55

Elemente de algebr
Clasa a XII-a
Relafii de echivalenfa. Partifii
Iie M . Numim relatie binar pe M orice submultime nevid a produsului
cartezian M M. Dac (x; y) e , notm x y.
Iie o relatie binar pe multimea M. Spunem c este:
reflexiv, dac \ x e M, xx ;
simetric, dac \ x, y e M, xy yx ;
tran:itiv, dac \ x, y, : e M, xy si y: x:.
O relatie binar reIlexiv, simetric si tranzitiv se numeste relatie de echivalent.
De multe ori, o relatie de echivalent pe o multime M se va nota ~ ; scriem x ~ y (citim x
echivalent cu y), sau scriem x y
/
(citim x nu este echivalent cu y).
Iie n e N* si x, y e Z. Spunem c x este congruent cu y modulo n si scriem
x y (mod n) dac n divide x y.
Iie M o multime nevid nzestrat cu relatia de echivalent , ~ '. Pentru a e M,
clasa de echivalent a lui a este multimea
deI
` , ~ } a x M x a = .
Multimea claselor de echivalent se noteaz

M (sau ( / ) M ) si se numeste
multimea factor a lui M prin relatia , ~ '.

deI
` , } M a a M = .
Iie ~ o relatie de echivalent pe M. Clasele de echivalent deIinite de pe M, sunt
disjuncte dou cte dou.
Iie M o multime nevid. O Iamilie C
i
}
ieI
de prti nevide ale lui M se numeste partitie
a multimii M dac:
1) \ i, f e I, i = f C
i
C
f
Z;
2) \ x e M, - i e I astIel nct x e C
i
.
Iie C
i
}
ieI
partitie a multimii M.
i
i I
M C

= .
Pentru o relatie de echivalent pe M, clasele de echivalent deIinite de aceast relatie
Iormeaz o partitie a multimii M.
Legi de compozifie
Iie M o multime nevid. O aplicatie
: M M M, (x, y) = (x, y),
se numeste lege de compo:itie (intern) sau operatie (algebric, binar) pe multimea M.
Elementul (x; y) e M se numeste compusul lui x cu y prin (n aceast ordine).
De obicei, n loc de (x; y) notm x y sau x y sau x y T sau x y etc.
www.mateinfo.ro
56
Grupuri
Un cuplu (G; ), Iormat cu o multime nevid G si cu o lege de compozitie ,' pe G,
se numeste grup dac legea de compozitie este asociativ, are element neutru si orice
element din M este simetrizabil.
Dac, n plus, legea este comutativ, atunci G se numeste grup comutativ sau abelian.
Un cuplu (M, ) Iormat cu o multime nevid M si o lege de compozitie ,' pe M, se
numeste monoid dac legea este asociativ si are elementul neutru.
Tabla lui Cayley asociat legii de compo:itie pe multimea
M este un tabel cu linii si coloane corespunztoare elementelor
multimii M obtinut astIel. la intersectia liniei a
i
cu coloana a
f
se
aIl compusul lui a
i
cu a
f
prin operatia .
Ori de cte ori notm (M, ) subntelegem c este o lege
de compozitie intern pe multimea nevid M.
1 2
1
2
... ...
( , )
f n
i i f
n
a a a a
a
a
a a a
a

Iie M o multime nevid si ,' o lege de compozitie pe M. O submultime nevid H a

lui M se numeste parte stabil n raport cu legea de compozitie ,' dac:
\ x, y e H x y e H.
O lege de compo:itie , ' se numeste asociativ dac:
( ) ( ), , , x y : x y : x y : M = .
O lege de compo:itie M M M, ( ; ) x y x y = se numeste comutativ dac
, , x y y x x y M = .
Un element e e M se numeste element neutru pentru legea de compozitie ,', dac
x M e x x e x = = .
Iie M o multime nevid nzestrat cu o lege de compozitie ,' cu element neutru e.
Spunem c un element x e M este simetri:abil n raport cu legea de compozitie ,',
dac exist x e M astIel nct x x x x e = = . Elementul x cu aceast proprietate se
numeste simetricul lui x.
n cazul n care legea de compozitie este o lege de adunare (de numere, de matrice, de
polinoame, de Iunctii, de vectori, ...) Iolosim denumirea de opus n loc de simetric al
unui element. Dac legea de compozitie este o lege de inmultire (de numere, de matrice,
de polinoame, de Iunctii, ...) Iolosim denumirea de invers n loc de simetric al unui
element. Aceeasi denumire se Ioloseste n cazul n care legea de compozitie este o lege
de compunere de Iunctii.
Iie n e N, n ` 2. Notm Z
n
multimea claselor de echivalent pentru congruenta
modulo n. Avem

{ } 0; 1; 2; ...; 1
n
n =

Z . Pe Z
n
deIinim operatiile numite adunarea si
inmultirea claselor de resturi modulo n astIel:
` `
` `
, + = + = ,
`
`
,
n
Z .
57
Regulile de simplificare intr-un grup. Iie ( , ) G un grup. Pentru orice , , a b c G
avem: a b a c b c = = si b a c a b c = =
Grupuri de matrice
2 2
( ) ( ) , det 0} GL A A = R R nzestrat cu nmultirea Iormeaz un grup numit
grupul general liniar de grad 2.
Submultimile
2 2
( ) ( ) , 1} SL A GL A = = R R ,
1
2
(2) ( ) , }
t
O A GL A A = = R ,
(2) (2) , det 1} SO A O A = = , nzestrate cu nmultirea matricelor Iormeaz grupuri de
matrice, numite respectiv grupul special liniar de grad 2 peste R, grupul ortogonal
de grad 2 si grupul ortogonal special de grad 2.
Pentru n e N* pot Ii deIinite grupurile SL
n
(Q), SL
n
(R) si SL
n
(C), numite grupul spe-
cial liniar de grad n peste Q, R, respectiv C. De asemenea, pot Ii introduse grupurile
O(n) si SO(n), numite respectiv grupul ortogonal de grad n si grupul ortogonal
special de grad n.
Morfisme de grupuri
Iie grupurile ( , ) G si ( , ) G . Iunctia f : G G se numeste morfism de grupuri
dac: ( ) ( ) ( ), , f x y f x f y x y G = .
Iie ( , ) G si ( , ) G dou grupuri. O Iunctie f : G G se numeste i:omorfism de
grupuri dac: (1) ( ) ( ) ( ), , f x y f x f y x y G = ; (2) f este bijectiv.
Spunem c grupul G este i:omorf cu grupul G si scriem G G , dac exist un
izomorIism f : G G. n caz contrar, spunem c grupul G nu este i:omorf cu grupul G
si scriem G G .
Dac G este grup, atunci un morIism (izomorIism) f : G G se numeste endomorfism
(respectiv automorfism) al grupului G.
Grupuri de permutari
Iie A o multime Iinit cu n elemente, n e N*. O Iunctie bijectiv : A A se numeste
permutare a multimii A. Vom nota cu S
A
multimea tuturor permutrilor multimii A.
Pentru , e S
A
, compunerea permutrilor si este Iunctia : A A , cu
( )( ) ( ( )) x x = , x e A. Iunctia este de asemenea bijectiv, deci
A
S .
( , )
A
S este grup. Grupul permutrilor multimii 1, 2, ..., n} se noteaz ( , )
n
S .
Subgrupuri
Iie ( , ) G un grup si H o parte stabil a lui G. ( , ) H se numeste subgrup al lui G
dac ( , ) H este grup.
Iie (G, ) un grup de element neutru e si a e G. Spunem c a este element de ordin
finit al grupului G dac exist m ~ 0 astIel nct a
m
e.
Dac a este element de ordin Iinit, atunci cel mai mic numr m ~ 0 cu proprietatea
a
m
e se numeste ordinul lui a si notm ord a m.
58
Grupuri de transformari geometrice
O aplicatie T : 2 2 se numeste transformare geometric a planului 2. Vom spune c
T este i:ometrie dac T conserv distantele dintre puncte: d(T(A), T(B)) d(A, B), \ A, B e 2.
Notm cu Izom(2) multimea tuturor izometriilor planului 2 Dac T
1
si T
2
sunt
izometrii, atunci si
1 2
T T este o izometrie. (Izom( ), ) 2 este un grup, numit grupul
i:ometriilor planului 2.
Iie F o figur plan, F 2 si T : 2 2 o izometrie; notm cu T(F) T(P) , P e F}.
Spunem c T invaria: (global) pe F dac T(F) F.
Notm cu Sim(F) multimea tuturor izometriilor care invariaz pe F.
(Sim(F),

) este un subgrup al grupului ( ( ), ) I:om 2 , numit grupul de simetrie

al lui F.
Iie n e N, n ` 3 si P
n
un poligon regulat cu n laturi din planul 2. Grupul de
simetrie al lui P
n
se noteaz D
n
Sym(P
n
) si se numeste grupul diedral.
Inele
n cele ce urmeaz, se lucreaz numai cu inele unitare.
Un triplet (R, , ), unde R este o multime nevid iar , ' si ,' sunt dou legi de
compozitie pe R (numite adunare si inmultire), se numeste inel dac:
(G) (R, ) este grup abelian
(M) (R, ) este monoid
(D) nmultirea este distributiv Iat de adunare:
\ x, y, : e R , x(y :) xy x: , (y :)x yx :x.
n inelul R, elementul neutru al legii de compozitie , ' se numeste element unitate.
Spunem c inelul R nu are divi:ori ai lui :ero, dac x = 0, y = 0 xy = 0 ; n caz
contrar spunem c R este inel cu divi:ori ai lui :ero.
Un inel R se numeste comutativ dac satisIace si axioma: (M
3
) xy yx, \ x, y e R.
Un inel comutativ, cu cel putin dou elemente si Ir divizori ai lui zero, se numeste
domeniu de integritate (sau inel integru).
Morfisme de inele
Iie inelele (R, , ) si (R,

, A). O Iunctie f : R R se numeste morfism de inele

dac, \ x, y e R:
(1) f (x y) f (x)

f (y) ;
(2) f (xy) f (x) Af (y);
(3) f (1) 1, unde 1 este unitatea inelului R si 1 unitatea lui R.
Un morIism de inele bijectiv se numeste i:omorfism. Vom spune c inelul R este
izomorI cu inelul R, si scriem R = R, dac exist cel putin un izomorIism f : R R.
59
Grupul unitafilor. Subinele
Elementele inversabile ale unui inel R se numesc unitti ale lui R. Notm cu U(R)
multimea unittilor inelului R.
Iie R un inel; U(R) este grup n raport cu operatia indus de nmultirea lui R,
numit grupul unittilor inelului R.
Iie (R, , ) un inel cu elementul unitate notat 1 si S R ; S se numeste subinel al
lui R dac (S, , ) este inel si 1 e S.
Exemple de inele
Numerele complexe a bi, cu a, b e Z se numesc intregi ai lui Gauss (de exemplu:
2 3i, 1 2i, 4 4 0i, i 0 1 i sunt ntregi ai lui Gauss). Notm Z|i| a bi , a, b e Z}
multimea intregilor lui Gauss. (Z|i|, , ) este un inel integru.
Iie I o multime nevid si R un inel. Notm R
I
f , f : I R} multimea tuturor
Iunctiilor f : I R .
Pentru f, g e R
I
si x e I, f (x) si g(x) sunt elemente ale inelului R. Putem deIini astIel
Iunctiile: f g : I R, ( )( ) ( ) ( ) f g x f x g x + = + , x e I si
fg : I R, ( )( ) ( ) ( ) fg x f x g x = numite suma, respectiv produsul functiei f cu functia g.
Iie R inel comutativ. Notm R|X| multimea polinoamelor cu coeIicientii n R.
(R|X|, , ) este inel.
Iie f e R|X|. Iunctia f *: R R deIinit prin f *(x) f (x) e R, \ x e R, este
numit functia polinomial asociat polinomului f. Vom nota Iunctia f tot cu f .
Zerourile Iunctiei polinomiale f , se numesc rdcini (din R) ale polinomului f. Asadar,
un element e R este rdcin (din R) a polinomului f e R|X| dac f () 0.
Corpuri. Morfisme de corpuri
Un inel K se numeste corp dac 0 = 1 si orice element nenul din K este simetrizabil
n raport cu nmultirea. Dac nmultirea este comutativ, K se numeste corp comutativ.
O Iunctie f : K K de la un corp K la un corp K se numeste morfism (i:omorfism)
de corpuri dac este morIism (izomorIism) de la K la K considerate ca inele.
Un izomorIism (morIism) f : R R de la inelul (R, , ) n el nssi se numeste
automorfism (respectiv endomorfism) al inelului R. Aceeasi terminologie se Ioloseste si
pentru corpuri.
Inelul (Z
n
, , ) este corp dac si numai dac n este numr prim.
Aritmetica polinoamelor cu coeficienfi ntr-un corp comutativ
Teorema imprtirii cu rest. Iie K un corp comutativ si f, g e K|X|, g = 0. Exist unic
determinate polinoamele q, r e K|X| astIel nct f gq r , unde grad r grad g
dac r = 0.
60
Polinoamele q si r din teorema mprtirii ( f gq r) se numesc ctul, respectiv
restul mprtirii polinomului f prin polinomul g.
Iie K corp comutativ si f, g e K|X|. Spunem c f este divi:ibil cu g si notm g ,
f sau f g , dac exist h e K|X| cu f gh.
Iie K corp comutativ si f, g e K|X|. Spunem c f este asociat in divi:ibilitate cu g si
scriem f g , dac f , g si g , f.
Teorema restului. Restul mprtirii polinomului f e K|X| prin X e K|X| este
egal cu valoarea n a polinomului f.
Teorema lui Be:out. Polinomul f e K|X| se divide prin polinomul X e K|X|
dac si numai dac f () 0.
Iie K corp comutativ, f e K|X|, a e K si n e N, n ` 2. Spunem c a este rdcin
multipl de ordin n dac(X a)
n
, f si
1
( ) ,
n
X a f
+
/ .
Iie K corp comutativ si
1
1 1 0
...
n n
n n
f a X a X a X a

= + + + + , din K|X|. Polinomul

1 2
1 1
( 1) ...
n n
n n
f na X n a X a

= + + + se numeste derivata formal de ordinul I a

polinomului f.
Derivata formal de ordinul II a polinomului f este derivata Iormal de ordinul I a
polinomului f si este notat f .
Derivata formal de ordinul k a polinomului f este derivata Iormal de ordinul I a
polinomului
( 1) k
f

.
Iie K un corp comutativ si f e K|X| un polinom de grad f n ~ 0. Spunem c polinomul
f este reductibil peste K dac exist polinoamele g, h e K|X|, de grade strict mai mici ca
n, cu f gh. n caz contrar, spunem c f este ireductibil peste K.
Orice polinom f din K|X|, grad f ` 1, se descompune n mod unic n produs de
polinoame ireductibile peste K.
Spafii vectoriale
Iie J si K multimi nevide. O aplicatie : K J J se numeste lege de compo:itie
extern pe J cu scalari (sau operatori) n K.
Iie corpul comutativ (K, , ). Se numeste spatiu vectorial peste K un grup abelian (J, )
nzestrat cu o lege de compozitie extern cu scalari n K, (, u) = u, ce veriIic axiomele:
(S
1
) \ , e K, \ u e J, ( )u u u (distributivitatea inmultirii vectorilor cu
scalari fat de adunarea scalarilor)
(S
2
) \ e K, \ u, v e J, (u v) u v (distributivitatea inmultirii vectorilor cu
scalari fat de adunarea vectorilor)
(S
3
) \ , e K, \ u e J, (u) ()u (asociativitatea inmultirilor scalarilor si
vectorilor)