Sunteți pe pagina 1din 26

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE GEOGRAFIE

MARILE ARTERE FLUVIALE IMPORTANTA ECONOMICA

DIACONU LAURA ELENA

An I , seria I , Gr.108 Geo ra!ia T"ris#"$"i

Daca drumul rudimentar permite deplasarea persoanelor si a unor sarcini usoare, apa curgatoare face posibil transportul produselor grele, cu un consum minim de energie.In consecinta, utilizarea pentru transport a raurilor are vechime plurimilenara.Comunitatile umane care populau vaile si zonele limitrofe au avut relatii intre ele folosind calea fluviala, peste tot unde aceasta oferea conditii favorabile, adica acolo unde profilul longitudinal, debitul si regimul raurilor asigurau, chiar cu pretul transbordarii, o navigatie fara prea mari pericole.Mult inainte de a fi inventata roata, omul a inteles utilitatea folosirii energiei naturale a apei.Transportul lemnului flotare si plutarit au fost primele forme de valorificare a energiei apei pentru coborare.Folosirea pagaiei si a vaslei a permis, ulterior, o mai mare mobilitate, cu piorgi si barci, pana s-a a uns la constructia de ambarcatiuni mai mari , dotate, incepand din sec.al !I!-lea , cu sisteme mecanice de actiune. Dupa transportul maritim, transportul fluvial
reprezinta modalitatea de transport cea mai ieftina. "otrivit tarifelor in vigoare, transportul fluvial este

de circa #-$ ori mai ieftin decat cel feroviar si cu mult mai ieftin decat cel aerian sau auto. %conomicitatea transportului fluvial se datoreste in primul rand, capacitatii mari de transport a mi loacelor fluviale. &stfel, in timp ce un convoi de noua slepuri a 1'(( tone fiecare poate transporta o cantitate de 1$.'(( tone de marfa, o garnitura de tren cu 1) vagoane a #' tone fiecare, poate transporta o cantitate de marfuri de $( de ori mai mica. &ceasta inseamna, evident, cheltuieli mai mici pe unitatea de marfa transportata si deci tarife mai reduse comparativ cu calea ferata sau cu transporturile auto. In al doilea rand, economicitatea mai ridicata a transportului fluvial se datoreste si cheltuielilor de investitii mai reduse pentru dezvoltarea infrastructurii acestora, comparativ cu infrastructura transportului feroviar sau auto. Caile de navigatie fluviala sunt cai naturale care nu necesita, de regula, lucrari de amena are costisitoare, iar porturile sunt construite, de obicei, in acele locuri care ofera conditiile naturale cele mai prielnice. * serie de marfuri de masa cu valoare unitara scazuta, cum ar fi calcarul, marmura si in general materialele de constructie, precum si alte marfuri de masa, nu ar fi putut sa fie atrase in circuitul economic intern si international fara e+istenta unor transporturi ieftine, cum sunt cele maritime si fluviale. In plus, transportul fluvial prezinta riscuri mai mici comparativ cu cel maritim si permite utilizarea unor ambala e mai ieftine. ,e cuvin a fi mentionate, de asemenea, o serie de a%an&a'e pe care le ofera caile fluviale. %le permit dezvoltarea in prea ma lor a industriilor care folosesc ca materie prima marfuri de masa transportate ieftin pe calea apei -industria siderurgica, metalurgia feroasa si #

neferoasa, constructiile navale, industria de prelucrare a petrolului, industria chimica si petrochimica, industria energetica, a sticlei si materialelor de constructii etc.., crearea de bara e, lacuri de acumulare pentru hidrocentrale, dezvoltarea irigatiilor si a zonelor de agrement etc. /a randul lor, acestea stimuleaza investitiile in alte ramuri ale economiei, crearea de noi locuri de munca, cresterea economica s.a.m.d. Dintre (e)a%an&a'e$e pe care le prezinta transportul fluvial sunt de mentionat0 a. faptul ca este mai lent si mai putin punctual, comparativ cu transporturile maritime, pe calea ferata, auto sau aeriene1 b. e+istenta sa este conditionata de prezenta cailor fluviale care limiteaza aria de actiune la o zona invecinata acestora1 c. in afara unei zone determinate din bazinul fluvial, el devine neeconomic datorita transbordarii costisitoare si tarifului mai ridicat al mi loacelor care continua transportul1 d. poate deveni impracticabil in perioadele de inghet. "rimul canal a fost construit in secolul al !2II-lea, in Franta, intre ,ena si /oire, se numea 3riare si avea '4 5m lungime1 actualmente cel mai lung este Marele Canal Chizez , de 1.6)# 5m , intre 3ei ing si 7uangzhou. 8avigatia pe fluvii, canale si lacuri se face pe slepuri si vase de tona e diferite, in functie de adancimea senalului navigabil. Cele mai importante sisteme de navigatie nationale sunt 0 2olga, Mississippi, iar cu caracter international 0 9hinul , Dunarea, *der-%lba si Marile /acuri- ,t./a:rence.In %uropa, navigatia fluviala se face pe ,ena, Tamisa , canalele din 3elgia -canalul &lbert . si *landa - canalele &msterdam ; 9hin , <ilhelmina.. Marile retele de navigatie sunt astfel rare pe =lob, acestea presupunand vehicularea unor debite apreciabile, absenta cascadelor sau repezisurilor, un regim de scurgere cat mai regulat, regim termic moderat.&mazonul,"arana,Mississippi, >air, Chang-?iang-ul, =angele sunt e+emplele cele mai importante.In %uropa, la o scara mult mai redusa, s-au impus cursurile inferioare ale Dunarii, 9hinului , 2olgai sau ,enei. In celelalte cazuri, cand s-a trecut la folosirea unor ambarcatiuni mai mari, sau la navigatie in tot cursul anului ; inclusive iarna sau la ape mai mici- a fost necesara amena area cursurilor de apa, fie prin corectarea albiei, fie prin canale de derivatie si constructie de

ecluze.Canalele e+istau inca din &ntichitatec- in %gipt, Mesopotamia , valea Indusului., dar reteaua acestora a persmis insa construirea unor canale in afara zonelor de campie, ca si traversarea cumpenelor de apa ce separa bazinle fluviale, deci constrirea unor veritabile retele de cai fluviale si canale navigabile. 9evolutia industriala si cresterea in volum a marfurilor de transportat au condus la o intensa utilizare a cailor fluviale.&vantul initial a impus o serie de rezolvari tehnice pentru ameliorarea conditiilor de navigatie si pentru e+tinderea retelelor, solutii modernizate ulterior sin aplicate si in present.Cele mai importante sunt0 Canalizarea cursului arterei cu potential de navigatie - raurile Flandrei, 3ega in 9omania .1 Indiguirea cursului, taierea meandrelor1 9ealizarea unor canale laterale, paralele cu cursul natural.-Marele Canal al &lsaciei.1 Constructia de bara e, insotite de ecluze. Concurenta intermodala a lasat in circuitul economic numai acele artere navigabile - rauri, fluvii, canale. in masura sa asigure transportul in conditii de competitivitate0 9hinul, in aval de 9heinfelden, %lba, ,ena, Dunarea, 2istula, &mur, =ange. 8avigatia fluviala necesita construirea unor porturi fluviale, adesea cu trafic foarte important 0Duisburg , Duluth,,trasbourg,Chicago,"aris,9eni,=alati,Moscova. 8avigatia interioara are un loc mai bine definit atat in tarile in curs de dezvoltare cat si in cele dezvoltate, dar cu conditia ca aceasta sa fie adaptata cerintelor traficului modern. Cele mai e+tinse retele de navigatie interioara se afla in &sia, &merica de 8ord si %uropa, situatie care reflecta legatura stransa dintre navigatia fluviala si evolutia social ; economica. 9eteaua navigabila a A#eri*ii (e Nor( este dominate de cea revenind ,@& ce totalizeaza A#B(( 5m de cai, al caror gabarit depaseste adesea normele europene si care sunt deservite de aproape )((( de companii fluviale."rincipalele artere sunt0 Marile /acuri si fluvial ,fantul /aurentiu, fluviul Mississippi cu calalele adiacente si afluentii sai -*hio, &r5ansas, 9ed 9iver..

In E"ro+a, reteaua de navigatie fluviala insumeaza peste A(((( 5m din care 1A((( 5m canale."rin lungimea cailor de care dispun se detaseaza Franta - )'((., *landa -'(AB 5m., =ermania -AA((., @craina -A((A 5m., apoi "olonia., 3elarus, Finlanda , Marea 3ritanie -#(((-A((( 5m.. Dar totusi , densitatea cea mai mare a cailor fluviale de transport este caracteristica nord-vestului %uropei atlantice, unde pe langa fluviile navigabile - ,ena, 9hin , Meusa, <eser, Tamisa., s-au amena at numeroase canale, indeosebi in *landa si 3elgia. In urul Marii 3altice se face navigatie pe *der, 2istula,8iemen, Dvina de 2est, 8eva, dar si pe lacurile suedeze si finlandeze legate prin canale si rauri.In centrul si sudul %uropei cele mai importante artere navigabile sunt Dunarea cu Tisa si ,ava, 9honul, "adul. In rasaritul contine.ntului e+ista o retea de artere navigabile legate prin canale ce se inter actioneaza in zona Moscovei.2olga, Cama, 8iprul, Donul, 8istrul , Dvina de 8ord, "eciora se adauga altor fluvii navigabile din partea estica a Comunitatii ,tatelor Independente, impreuna cu care formeaza o retea ampla de 1#$'((5m. In A#eri*a (e S"( se face navigatie pe &mazon si afluentii sai -'((((5m., pe "arana, @ruguaD, 9io Magdalena, *rnico. In A!ri*a, navigatia este ingreunata de prezenta cascadelor, dar se practica pe >air si afluentii sai , pe 8il, >ambezi, 8iger, ,enegal. @nele fluvii din &sia - Chang ?iang, Me5ong, =ange. completeaza reteaua de transport fluvial a lumii.,e remarca indeosebi China, care are cea mai cea mai lunga retea navigabila din lume - 1B( mii 5m.. Traficul fluvial este consacrat marfurilor grele si putin perisabile, indeosebi materialelor de constructii, minereurilor, combustibililor solizi, cerealelor, hidrocarburilor, lemnului.2olumul cel mai mare de marfuri transportate annual se inregistreaza in ,@& -B#$ milioane tone., acestea inregistrand o permanenta crestere in ultimii ani. @rmeaza 9usia si China. In ansamblul cailor de navigatie se individualizeaza , prin dimensiune, importanta traficului si rolul in dezvoltarea economica a regiunilor respective, o serie de sisteme de navigatie fluviala, compuse dintr-o artera fluviala sau un comple+ lacustru principal.&ceste sisteme sunt nationale si internationale.

Dintre sistemele nationale si internationale se remarca0 '

Ba)in

(e

re*e+,ie

6.('(.((( 5mE. De-i& #e(i" 0#14.((( mFGs. Prin*i+a$e$e &ra%ersa&e/ 3elem, 3razilia A#a)on"$ reprezintI fluviul cu cel mai mare debit hidrografic din lume, considerat la vIrsare Jn estuarul sIu -#14,((( mFGs., respectiv fluviul cu cel mai e+tins bazin hidrografic din lume -B,41',((( 5mE., care acoperI cinci KIri ale &mericii de ,ud, 3razilia -B#.AL., "eru -1B.$L., 3olivia -1#.(L., Columbia -B.$L. Hi %cuador -#.1L.. Fluviul A#a)on, la fel ca DunIrea, curge de la vest spre est, paralel cu %cuatorul. Cel mai mare rMu al Terrei prin cele trei coordonate de bazI0 lungime, numele unuia dintre membrii e+pediKiei americane care a e+plora regiunea Jn 1461, la 16' 5m de *ceanul "acific, la 14( 5m nord-vest de lacul Titicaca Hi la 11( 5m nord de oraHul peruan &reNuipa. &Hadar, izvoarele &mazonului pe @caDali Hi respectiv, pe afluentul acestuia &purimac au fost stabilite Jn 1461 de cItre e+pediKia condusI de /oren McIntDre, 1a o distanKI Jn timp de A61 ani de cMnd spaniolul 2icente Oanez "inzon descoperI, Jn 1'((, gura fluviului ale cIrui ape transformau porKiunea alIturatI *ceanului &tlantic Jntr-o Mar Dolce -Marea Dulce.. &mazonul propriu-zis Jncepe de la confluenKa celor doi mari afluenKi @cazDali Hi Maraunon, care se unesc la mai Jn amonte de localitatea INuitos1 pMnI la unirea cu apele celui mai mare afluent de pe stMnga - 9io 8egro, care se produce 1a Manaus, &mazonul se numeHte $o*a$i&.,i Manaus Hi

,olimoes. Pn limitele bazinului intrI versanKii estici ai &nzilor, o parte din "odiHul =uianei, partea nordicI Hi centralI "odiHului 3raziliei Hi &mazonia, cea mai mare cMmpie din lume. Cea mai mare parte a cursului se desfIHoarI Jntre %cuator Hi '( latitudine sudicI, cu consecinKe foarte importante Jn clima regiunii Hi pentru regimul de scurgere fluviului. "otenKialul hidroenergetic al &mazonului, cu toKi afluenKii, apreciat 1a #)( mil. C<, este foarte puKin folosit pMnI Jn prezent. 8avigaKia pe &mazon Hi afluenKii sIi JnsumeazI circa '( ((( 5m, pe fluviu aceasta practicMndu-se cu vase de tona maritim pMnI la Manaus Hi cu vase mai mici, pe A #(( 5m, pMnI la cascada "ongu de Manscriche, situatI pe Maranon, la ieHirea acestuia din &nzi. Clima bazinului &mazon, caldI Hi umedI Jn cea mai mare parte Hi mai uscatI Jn &nzi, cu temperaturi Jntre #$ Hi #)QC, Jn medie -variaKii mici Jn timpul anului Hi ceva mai mari de la zi la noapte., precipitaKii bogat -1 '((-$ ((( mmGan., cu remarcarea unui sezon ploios Hi unul mai uscat -care se accentueazI cItre nord Hi sud Jn regiunea podiHurilor., creeazI condiKiile cele mai favorabile dezvoltIrii unei vegetaKii lu+uriante, de tip ecuatorial care se suprapune CMmpiei &mazoniei, formMnd un adevIrat Rocean verdeS - cel mai mare din lume - cu un rol foarte important Jn reglarea condiKiilor de circulaKie ale maselor de aer Hi, respectiv, a umezelii pentru continentul sud-american Hi chiar pentru Terra. ,ingurele perturbIri Jn desfIHurarea regulatI a circulaKiei aerului Hi temperaturii sunt valurile de aer rece -friagens., care pItrund din sud, producMnd scIderi bruHte de temperaturI. &mazonia reprezintI Jn prezent - din punct de vedere al e+ploatIrii resurselor sale - un obiectiv prioritar pentru 3razilia, 3olivia, "eru Hi Columbia. &stfel, Jn 14BB, s-a JnfiinKat Comisia ,uperioarI pentru Dezvoltarea &mazoniei -,@D&M., care a elaborat, Jn 146(, "rogramul pentru integrare naKionalI -"I8., ce are ca obiective principale0 realizarea Hoselei transamazoniene -B $(( 5m., a cIrei construcKie a Jnceput de a, precum Hi colonizarea zonei. Pn 146A "rogramul "olamazonia a selectat de a 1' areale cu potenKial ridicat agricol Hi minier. *fensiva asupra &mazoniei continuI, cu consecinKe imprevizibile asupra echilibrului ecologic propriu Hi asupra influenKei pe care &mazonia viitorului o poate avea asupra unor procese ma ore climatice Hi de mediu la scarI planetarI.

L"n i#ea: B B61 5m S"+ra!a,a -a)in"$"i: # )6( ((( 5m# Si&"a&: &frica - Tanzania, 3urundi, 9uanda, @ganda, CenDa, %tiopia, %gipt DeHi izvoarelor, Jn dupI #4$), precizarea de cItre

germanul 3ur5hard <aldec5er, pe 9uvuvu afluent al Cagerei - 8ilul a fost considerat cel mai lung rMu de pe Terra, prin reconsiderarea izvoarelor &mazonului pe @caDali Hi, respectiv, &purinac, acesta din urmI JnsumeazI 6 (#' 5m lungime, devenind nu numai prin debit Hi bazin hidrografic, cel mai mare rMu, ci Hi prin cea de a treia coordonatI lungimea. Cu lungimea de B.B'( 5m, fluviul 8il este cel mai lung fluviu din lume, urmat de &mazon cu B.'(( 5m, unele mIsurItori ale &mazonului de la izvoare, ar fi stabilit o lungime a acestuia de 6.#(( 5m. Izvoarele 8ilului este una dintre cele mai controversate teme, o parte din acestea se aflI Jn statele0 3urundi cu R/uvironza-9uvuvu-9uvusu-&5ageraR, 9uanda cu R9u5arara8DbarongoR, iar alte izvoare0 R&5agera-8ilR, R2i5toria-8ilR, R&lbert-8ilR,R3ahr-al-DHabal, R8ilul-&lbR, R8ahr-an-8ilR Hi R8ilulR. ,unt B cataracte pe cursul mi lociu al 8ilului sub vIrsarea 8ilului &lbastru Jn 8ilul &lb Jntre *mdurman Hi &ssuan fiind periculoase nu numai prin creHterea vitezei de curgere a )

fluviului ci Hi prin prezenKa stMncilor. Cele B cataracte sunt mIrturie a miHcIrilor tectonice formMndu-se ulterior Jn albia 8ilului, prin acKiunea de eroziune Hi transport a fluviului pe o perioadI de milioane de ani de roci sedimentare. /a transportul fluvial spre lacul de acumulare &ssuan prezenKa unei cataracte creeazI probleme de navigaKe pe acest traseu. In &ntichitate , miracolul fertilizarii terenurilor din lunca sa i-a determinat pe locuitorii acestor tinuturi sa il considere zeu.&ici eu fost realizate primele lucrari de irigatie din lume - mileniul I2 i.7r.. si au fost realizate primele masuratori organizate aale nivelului apelor, cu a utorul TnilometrelorU. "e cursul sau au fost construite mai multe bara e in scopul producerii de nergie electrica si al irigarii terenurilor , mai cunoscute fiind , din amonte in aval, cele de la *:en Falls, Chartoum, &s:an ; ultimul determinand formarea lacului 8asser - lung de '(( 5m., irigarea a )(( ((( ha si instalarea unei centrale termice cu o putere de #1(( M<.8ilul asigura irigarea a cca.A mil.ha in %gipt, transformand %giptul in cea mai mare oaza din lume.In prezent apele unor rauri risipite in zona mlastinoasa ,udd indreptandu-le in 8il. 9eprezinta, totodata, o importanta cale de transport, principalele porturi fiind &le+andria, Cairo, &s:an.

L"n i#ea *"rs"$"i (e a+. 0 B.$(( 5m. De-i& #e(i" 0 #$.((( mFGs. Prin*i+a$e$e -ara'e0 defileuri. Oangtze sau Chang ?iang este al treilea fluviu din lume ca lungime, mIsurMnd peste B.((( de 5ilometri, dintre cate #.)(( 5ilometri navigabili. %ste cel mai lung fluviu din &sia Hi al treilea din lume din punct de vedere al debitului de apI -dupI &mazon Hi Congo.. Cursul lui se aflI Jn Jntregime pe teritoriul Chinei. ,e varsI Jn Marea Chinei de %st la #$ 5m nord de oraHul ,hanghai. "rin Marele Canal Chinez este legat de fluviul 7uang 7e. Fluviul are numeroase denumiri. Chinezii folosesc numele de R YangtzeR -Fluviul &lbastru. pentru a se referi e+clusiv la cursul inferior al apei, Jn timp ce fluviul Jn totalitatea sa se numeHte RChang JiangR, ceea ce JnseamnI RFluviul LungR. Pn plus, diferitele sectoare ale cursului poartI denumiri locale0 Moron Us He, Tongtian He, Jinsha Jiang. Pn Tibet, fluviul poartI numele de RDri-chuR -adicI 9Mul femelei de iac.. /a ieHirea din defileul !iling, din regiunea celor Trei Defileuri, se ridicI o construcKie criticatI pe plan mondial0 3ara ul ,an+ia. "ropaganda chinezI laudI realizarea monumentalI care este imensul bara de pe fluviul Oangtze.%l reprezintI cea mai mare realizare chinezI de acest fel Hi se JnalKI, falnic, la 1)1 de metri deasupra vIii fluviului Oangtze, Jn provincia 7ubei. 3ara ul are o lungime de #,$ 5ilometri Hi are o capacitate totalI de 1).#(( mega:aKi. 9ezervorul sIu se Jntinde pe o distanKI de BB( 5m Hi ocupI 1()A 5mE. &devIrul diferI de euforia oficialI0 apro+imativ 1B( de oraHe Hi nenumIrate sate vor trebui strImutate. %+emplu, decizia de a muta localitatea Fengdu, situatI Jn valea fluviului, a fost de a luatI. "entru autoritIKile chineze , e+ploatarea hidroenergiei este o prioritate absolutI, iar protecKia ,an+ia -3ara ul celor trei

1(

mediului are o importanKI secundarI. Trebuie recunoscut faptul cI nevoile energetice ale Chinei sunt Jn permanentI Hi rapidI creHtere. 3ei ingul JHi argumenteazI poziKia Hi prin dorinKa de a pune capIt pericolului inundaKiilor devastatoare care au loc Jn prezent pe cursul inferior al apei. @nica soluKie ar fi, potrivit autoritIKilor, regularizarea sectoarelor critice Hi construirea de bara e pe Oangtze. Pn anul 1446, Oangtze a fost redirecKionat Jntr-o nouI albie Hi au Jnceput lucrIrile de construcKie la bara ul uriaH ,an+ia. Comple+ul va fi finalizat Jn anul #((4 Hi cuprinde, pe lMngI bara ul cu lungimea de peste doi 5ilometri, un lac de BB( de 5ilometri lungime -apro+imativ distanKa dintre ConstanKa Hi Clu -8apoca. Hi o hidrocentralI cu capacitatea de 1).#(( mega:aKi. &pele Chang ?iang-ului sunt utilizate pentru culturile de orez, dar si pentru irigatie.De asemenea reprezinta o sursa enorma si inepuizabila de hidrienergie.=eneratoarele hidroelectrice produc 1G4 din energia totala a Chinei. Cea mai mare hidrocentralI din ziua de astIzi din lume, Itaipu, de la graniKa dintre 3razilia Hi "araguaD, are o capacitate de 1A.((( mega:aKi, Jn timp ce potenKialul hidroenergetic al 9omMniei este de 1'.((( mega:aKi -dintre care numai A(L este valorificat.. CIlItoria pe apele fluviului Oangtze, care are o importanKa capitalI pentru sudul Chinei, include regiunea celor Trei Defileuri. &ceastI regiune meritI denumirea de minune a lumii. Pn valea adMncI a fluviului Oangtze, liniHtea este tulburatI numai de vasele lu+oase de croazierI, care sunt proprietatea companiei Dongfang-7ong. DeHi fiecare dintre acestea are o capacitate de 1.#(( de pasageri, vasele sunt arhipline. Confortul cu care sunt obiHnuiKi turiHti europeni nu lipseHte0cabine individuale, baruri,cluburi de noapte Hi restaurante e+celente. Chinezii preferI de obicei croazierele mai ieftine ale liniilor CIT,, unde Jn capinele de clasaI2-a se Jnghesuie cMte #A de persoane. 2asele mai mari au nevoie de patru zile pentru a strIbate cursul inferior al apei, care mIsoarI 1.#6A de 5ilometri Hi se Jntinde Jntrele oraHele ChongNing Hi <uhan -fiecare cu o populaKie de cMteva milioane de locuitori.. Oangtze formeazI unele dintre cele mai cunoscute defileuri din lume. Cu '( de 5ilometri Jnainte de oraHul <an+ian, vaporul trece pe lMngI ,iibaozhai, Rfortreaa co orii !e "iatrR. &cesta este un perete de stMngI uriaH Jn vMrful cIruia a fost construitI o pagodI de culoare roHie acum $(( de ani. Dicolo de oraHul ChongNing, vasele plutesc prin Defileul Vutang care mIsoarI opt 5ilometri. &ici, printre pereKii de piatrI cu JnIlKimi de '(( de metri, Oangtze, care are de 11

obicei lIKimea unui lac, se JngusteazI brusc pMnI la 6) de metri. Pn aval se aflI Defileul <u+ia de A( de 5ilometri lungime. "riveliHtea stMncilor, care se JnalKI spre cer la o JnIKime de 4(( de metri, este greu de descris Jn cuvinte. &l treilea defileu, !iling, este cel mai lung . Cu cMt Oangtze se apropie mai mult de oraHul <uhan, cu atIt albia este mai latI. Dintre defileurile mai mici formate de Oangtze, demn de atenKie este R Defileul !e # aral!R din apropiere de <uhan, care se Jntinde pe o distanKI de #( de 5ilometri.

L"n i#ea 0 $6)( 5m , de la izvoarele lui Missouri , cel mai mare affluent , B#1'5m. S"+ra!a&a -a)in"$"i 0$ #1( B#( 5mE Si&"a&0 &merica de 8ord, ,@& Mississippi este un fluviu din &merica de 8ord ,@& cu o lungime de $.66) 5m. Mississippi izvoreHte din La$e %tasca Jn partea de nord a statului Minnesota. ,e uneHte cu afluenKii sIi principali Missouri Hi Meramac lMngI oraHul ,t. /ouis, Missouri, iar cu *hio Jn statul Illinois. Pn afarI de regiunea Marilor /acuri fluviul asigurI cu apI Jntregul Kinut dintre 9oc5D Mountains Jn vest Hi &ppalachen Jn est.CercetIri mai recente, din anul #((', au stabilit cI fluviul de fapt nu s-ar termina Jn deltI ci Hi-ar continua cursul JncI #((( de 5m sub forma unui curent submarin pMnI la coastele Cubei

1#

Mississippi se varsI sub forma unui estuar cu o suprafaKI de #).B(( 5mE cea mai mare gurI de vIrsare din lume. Fluviul la vIrsare este compus din cinci braKe principale pe teritoriul statelor /ouisiana, &r5ansas Hi Tennessee. Cantitatea zinicI de sediment adus de fluviu fiind de 1,' milioane de tone. InundaKiile periodice cu depuneri de mMl, face ca aceste regiuni sI fie deosebit de fertile, regiunea este bogatI Jn peHte -1 miliard de 5g de peHte anual. Cultivarea Jn regiunea deltei fiind favorabilI culturii de0 orez, bimbac, trestie de zahIr Hi soia. * problemI a acestei regiuni este scufundarea treptatI a uscatului care duce la urcarea nivelului marin cu apI sIratI eutrofie. 3azinul hidrografic reprezinta a opta parte din continentul &merica de 8ord, si doua cincimi din teritoriu continetal al ,@&, neinculzand &las5a.Chiar daca nu luam in considerare afluentul Missouri, prin lungimea lui proprie de $6)( 5m ;de la izvoare pe care le are in mi locul unei multitudini de lacuri mici situte intr-o regiune oasa de morene glaciare din vestul Marilor /acuri si pana la varsarea in =olful Me+ic , Mississippi reprezinta cea mai importanta artera hidrografica din &merica de 8ord, cu o pozitie centrala in cadrul acesteia &mena area raului Mississippi s- facut, in special, in scopul apararii terenurilor si localitatii lor impotriva inundatiilor si pentru realizarea unei cai de transport.In scopuri hidroenergetice s-a construit un mare lac de acumulare si o centrala electrica , cu o putere instalata de 1#( M<, la Ceo5u5, in amunte cu #(( 5m de ,aint-/ouis , in cursul superior unde raul nu este navigabil. In schimb, au fost realizate numeroase lacuri de acumulare pe afluenti, in special pe *hio si Missouri, constituind niste sisteme hidrotehnice comple+e si bine intretinute. Fluviul Mississippi curge prin zece state nord americane Minnesota, <isconsin, Io:a, Illinois, Missouri, Centuc5D, &r5ansas, Tennessee, Mississippi Hi /ouisiana, Jnainte de vIrsarea sa printr-o deltI largI, la circa 1B( 5m Jn sudul oraHului 8e: *rleans Jn =olful Me+ic. Minneapolis si ,aint-"aul, numite si orase gemene, primul fiind centru industrial si piata de desfacere a graului, iar cel de-al1 doilea important nod feroviar si port. ,aint-/ouis, situat la confluenta cu Missouri, este important prin comertul cu cereale, bumbac, prin abatoare fabrici de conserve si prelucrarea tutunului - cel mai mare centru din lume.. Memphis , situat in statul Tennessee, este un important centru industrial , comercial, specializat in produsele de bumbac , nord feroviar si port fluvial.

1$

In sfarsit, la 1AB 5m inainte de varsare , 8e: *rleans, numit si poarta Waurului albS prin faptul ca se e+porta cantitati mari de bumbac reprezinta metropola comerciala a vaii fluviului, oras ce conserva specificul francez, spaniol si american .*rasul a fost poarta de intrare a milioanelor de sclavi negri din &frica, care formeaza astazi, in multe state sudice, populatia ma oritara. Comple+ul format din afluentii *hio, IIllinois, Missouri aval de *maha, &r5ansas si 9ed 9iver , apoi canalele Illinois - intre Mississippi si /acul Michigan., Cleverland -intre raul *hio si /acul %rie. este unul deosebit de important in dezvoltarea economiei ,@&. "e acesta se transporta carbuni si minereuri - *hio in special., lemn, cereale, material de constructie , hidrocarburi insumand un volum mediu anual de aproape 1(( milioane tone marfuri. In cadrul sau functioneaza porturi importante ca 0 "ittsburgh, 7ungtington , Cincinetti, Cansas CitD, ,aint "aul, ,aint /ouis.

Ba)in (e re*e+,ie 01.$)(.((( 5mE. L"n i#ea *"rs"$"i (e a+. 0$.B4# 5m. De-i& #e(i" 0).((( mFGs. A!$"en,i 0 &5htuba, ,amara, Cama, Cazan5a, ,viiaga, 2etluga, ,ura, Cer eneK, *5a, @zola, @n a, Costroma, Cotorosl, Xe5sna, Mologa, CaHin5a, 8erl, MedvediKa, CimrJ, Dubna, XoHa, Prin*i+a$e$e -ara'e/ Ivan5ovo, @glici, 9Mbins5, =or5i. Cebo5sarJ, CuibMHev, ,aratov, 2olgograd

1A

Desi nu este cel mai mare fluviu din 9usia, 2olga s-a identificat cu viata poporului rus, devenind simbolul national ; matrusca.Daca la scara unionala este al cincelea rau ca marime, la scara europeana, este primul, sub aspectul lungimii, suprafetei bazinului, debitului de apa si chiar al deltei pe care o formeaza la varsare in Marea Caspica.3azinul hidrografic al 2olgai acopera 1G$ din partea europeana a 9usiei si insumeaza 1'( ((( de cursuri de apa cu o lungime de '6A((( 5m. 2olga izvoraste din "odisul 2aldai, de la o altitudine de numai ##)m, mai e+act din lacul ,eliger. ,istemul de naviagatie a fost imbunatatit prin amena area unui ansamblu de lacuri de retentie.8avigatia se practica si pe o serie de afluenti ai fluviului- Cama, *5a, 3elaia, Moscova., iar prin realizarea de canale - 2olga- Don , Moscova ;2olga, 2olga- 8eva. au fost deschise mai multe debusee maritime la Marea Caspica, Marea 8eagra si Marea &lba. * serie de porturi inregistreaza un trafic apreciabil 0Moscova, Cazan, &strahan. , inregistrand intre ' si #( tone marfuri manipulate anual. Cel din urma , &strahan, a fost si unul din cele mai importante orase ale comertului cu &sia intre secolele 1B si 14 , iae astazi cel mai important centru din 9usia pentru pescuitul sturionilor, prepararea batogului si a icrelor negre, important port prin care se e+porta petrol si cherestea.

1'

L"n i#e 0 #'1( 5m# Ba)in 0 1 (B( (((5m# 1 # ('' ((( 5mE impreuna cu bazinul 3rahmaputrei.8umele de =ange este cunoscut in toata India, fiind cel mai indragit fluviu al hindusilor. &cesta izvoraste dintr-o pestera situata in nord-vestul Muntilor 7imalaDa, la A#(( m, din tinutul 7ard:alului- 66'B m altitudine..=angele are doua izvoare 0 3hagirathi si &la5nada, ambele luand nastere din ghetarul =angotri -=ura 2acii., situat in nordul regiunii @ttar "radesh, ce se unesc la DevpraDag pentru a forma =anga. 3hagirathi ia nastere dintr-o vale stramta situata la A#(B m altitudine, iar &la5nada izvoraste din apropierea granitei tibetane. Interesant este ca Indusul si 3rahmaputra isi au izvoarele oarecum aproape de =ange. Din DevpraDag pana la =olful 3engal si in vasta delta cunoscuta sub numele de ,anderban, =ange are o lungime de #'1( 5m# ,un bazin de 1 (B( (((5m# si un debit de apa mediu de 1A (((m$Gs ,ma+ima ridicandu-se pana la '( (((m$Gs. Fluviul trece si da viata in acelasi timp celor mai populate orase ale Indiei, incluzand si Canpur -# mil.., &llahabad, 2aranasi, "atna, Calcutta -1A mil... Iesit din regiunea muntilor si dupa ce primeste apele a numeroase raulete, =angele intra prin poarta 7ard:alului in campie1 de aici el devine un fluviu pe deplin format, ce prezinta carecter torential,pe al carui curs urca numeroase ambarcatiuni de mic tona chiar pana la aceasta poarta, cu toate ca mari cantitati de apa sunt distribuite intr-o imensa retea de canale de irigatie. @nit cu apele raului D emna, =angele scalda ultimele povarnisuri ale Muntilor 2indhia, in apropiere de &llahabad, de unde se abate spre nord-est 1dupa ce trece de orasul 3enares se indreapta spre est, traversand colinele 9ad mahal. De aici fluviul se orienteaza spre sud, impartindu-si apele in mai multe brate care cuprind intre ele o mare delta -66(( 5m#.. 3ratul principal isi pierde numele de =ange pentru a-l primi pe cel de "adma -Floare de /otus., se uneste cu D amuia- cursul inferior al 3rahmaputrei si isi continuie cursul spre 1B

sud inainte de a intra in =olful 3engal. 3ratul secundar al =angelui poarta numele de 3haghiratha, serpuieste in nenumarate meandre si se uneste cu Tehurin, numindu-se acum 7ooglD, nume pe care il poarta pana la varsarea in mare. Datorita amena arilor facute s-a creat pe acest brat o cale de navigatie neintrerupta cu toata mareea puternica ce se produce in acest loc. =angele a fost utilizat pentru irigatie inca din timpuri stravechi. @tilizarea canalelor pentru irigatie a dus la cresterea productiei de cereale, trestie de zahar, bumbac .3azinul =angelui este regiunea cea mai producriva din punct de vedere agricol . Inainte de secolul al +l+- lea, =angele era navigabil in mare parte, dar a scazut darorita folosirii apei in irigatie si construirii de cai ferate. In vestul 3engalui si in 3angladesh inca se foloseste calea navigabila pentru transportul iutei, a ceaiului, a cerealelor si a altor produse agricole. "otentialul hidroelectric al =angelui este de 1$ milioane de C<.

Ba)in (e re*e+,ie 014).6$' 5mE. L"n i#ea *"rs"$"i (e a+. 01.$#( 5m. Prin*i+a$e$e +or&"ri 09heinhYfen beider 3asel, ,traZburg, Cehl, Carlsruhe, <[rth am 9hein, =ermersheim, Mannheim, ,peDer, <orms, /ud:igshafen,

=ernsheim, Mainz, /ahnstein, Coblenz, &ndernach, =odorf G <esseling, C[ln8iehl, /ever5usen, Dormagen, 8euss, D\sseldorf, Crefeld, Duisburg-9uhrort, *rsoD, <alsum, 9heinberg, <esel, %mmerich am 9hein, 8im:egen, Dordrecht, 9otterdam 9inul este una dintre cIile fluviale cele mai circulate din %uropa. De la izvoare pMnI la vIrsare are o lungime de 1.$#( 5m, din care ))$ 5m sunt navigabili. 3azinul hidrografic al 9inului JnsumeazI 14).6$' 5mE, cursul inferior -aproape de deltI. avMnd un debit mediu de 16

#.$$( mFGs, apropiat de debitul de apI al 8ilului. Pn timpul inundaKiei din 14#B, Jn localitatea %mmerich din landul german 8ordrhein-<estfalen a fost mIsurat un debit ma+im de 1#.((( mFGs. Debitul minim de B(( mFGs a fost mIsurat Jn anul 14A6. Fluviile 9in, Main Hi DunIre formeazI un culoar de trecere fluvial Jntre Marea 8eagrI Hi Marea 8ordului. Fluviul constituie cea mai importanta artera de navigatie fluviala din %uropa de 2est.=ratie legaturilor facute prin intermediul canalelor cu fluvii si rauri tributare altor bazine marine , rolul 9inului in traficul fluvial a capatat valente mult mai mari. 9inul, ca artera navigabila, impreuna cu alfueltii sai, totalizeaza $(((5m."e 9in se transporta carbunele si otelul din 9hur spre sud si in %lvetia, produse manufacturiere pe diferite distante.2olumul traficului in apropiere de granite cu *landa se estimeaza la peste 1(( mil. Tone G an. Cu un deceniu Hi umItate Jn urmI, dupI 6( de ani de studii, proiectare, planificare Hi construcKie, a fost inaugurat la FreDstad, nu departe de 8\rnberg, Cana$"$ Rin 0 Main 0 D"n.re, prin intermediul cIruia s-a realizat unirea MIrii 8ordului cu Marea 8eagrI. /ucrIrile la canalul cu o lungime de 161 5m s-au Jncheiat odatI cu darea Jn e+ploatare a ultimului tronson, 9oth - Celheim. ,-a creat, astfel, o cale fluvialI care taie %uropa pe direcKia 82-,%, cu o lungime totalI de $ '(( 5m, Hi leagI oraHul 9otterdam de la Marea 8ordului de oraHul ConstanKa de la Marea 8eagrI Hi 1' KIri din centrul Hi sud-estul %uropei. %ste cel mai lung canal navigabil din %uropa, fiind transportate anual peste A$( de milioane de tone de mIrfuri. 9inul a ucat un rol important in dezvoltarea civilizatiei in %uropa de 2est, asigurand legatura intre nordul si sudul continentului si contribuind astfel la dezvoltarea economiei zonelor aflate in cursul acestuia.

1)

&l dimensiuni, are in sau izvoarele Muntii In spre

doilea dupa pe

fluviu al %uropei ca 2olga, Dunarea isi teritoriul =ermaniei, "adurea drumul varsare, strabate 8eagra. Dunarea

%uropa de la vest la est pe o lungime de #)B( 5m, adunandu-si apele de pe o suprafata de )('.$(( 5m patrati. Dunarea se formeaza la Donaueschingen -B6) m., din unirea a doi afluenti de dimensiuni reduse ; 3rege si 3rigach ; ce-si au izvoarele sub 2arful Candel -1#A1 m.. 3azinul Dunarii ocupa )L din suprafata %uropei, e+tindandu-se pe teritoriul a zece tari ; =ermania, &ustria, ,lovacia, @ngaria, Iugoslavia, 9omania, Moldova, Croatia, 3ulgaria si @craina si trece prin patru capitale - 2iena, 3ratislava, 3udapesta si 3elgrad. Fluviul s-a format la sfarsitul "liocenului si inceputul Cuaternarului, prin drenarea unor lacuri de mari dimensiuni, din bazinele 2ienei, "anonic si "ontic ; resturi ale Marii ,armatice, e+istente inainte de ridicare muntilor &lpi, Carpati, Dinarici si 3alcani. &colo unde Dunarea a strapuns aceste bariere montane au fost puse in evidenta vestitele porti sau defilee, dintre care se remarca Devin si "ortile de Fier, care au separat cursul Dunarii in trei sectoare0 superior -alpin., mi lociu -panonic. si inferior -pontic., acesta din urma identificandu-se cu sectorul romanesc.In cursul superior -de la izvoare la 3ratislava. primeste afluenti navalnici, bogati in debite din &lpi, asa cum sunt 0 Isarul, Innul si %nnsul pe dreapta, iar pe stanga Morava, 2aliul si 7ronul. In cursul mi lociu strabatand C. "anonica, Dunarea isi domoleste mult apele si primeste pe teritoriul iugoslav unii din cei mai mari afluenti ai sai 0 Drava, ,ava, Morava -cea iugoslava. pe dreapta si Tisa pe stanga.

14

Cursul superior reprezinta Dunarea romaneasca pe 1(6' 5m -$)%. de la 3azias unde fluviul intra in tara si pana la ,ulina, prezentandu-se in mai multe sectoare. Importanta Dunarii este deosebita. Din cele mai vechi timpuri a fost o cale navala de transport legand statele riverane. &zi importanta navala a crescut prin darea in folosinta a Canalului Dunare-Main-9hin si Dunare-M.8eagra. fost creata astfel o magistrala navigabila de $1(( 5m, care incepe la 9otterdam in Marea 8ordului si se termina la Constanta, strabatand numeroase state europene0 *landa, =ermania, &ustria, Cehia si ,lovacia, @ngaria, Iugoslavia, 9omania si 3ulgaria. "e langa faptul ca promoveaza nemi locit dezvoltarea comertului reciproc al tarilor mentionate, in general, a comertului international, Canalul 9in-Main-Dunare permite reducerea substantiala a duratelor de transport pe apa1 ruta 9otterdam-Constanta poate fi parcursa de un vas cu motor la ducere in 1( zile si la inapoiere in 1B zile, iar un convoi de slepuri impinse poate efectua acelasi drum in 1$ si respectiv 1) zile. &pele Dunarii folosesc si pentru obtinerea energiei electrice -hidrocentralele mentionate., folosesc la sistemele de irigatie din C. 9omana, Dobrogea, pt. aprovizionarea cu apa potabila si industriala a oraselor-porturi, asigura un pescuit bogat, precum si un potential turistic. "unerea in e+ploatare a Canalului Dunare- Marea 8eagra in anul 14)A la parametri ce il inscriu in clasa internationala 2I a cailor navigabile interioare , ca si a Canalului %uropean - Main- Dunare., in 144$, a permis deschiderea unei cai de navigatie transcontinentala, in lungime de cca.6((( mile, de la 9otterdam la Constanta."otentialul acesteia ramane inca putin valorificat in sectorul sau sud- estiv, unde criza politico-militara din Iugoslavia si metamorfozele economice din celelalte tari au determinat o scadere drastica a navigatiei pe fluviu. ,ituatia geografica a tarii noastre permite utilizarea pe scara larga a transportului fluvial, precum si a celui combinat cu alte cai -mai ales ferate si maritime.. Dunarea a ucat din totdeauna un rol deosebit de important pentru economia romaneasca, precum si a tarilor din %uropa Centrala fara iesire directa la mare. ,ituandu-se prin caracteristicile sale constructive pe locul trei in lume, dupa Canalul ,uez si Canalul "anama, Canalul Dunare-Marea 8eagra face parte dintr-un amplu comple+ de navigatie care include, pe langa magistrala albastra, lucrari de mare importanta. %ste vorba in primul rand, de noul port maritim Constanta ,ud, creat in cea mai mare parte pe seama #(

teritoriului castigat asupra marii, prin depunerea pamantului si rocilor rezultate din e+cavatiile din albia canalului. &cest nou port, capabil sa asigure acostarea si operarea navelor maritime de pana la 1'(.((( td:, va deveni unul dintre marile porturi maritime europene. Canalul poate prelua anual un volum de trafic de circa )( milioane tone marfuri destinate in primul rand combinatelor si uzinelor constructoare din zona Dunarii. ,e reduce astfel transbortul, cheltuielile sale aferente, a unui mare volum de materii prime si produse finite sosite din import sau destinate e+portului, asigurandu-se o legatura mai directa si mai ieftina pentru principalii beneficiari din interiorul tarii. /a aceste economii se adauga cele realizate prin reducerea distantei de transport cu aproape A(( 5m dintre Constanta si Cernavoda. "entru tara noastra, Canalul Dunare-Marea 8eagra prezinta nu numai o deosebita insemnatate economica, si si sociala. Conceput ca o noua artera de navigatie intre Cernavoda si &gigea, canalul este parte integranta dintr-un vast ansamblu cu functionalitati multiple. %l are contributii ma ore in buna gospodarire a apelor interne in aceasta parte a tarii, asigura e+tinderea irigatiilor si in consecinta, infaptuirea programului de dezvoltare a agriculturii pe principii moderne, inlesneste alimentarea cu apa potabila si industriala a localitatilor riverane. In acelasi timp, canalul reprezinta un important obiectiv de atractie turistica, punand si mai mult in valoare litoralul romanesc si intreaga regiune pe care o strabate. Canalul Dunare-Manrea 8eagra este apa interna a 9omaniei creata e+clusiv prin eforturile materiale si umane ale poporului roman. Totodata, noua cale de navigatie este accesibila si tuturor navelor sub pavilion strain interesate, in conformitate cu legislatia romana. 8avele romane si straine care trec prin canal, potrivit /egii cu privire la regimul de navigatie pe Canalul Dunare Marea 8eagra, sunt obligate sa respecte regulile de navigatie, de supraveghere fluviala, sanitare si vamale, de tranzit prin canal, de folosinta a bazinelor si instalatiilor portuare, de prevenire si combatere a poluarii, precum si celelalte reguli privind e+ploatarea si intretinerea canalului prevazute de legislatia romana. "entru trecerea navelor prin canal1 si pentru serviciile prestate acestora, se percep ta+e stabilite de autoritatile Canalului, cu aprobarea Ministerului Finantelor, iar administrarea si e+ploatarea canalului se realizeaza prin unitati de stat ale 9omaniei.

#1

"escuitul reprezinta o constantI a activitIKii umane din regiune, participMnd cu $GA din producKia internI de peHte. Domnul profesor universitar, Ion ,Mrbu, Jn R=eografia FizicaR, precizeazI cI Run hectar de trestie dI atMta celulozI cMt dau 1(ha de molidR. 9ezultI cI ree+ploatarea stufului Hi papurei constituie o altI ramurI a activitIKii umane. "e unele grinduri se practicI cultura plantelor, pe altele e+istI islazuri pentru creHterea animalelor. 8avigaKia pe braKe Hi trasportul pe canale este o altI preocupare a localnicilor. Caleidoscop al unor peisa e mereu inedite, paradisul pIsIrilor Hi trestiilor, al puzderiilor de peHti, Delta Dunarii este o regiune de mare frumuseKe turisticI Hi de un real interes HtiinKific. 9ezervaKia 3iosferei Delta DunIrii se aflI pe locul ' Jntre zonele umede ale Terrei Hi pe locul 1 Jn %uropa cu o suprafaKI de ')( (((ha, dar ca importanKI ecologicI este a $-a din lume. ImportanKa biodiversitIKii deltei este recunoscutI pe plan internaKional. &stfel a fost declaratI rezervaKie a biosferei Jn septembrie 144(, un teren 9amsar Jn mai 1441, Hi mai mult de '(L din suprafaKa ei a fost trecutI pe lista WmoHtenirilorS lumii Jn 1441.

M&9I/% /&C@9I - grup de cinci lacuri cu ap] dulce situate Jn centrul &mericii de 8ord, legate prin canale naturale si artificiale. De la vest la est, ele sunt0 /acul ,uperior, /acul Michigan, /acul 7uron, /acul %rie si /acul *ntario. Michigan se afl] Jn Jntregime Jn interiorul ,tatelor @nite, pe cMnd celelalte formeaz] o parte din granita dintre ,tatele @nite si Canada. ,uprafata total] a acestui sistem este de #AA,1(( 5m# . /aolalt], lacurile irig] circa 6'(,((( 5m# Jn Canada si Jn ,tatele @nite. "rincipala iesire o reprezint] fluviul ,fMntul /aurentiu, o parte din ap] v]rsMndu-se din /acul Michigan si prin 9Mul Chicago. /acurile au ca vecini provincia canadian] *ntario si alte opt state americane0 8e: Oor5, "ennsDlvania, *hio, Indiana, Michigan, Illinois, Minnesota si <isconsin.

##

Marile /acuri sunt o resurs] natural] de o important] e+traordinar] Jn &merica de 8ord, servind ca focar al din dezvolt]rii industriei

interiorul continentului. /a un loc detin circa #(L din totalul de ap] dulce de suprafat] a lumii. "atru dintre cele mai mari dou]zeci de orase din &merica de 8ord - Chicago, Detroit, Toronto si Cleveland . sunt asezate pe t]rmurile Marilor /acuri si datoreaz] mare parte a dezvolt]rii lor comerciale acestora. /acurile reprezint] de asemenea o resurs] turistic], cu circa 16,((( 5m de linie a t]rmului, pesc]rii destinate pescuitului sportiv si numeroase pla e si docuri. Lacul #u"erior -)#,1(( 5m# . este cel mai mare lac cu ap] dulce din lume. Dintre Marile /acuri, ,uperior se afl] la cea mai mare altitudine, 1)$ m, este cel mai nordic si cel mai rece. Iesirea sa este 9Mul ,aint MarDs, care se vars] Jn /acul 7uron dup] o c]dere de circa 6 metri printr-o serie de cataracte printre orasele ,ault ,ainte Marie, din *ntario, si Michigan. &ltitudinile lacurilor scad spre sud si est. Lacul Huron si Lacul Michigan se afl] la acelasi nivel, 16B m, separate de strMmtoarea Mac5inac, unde apa trece din /acul Michigan Jn /acul 7uron. 7uron are o suprafat] mai mare Jntre cele dou] ; '4,B(( 5m #1 Michigan este mai adMnc, )' m Jn medie, si are mai mult] ap]. &tMt Michigan cMt si 7uron au numeroase insule, cele mai mari fiind incluse Jn lantul Insulelor Manitoulin, din /acul 7uron. /a cap]tul cel mai sudic, /acul 7uron se vars] Jn 9Mul ,aint Clair, care are o c]dere de circa $ metri, Jntre /acul 7uron si micul si superficialul bazin al /acului ,aint Clair. &'ul Detroit leag] /acul ,aint Clair de Lacul (rie. /a cap]tul cel mai nordic, /acul %rie se vars] prin 9Mul 8iagara, cu o c]dere de 44 m, la nord, Jn Lacul )ntario. /acul *ntario, cel

#$

mai mic dintre Marile /acuri, cu o suprafat] de 14,(1( 5m #, este al paisprezecelea lac din lume1 se vars] Jn *ceanul &tlantic prin Fluviul ,fMntul /aurentiu. Marile /acuri, interconectate prin rMuri, strMmtori si canale formeaz] laolalt] una dintre cele mai aglomerate artere de transport din lume. /acurile sunt legate de *ceanul &tlantic prin Fluviul ,fMntul /aurentiu. De la terminarea Jn 14'4 a Canalului Maritim ,fMntul /aurentiu, un sistem de canale naturale adMncite, canale artificiale si ecluze, lacurile au fost deschise pentru traficul navelor oceanice de m]rime medie. Multe alte canale naturale importante faciliteaz] comertul pe lacuri. %rie este legat de *ceanul &tlantic prin intermediul Canalului %rie si al 9Mului 7udson. /acul Michigan este legat de Fluviul Mississippi si de =olful Me+ic prin sistemul de canale Illinois. Canalele ,ault ,ainte Marie permit navelor s] treac] prin aproprierea cataractelor din 9Mul ,aint MarDs dintre /acurile ,uperior si 7uron, Jn timp ce canalul navigabil <elland leag] /acurile %rie si *ntario, evitMnd Casca!a *iagara. Pntre '( si 1(( de milioane de m $ de marf] trec prin aceste canale Jn fiecare an1 lacurile si canalele naturale sunt Jnchise transportului Jntre Decembrie si &prilie, cMnd gheata ar putea Jmpiedica trecerea. 8ave lungi si Jnguste, special proiectate, poart] mare parte a m]rfii pe lacuri. Din punct de vedere istoric, Marile /acuri au fost o rut] important] de transport al minereului de fier din Minnesota, nord-vestul *ntario-ului, si /abrador -o zon] incluzMnd nordul Vu^bec- ului si zona continental] a 8e:foundland. c]tre uzinele produc]toare de otel din regiunea inferioar] a lacurilor, mai ales Jn zona Chicago ; =arD -Indiana.1 Detroit1 Cleveland1 %rie -"ennsDlvania.1 si 7amilton -*ntario.. Totusi, productia de fier Jn Minnesota a sc]zut Jn ultimii ani, odat] cu productia de otel Jn zonele limitrofe portiunii sudice a lacurilor Michigan si %rie. De aceea, transportul de minereu pe lacuri a sc]zut semnificativ. =rMul cultivat Jn Marile CMmpii este o alt] marf] important]. %ste transportat Jn principal de la Duluth -Minnesota. c]tre porturi pe lacurile din sud si c]tre pietele de e+port prin Canalul Maritim ,fMntul /aurentiu. C]rbunele, piatra de var, produsele petroliere, si m]rfuri diverse alc]tuiesc marea ma oritate a restului Jnc]rc]turii purtate pe lacuri. Pntre 1( si #(L din transporturile de marf] care pleac] din porturile de pe Marile /acuri, trec prin canalul maritim spre &tlantic. Pn trecut aceste ape erau folosite pentru amena area de pesc]rii comerciale, avMnd cantit]ti mari de p]str]v, morun, hering si stiuc]. Marea ma oritate a populatiei de peste a fost

#A

sever redus] pe la mi locul anilor 14((, iar azi se practic] foarte putin pescuitul comercial. /acurile sunt si o surs] de recreere. Mii de case de vacant] si resedinte permanente se Jntind de-a lungul malurilor, iar vara milioane de oameni se adun] aici pentru navigare cu b]rci cu motor sau cu pMnze, pentru pescuit si Jnot

_____

Din timpuri imemorabile raurile si fluviile au reprezentat pentru om artere vitale care si-au adus partea lor de contributie in dezvoltarea civilizatiilor ; e+emple concludente, in acest sens, oferinde-le 8ilul, Indusul, Tigrul si %ufratul, =angele.&staza, deopotriva, aceste artere constituie , in peisa ul umanizat al Terrei, elementul polarizator in edificarea marilor concentrari urbane, in care pulseaza o intensa viata economica si social-culturala - /ondra, 7amburg, 2iena, *ta:a.. 2alorificarii comple+e a raurilor si fluviilor, folosirii acestora ca veritabile cai de transport transcontinentale, i se adauga amena area lor comple+a pentru regularizarea debitelor, producerea de hidroenergie, prin construirea unor importante sisteme hidrotehnice.

#'

1.,ilviu 8egut -146). , ,uperlative =eografice, %d.Ion Creanga, 3ucuresti #.=eorge %rdeli, Cristian 3raghina -144)., =eografie economica mondiala, %dit. FundatiaS 9omania de MaineS,3ucuresti $.3.8egoescu,Terra-=eografie %conomica, %dit.Teora, 3ucuresti A.Dumitru &le+andru, ,ilviu 8egut -1441., =eografie economica mondiala, %dit. @niversitara, 3ucuresti '.%nciclopedia %ncarta

#B