele !fintelor !cripturi$ %Iar pctosului i"a zis #umnezeu$ +entru ce tu istorisesti drepttile /ele% 4+s. 8B,7;:. +&%0& Diavolul ne lupt #u de6nde2dea 'a s pctuiesti este cel mai usor. ?ar si greu lucru este a te poci si a te mntui. /ulte pricini contribuie la aceasta$ nepsarea, rusinea, lipsa de interes. !i astfel omul rmne czut n pcate, departe de mntuirea sa.

+ocinta noastr se spri)in pe nde)dea ca #umnezeu, prin marea !a milostivire, si va desc ide cu dragoste bratele sale, primind pe fiul cel pierdut, care se ntoarce din tara pcatului, n casa .atlui !u. 0ipsit de aceast nde)de, omul pctos se simte parsit de #umnezeu si neputincios, renuntnd la lupta de a se elibera de pcatele sale, care l apas. lar greutatea pcatelor sale creste n fiecare zi si starea sa sufleteasc se nrutteste. 3dat cu pierderea nde)dii sale n #umnezeu, omul si pierde si mntuirea, pentru c rmne nctusat pcatului, rob al satanei, care l conduce la tot lucrul ru si aceasta mpotriva bunvointei lui #umnezeu, care vrea ca toti oamenii s se mntuiasc si la cunostinta adevmlui s vin 47 .im. >,8:. Arma deznde)dii este extrem de eficace pentru diavoli, cci deznde)dea va slu)i.ntotdeauna de sfetnic ru omului. Ea i nc ide omului calea ntoarcerii la #umnezeu si l sileste s rmn mpotmolit n mlastina pcatelor. #ar cum lucreaz diavolul( El sopteste la urec ea fiecrui om pctos$ %Iat tineretea ti"ai pierdut"o n pcate, toat viata ta ai fcut numai rele, desfrnri, otii, minciuni, iubire de arginti, betii, ai mintit, ai )urat, ai ulit pe #umnezeu. 'e nde)de de mntuire ai( Esti pierdut& 'el putin mai distreaz"te, cte zile mai ai de trit pe pmnt%. Astfel urmreste diavolul s adnceasc pe om si mai mult n pcate, s fac inima noastr locas al diavolilor si s ne ndeprteze de #umnezeu. Atitudinea noastr trebuie s fie alta. Ai pctuit( .rebuie s"ti par ru de pcatele svrsite si s te ridici si s te ntorci la #umnezeu. !fntul Ioan @ur de Aur zice c %diavolul are cea mai mare bucurie cnd omul cade n deznde)de, mai mult dect atunci cnd pctuieste%. !fnta !criptur si !fintii +rinti ne arat ct de bun si iubitor de oameni este #umnezeu, ca s ne dea nde)de si cura), s ne ridicm din robia pcatelor. #e fiecare dat cnd sovim s ne pocim si rmnem n deznde)de, bucurm pe diavoli si ne facem robii lor. .rebuie s scpm de aceast curs a diavolilor 4II .im. >,>=:. ! nu ne lsm stpniti de deznde)de, cci deznde)dea se naste din multimea pcatelor, din ngreunarea constiintei si din nesuferita m nire sau din mndrie si din ngmfare, dup cum ne spune !fntul Ioan !crarul. Aceast stare de deznde)de nu este plcut lui #umnezeu, iar !fnta !criptur si !fintii +rinti ne"o prezint ca pe o stare sufleteasc periculoas. *umai diavolul se bucur de deznde)dea omului. 3rice gnd de deznde)de este de la cel viclean. !fntul Ioan !crarul spune$ %*imic nu se compar cu ndurarea lui #umnezeu. #e aceea, cel ce deznda)duieste, s"a n)ung iat pe sine%. +&%1& Diavolul ata# pe oa-enii i6olati 3amenii izolati, care se spri)in pe ei nsisi, care nu se sftuiesc cu alti oameni, sunt cel mai usor de atacat si de dobort de diavoli. ntrirea reciproc a doi sau mai multi frati este o arm nfricosat mpotriva diavolilor. 3amenii uniti du ovniceste, care se

a)ut si se ntresc reciproc, cad foarte greu n cursele diavolilor. -ra)masul mntuirii noastre stie c %unde sunt doi sau trei adunati ntru numele #omnului, acolo se afl si 1ristos n mi)locul lor% 4/atei 76,><: si de aceea i urmreste pe cei izolati, pentru a"i ataca. #eci, trebuie s pstrm n permanent legtura du ovniceasc cu 1ristos, cu 2iserica si cu semenii nostri. 'restinii, care sunt uniti du ovniceste cu 1ristos si cu semenii lor cnd se roag mpreun, se a)ut unii pe altii si muncesc mpreun, iar arul lui #umnezeu i pzeste de sgetile diavolilor. 'ele mai multe cazuri de sinucidere sunt semnalate la oamenii care se despart de 2iseric si triesc izolati. #atoria noastr este foarte clar$ *u vom ngdui diavolului s ne piard cu nselciunea sa. ! rmnem credinciosi n cele ce am nvtat si de care suntem ncredintati din !fintele !cripturi si nvtturile !fintilor +rinti 477 .im. 5,78:. +entru c aceste lucruri sunt spre folosul mntuirii noastre si al dobndirii vietii celei vesnice. +&%3& Diavolii ne ispites# #u #ele de,a dreapta #ac vede diavolul c armele sale pline de rutate si de pcate nu au reusit, atunci ne atac cu mndria. 3mul care cedeaz acestui mare pcat este stmit de orgoliu si, astfel, din cel mai nalt om du ovnicesc va a)unge cel mai pctos. #ac, de exemplu, ne luptm cu diavolii si nu cedm ispitelor lor, ei si sc imb metodele si ne atac cu cele de"a dreapta, cu mndria. Astfel, ti va sopti la urec e$ %2ravo& Esti un lupttor virtuos. /eriti laude&% Este ns glasul diavolilor, care sunt nvttorii ngmfrii. #ar aceast metod poate fi utilizat si n alt mod$ #iavolul vine si sdeste n om dispozitia pentru o rvn foarte mare, adic ne ndeamn s ne nevoim, spre cele ce depsesc puterea noastr 4post peste msur, somn putin, priveg ere de toat noaptea...:. !fntul Ioan !crarul ne lmureste$ %#e multe ori scopul vr)masilor nostri este s ne ndemne la cele mai presus de puterea noastr, ca, descura)ndu"ne 4sau mbolnvindu"ne:, s lepdm si cele dup putere si s prile)uim rsul cel mai mare al vr)masilor nostri%. !fintii printi ne nvat c tot ceea ce este peste puterea noastr este de la diavoli. #e exemplu, dac tinem post aspru, fr binecuvntarea du ovnicului, ne putem mbolnvi cu trupul si nu mai putem munci pentru fapta bun crestin, necesar mntuirii noastre. +entru toate lucrurile este un timp, iar drumul virtutilor are si el anumite legi. #iavolul ne ndeamn s le clcm, s urmm, adic, cele mai presus de puterile noastre. Iar rezultatele( *ereusind, ne mbolnvim, deznd)duim, scade rvna spre virtute si n cel mai ru caz ne putem mbolnvi psi ic. Alt mod n care se manifest ispita diavolului de"a dreapta este lepdarea do)anei. -ra)masul nostru ne laud pentru izbnzile noastre; ne nalt pe culmile mndriei si ne arat pe ceilalti oameni nensemnati, pctosi si prosti. Aariseul din noi va cugeta$ %eu nu sunt ca ceilalti oameni, rpitori, nedrepti, adulteri...% 40c. 76,77:. !i astfel se ntmpl ceea ce spune !fntul Ioan !crarul$ %#racii ne silesc fie s pctuim, fie, dac nu pctuim, s )udecm pe cei ce pctuiesc, pentm ca prin lucrul cel de"al doilea s ptm pe cel dinti%.

+rin )udecarea aproapelui nostru ne ndeprtm de #umnezeu si pierdem astfel plata pentru virtutile pe care le avem. Aceste viclenii ale diavolilor sunt arme redutabile mpotriva crestinilor si a celor ce sporesc du ovniceste. +e acestia, diavolul i prinde n mre)ele sale, fie prin mndrie, fie prin )udecarea aproapelui. 'u adevrat, vr)mas nfricostor este diavolul. ! stm bine& ! stm cu fric, s lum aminte& +&%4& Cele patru ata#uri ale diavolilor 'n prea2-a -ortii o-ului a: +rimul atac al diavolilor este asupra credintei. !atana seamn gnduri de ndoial si de necredint n mintea omului. 'restinul trebuie s se nsemne cu !fnta 'ruce, s se roage lui #umnezeu cu smerenie si s"i rspund$ %/ergi napoia mea !atan, tat al minciunii, pentru c eu cred ce spune #umnezeu, iar nu ce spui tu si cei asemeni tie%; b: Al doilea atac este asupra deznde)dii. +rin aceasta ne nfricoseaz cu pcatele pe care le"am fcut, spunndu"ne c nu mai avem nde)de de mntuire. *oi s ne aducem aminte c #umnezeu este milostiv si poate ierta pcatele noastre; c: Al treilea atac al diavolilor n prea)ma mortii omului este cu slava desart. +rin aceasta ne ndeamn s avem ncredere n faptele noastre. *oi s ne aducem aminte c toate faptele bune le"am fcut numai cu a)utoml lui #umnezeu; d: Al patrulea atac este cu nc ipuirea de sine. 0a multi crestini, nainte de moarte, diavolii se arat n c ip de ngeri luminati si alte nluciri 4> 'or. 77,78:. n aceste clipe trebuie s ne smerim si s"i zicem$ %+ref"te ticlosule n ntunericul tu. Eu nu sunt vrednic de astfel de artri%. #umnezeu, care se afl n noi de la !fntul 2otez, este mai putemic dect diavolul. #iavolul dispune de arme puternice si nenumrate si ne atac cu mare furie, pentru a ne birui. #ar nu trebuie s ne speriem de atacurile diavolului atta timp ct ne aflm aproape de #umnezeu cel Atotputernic. /ntuitorul nostru Iisus 1ristos s"a fcut om %ca s strice lucrrile diavolului% 4Ioan 5,6: si s izbveasc pe cei care %frica mortii i tineau n robie toat viata% 4Evr. >,78"79:. 'nd #omnul nostru Iisus 1ristos a cobort la iad, El a desfiintat mprtia iadului si a eliberat pe cei detinuti acolo de diavoli. !fntul Antonie cel /are ne spune$ %!e cuvine s nu ne temem de atacurile lui si de sgetile lui arztoare si de vicleniile lui lucrate de mestesugita lui minte. .oate acestea nu sunt nimic naintea puterii lui #umnezeu, /ntuitorului nostru Iisus 1ristos, care numai rostind numele 0ui cu credint si cu evlavie, pune pe fug toat ostirea diavolilor%. Aceasta ntruct #umnezeu ne"a ncredintat c %mai mare este 'el ce este n voi, dect cel din lume% 47 Ioan 8,8:. Alturi de #umnezeu cel Atotputemic ne facem si noi putemici. !i astfel

si noi smeritii si neputinciosii avem cura)ul s ne aruncm n lupt si sa ne mpotrivim vr)masilor diavoli. 0a !fntul 2otez am fost ntrebati$ %.e lepezi de satana si de toate lucrurile lui si de toti ngerii lui( #e toat slu)irea lui(% Iar noi am rspuns$ %/ lepd&% Iar apoi$ %.e unesti cu 1ristos(% !i noi am rspuns$ %/ unesc&% 'u ct vom fi mai sfinti, mai apropiati de #umnezeu, mai uniti mistic cu 1ristos, cu att diavolii vor fi mai departe de noi, iar atacurile lor vor fi mai neputincioase. Iar cu ct vom fi mai uniti cu lumea si cu pcatele, cu att diavolii vor fi mai apropiati de noi si noi vom fi slu)itorii lor. !fntul Apostol Ioan ne spune$ %'el ce s"a nscut din #unmezeu se pzeste pe sine si cel viclean nu se atinge de El% 47 In. 9,76:. ( Extras din cartea : "Razboiul crestinilor cu diavolii") Despre diavol si de-oni #intre aceste puteri ngeresti, nainte stttorul cetei terestre, cruia #umnezeu i"a incredintat pzirea pmntului, nu a fost ru prin natur, ci a fost bun, a fost fcut pentru bine si nu avea n el de la 'reator nici cea mai mic urm de rutate; cu toate acestea n"a suferit luminarea si cinstea, pe care 'reatorul i"a druit"o, ci, prin vointa lui liber, s"a ndreptat de la starea sa natural la o stare contra naturii sale si s"a ridicat mpotriva lui #umnezeu 'are l"a fcut, voind s se mpotriveasc 0ui. El este cel dinti care s"a deprtat de bine si a czut n ru. ?u nu este nimic altceva dect lipsa binelui, dup cum si intunericul este lipsa luminii. 2inele este lumina spiritual; n c ip asemntor si rul este ntuneric spiritual. 0umina deci, fiind creat de 'reator, a fost bun cci LL#umnezeu a vzut toate cte a fcut si iat erau bune foarteLL, dar a a)uns ntuneric prin vointa sa liber. /ultime nenumrat de ngeri asezati sub el s"au dezlipit, i"au urmat lui si au czut mpreun cu el. Asadar, cu toate c erau de aceiasi natur cu ngerii, totusi au devenit ri, nclinndu"si de bun voie vointa lor de la bine spre ru. #emonii nu au stpnire sau putere mpotriva cuiva, dect numai dac li se ngduie de #umnezeu n sopul mntuirii, cum este cazul lui Iov si dup cum este scris n Evang elii despre porci. #ar odat ce #umnezeu le ingduie, au putere, se sc imb si iau forma pe care o vor dup fantezia lor 4> 'or. 77,78:. *ici ingerii lui #umnezeu. nici demonii nu cunosc cele viitoare si cu toate acestea proorocesc. Ingerii proorocesc pentu c #umnezeu le descoper si le porunceste s prooroceasc, mplinindu"se toate cte spun. Ins si demonii proorocesc$ uneori pentru c vd ce se ntmpl departe, alteori prin con)unctur. +entru aceea de multe ori mint si nu trebuiesc crezuti, c iar dac uneori spun adevrul in c ipul n care am artat. Ei cunosc si !cripturile. .oat rutatea si patimile necurate au fost nscocite de ei. 0i s"a ngduit s ispiteasc pe om, dar nu au puterea s forteze pe cineva. 'ci noi avem facultatea de a primi ispita sau de a nu o primi. +entru acest motiv #umnezeu a pregtit diavolului si demonilor lui si oamenilor care l urmeaz, focul nestins si pedeapsa vesnic$ LL#uceti"

v de la /ine blestematilor, n focul cel vesnic, care este gtit diavolului si ngerilor luiLL 4/atei >9,87:. Iat ce spune si !fntul @rigorie +alama despre mestesugul diavolului$ LL*u numai ruttile sunt n apropierea virtutilor, ci si cuvintele nelegiuite stau att de mult n vecintatea celor evlavioase, nct prmtr"un mic adaos sau omisiune se pot sc imba usor ntreolalt si ntelesul unui cuvnt poate deveni tocmai contrariul. #e aici vine faptul c aproape orice prere rtcit se nftiseaz cu masca adevrului pentru cei ce nu sunt n stare s vad mica omisiune sau micul adaos. E si acesta un mestesug grozav al diavolului viclean, att de dibaci de a duce n rtcire. 'ci nefimd departe minciuna de adevr, diavolul si"a ntocmit din aceasta o dubl putint de rtcire$ scpndu"le adic celor multi deosebirea, din cauz c e asa de mic, omul va fi usor ispitit, sau s tin minciuna de adevr, sau adevrul de minciun, ca fiind att de aproape de minciun. In amndou cazurile va cdea sigur din adevrLL 4?spunsul al treilea contra lui -arlaam:. #ar trebuie s se stie c ceea ce este moartea pentru oameni, aceea este cderea pentru ngeri. #up cdere ei nu mai au posibilitatea pocintei, dup cum nu o au nici oamenii dup moarte. Despre ?idirea v6ut Insusi #umnezeul nostru, proslvit n .reime si unime LLa fcut cerul si pmntul si toate cele cte sunt n eleLL, aducnd pe toate de la neexistent la existent. +e unele, cum este cerul, pmntul, aerul, focul si apa, nu le"a fcut dintr"o materie preexistent; pe altele, cum sunt vietuitoarele, plantele, semintele, le"a fcut din cele care au fost create de El. Acestea s"au fcut la porunca 'reatomlui, din pmnt, ap, aer si foc. #umnezeu a fcut pe om inocent, drept, virtuos, lipsit de suprare, fr de gri), luminat cu toat virtutea, ncarcat cu toate bunttile, ca o a doua lume, un microcosmos n macrocosmos, un alt nger nc intor, compus, observatorul lumii vzute, initiat n lumea spiritual, mpratul celor de pe pmnt, condus de sus, pmntesc si ceresc, vremelnic si nemuritor, vzut si spiritual, la mi)loc ntre mretie si smerenie, acelasi si du si trup; du , din pricina arului, iar trup din pricina mndriei; du , ca s rmn si s laude pe 2inefctor; trup, s sufere si prin suferint s"si amintesc si s se instruiasc cnd se mndreste cu mretia, iar termenul final al tainei este ndumnezeirea sa prin nclinatia ctre #umnezeu. !e ndumnezeieste prin participarea ta iuminarea #umnezeiasc si nu prin transformarea sa n fiint #umnezeiasc. #umnezeu l"a fcut pe om prin fire fr de pcat iar prin voint, liber. !pun, fr de pcat, nu pentru c ar fi incapabil de a pctui, ci pentru c nu are n firea sa fa cultatea de a pctui, ci mai mult n libertatea vointei. Avea adic puterea s rmn si s progreseze n bine a)utat fiind de darul #umnezeiesc, dup cum avea si puterea s se ntoarc de la bine si s a)ung la ru lu cru pe care #umnezeu l ingduia, pentru motivul c omul era nzestrat cu liberul arbitru. *u este virtute ceea ce se face prin fort 4!fntul Ioan #amasc in " #ogmatica:.

0ibertatea face din om nger sau demon, stpn sau rob, geniu sau dobitoc. ?ul prin urmare este din lume din abuzul de libertate, nu de la #umnezeu, El respecta libertatea fiilor !i si prin aceasta nseamn c le aseaz pe umeri rspunderea tuturor faptelor lor, ca apoi s le poat rsplti 4)udeca:. Ar libertate nu exist rspundere 4)udecat:, fr rspundere nu poate fi nici rsplat$ recompens sau pedeaps 4Ilarion -. Aelea " ?eligia iubirii:. +entru ce a voit #umnezeu s zideasc pe om din pmnt( +entru dou pricini$ prima, spre ocara si rusinarea diavolului, vznd el att de proast si neputincioas zidire urcndu"se n cereasca slava din care el a czut, s se rup de zavistie; iar a doua, ca omul stiindu"si prostimea sa, s nu se nalte intru mndrie 4!tantul #imitrie al ?ostovului1ronograf:. MM capitolul urmtor MM Despre 'nviere !unt n zilele noastre oameni care griesc cele LLrzvrtiteLL spunnd c nu este nvierea mortilor. ,neori mrturisesc un #umnezeu fctor a toate, ns zic c nu pedepseste pe cei ri, fiind iubitor de oameni, nici celor buni nu le face bine, nici nu poart gri) de zidirile fcute. #e unde, acest dumnezeu care este nc ipuit de imaginatia lor, ori nu poate s poarte de gri) si prin urmare este neputincios; ori nu voieste, si dup urmare este sau zavistuitor sau vr)msuitor, ori mndru si neprimitor, ori trndav si lenes.. !i dac i vei ntreba de ce atta rvn pentru pierderea credintei crestine, rspund c vor s lumineze oamenii. !i ce luminare au ei din necredinta lor o dovedeste viata si petrecerea lor. Ei ca niste mincinosi si vicleni ftarnici, fgduiesc slobozenie nselnd pe multi. /arturiseste ce fel este luminarea lor, starea cea nenorocit a trii lor 4tara de unde au venit aceste practici Eog ineIndia:. /rturisesc relele pe care le ptimesc multi din cei care ascult nvttura lor. !i de vreme ce nvttura aceasta multumeste trupul si defaim sufletul, stinge mustrarea cugetului si dezleag frul patimilor, face dumnezeu dulceata cea trupeasc si duce pe om unde LLgndul lui cu osrdie se pleac din tineretile saleLL, adic spre toat pofta cea de ocar si a faptei celei fr de omenie 4vezi .antra Noga:. +entru aceasta usor se nmulteste, dar cu greu se vindec si se sterge. Ins de le vom aduce mrturii din !fnta !criptur despre nvierea mortilor, nu vor crede, de vreme ce nu cred nici n celelalte nvtturi ale lui Iisus 1ristos; nc nici mrturiile istoriei nu i pleac spre adevr. #ar pentru ce, o necredinciosilor; oameni fiind voi, cinstiti cu putere cuvnttoare, LLv alturati cu dobitoa cele cele fr de minte si v asemnati lor(LL 4+salmul 86, 7>:. #obitoacele, fiindc nu au minte, se misc si se trag si, ca s zic asa, se trsc de simtirile lor; iar voi, avnd minte, cugetnd, )udecnd si deslusind, pentru ce folositi doar simtirea si ei i dati toat )udecata voastr si otrrea( !imtirea arat mintii pe cele simtite, iar min tea le )udec si le desluseste. 3are nu cunoasteti amgirile

simturilor( 'redeti voi c atta este mrimea soarelui ct se vede, sau nu( -oi sunteti ncredintati c de zece mii de ori este mai mare. #ar de unde aceasta( #in socoteala, mintii. -edeti c v plecati cuvntului mintii mai mult dect artrii simtirilor( !i pentru ce, la dovezile geometriei si aritmeticii nimeni nu se ndoieste( +entru c se ndeprteaz de la ele artarea vederii celei amgitoare si slu)este numai cuvntul cel ce pleac mintea. #ar dovada din !fnta !criptur a !fntului Apostol +avel 47 'orinteni cap. 79: c 1ristos a nviat, ziceti$ LLnici cuvnt care s plece mintea nu are, nici 1ristos a nviat din morti&LL -ai& 0a aceasta prea artat v amgiti. sau nedeslusind puterea cuvntului, pentru mptimirea mintii voastre ori din nenvttur necunoscnd care sunt cuvintele cele doveditoare ale nvierii lui 1ristos. 'ea dinti este din patim nscut sau din mndrie, ori din alte multe patimi. #rept aceea, dac nu veti scutura din mintea voastr necurtia acestor patimi, niciodat nu veti putea s cunoasteti adevrul. Iar cea de a doua este patim usor de vindecat, cci dup ce veti nvta cuvintele va fugi de la voi ntunericul nenvtturii si va veni lumina adevrului. #e veti cerca crtile !fintilor +rooroci veti afla cuvintele care pleac mintea nu numai c 1ristos a nviat din morti, ci si c adevrate sunt toate cte nvat pentru El Evang eliile. #ar poate ziceti c ei nu au scris dup dumnezeiasca descoperire, ci s"a alctuit dup aflarea omeneasc. #ar cum s"au mplinit toate cte au spus ei( 4vezi #aniil B, >8; Isaia ;, 78; B, =";; =7, 7; Ieremia 57:. 'itesteLsi 'artea +salmilor lui #avid, mult mai vec e dect a proorocilor si vei gsi proorociile patimilor, ale ngroprii, a nvierii si a nltrii la cer a lui Iisus 1ristos 4+s. =6; >7; 6;; 79;8=:. Aceste proorocii s"au mplinit ntocmai si sunt artate de cei patru evang elisti, /atei, /arcu, 0uca si Ioan. #eci, spuneti, o, necredinciosilor, cu ce cuvant sau cu ce putere omeneasc au spus cu de"amnuntul toate cele pentu Iisus 1ristos( 'e rspundeti( +oate ziceti c acestea sunt aflri ale crestinilor. #ar v astup gura evreii. Ei, nempcatii vr)masi ai lui 1ristos si ai credintei crestinesti, pzesc dup dumnezeiasca iconomie crtile proorocilor si le cinstesc ca pe niste cuvinte dumnezeiesti. 3ri ziceti c evang elistii au scris nu cele ce s"au ntmplat cu lucrul, ci cele ce au zis proorocii. #ar ceea ce au spus evang elistii o dovedeste istoria. !i care dintre nteleptii acestei lumi a produs o astfel de sc imbare a lumii( #e ce numai de la Iisus 1ristos s"a nceput o nou numerotare a anilor si nu de la 2ud a sau Hris na( #ar aduc mrturie despre nvierea lui Iisus 1ristos si cei ce au mrturisit dup nviere. /ai nti ntrebati"v dac pentru o minciun ati rbda ptimire si munc si la urm moartea( ntreab apoi si pe altii, cti voiesti, de sufer toate acestea pentru o minciun cunoscut si desart. 'e rspundeti( -ezi c abia sufer omul moartea pentru un lucru drept, de folos si adevrat. !i cti crestini si"au dat viata pentru mrturia nvierii lui 1ristos( 'iteste LL-ietile !fintilorLL si vei gsi milioane si milioane de crestini care au mrturisit cu pretul vietii lor nvierea lui 1ristos. !i cum au putut ntoarce lumea de la nc inarea pgn a zeilor ctre 1ristos niste oameni simpli, cum au fost !fintii Apostoli, printr"o nvttur ca aceasta( 'u care putere( 'u care c ip( 'u care stpnire(

#e ce nu dati crezare nici lui !undar !ing a crui proorocii le folositi, dar nu credeti n 'el care a crezut !undar !ing , n Iisus 1ristos, Aiul lui #umnezeu, si n nvttura !a( #ac necredinciosii deprteaz de la ei patimile care ntunec mintea si dau loc puterii cuvntului, #umnezeu nu"i va prsi, ci i va trage cu puterea dunmezeiescului !u dar si"i va ntri pe piatra adevratei credinte. 4#up !fntul Ioan @ur de Aur" .lcuire la apostolii de peste an:. Despre @ude#at LL/ulti dintre oameni zic c dup moarte nu este )udecat, nici plat, nici munc, nici pedeaps vesnic, ci zic$ LL#umnezeu este iubitor de oameni si nu va munci pe cei ri si pctosiLL. #esi #umnezeu este iubitor de oameni, ns este si )udector drept. !i de nu se vor munci oamenii ri, nici oamenii cei buni, nici sfintii nu se vor ncununa. #ar atunci unde este iubirea de oameni si )udecata cea dreapt a lui #umnezeu( #e vreme ce )udectorii si legiuitorii lumesti pe oamenii cei buni i iubesc si cinstesc, iar pe cei ri i muncesc si"i omoar, #umnezeu cum poate s nu fac si El unele ca acestea, pentu dreptate( #ar cnd vor lsa oamenii cei ri pcatele( +entu c desi i asteapt munc vesnic si tot nu se las de pcat si de strmbtate. !i dac vor alunga si aceast fric de la ei, si nu numai s primeasc munc, ci s dobndeasc si mprtia cerului, oare cnd vor prasi ruttile care le fac( !puneti voi, cei ce nu credeti s fie munc, cine a fcut potopul ce a fost n zilele lui *oe si s"a nnecat toat lumea de mnia lui #umnezeu( 'ine a trimis fulgere si foc asupra !odomei si @omorei de au ars sapte cetti mpreun cu toti ucigasii si sodomitii( 'ine a nnecat pe Aaraon cu toat oastea lui n /area ?osie( 'ine a pierdut pe cei sase sute de mii de )idovi n pustiu( *u vedem noi pnme)diile prin care trecem n fiecare zi( 'e cuvnt ai tu s rspunzi pentu toate acestea( #ac nu credeti cuvintele sfintei !cripturi, cel putin s credeti din lucuri nfricosata munc si urgia lui #umnezeu pentru cei pctosi. #eci, s nu ne artm necredinciosi zicnd c nu este munc, pentru ca s nu cdem ntr"nsa, pentru c moartea si aducerea aminte de munc este ca o iarb amar care curteste tot felul de rutate si viclesug cnd se d adeseori sufletului nostru. !i n ziua dreptei )udecti unde vor fi cei ce zic c iu bitor de oameni este #umnezeu si nu pedepseste pe cei ce pctuiesc( 't se vor tngui atunci cei ce zic aces tea& 't vor suspina si nimeni nu"i va auzi& Atunci vor vorbi unii ctre altii, zicnd$ <, cum am gresit si ne"am pierdut noi& *e nvtau unii si altii si nu ascultam nici luam aminte. *e nvta si noi ne bteam )oc. *e mrturiseau nou si nu credeam. Auzeam !cripturile si tot ne rtceam. #reapt este )udecata lui #umnezeu, cu adevrat prea drept; pentru cele ce am fcut ne lum plata. -ai, c pentru trectoarea si necurata dulceat ne muncim n veci. +entru o slav mic si de nimic, am czut din slava cea adevrat. +entru putin desftare ne"am lipsit de desftarea ?aiului. Acum, cei ce au crezut se afl n desftare. #rept aceea, ca s nu zicem si noi aceste cuvinte, mpreun cu cei fr de minte, veniti s ne apucm mai nainte de a veni furul sufletelor noastre, pn avem vreme, s suspinm, s plngem, s facem milostenii, s ne mrturisim pcatele, s ridicm

minile ctre 'el ce poate s ne mntuiasc si s zicem$ /ntuieste"ne pe noi #oamne c pierimLL. 4!fntul Ioan @ur de Aur"/rgritare:. -potriva 8e'n#arnrii 'ea mai mare nebunie, pgntate s rtcire de la adevr este de a crede cineva c dup moarte sufletul omului intr n alte trupuri de oameni, dobitoace, etc. In toat nvttura #umnezeiestilor !cripturi si a Evang eliei lui Iisus 1ristos, n invtturile !fintilor Apostoli, ale !fintilor +rinti, nu gsim vreo mrturie despre aceast rtcire si pgntate. /ntuitorul nostm Iisus 1ristos ne arat unde merg sufletele oamenilor dup moarte, zicnd$ LL!i a murit sracul si a fost dus de ngeri n snul lui Avraam. A murit si bogatul si s"a nmormantatLL apoi artnd unde s"a dus, zice$ LL!i n iad ridicndu"si oc ii si, fiind n c inuri, el a vzut de departe pe Avraam si pe 0azr n snul luiLL40uca:. !i n alt loc din !fnta !criptur se arat unde merg sufletele oamenilor dup moarte$ atunci cnd tl arul cel de"a dreapta /ntuitorului, fiind si el rstignit, i zicea lui Iisus$ LL+omeneste"m #oamne, cnd vei veni ntru mprtia .aLL, aude glasul /ntuitorului$ LLAdevrat griesc tie, astzi vei fi cu mine n raiLL 40uca >5, 8>"85:. Iat deci unde merg sufletele oamenilor drepti si pctosi dup moarte$ n rai, n snul lui Avraam, acolo unde a mers 0azr si tl arul care s"a pocit de pcatele sale, sau n iad, unde a mers bogatul cel nemilostiv. #e unde a iesit aceast idee de a se crede c sufletele oamenilor dup moarte se duc n alte trupuri( #e unde a iesit aceast rtcire c omul moare de multe ori( 3are cei ce gndesc aceast nebunie nu"l aud pe marele Apostol +avel care zice c o dat este dat oamenilor s moar, iar dup aceea s fie )udecata( 4Evrei B, >;:. 3are nu aud acesti rtciti de la adevr ce zice !fnta !criptur$ LL...fiindc omul merge la locasul su de veci... si ca pul berea s se ntoarc n pmnt cum a fost, iar sufletul s se ntoarc la #umnezeu, 'are l"a dat(LL 4Eclesiastul 7> 9 si ;:. < dat moare omul cu trupul su si o dat va fi nvie rea mortilor. Auzi ce zice #omnul$ LL*u v mirati de aceasta, c vine ceasul n care toti cei din mormnturi vor auzi glasul 0ui. !i vor iesi cei ce au fcut cele bune ntru nvierea vietii, iar cei ce au facut cele rele ntru nvierea osndiriiLL 4Ioan 9, >6">B:. #in toate acestea se vede destul de clar c n ziua )udectii de apoi toate trupurile vor nvia, unindu"se cu sufletele lor, pentru a primi rsplata dup credinta si faptele pe care le"au avut n timpul existentei lor pmntesti. !i dac n aceast existent pmnteasc ar trece prin mai multe trupuri, ncepnd cu aceast zi a nvierii, n care trup va rmne sufletul( 3are va putea sufletul s fie n acelasi timp n mai multe trupuri( 3are va putea sufletul s fie n acelasi timp si n rai si n iad( #ar ce se va ntmpla cu trupurile rmase far suflet, pentru c dup nvttura voastr se intelege a fi mai multe trupuri dect suflete(& 3are #umnezeu crend pe om dup c ipul si asemnarea !a l"a creat ca s"l nimiceasc, s"l distrug, s"l piarda pe undeva prin univers, ori s"i druiasc viata vesnic, s"l mantuiasc( *oi credem c l"a creat ca s se bucure si el, omul, de buntatea si dragostea dumnezeiasc, numai ca omul s doreasc acest lucru si ct st n puterea sa s se si nevoiasc, cci #umnezeu nu duce cu forta pe om n rai.

LL#ar va zice cineva$ cum nviaz mortii si cu ce trup au s vin( *ebun ce esti& .u, ce semeni, nu va da viat daca nu va muri. !i ceea ce semeni nu este trupul ce va s fie, ci grunte gol, poate de gru, sau de altceva din celelalte; iar #umnezeu i d un trup precum a voit si fiecrei seminte un trup al suLL. *u pentru noi a venit 1ristos, Aiul lui #umnezeu, pe pmnt si a ptimit si a nviat( LL!i dac 1ristos n"a nviat zadamic este atunci propovduirea noastr, zadamic si credinta voastrLL 47 'orinteni 79, 59" 56; 79, 78:. Iat ce zice si proorocul Iezec iel despre nvierea mortilor$ LLAost"a mna #omnului peste mine si m"a dus #omnul cu #u ul si m"a asezat n mi)locul unui cmp plin de oase omenesti, si m"a purtat mpre)urul lor; dar iat, oasele acestea erau foarte multe pe fata pmntului si uscate de tot. !i mi"a zis #omnul$ Aiul omului, vor nvia oasele acestea( Iar eu am zis$ #umnezeule, numai .u stii acestea... Asa grieste #omnul #umnezeu oaselor acestora$ Iat Eu voi face s intre n voi du si voi veti nvia. -oi pune pe voi vine si carne va creste pe voi; v voi acoperi cu piele, voi face s intre n voi du si veti nvia si veti sti c Eu sunt #omnul... #eci am proorocit eu, cum mi se poruncise, si a intrat n ei du ul si au nviat si multime mult foarte de oameni s"au ridicat pe picioarele lorLL 4'ap. 5;:. #reptul Iov zice$ LL#ar eu stiu c ?scumprtorul meu este viu si c El, n ziua cea de pe urm, va ridica iar din pulbere aceast piele a mea care se destramLL 4'ap. 7B, >9:; si iarsi proorocul Isaia$ LL/ortii .i vor tri si trupurile lor vor nviaLL 4>=, 7B:. 'u toate acestea, cei rtciti de la adevr, fortnd ntelesul unor texte biblice, sustin c si Ilie s"a ntrupat n persoana !fntului Ioan 2oteztorul$ LL!i dac voiti s ntelegeti, el este Ilie, cel ce va s vinLL 4/atei 77, 78:. #a, este adevrat c despre !fntul Ioan 2oteztorul s"a scris c LLva merge inaintea #omnului cu du ul si cu puterea lui IlieLL 40uca 7, 7;: dar nu c se va incarna n el Ilie +roorocul, ci c Ioan 2oteztorul a venit cu rvna si credinta proorocului Ilie, fiindc Ilie va veni nainte de venirea a doua a #omnului$ LLIlie ntr"adevr va veni si va aseza toate la locLL 4/atei 7;.77:. -a veni marele prooroc Ilie mai nainte de sfrsitul lumii, n timpul lui Anti rist, dar nu cu alt trup, ci cu trupul lui cu care a fost nltat la cer n car si cu cai de foc asa cum l"a vzut Elisei 48 Imp. >, 77"7>:. Asadar si !fantul Ioan 2oteztorul a venit cu credinta si cuLrvna lui Ilie, dar nu cu alt suflet si trup, ci cu al sau, cu care s"a nscut din !fnta Elisabeta. Inc mai aduc si acest citat din Evang elia lui Ioan$ LLInvttorule, cine a pctuit, acesta sau printii lui, de s"a nscut orb(LL, ceea ce ar fi nsemnat. In primul caz, c a avut si o alt viat sau vieti. #ac se citeste cu atentie si versetul urmtor, se poate observa foarte clar c /ntuitorul nu este de acord cu aceast prere, cci zice$ LL*ici el n"a pctuit, nici printii lui, ci ca s se arate n el lucrrile lui #umnezeu 4Ioan B, 5:. #eci, admitnd c acest om a avut si alt viat, apar dou nedumeriri; prima$ #ac s"a rencarnat nseanm c a avut pcate n alt viat, ceea ce /ntuitorul nu a admis. A doua$ #ac nu a avut pcate n alt viat, nu mai era nevoie de rencarnare, el trebuind s fie pe undeva prin *irvana&

Intr"adevar, ideile despre rencarnare existau si n timpul /antuitorului, dar nicieri n !fnta !criptur nu ntlnim o aprobare a lor, ci doar adeverirea nvierii si a )udectii 4Apoc. ><, 77"79; >>, 7>; /atei >9, 5"8=; 7 'or. 79, 7>">>; > +etru 5, ; s.a.:. +e lng toate acestea mai sustin c 2iserica a scos din !fnta !criptur citatele care vorbesc despre rencarnare si c iar Evang elia lui .oma. #ac 2iserica ar fi scos citatele care adeveresc rencarnarea, atunci le"ar fi scos pe toate si nu ar fi lsat nici aceste texte pe care le aduc acesti LLlupi mbrcati n piei de oaieLL. 't priveste asa zisa LLevang elieLL a lui .oma, faceti o comparatie ntre aceast evang elie si celelalte Evang elii si crti ale *oului .estament si singuri veti observa totala deosebire care exist ntre ele, pentru c nu sunt scrise n acelasi LLdu al adevruluiLL. #esi bud ismul si induismul afirm c sufletul este nemuritor, ceea ce poate fi considerat ca un produs bun, dar c sufletul poate trece din trup n trup si se poate transforma din fire rational n animal, aceasta este denaturare. *oi stim c mintea, vointa, constiinta si ratiunea sunt nsusiri ale sufletului si dac acceptam c sufletul nostru trece si prin alte trupuri de animale, unde sunt atunci nsusirile sufletului( !"i dm unui cine o bucat de carne si s"i spunem ora la care s o mnnce si vom vedea dac are minte s ne nteleag& #ar cu acesti oa meni se ntmpl ceea ce zice #u ul !fnt$ LLIar omul n cinste fiind n"a priceput, alturatu"s"a dobitoacelor celor fr de minte si s"a asemnat lorLL 4+salmul 86, 7>:. 'are religie este mai vec e si mai adevrat dect a +atriar ilor, a lui Adam, a lui !it, a lui *oe, a lui Avraam, care au fost sfinti vztori de #umnezeu( !i care din acesti mari si sfinti oameni ai lui #umnezeu a lsat vreo invttur c sufletele oamenilor dup moarte vor intra n alte trupuri spre a se curti de pcate( 't nebunie este pentru un crestin s cread n aceste nvtturi pgne tocmai astzi cnd Evang elia lui 1ristos a a)uns la toate neamurile& *oi stim din !fnta !criptur c toti vom sta naintea divanului lui Iisus 1ristos la nfricosata )udecat de apoi ca s dm seama de ceea ce am lucrat prin trupul pe care l avem si nu prin alte trupuri cum ulesc cei nselati de diavol& 4?omani 78, 7<; > 'ormteni 9, 7<:. *u aflm n toat !fnta si dumnezeiasca !criptur vreun loc n care s se scrie c noi dup moarte vom da seama de cele ce am fcut n mai multe vieti prin care am trecut pe acest pmnt, ci numai prin acest trup cu care ne"am nscut si am trit n lume. 't nebunie si rtcire n capul vreunui om s cread c 1ristos, /ntuitorul nostru, ar fi nviat si !"ar fi proslvit dup nvierea !a cu alt trup si nu cu acela cu care !"a nscut din +reacurata si +reasfnta Aecioar /aria& *oi avem attea dovezi despre patima si nvierea lui 1ristos 'are !"a proslvit n al !u trup si nu n altul. *oi stim c toate popoarele lumii se vor )udeca de 1ristos, dar nicieri n !fnta !criptur nu scrie c ne va )udeca 2ud a sau Hris na sau alti idoli si slu)itori demonici, si c vom fi ntrebati de acestia pentru cele ce am gresit n aceast viat. Acesti oameni au a)uns la atta nebunie si mpreun cu satana, n ziua )udectii celei de apoi, vor merge n muncile cele vesnice, dup cum zice !fntul Apostol Iuda$ LLIar pe ngerii care nu si"au pzit vrednicia, ci au prsit locasul lor, i"a pus la pstrare sub

ntuneric, n lanturi vesnice, spre )udecata zilei celei mari... Acestia nsa defaim cele ce nu cunosc, iar cele ce ""ca dobitoacele necuvnttoare"" stiu din fire, ntr"acestea si gsesc pieirea... -aluri slbatice ale mrii, care si spumeg rusinea lor, stele rtcitoare, crora ntunericul ntunericului li se pstreaz n vesnicie... Iat a venit #omnul cu zecile de sfinti ai 0ui, ca s fac )udecat mpotriva tuturor si s mustre pe toti nelegiuitii de toate faptele nelegiuirii lor, n care au fcut frdelege si de toate cuvintele de ocar pe care ei, pctosi, netemtori de #umnezeu, le"au rostit mpotriva 0uiLL. Acestia cu nimic nu se deosebesc de pgni, de atei si de diavol, care se silesc s strice scripturile cele sfinte si adevrul din ele si s duc la rtcire pe cei pe care i pot nsela cu minciunile lor. #eci, tu care prin dunmezeiescul 2otez ai devenit fiul lui #umnezeu dup dar si dai crezare acestor pgntti, te mai poti numi crestin ( Iat cum prin ceea ce faci si crezi, tgduiesti tocmai pe 'reatorul tu. Acestora li se potrivesc cuvintele !fntului Apostol +etru$ LLAcestia ns, ca niste dobitoace far de minte, din fire fcute s fie prinse si nimicite, ulind cele ce nu cunosc, vor pieri n stricciunea lor... +rsind calea cea dreapt, au rtcit... Acestia sunt izvoare fr de ap si nori purtati fr de furtun, crora li se pstreaz, n veac, ntunericul cel de neptrunsLL.