Alexandru Lapusneanul

- nuvela romantica -

Nuvela Alexandru Lapusneanul esti prima nuvela istorica din literatura romana, publicata in perioada pasoptista, in primul nr al daciei literare, ilustrand una din sursele literaturii romantice, istoria nationala. Este o nuvela deoarece este o specie epica in proza, cu o constructive riguroasa, avand un fir narativ central. Se observa concizia intrigii, tendinta de obiectivare a perspectivei narative si verosimilitatea faptelor. ersona!ele sunt relativ putine, caracterizate succinct si graviteaza in !urul persona!ului principal. Este o nuvela romantica datorita mai multor trasaturi"specie# inspiratia din istoria nationala# tema# conflict# naratiune liniara# persona!e exceptionale in situatii exceptionale# persona!e construite in antiteza. Nuvela istorica este o specie literara cultivata de romantici, care evoca trecutul istoric prin " tema, persona!ele si culoarea epocii $mentalitati, comportamente, relatii sociale, obiceiuri, vestimentatie, limba!%. &in cronica lui 'rigore (rec)e, Negruzzi preia imaginea personalitatii domnitorului Al. Lapusneanul, ca si scene, fapte si replici $de ex. *otto-ul cap. + si +,%, dar se distanteaza de realitatea istorica prin apelul la fictiune si prin viziunea romantica asupra istoriei, influentata de ideologia pasoptista. Nuvela are ca tema lupta pentru putere in epoca medieval. Evocarea artistica a celei de-a doua domnii a lui A.L $-./0--./1% evidentiaza lupta pt impunerea autoritatii domnesti si consecintele detinerii puterii de un domnitor crud, tiran. Naratorul este omiscient, omiprezent, sobru, detasat, predominant obiectiv, dar intervine direct prin cateva epitete de caracterizare $de ex"tiran, curtezan, miselul boier%. Naratiunea la per.a +++-a aminteste de obiectivitate si conciziune de relatarea cronicarilor. Naratiunea se desfasoara linear, cronologic, prin inalntuirea secventelor narative si a episoadelor, particularitate narativa romantica. +ncipitul si finalul se remarca prin sobrietatea auctoriala. Astfel, paragraful initial rezuma evenimentele care motiveaza revenirea la tron a lui Lapusneanu si atitudinea lui vindicativa. 2razele finale consemneaza sfarsitul tiranului in mod concis, lapidar si obiectiv, amintind de stilul cronicarului, iar prin mentionarea portretului se realizeaza caracterul verosimil, specific nuvelei "3Acest fel fu sfarsitul lui A.L, care lasa o pata de sange in istoria *oldovei.3

Ec)ilibrul compozitional este realizat prin organizarea textului narativ in patru capitole, care fixeaza momentele subiectului. 4apitolele poarta cate un rol rezumativ care constituie replici memorabile ale persona!elor " Capitolul I 5 6&aca voi nu ma vreti, eu va vreu73 $raspunsul dat de L. solei de boieri care ii cerusera sa se intoarca de unde a venit pt ca norodul nu il vrea%. Acest capitol cuprinde expozitiunea $intoarcerea lui A.L la tronul *oldovei%si intriga $)otararea domnitorului de a-si relua tronul si dorinta sa de razbunare%# Capitolul II 5 6Ai sa dai sama, doamna83 $avertismentul pe care vaduva unui boier decapitat il adreseaza doamnei 9uxanda, pentru ca nu ia atitudine fata de crimele sotului sau%. Aici se desfasoara actiunea si se cuprind o serie de evenimente declansate de reluarea tronului de catre A.L "fuga lui tomsa in *untenia, incendierea cetatilor, desfiintarea armatei pamantene, confiscarea averilor boieresti,,etc# Capitolul III 5 64apul lui *otoc vrem73 $cererea vindicativa a norodului care gaseste in *otoc vinovatul pentru toate nemultumirile%. Acest capitol, contine mai multe scene romantice, prin caracterul memorabil sau exceptional " participarea si discursul domnitorului la slu!ba religioasa de la mitropolie, ospatul de la palat si uciderea celor 0: de boieri, omorarea lui *otoc de multimea revoltata si 6leacul de frica 6 pt d-na 9uxanda. 4apitolul cuprinde punctul culminant. Capitolul IV 5 6&e ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu73 $amenintarea rostita de Lapusneanulcare, blonav, fusese calugarit potrivit obiceiului vremii, dar pierduse astfel puterea domneasca%. Aici este infatisat deznodamantul, moartea tiranului prin otravire. Conflictul nuvelei este complex si pune in lumina personalitatea puternica a persona!ului principal. rincipalul conflict, exterior, este de ordin politic" lupta pt putere intre domnitor si boieri. Conflictul seundar, intre domnitor si *otoc, particularizeaza dorinta de razbunare a domnitorului, fiind anuntat in primul capitol si inc)eiat in cel de-al treilea. Conflictul social, intre boieri si popr, este limitat la revolta multimii din capitolul al ++-lea. +n proza romantic, conflicetel exterioare plaseaza persona!ele intr-o relatie de antiteza. &in acest punct de vedere, se poate vorbi despre contrastul dintre Lapusneanul si d-na 9uxanda. Timpul si spatiul actiunii sunt precizate si confera verosimilitate naratiunii" intoarcerea lui Lapusnenanu pe tronul *oldovei, in a doua sa domnie. +n primele ; capitole, evenimentele se desfasoara indata dupa revenirea la tron, iar in ultimul capitol se trece prin rezumare patru ani mai tarziu, la secventa mortii domnitorului. ersona!ele sunt realizate potrivit esteticii romantice" persona!e exceptionale in situatii exceptionale, antiteza ca procedeu de constructie, liniaritatea psi)ologica, replicile memorabile.

Alexandru lapusneanul este personajul principal al nuvelei, persona! romantic, exceptional, care actioneaza in situatii exceptionale. +ntruc)ipeaza tipul domnitorului sangeros, tiran, si crud. Hotarat, viclean, disimulat, intelligent, bun cunoscator al psihologiei umane, abil politic, personajul este puternic individualizat si memorabil. Este caracterizat direct si indirect. Doamna uxanda este un personaj secundar, de tip romantic, construit in antiteza cu lapusneanu "blandete 5 cruzime, caracter slab 5 caracter tare. !oierul "otoc reprezinta tipul boierului tradator, viclean, las, intrigant. Este las in fata prime!diei, comportandu-se grotesc in timp ce incearca sa-l determine pe domn sa nu-l dea multimii. +n antiteza cu boierul tradator, sunt persona!ele episodice #pancioc si #troici, cu rol !ustitiar, reprezentand boierimea tanara. $ersonajul colectiv, multimea revoltata de targoveti apapre pentru prima data in literature noastra. si)ologia multimii este surpinsa cu finite, in mod realist "strangerea norodului la portile curtii domnesti din cauza unor vesti nelamurite, descumpanirea gloatei care venise faar sa stie pt ce a venit si ce vrea in fata intrebarii armasului, glasurile isolate care exprima nemultumirile, in sfarsit, rostirea numelui *otoc, in care toti vad un vinovat pentru toate suferintele. Limba!ul contine expresii populare $ramasa cu gura cascata%, regionalism fonetice, ar)aisme, care dau culoare epocii. Naratiunea si descrierea sunt reduse , naratorul obiectiv limitandu-si interventiile% &imbajul personajelor este unul din principalele mi!loace de caracterizare si concentreaza atitudini, reda trasaturi in mod indirect, prin replicile memorabile. 2iind o nuvela istorica in contextual literaturii pasoptiste, A. L. este si o nuvela de factura romantica prin respectarea principiului romantic enuntat in +ntroductie la &acia Literara 5 inspiratia din istoria nationala, dar si prin specie, tema, persona!e exceptionale in situatii exceptionale, persona!ul principal alcatuit din contraste, antiteza angelic-demonic, culoarea epocii, spectaculosul festurilor, al replicilor si al scenelor.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate