Facultatea de Sociologie i Asisnten social.

Universitatea Bucureti

EXIST DUMNEZEU?

ESEU FILOSOFIE

Autor: Anca Botin Resurse umane, Seria III, grupa 1

08 DECEMBRIE 2014
1

Facultatea de Sociologie i Asisnten social. Universitatea Bucureti

Existenta lui Dumnezeu

Existenta sau inexistenta lui Dumnezeu este un subiect imens al filosofiei. Dupa ce in antichitate si evul mediu numerosi filosofi si teologi au demonstrat existenta lui Dumnezeu, in prezet tot mai multi tind spre inexistenta acestuia. Argumentele pro si contra credintei in existenta lui Dumnezeu au fost propuse de filosofi, teologi si oameni de stiinta. Aceste discutii au adus in randul oamenilor multa incertitudine deoarece chiar daca se dovedeste existenta lui Dumnezeu, stiinta spune ca avem cinci simturi pe care le folosim pentru a identifica si observa lumea din jurul nostru : simtul, auzul, vazul, gustul, mirosul. Deoarece aceste lucruri nu pot fi contrazise, unii oameni tind sa se indoiasca de existenta lui Dumnezeu. Acest gand ca exista o fiinta care a creat tot si care vegheaza asupra lor, ii linisteste. Am gsit foarte interesant faptul c se acord att de mult atenie acestui subiect. Ultimile statistici spun c peste 90% din populaia lumii de astzi crede n existena lui Dumnezeu. Sunt de parere ca cei care vor sa demonstreze aceasta existenta sunt cei care isi doresc cu ardoare existenta lui Dumnezeu. In orice caz existenta lui Dumnezeu poate fi aprobata sau negata. Pentru a demonstra existenta acestuia exista numeroase argumente. n plus fa de argumentele Bibliei cu privire la existena lui Dumnezeu, exist i argumente logice. n primul rnd, exist argumentul ontologic. Cea mai cunoscut form a argumentului ontologic utilizeaz conceptul de Dumnezeu pentru a demonstra existena lui Dumnezeu. Se ncepe prin definirea lui Dumnezeu drept cineva sau ceva mai presus de care nimic nu poate fi conceput. Apoi este clar c a exista nseamn mai mult dect a nu exista, i astfel cel mai mare lucru care se poate concepe trebuie s existe. Dac Dumnezeu nu ar exista, atunci El nu ar fi cea mai mare fiin care ar putea exista. Argumentul teleologic const n aceea c ntruct universul ne arat o concepie att de uimitoare, nct trebuie s existe o Persoan Divin care s l fi conceput. De exemplu, dac pmntul s-ar situa la numai cteva sute de kilometri mai aproape sau mai departe de soare, nu ar fi n msur s aib via pe el aa cum se ntmpl acum. Al treilea argument logic cu privire la existena lui Dumnezeu este denumit argumentul cosmologic. Fiecare efect trebuie s aib o cauz. Universul i orice exist n el reprezint un efect. Trebuie, deci, s existe ceva care s fi cauzat apariia i existena acestuia. n sfrit n acest ir, trebuie s existe ceva ne-cauzat care s fi fost sursa a tot ceea ce a aprut i exist. Acest ceva ne-cauzat nu poate fi dect Dumnezeu. Al patrulea argument este cunoscut i sub numele de argumentul moral. Fiecare popor din istorie a avut o form sau alta de norme sau legi. Toi au avut o percepie asupra binelui sau rului. Crimele, minciuna, hoia i imoralitatea sunt pretutindeni asociate cu rul. De unde am putea s avem acest sim al binelui i rului dac nu de la un Dumnezeu.
2

Facultatea de Sociologie i Asisnten social. Universitatea Bucureti

In ciudat a ceea ce am prezentat mai sus, vor continua sa existe persoane care se vor indoi de existenta lui Dumnezeu si vor refuza argumentele aduse mai sus. Ce vor s spun cei mai muli oameni cnd spun " Nu poti dovedi existenta lui Dumnezeu"? Vor s spun c nu se pot oferi un argument filozofic pentru existena lui Dumnezeu, care s i conving pe toi gnditorii. Vor s spun c este imposibil s se gaseasca un argument care s-i determine pe oameni s cread n existena lui Dumnezeu. Ei spun c, dac argumentul adus nu i va convinge pe cei mai nflcrai atei, nu sa demonstrat existena lui Dumnezeu. Din moment ce nu poate fi convins pe un astfel de ateu s cread acest lucru, pentru ei argumentele nu sunt considerate dovezi. In continuare voi prezenta o demonstratie facuta de un elev profesorului sau de filosofie. Este o demonstratie deosebita deoarece aceasta a ramas in istorie. Intr-o sala de curs a unui colegiu, un pofesor tine cursul de filosofie. Acesta doreste sa demonstreze elevilor inexistenta lui Dumnezeu, purtand un dialog cu noul student. Datorita multiplelor ezitari ale elevului, profesorul se enerveaza si il interogheaza pe alt elev. La inceput acesta ii raspunde profesorului exact cum se astepta dar la un moment dat acesta ii adreseaza la randul sau o intrebare profesorului " Domnule profesor, exista caldura? Dar frig?". La ambele intrebari profesorul raspunde afirmativ iar studentul tine sa-l contrazica. " Poate exista multa caldura, mai multa caldura, super-caldura, mega-caldura, caldura nelimitata, caldurica sau deloc caldura, dar nu avem nimic numit frig. Putem ajunge pana la 273,15 de grade C sub zero, ceea ce nu inseamna caldura, dar nu putem merge mai departe. Nu exista frig. Daca ar exista, am avea temperature mai scazute decat minimul absolut de -273,15 de grade C. Fiecare corp sau obiect e demn de studiat daca are sau transmite energie, si caldura e cea care face ca un corp sau material sa aiba sau sa transmita energie. Zero absolut, -273,15 grade C, inseamna absenta totala a caldurii. Vedeti, dle, frigul e doar un cuvant pe care il folosim pentru a descrie absenta caldurii. Nu putem masura frigul. Caldura poate fi masurata in unitati termice, deoarece caldura este energie. Frigul nu e opusul caldurii, d-le, ci doar absenta ei." Pentru un timp rolurile sunt inversate, iar elevul continua a-i adresa profesorului urmatoarea intrebare "Dar intunericul, domnule profesor? Exista intunericul?" ,desigur ca acesta ii raspunde afirmativ. Si de aceasta data elevul tine sa-l contrazica " Din nou raspuns gresit, dle. Intunericul nu e ceva; este absenta a ceva. Poate exista lumina scazuta, lumina normala, lumina stralucitoare, lumina intermitenta, dar daca nu exista lumina constanta atunci nu exista nimic, iar acest nimic se numeste intuneric, nu-i asa? Acesta este sensul pe care il atribuim acestui cuvant. In realitate, intunericul nu exista. Daca ar exista, am putea face ca intunericul sa fie si mai intunecat, nu-i asa?" Elevul doreste sa continuie demonstratia inceputa de profesor de aceea pune o intrebare clasei " E vreunul dintre voi care a vazut vreodata creierul domnului profesor?" ,clasa izbugneste in ras dar acesta continua " E cineva care a auzit creierul profesorului, l-a simtit, l-a atins sau l-a
3

Facultatea de Sociologie i Asisnten social. Universitatea Bucureti

mirosit? Nimeni nu pare sa fi facut asta. Deci, conform regulilor empirice, stabile si conform protocolului demonstrabil, stiinta spune cu tot respectul, dle ca nu aveti creier. Daca stiinta spune ca nu aveti creier, cum sa avem incredere in cursurile dvs, dle?". In urma acestor intrebari profesorul accepta ca exista credinta. Un lucru important de mentionar este faptul ca studentul era chiar Albert Einstein. In continuare voi prezenta argumentele ontologice a doi mari filosofi: Decartes si Kant. Pentru a putea face acest lucru trebuie sa prezint argumentul lui Anselm: 1.Dumnezeu este fiina fa de care altceva mai mare nu poate fi conceput

2.Fiina fa de care altceva mai mare nu poate fi conceput exist. 3.Prin urmare Dumnezeu exist.

Prin urmare, in Discurs asupra metodei, Descartes reformuleaz varianta lui Anselm: 1.Dumnezeu este fiina perfect.

2.Fiina perfect exist.

Descartes consider c singura dovad care ajunge la fiina perfect este aceea care caut cauza ideii de fiin perfect pe care o avem n mintea noastr, deoarece cauza unei reprezentri a perfeciunii i infinitii nu poate fi dect o fiin perfect i infinit. n plus, n acest caz special, regresia cauzal infinit este imposibil, deoarece ideea de Dumnezeu este anterioar tuturor celorlalte idei pe care le putem concepe: ...percepia infinitului este, ntructva, anterioar n mine celei a finitului, cu alte cuvinte, percepia lui Dumnezeu e anterioar celei de mine (Meditaii III). Cu toate c Descartes afirm necesitatea cunoaterii prealabile a esenei unui lucru, pentru a putea trece la afirmarea existenei lui, totui, acest principiu nu se aplic riguros dect n cazul demonstraiei existenei lucrurilor materiale. n rest, att n ceea ce privete existena eului (Eu sunt, eu exist), ct i n cazul lui Dumnezeu (Dumnezeu exist), att esena, ct i existena sunt rezolvate n paralel, prin acelai proces care, pe de-o parte, vizeaz precizarea ideii nnscute, iar pe de alt parte, se constituie ntr-o dovad a existenei (mele, ca substan cugettoare, respectiv, a lui Dumnezeu, ca fiin perfect i infinit). Spre deosebire de predecesorii si, care se concentraser pe problema dac fiina perfect trebuie mai degrab s existe dect s nu existe, Kant susine c existena nu este un predicat (v. Critica raiunii pure). Dup Kant, atunci cnd se spune "Dumnezeu este atotputernic", se pune n relaie conceptul de Dumnezeu cu predicatul atotputerniciei. Atunci cnd se spune "Dumnezeu exist" nu se pune conceptul de Dumnezeu n relaie cu un predicat. Avem, prin urmare,
4

Facultatea de Sociologie i Asisnten social. Universitatea Bucureti

propoziiile: 1.Dumnezeu este atotputernic.

2.Dumnezeu este.
n prima propoziie, Kant susine c sunt dou concepte, Dumnezeu i atotputernicia, iar cuvntul este nu este un predicat ci numai ceea ce pune predicatul n relaie cu subiectul. n propoziia 2, rolul lui este este tot relaional, numai c nu este clar relaia pe care o exprim. Kant spune c relaia n cauz este cea dintre conceptul de Dumnezeu i subiectul (Dumnezeu cu toate predicatele lui). Exemplul dat de Kant ilustreaz punctul su de vedere: "O sut de taleri reali nu conin nimic mai mult dect o sut de taleri posibili... Dar la averea mea, o sut de taleri reali nseamn mai mult dect simplul concept despre o sut de taleri (adic a posibilitii lor) " Critica raiunii pure Prin urmare, sunt de acord ca nu se poate oferi un argument care sa-i convinga pe toti ganditorii. Dar acest lucru nu demonstreaza inexistenta lui Dumnezeu, dar fiecare dintre noi este liber sa aleaga daca crede sau nu in existenta lui Dumnezeu.