Sef lucr. dr. ing. Ionel Olaru UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BACU FACULTATEA de INGINERIE NSCRIEREA TOLERANELOR LA DIMENSIUNI LINIARE I UNGHIULARE Exemple: PRECIZIA DE FORM I POZIIE A ELEMENTELOR GEOMETRICE 1. Tolerane de form 2. Tolerane de poziie Datele privind toleranele de form i poziie se nscriu ntr-un cadru dreptunghiular, mprit n dou sau trei csue, n funcie de numrul datelor care urmeaz a fi nscrise. n acest cadru ordinea nscrierii acestor date este urmtoarea: - simbolul toleranei; - valoarea toleranei, n mm; - litera de identificare a bazei de referin, n cazurile n care este necesar. Cadrul cu datele privind tolerana se leag de elementul la care se refer printr-o linie de indicaie terminat cu o sgeat i acolo unde este cazul, de baza de referin printr- o linie de indicaie terminat cu un triunghi nnegrit. Avem urmtoarele cazuri cnd sgeata i triunghiul se pot sprijini pe: La o pies majoritatea cotelor au nevoie de tolerane mari i atunci, aceste abateri nu se vor trece pe desen, cotele numindu-se cote libere i care i vor lua abaterile dintr-un standard ISO 2768. Astfel, pe fiecare desen, n subsolul su, se va face precizarea: Tolerane generale ISO 2768 mK (clas mijlocie), care nseamn cotele libere i vor lua abaterile din ISO 2768. Domeniul nostru se ncadreaz n clasa mijlocie. Cotele care au tolerane mai mici dect cele din ISO 2768 se vor scrie pe desen (i cele cu abateri asimetrice). STAREA SUPRAFEELOR (RUGOZITATEA) Neregularitile unor suprafee apar datorit micrii oscilatorii a vrfului sculei, frecrii tiului sculei pe suprafaa piesei, vibraiilor de nalt frecven ale sculei sau ale mainii unelte. Rugozitatea suprafeelor se msoar n micrometri (m) i se determin cu aparate speciale. Profilul efectiv al unei suprafee cu neregulariti este reprezentat n figura: Alegerea valorii rugozitii unei suprafee se face n funcie de condiiile de funcionare i montaj. Odat stabilit rugozitatea fiecrei suprafee a piesei, valoarea acesteia va determina procedeele de prelucrare a piesei respective. nscrierea pe desen a rugozitii