Povestea lui Harap-Alb

-viziunea despre lume in basmul cult-

Basmul cult este o specie narativa ampla, cu numeroase personaje purtatoare ale unor valori simbolice, cu actiune implicand fabulosul si supusa unor stereotipii, care infatiseaza parcurgerea drumului maturizarii de catre erou. In basmul cult, stilul este elaborat, naratiunea se imbina cu dialogul si descrierea.Naratiunea la persoana a III-a este realizata de un narator omniscient, dar nu si obiectiv, deoarece intervine adesea prin comentarii si reflexii.Dialogul dramatizeaza naratiunea, dar constituie si un mijloc de caracterizare a personajului. ,,Povestea lui Harap- lb!! are atat caracteristicile basmului in general cat si particularitatile celui cult."ema este triumful binelui asupra raului.#otivele narative specifice sunt$ superioritatea mezinului, imparatul fara urmas, calatoria, supunerea prin viclesug, muncile, demascarea raufacatorului%&panul', pedeapsa, casatoria. ctiunea se desfasoara linear, succesiunea secventelor narative fiind redata prin inlantuire.(oordonatele actiunii sunt vagi, prin atemporalitatea si aspatialitatea conventiei$ ,, mu cica era odata un crai, care avea trei feciori.&i craiul acela mai avea un frate mai mare, care era imparat intr-o alta tara, mai departata)."ara in care imparatea fratele cel mai mare era tocmai la o margine a pamantului, si craiia astuilalt la alta margine.!!*uziunea intre real si fabulos se realizeaza inca din incipit.+eperele spatiale sugereaza dificultatea aventurii eroului, care trebuie sa ajunga de la un capat la celalalt al lumii%in plan simbolic$ de la imaturitate la maturitate'. In basm sunt prezente formule tipice.*ormula initiala$ ,, mu cica era odata!!si formula finala$ ,,&i a tinut veselia ani intregi, si acum mai tine inca, cine se duce acolo be si mananca.Iar pe la noi, cine are bani bea si mananca, iara cine nu, se uita si rabda.!!sunt conventii care marc-eza intrarea si iesirea din fabulos.Naratorul inoveaza formula initiala punand povestea pe seama altcuiva$ ,,cica!! adica ,,se spune!! fara a nega ca in basmul popular%,,a fost odata ca niciodata!!', iar formula finala include o reflectie asupra realitatii sociale, alta decat in lumea basmului.*ormulele mediane$ ,,&i merg ei o zi, si merg doua, si merg patruzeci si noua!!, ,,si mai merge el cat mai merge!!, ,,Dumnezeu sa ne tie, ca cuvantul din poveste, inainte mult mai este!! realizeaza trecerea de la o secventa narativa la alta si intretin curiozitatea cititorului. Parcurgerea drumului maturizarii de catre erou presupune un lant de actiuni structurate pe momentele subiectului$ o situatie initiala de ec-ilibru%expozitiunea', o parte pregatitoare, un eveniment care deregleaza ec-ilibrul initial%intriga', aparitia donatorilor si ajutoarelor, actiunea reparatorie, treceea probelor%desfasurarea actiunii', refacerea ec-ilibrului si rasplata eroului%deznodamantul'.(ele trei ipostaze ale protagonistului corespund, in plan compositional, unor parti narative, etape ale drumului initiatic$ etapa initiala, de pregatire pentru drum-,,fiul craiului!!, ,,mezinul!!%naivul'-, parcurgerea drumului initiatic-,,Harap- lb%cel supus initierii' -, rasplata, imparatul %initiatul'. &e utilizeaza triplicarea, dar (reanga supraliciteaza procedeul, a treia proba%aducerea fetei' contine alte incercari impuse de Imparatul +os si c-iar de fata.+aul nu este

intruc-ipat de fapturi -imerice, ci de omul insemnat, de o inteligenta vicleana, in doua ipostaze$ &panul si omul ros.Nici protagonistul nu este un *at-*rumos curajos, voinic, luptator priceput, iar calitatile dobandite in situatii limita apartin planului psi-omoral%mila, bunatate, generozitate, prietenie, respectarea juramantului, curajul'.Numele personajului reflecta conditia sa duala$ rob%Harap' de origine nobila% lb', cromatica alb . negru reprezentand si o sugestie intre starea de inocenta si initiatul care va deveni imparat.&panul nu este doar o intruc-ipare a raului, ci are si rolul initiatorului, este un ,,rau necesar!!.De aceea calul nazdravan nu-l ucide inainte ca initierea eroului sa se fi inc-eiat$ ,,&i unii ca acestia sunt trebuitori pe lume cateodata, pentru ca fac pe oameni sa prinda la minte).!! ,,(artea primita de la Imparatul /erde, care neavand decat fete are nevoie de un mostenitor la tron, este factorul perturbator al situatiei initiale si determina parcurgerea drumului de cel mai bun dintre fiii craiului. Destoinicia fiilor este probate mai intai de tatal lor, deg-izat in ursul de pe pod.Podul simbolizeaza trecerea la o alta etapa a vietii si anume la caracterul de bildungsroman al basmului.#ezinul trece proba cu ajutorul calului nazdravan intrucat si in basmul cult, la fel ca si in cel popular exista fantastic, supranatural.&e regasesc si alte asemanari cu basmul popular, de exemplu, prezenta cifrei fatidice% Harap- lb descopera calul nazdravan dupa trei incercari', sau faptul ca personajul pozitiv este ajutat, in cazul lui Harap- lb de &fanta Dumnica, datorita milosteniei lui de a-i fi dat un ban. "recerea podului este urmata de ratacirea in padurea labirint, simbol ambivalent, loc al mortii si al regenerarii, caci pentru tanar se va inc-eia o etapa si va incepe alta$,,de la un loc i se inc-ide calea si incep a i se incurca cararile!!.(ele trei aparitii ale &panului il determina sa incalce sfatul parintesc si, crezand ca se afla in ,,tara spanilor!! il tocmeste ca sluga. (oborarea in fantana are, in plan simbolic, semnificatia grotei, spatiu al nasterii si al regenerarii.&c-imbarea numelui reprezinta inceputul initierii spirituale, unde va fi condus de &pan.Personajul intra in fantana naiv fecior de crai, pentru a deveni Haraplb, rob al &panului. junsi la curtea Imparatului /erde, &panul il supune la trei probe$aducerea salatilor din 0radina 1rsului, aducerea pielii cerbului,,cu cap cu tot, asa batute cu pietre scumpe, cum se gasesc!! si a fetei Imparatului +os pentru casatoria cu &panul.#ijloacele prin care trece probele tin de miraculos, iar ajutoarele au puteri supranaturale. Primele doua probe le trece cu ajutorul &fintei Duminici, care il sfatuieste cum sa procedeze si ii da obiectele magice necesare. treia proba presupune o alta etapa a initierii, este mai complexa si necesita mai multe ajutoare.Drumul spre Imparatul +os, om cu ,,inima -aina!!, incepe cu trecerea altui pod.&imbolista este aceeasi,trecerea intr-o alta etapa a maturitatii.Drept rasplata pentru bunatatea sa, primeste in dar de la cariasa furnicilor si de la craiasa albinelor o aripa.De asemenea, isi gaseste ajutoare in personaje -imerice$0erila, *lamanzila, &etila, 2c-ila si Pasari-3ati-3ungila. 3a curtea Imparatului +os, Harap . lb este supus la doua serii de probe, fiind ajutat de personaje -imerice si animale cu puteri supranaturale$ casa de arama-cu ajutorul lui 0erila, ospatul cu mancare si vin din belsug-cu ajutorul lui *lamanzila si &etila si alegerea macului de nisip-cu ajutorul furnicilor.

lte trei probe se leaga doar de fata$pazirea nocturna si prinderea fetei transformata in pasare-cu ajutorul lui 2c-ila si Pasari-3ati-3ungila, g-icitul fetei-cu ajutorul albinei.*ata Imparatului +os, ,,o farmazoana cumplita!!, impune o ultima proba$ calul lui Harap- lb si turturica ei trebuie sa aduca ,,trei smicele de mar dulce si apa vie si apa moarta de unde se bat muntii in capete!!. junsi la curtea Imparatului /erde, fata il demasca pe &pan, care il acuza pe Harap- lb ca a divulgat secretul si ii taie capul.In felul acesta il dezleaga de juramant, semn ca initierea este inc-eiata, iar rolul &panului ia sfarsit,, cobori in Infern inseamna a cunoaste o moarte initiatica, o experienta susceptibila de a intemeia un nou mod de existenta!!%#ircea 4liade'.(alul este acela care distruge intruc-iparea raului$ ,,zboara cu dansul in inaltul ceriului, si apoi, dandu-i drumul de acolo, se face &panul pana jos praf si pulbere!!.Invierea este realizata de ,,farmazoana!!cu ajutorul obiectelor magice aduse de cal.4roul reintra in posesia palosului si primeste recompense$ fata si imparatia.Nunta si sc-imbarea statului social%devine imparat' confirma maturizarea eroului.Deznodamantul consta in refacerea ec-ilibrului si rasplata eroului. &pecific basmului cult este modul in care se individualizeaza personajele.(u exceptia eroului,al carui caracter evolueaza pe parcurs, celelalte personaje reprezinta tipologii umane reductibile la o trasatura dominanta.Prin portretele fizice ale celor cinci tovarasi ai eroului, se ironizeaza defecte umane%frigurosul, mancaciosul etc', dar aspectul lor grotesc ascunde calitati sufletesti precum bunatatea si prietenia. #odalitatile nararii sunt povestirea si reprezentarea.Povestirea este uneori insotita de reflectiile naratorului si este dublata de un plan al semnificatiilor simbolice. 3imbajul cuprinde$ termeni si expresii populare, regionalisme fonetice sau lexicale, ziceri tipice%introduce in text prin expresia,,vorba ceea!!'.Placerea zicerii, verva, jovialitatea se reflecta in mijloacele lingvistice de realizare a umorului, precum$ exprimarea mucalita%,,sa traiasca trei zile cu cea de-alaltaieri!!', ironia %,,Doar unu-i Imparatul +os, vestit prin meleagurile aceste pentru bunatatea lui cea nepomenita si milostivirea lui cea neauzita!!', porecle si apelative caricaturale%,,Buzila!!, ,,mangositi!!', diminutive cu valoare argumentative%,,buzisoare!! , ,,bauturica!!', caracterizari pitoresti%portretul lui 0erila, 2c-ila etc', scene comice%certa din casa de arama', expresii populare%,,Da-i cu cinstea ,sa peara rusinea.!!'. 2ralitatea stilului se realizeaza prin diferite mijloace,precum$expresii narative tipice%,,si atunci 5! , ,,si apoi5!, ,,in sfarsit 5!, ,,dupa aceea!! ', exprimarea afectiva in propozitii interogative%,, (a alta,ce pot sa zic6!!' si exclamative%,,#a rog,foc de ger era$ca sa va spun mai mult7!!' , dativul etic%,,&i odata mi ti-l insfaca cu dintii de cap!!', inserarea de fraze rimate%portretul lui 2c-ila' sau versuri populare%,,De-ar sti omul ce-ar pati,8Dinainte s-ar pazi7!!'. ,,Povestea lui Harap- lb este un basm cult avand ca particularitati$ reflectarea conceptiei despre lume a scriitorului, umanizara fantasticuli, individualizarea personajelor, umorul si specificul limbajului.Insa, asemena basmului popular, pune in evidenta idealul de dreptate,de adevar si de cinste, fiind ,,o oglindire) a vietii in moduri fabuloase!!%0eorge (alinescu'