Cod Sinoptic

1
SCHIMBARI SURVENITE IN STRUCTURA TELEGRAMELOR SYNOP

Prevederi anulate Prevederi in uz

Grupa de precipitatii pe 24 de ore
6RRRRR se transmite in Sectiunea 5
la ora 06 UTC.

Grupa 55SSS cu durata de stralucire
a Soarelui se trasnmite in Sectiunea
5 la ora 07 UTC.

Grupa 6RRRt
R
se omite din mesaj
atunci cand nu au fost precipitatii in
perioada considerate sau cand
cantitatea de precipitatii nu a putut fi
masurata.

Cifrele de cod folosite pentru litera
simbolica i
R
: 0, 1, 2, 3, 4.

La primul mesaj dupa reluarea
programului la statiile cu program
redus, grupa 7wwW
1
W
2
nu se
transmite.

Precipitatiile pe o ora in Sectiunea
5 se includ numai in cazul in care au
fost inregistrate.

Precipitatiile pe 24 de ore se transmit
OBLIGATORIU in Sectiunea 3 in grupa
7R
24
R
24
R
24
R
24
la ora 06 UTC.

Durata de stralucire a Soarelui, pe ultimele
24 de ore, se transmite in Sectiunea 3, in
grupa 55SSS, la ora 00 UTC.
Grupa 6RRRt
R
din Sectiunea 1 si grupa
6RRRt
R
din Sectiunea 3 (in cazul mesajelor
principale si intermediare) si grupa 6RRRt
R

din Sectiunea 3 (in cazul mesajelor vizuale)
devin OBLIGATORII. In acest sens a fost
modificata si tabela de cod 3590 prin
introducerea cifrelor de cod 000 si ///.

Pentru litera de cod i
R
se vor folosi numai
cifrele de cod 0 si 2.
La reluarea programului la statiile cu program
redus si statiile automate dotate cu senzori de
timp prezent si trecut vor transmite in
Sectiunea 1 grupa 7wwW
1
W
2
folosind
pentru ww inclusiv cifrele de cod 00 03 si
pentru W
1
, W
2
codul / (bara). In cazul in
care se cunoaste numai un singur fenomen
pe timpul trecut, grupa va avea forma
7wwW
1
/ sau 7w
a
w
a
W
1
/.

Statiile cu transmitere orara a precipitatiilor
vor include OBLIGATORIU in Sectiunea 5
a mesajului SYNOP grupa 6RRRR.
2

Pentru semnul temperaturii apei
marii in grupa 0s
n
T
w
T
w
T
w
din
Sectiunea 2, se foloseste litera
simbolica s
n
cu codurile 0 si 1.

In grupa 6RRRR, precipitatiile pe
ultimele 24 de ore, din Sectiunea 5,
litera simbolica RRRR se va codifica
00000 in cazul in care sunt
inregistrate urme de picaturi.

In grupa 6RRRR, precipitatiile pe
ultima ora, din Sectiunea 5, litera
simbolica RRRR se va codifica
00000 in cazul in care sunt
inregistrate urme de picaturi.

Pentru semnul temperaturii apei marii, in
grupa 0s
s
T
w
T
w
T
w
din Sectiunea 2, se foloseste
litera simbolica s
s
cu codurile 6 si 7.

In cazul grupei 7R
24
R
24
R
24
R
24
, precipitatiile
pe ultimele 24 de ore, din Sectiunea 3, litera
simbolica R
24
R
24
R
24
R
24
se va codifica:
- 9999 in cazul urmelor de picaturi
- 0000 in cazul absentei precipitatiilor
- //// in cazul in care cantitatea de
precipitatii este nedisponibila
- 0001 9998 pentru cantitati cuprinse
intre 0.1 si 999.8 l/mp sau mai mult.
In cazul grupei 6RRRR , precipitatiile pe
ultima ora, din Sectiunea 5, litera simbolica
RRRR se va codifica:
- 9999 in cazul urmelor de picaturi
- 0000 in cazul absentei precipitatiilor
- //// in cazul in care cantitatea de
precipitatii este nedisponibila
- 0001 9998 pentru cantitati cuprinse
intre 0.1 si 999.8 l/mp sau mai mult.
3

PRECIZARI PRIVIND CODUL SINOPTIC

1. Litera simbolica i
R
i mic, indice R mare -(indicator de includere sau de omitere a
datelor privind precipitatiile) tabela de cod 1819 nu trebuie confundata cu litera simbolica
I
R
I mare, indice R mare - (indicator de includere sau omitere a datelor referitoare la
precipitatiile atmosferice, in Sectiunea 5, in cadrul mesajelor meteorologice speciale de
avertizare, agravare, meteor rosu, ameliorare) tabela de cod 1719.

2. Litera simbolica t
R
t mic, indice R mare-(durata perioadei de referinta pentru
cantitatea de precipitatii cazute in intervalul care precede ora de observatie) tabela de cod
4019 nu trebuie confundata cu litera simbolica T
R
T mare, indice R mare - (durata
perioadei la care se refera cantitatea de precipitatii transmisa in mesajele de avertizare,
agravare, meteor rosu, ameliorare) tabela de cod 3919.

3. Litera simbolica sss 3 des mic (grosimea stratului de zapada in cm) tabela de cod
3889 nu trebuie confundata cu litera simbolica SSS 3 S mare (durata zilnica de
stralucire a Soarelui).

4. Folosirea cifrei de cod 998 pentru litera simbolica sss din grupa 4Esss este permisa pentru
urmatoarele valori ale lui E: 1,2,5,6.

5. In cazul existentei grupei 4Esss in mesajul SYNOP in Sectiunea 3 , valoarea literei
simbolice E din grupa 3Es
n
T
g
T
g
din Sectiunea 3 este / (bara), indiferent de gradul de
acoperire cu zapada.
6. Grupele (553SS) (
FFFF
1
0
) (2FFFF) (3FFFF) (
24 24 24 24
1
0
F F F F ) (2F
24
F
24
F
24
F
24
)
(3F
24
F
24
F
24
F
24
) sunt folosite numai de catre statiile automate cu senzori de radiatie.

7. Grupele (10 ddd) si (20 EEE) care exprima densitatea si echivalentul apa ale zapezii, se
transmit la ora 06 UTC in cazul in care grosimea stratului de zapada este de cel putin 5 cm.

8. In Sectiunea 2, in grupa 0s
s
T
w
T
w
T
w
, pana la noi precizari, pentru litera simbolica s
s
se vor
folosi valorile 6 si 7.

9. Prin litera simbolica VV se codifica vizibilitatea cea mai mica.

10. In cazul defectarii statiei automate sau numai a unora dintre senzori, parametrii respectivi
vor fi masurati cu aparatura clasica.

4

In cadrul Programului de veghe meteorologica internationala elaborat si coordonat de
Organizatia Meteorologica Mondiala, procedura de codificare a informatiilor meteorologice are
menirea de a permite utilizarea rapida si eficienta de catre beneficiari, a unui volum important de
date masurate in puncte situate pe toata suprafata globului terestru si din atmosfera.
Codificarea datelor si includerea lor in mesaje meteorologice reprezinta rezultatul cresterii
volumului acestor date si diversificarii tehnicilor de prelevare, prelucrare si transfer a informatiilor
meteorologice.
Codurile meteorologice FM-12.XII.Ext SYNOP si FM-13.XII.Ext SHIP au fost astfel
concepute pentru a raspunde cerintelor actuale. Codurile sunt constituite dintr-o serie de FORME
SIMBOLICE si CODURI ALFANUMERICE, formate din litere simbolice (sau grupe de litere
simbolice) care reprezinta elemente meteorologice sau valori ale acestora.
In mesajele meteorologice semnificatia literelor simbolice se exprima prin cifre, pe baza
SPECIFICATIILOR elaborate pentru diferitele litere simbolice.
Explicatia cifrelor de cod se regaseste in TABELE DE COD, fiecare dintre acestea purtnd
un numar de ordine stabilit pe baza criteriilor de numerotare internationala a codurilor
meteorologice. O serie de cifre sau grupe de cifre simbolice sunt folosite ca denumiri de cod,
cuvinte de cod, prefixuri simbolice sau grupe indicatoare.
Actuala editie a CODULUI SINOPTIC prezinta codurile FM-12.XII.Ext SYNOP si FM-
13.XII.Ext SHIP, incluse in volumul de coduri internationale ale O.M.M., completate conform
amendamentelor propuse, in Suplimentul No.4 (VIII 2003), Rec 4 (CBS Ext.(02)) al Manual on
Codes, International Codes WMO No. 306. Codurile SYNOP-SHIP asigura in egala masura
includerea in mesaj a maximului posibil de date si informatii, precum si limitarea lungimii
mesajului la strictul necesar pentru evitarea aglomerarii sistemului de transmisiuni, tinnd cont ca
sunt vehiculate date provenite de la statii terestre, costiere si maritime.
Actuala versiune a codurilor FM-12.XII.Ext SYNOP si FM-13.XII.Ext SHIP este
conceputa sa satisfaca toate cerintele internationale, regionale si nationale, utiliznd in acest scop o
structura pe sectiuni.

5

6

Datele rezultate din observatiile sinoptice de suprafata, efectuate la statii terestre sau de pe
mare, sunt incluse in schimbul national si international de date meteorologice prin mesaje
codificate.
Forma simbolica a codului folosit in acest scop, cunoscuta in activitatea operativa sub
denumirea de Codul sinoptic, este conceputa astfel inct sa raspunda la doua mari deziderate: pe
de o parte sa permita includerea maximului posibil de informatii si date rezultate din observatii, iar
pe de alta parte includerea acestora sa poata fi facuta selectiv, pentru a se obtine mesaje de lungime
convenabila, care sa nu aglomereze sistemul de transmisii meteorologice.
Din aceste motive, codul este format din grupe de cifre si indicatori simbolici, majoritatea de
lungime egala, grupate in sase sectiuni distincte, utilizarea sectiunilor si a grupelor din componenta
acestora fiind selectiva. Orice mesaj sinoptic trebuie sa contina integral sau partial Sectiunea 0, care
asigura identificarea mesajului, urmata de Sectiunea 1, inclusa integral sau partial in functie de ora
de observatii sau de elementele observate ori masurate. Statiile de pe mare si unele de pe litoral
includ obligatoriu si Sectiunea 2, cel putin partial, in raport de elementele masurate.
Sectiunea 3 are utilizarea selectiva si regionala. Este inclusa integral sau partial numai la
anumite ore standard, pentru transmiterea unor date sau detalieri suplimentare, necesare in schimbul
national sau regional de date meteorologice.
Sectiunile 4 si 5 au utilizare nationala. In Romnia Sectiunea 5 se foloseste pentru
transmiterea mesajelor de avertizare privind producerea unor fenomene meteorologice periculoase
sau alte informatii stabilite de INMH.

Continutul sectiunilor este urmatorul:

SECTIUNEA 0

*)
0 0 0 0 c a a a
**) *
w
*) *
b b w 1
*)
j j i i
L L L L Q L L 99L
sau
IIiii
YYGGi
n n b A
sau
D...D
M M M M

SECTIUNEA 1
0 0 0 0
d d d n
n x R
P P P 3P
29UUU
sau
T T T 2s
TTT 1s (00fff) Nddff hVV i i

H M L h
a2 a1 a a
2 1
R
3
C C C 8N
W W w 7w
sau
W 7wwW
6RRRt 5appp
hhh 4a
sau
PPPP 4

SECTIUNEA 2 222D
s
v
s
(0s
s
T
w
T
w
T
w
) (1P
wa
P
wa
H
wa
H
wa
) (2P
w
P
w
H
w
H
w
)

((3d
w1
d
w1
d
w2
d
w2
)

+
clar in
ICING sau
R E E 6I
)) H H P (5P ) H H P (4P
s s s s
w2 w2 w2 w2 w1 w1 w1 w1

7

(
(
(
+ +
clar in
sau
z D b S c
ICE ) T T T (8s ) H H (70H
i i i i i
b b b w wa wa wa

SECTIUNEA 3 333 (0.) (1s
n
T
x
T
x
T
x
) (2s
n
T
n
T
n
T
n
) (3Ejjj) (4Esss)
(5j
1
j
2
j
3
j
4
(j
5
j
6
j
7
j
8
j
9
)) (6RRRt
R
) 7R
24
R
24
R
24
R
24
(8N
s
Ch
s
h
s
)
(9S
p
S
p
s
p
s
p
)
(80000 (0.) (1.) .)

SECTIUNEA 4 444 NCHHC
t

SECTIUNEA 5 555 Grupe ce se elaboreaza pe plan national
Pe teritoriul Romniei, aceasta sectiune are forma:

IIiii 555MW
3
I
w
GGgg I
R
i
x
hVV Nddff 6RRRT
R
66RRR
7wwW
1
W
2
8N
h
C
L
C
M
C
H
(9S
p
S
p
s
p
s
p
)
6RRRR
10ddd
20 EEE

N O T A:

1. Cuvntul ICING va preceda raportarea in clar a acumularii de gheata pe nava.
2. Abrevierea ICE din Sectiunea 2 joaca rolul unui indicator numeric pentru ultima grupa de
date a sectiunii sau pentru informatii echivalente in limbajul clar.
Continutul sectiunilor ca si al grupelor este bine stabilit, fapt ce permite utilizarea lor dupa
necesitati.

Nr.
sectiunii
Indicator numeric
sau grupa
de cifre simbolice
Continut
0
Date de identificare (indicativul de apel al navei/numarul
de identificare al geamandurii), data, ora si unitatea de
masura a vitezei vntului, indicativul numeric al
statiei/date asupra pozitiei
1
Date destinate schimbului international care sunt comune
formelor simbolice SYNOP si SHIP
8
Nr.
sectiunii
Indicator numeric
sau grupa
de cifre simbolice
Continut
2 222
Date maritime care provin de la o statie de pe mare sau de
la o statie de pe coasta
3 333 Date destinate schimburilor regionale
4 444
Date asupra norilor care au baza sub nivelul statiei si care
se includ in mesajele de la statiile de munte prin decizii
luate pe plan national
5 555
Date destinate schimburilor nationale. In Romnia, aceasta
sectiune se foloseste pentru:
mesaje ALERT (de avertizare, de agravare, de
meteor rosu, de ameliorare);
cantitatea de precipitatii, in clar, pe ultima ora,
6RRRR;
densitatea si echivalentul in apa al stratului de zapada,
cnd acesta este egal sau mai mare de 5 cm, pentadic, in
mesajul de la ora 06 UTC.

Grupele sunt dispuse in ordinea crescatoare a indicatorilor lor numerici, cu exceptia
urmatoarelor cazuri:
a) toate grupele sectiunii 0 si primele doua grupe ale sectiunii 1 care figureaza in toate
mesajele de observatie care provin de la o statie meteorologica de suprafata;
b) prima grupa a sectiunii 2 (222 D
s
v
s
) care figureaza in toate mesajele de observatie care
provin de la o statie meteorologica situata pe mare;
c) grupa de date din Sectiunea 4 care este precedata de o grupa semnificativa (444)
Din aceasta repartitie a elementelor in grupe cu indicatori numerici, in ordine crescatoare,
rezulta urmatoarele avantaje:
pierderea informatiei datorita omisiunii accidentale a uneia din grupe este strict limitata la
informatia pe care o contine grupa respectiva;
posibilitatea de a stabili, pentru fiecare caz in parte, specific tipului de statie sau cerintelor
de date, regulile de includere sau omitere a sectiunilor sau grupelor dintre paranteze;
posibilitatea reducerii lungimii mesajului la un numar minim necesar, prin excluderea
acelor grupe, care contin o informatie mai putin importanta sau atunci cnd, astfel de informatii nu
sunt disponibile.

9

Colorarea muntilor:
Colorare in roz sau galben a vrfurilor muntilor opusi soarelui, cnd acesta este imediat sub
linia de orizont inainte de rasarit sau de apus. Acest fenomen dispare dupa o scurta perioada de
colorare in albastru, cnd umbra Pamntului atinge aceste vrfuri. Se foloseste in codul 5161 (Z
0
=7)
Oraj fara precipitatii:
Un oraj fara precipitatii care ating solul (spre deosebire de un oraj cu precipitatii care ating
solul, dar care nu e la statie in momentul observatiei). Se foloseste in cod 4687 (w
1
w
1
= 17)
Zid de praf sau de nisip:
Front de furtuna de praf sau de furtuna de nisip cu aparenta unui zid inalt gigantic care se
deplaseaza mai mult sau mai putin rapid. Se foloseste in cod 4687 (w
1
w
1
= 09).
Crusta de gheata:
1. Un tip de crusta de zapada; un strat de gheata, mai gros dect o pelicula de gheata, pe o
suprafata de zapada. Se formeaza prin inghetarea apei rezultata din topire sau a apei de ploaie care a
patruns in zapada.
2. Acelasi lucru cu pojghita de gheata. Aceasta este: un strat subtire, dar tare de gheata pe
mare, ru sau lac. Acest termen este folosit in cel putin doua cazuri: a) pentru o crusta noua pe
vechea gheata; si b) pentru un singur strat de gheata in golfuri sau fiorduri unde apa dulce ingheata
peste apa usor mai rece de mare. Ambele se folosesc in cod 4687 (w
1
w
1
= 28).
Lumina purpurie (Lumina crepusculara):
Luminiscenta cu nuante de la roz la rosu, care se poate vedea in directia soarelui inainte de
rasarit si dupa apus cnd acesta este cam la 3
0
6
0
sub linia de orizont. Ia forma unui segment de
disc luminos mai mult sau mai putin larg, care apare deasupra orizontului. Se foloseste in cod 5161
(Z
0
=6).
Pcla de zapada:
O suspensie in aer a numeroase particule de zapada, care reduce considerabil vizibilitatea la
suprafata Pamntului (deseori vizibilitatea scade sub 50 m). Acest fenomen este observat foarte
frecvent in regiunile Arctice, inainte sau dupa furtuna de zapada. Se foloseste in cod 4687
(w
1
w
1
=10).
Coloana solara:
Coloana de lumina alba, care poate fi sau nu continua; poate fi observata vertical deasupra
sau sub soare. Coloanele solare sunt cel mai frecvent observate aproape de rasaritul sau apusul
soarelui; se pot extinde pna la aproape 20
0
deasupra soarelui si in general se termina intr-un punct.
Cnd o coloana solara apare impreuna cu un cerc parhelic bine dezvoltat, la intersectia lor apare o
cruce solara. Se foloseste in cod 5161 (Z
0
=4).
Lumina alba:
Aparenta alba uniforma a peisajului cnd solul e acoperit de zapada si cerul e acoperit
uniform de nori. Un fenomen optic atmosferic al regiunilor polare in care observatorul pare
scufundat intr-o luminozitate alba uniforma. Nu se pot distinge umbre, orizont sau nori; simtul
orientarii si distantelor se pierde; se pot vedea doar obiectele apropiate, inchise la culoare.
Fenomenul apare pe o suprafata continua de zapada si sub un cer acoperit uniform, cnd datorita
efectului de sclipire a zapezii, lumina de pe cer este aproape egala cu cea de la suprafata zapezii.
10
Transportul de zapada poate fi o cauza suplimentara. Fenomenul apare in aer ca si la sol. Se
utilizeaza in cod 4687 (w
1
w
1
=11).
Lumina zodiacala:
Lumina alba sau galbuie care apare pe cerul de noapte, mai mult sau mai putin de-a lungul
zodiacului, de la orizont pe partea in care e ascuns soarele. Se observa cnd cerul e suficient de
intunecat si atmosfera suficient de clara. Se utilizeaza in cod 5161 (Z
0
=9).
Smoke:
Suspensie in atmosfera de particule mici produse prin ardere. Se foloseste in cod 4687
(w
1
w
1
=43).
Observatia meteorologica: reprezinta masurarea sau evaluarea unuia sau mai multor
elemente meteorologice.
Ora sinoptica este ora, exprimata in timp universal Greenwich, la care sunt efectuate, prin
intelegere internationala, observatii meteorologice, simultan pe tot cuprinsul globului terestru.
Statia meteorologica este locul ales ca reprezentativ pentru o zona data, in care se
amplaseaza aparatura meteorologica si se efectueaza observatiile.
Momentul observatiei sinoptice, in cazul unei statii de suprafata, reprezinta momentul citirii
barometrului.
Timpul prezent reprezinta starea vremii in momentul observatiei sau in ora care precede
observatia.
Timpul trecut reprezinta caracteristica predominanta a starii vremii, existenta la statia meteo
pe parcursul unei perioade de timp stabilite.
Rafala de vnt este o variatie pozitiva sau negativa (care nu dureaza mai mult de
2 minute) a vitezei vntului fata de valoarea sa medie .

11

1. GENERALITATI

1.1. Denumirea codului SYNOP sau SHIP nu se include in mesajul de observatie,
aceasta fiind indicata prin folosirea simbolurilor de identificare M
i
M
i
M
j
M
j
din Sectiunea 0, astfel:
pentru un mesaj de observatie SYNOP care provine de la o statie terestra,
M
i
M
i
M
j
M
j
= AAXX;
pentru un mesaj de observatie SHIP care provine de la o statie situata pe mare
M
i
M
i
M
j
M
j
= BBXX.

1.2. Intr-un buletin format din mesaje de observatie SYNOP care provin de la statii
meteorologice terestre, grupele M
i
M
i
M
j
M
j
YYGGi
w
constituie prima linie a textului, cu conditia ca
toate mesajele din buletin sa contina date de observatii de la aceeasi ora, iar datele privind viteza
vntului sa fie determinate in acelasi mod (estimare sau masurare) si codificate in aceleasi unitati
pentru toate statiile incluse in buletin.

Exemplu:

}
*)
0 0 0 0 c a a a
*)
* *
w
* *
b b b w 1
*)
j j i i
L L L L Q L L 99L
sau
IIiii
YYGGi
n n n b A
sau
D...D
M M M M

0 0 0 0
d d d n
n x R
P P P 3P
29UUU
sau
T T T 2s
TTT 1s (00fff) Nddff hVV i i

H M L h
a2 a1 a a
2 1
R
3
C C C 8N
W W w 7w
sau
W 7wwW
6RRRt 5appp
hhh 4a
sau
4PPPP

222D
s
v
s
(0s
s
T
w
T
w
T
w
) (1P
wa
P
wa
H
wa
H
wa
) (2P
w
P
w
H
w
H
w
) ((3d
w1
d
w1
d
w2
d
w2
)

(4P
w1
P
w1
H
w1
H
w1
) (5P
w2
P
w2
H
w2
H
w2
))
+
clar in
sauICING
R E E 6I
s s s s

333 (0.) (1s
n
T
x
T
x
T
x
) (2s
n
T
n
T
n
T
n
) (3Ejjj) (4Esss) (5j
1
j
2
j
3
j
4
(j
5
j
6
j
7
j
8
j
9
)) (6RRRt
R
)
(7R
24
R
24
R
24
R
24
) (8N
s
Ch
s
h
s
) (9S
p
S
p
s
p
s
p
)
|
|
|
.
|
\
|
+ +
clar in
sau
z D b S c
ICE ) T T T (8s ) H H (70H
i i i i i
b b b w wa wa wa
12
(80000 (0.) (1.) .)

444 NCHHC
t

555 Grupe ce se elaboreaza pe plan national.
Pe teritoriul Romniei, aceasta sectiune are forma:

- IIiii 555MW
3
I
w
GGgg I
R
i
x
hVV Nddff 6RRRT
R
66RRR 7wwW
1
W
2

8N
h
C
L
C
M
C
H
(9S
p
S
p
s
p
s
p
)
- 6RRRR
- 10ddd
- 20 EEE
Nota:
* Folosit numai in codurile FM 13 si FM 14
** Folosit numai in codurile FM 13
*** Folosit numai in codurile FM12

Dat fiind faptul ca in buletinele formate din mesaje de observatie SYNOP, care provin de la
statiile terestre, grupele M
i
M
i
M
j
M
j
YYGGi
w
constituie normal prima linie a textului, Sectiunea 0 a
fiecaruia din mesajele unui buletin nu cuprinde dect grupa IIiii.
Indicatorul i
w
precizeaza in acelasi timp unitatea in care se exprima viteza vntului precum
si daca datele referitoare la vnt sunt masurate sau estimate. (Viteza vntului se masoara cu
anemometrul sau in lipsa acestuia cu girueta). Daca indicatorul i
w
nu este acelasi pentru toate statiile
(mesajele) din buletin, se impune reorganizarea compunerii buletinelor, regrupnd statiile la care
parametrii vntului se masoara si statiile la care acestia se estimeaza dupa scara Beaufort. Se obtin
astfel buletine distincte. Aceasta reorganizare nu trebuie sa conduca insa la cresterea numarului de
buletine transmise. Daca nu putem face aceasta reorganizare a compozitiei buletinelor fara a creste
numarul lor (caz posibil daca avem cteva statii la care vntul nu se masoara), vom include
mesajele statiilor fara aparate de masura a vitezei vntului in buletinele cu statii care masoara
parametrii vntului (i
w
= 1 sau 4) si vom indica, daca este posibil, valoarea estimata a vntului
(dupa scara Beaufort).

1.3. Intr-un buletin format din mesajele de observatie SHIP care provin de la statiile
meteorologice situate pe mare, grupa M
i
M
i
M
j
M
j
constituie prima linie a textului.
Grupele (DD) YYGGi
w
99L
a
L
a
L
a
Q
c
L
0
L
0
L
0
L
0
(A
1
b
w
n
b
n
b
n
b
) trebuie sa figureze in
Sectiunea 0 a fiecarui mesaj SHIP provenit de la o statie de pe mare. Indicativul de apel DD sau
indicativul geamandurii A
1
b
w
n
b
n
b
n
b
este utilizat, dupa caz, pentru fiecare grupa a fiecarui mesaj.

Exemplu:

M
i
M
i
M
j
M
j
DD YYGGi
w
99L
a
L
a
L
a
Q
c
L
0
L
0
L
0
L
0

i
R
i
x
hVV Nddff (00fff) 1s
n
TTT 2s
n
T
d
T
d
T
d
4PPPP 5appp 6RRRt
R
7 wwW
1
W
2

8N
h
C
L
C
M
C
H
222D
s
v
s
0s
s
T
w
T
w
T
w
1P
wa
P
wa
H
wa
H
wa
2P
w
P
w
H
w
H
w

3d
w1
d
w1
d
w2
d
w2
4P
w1
P
w1
P
w2
P
w2
5P
w2
P
w2
P
w2
P
w2
6I
s
E
s
E
s
E
s

13
|
|
.
|
\
|
)
`
+
i i i i
z D S c
sau clar ib
ICE 3331s
n
T
x
T
x
T
x
2s
n
T
n
T
n
T
n
5j
1
j
2
j
3
j
4

(6RRRt
R
) 8N
s
Ch
s
h
s
9S
p
S
p
s
p
s
p
=

DD YYGGi
w
99L
a
L
a
L
a
..

2. FOLOSIREA SECTIUNILOR

2.1. Mesajele de observatie care provin de la o statie terestra fixa sau mobila, contin
totdeauna cel putin sectiunile 0 si 1, pozitia statiei fiind indicata prin grupa IIiii.
O statie fixa pe mare, (cu exceptia celor oceanice), incadrata in categoria statiilor de uscat isi
indica pozitia in acelasi mod ca o statie meteorologica de uscat, mesajele continnd sectiunile 0, 1 si
2.
2.2. Mesajele de observatie care provin de la o statie situata pe mare vor contine intotdeauna
sectiunile 0, 1 si 2, Sectiunea 2 continnd intotdeauna cel mai mare numar posibil de grupe de date.
Pozitia statiei de pe mare este indicata prin intermediul grupelor 99L
a
L
a
L
a
Q
c
L
0
L
0
L
0
L
0
iar
identificarea prin grupa DD sau prin grupa A
1
b
w
n
b
n
b
n
b
.
2.3. Ori de cte ori mesajele de observatie care provin de la o statie costiera contin date
maritime, ele vor contine intotdeauna cel putin sectiunile 0, 1 si 2, pozitia statiei fiind indicata cu
ajutorul grupei IIiii.
2.4. Ori de cte ori datele corespunzatoare sunt disponibile, mesajele statiilor meteorologice
oceanice vor contine (in plus fata de sectiunile 0, 1 si 2) Sectiunea 3, care sa cuprinda cel putin
grupele precedate de indicatorii numerici 5, 8 si 9.
2.5. In mesajele de la navele suplimentare Sectiunea 1 va contine cel putin:

i
R
i
x
hVV Nddff 1s
n
TTT 4PPPP 7 wwW
1
W
2
8N
h
C
L
C
M
C
H

unde:
i
R
- corespunde cifrei de cod 4
i
x
- se cifreaza cu 1 sau 3, dupa caz;

2.6. In mesajele de la navele auxiliare Sectiunea 1 va contine cel putin:

i
R
i
x
hVV Nddff 1s
n
TTT 4PPPP 7 wwW
1
W
2

unde:
i
R
- corespunde cifrei de cod 4
i
x
- se codifica 1 sau 3, dupa caz;
NOTE:
1. Se apreciaza ca aceasta forma redusa este convenabila tuturor navelor (altele dect cele
selectionate, navele care opereaza ca statii meteorologice oceanice sau cele suplimentare) care nu
sunt dotate cu instrumente omologate si care pot fi insarcinate sa transmita mesaje meteorologice
din zonele in care traficul maritim este relativ rar, sau la cerere si, mai ales, in conditiile in care
timpul rau stnjeneste activitatea. Aceste nave pot transmite mesajele lor in clar atunci cnd
folosirea codului nu este posibila.
2. Daca nava nu da informatii despre nori, atunci h va fi codificat cu /.
3. Daca nava nu dispune de instrumente care sa permita determinarea zecimilor de grad
pentru temperatura aerului si/sau zecimilor de hectopascali ai presiunii, ultima litera de cod din
grupele 1s
n
TTT si/sau 4PPPP va fi codificata in / (1s
n
TT/, 4PPP/).

14
2.7 In mesajele care provin de la statiile automate, elementele grupelor obligatorii, precizate
prin litere simbolice sunt codificate cu /(bara oblica) daca statia nu este echipata pentru a masura
elementele respective, tinnd seama de faptul ca, i
R
, ix si N=0, N=9, N=/ indica dupa caz,
omisiunea grupelor 6RRRt
R
, 7wwW
1
W
2
si 8N
h
C
L
C
M
C
H
.

3. SCHEMA TELEGRAMELOR PENTRU DIFERITE ORE DE OBSERVATIE
TRANSMISE DE CATRE O STATIE TERESTRA
Grupele optionale sunt in paranteze. Aceste grupe se introduc in mesaj atunci cand s-au
semnalat fenomene, au fost observati nori sau au fost efectuate masuratori. Literele simbolice si
grupele scrise cu caractere ingrosate sunt cele asupra carora s-au operat modificari.

3.1 Statii clasice
3.1.1. Schema telegramei SYNOP transmisa la ora 00* UTC

Sectiunea 0 M
i
M
i
M
j
M
j
YYGGi
w
IIiii
Sectiunea 1 i
R
i
x
n
TTT 2s
n
T
d
T
d
T
d
3P
0
P
0
P
0
P
0

hhh a 4
sau
PPPP 4
3

5appp 6RRRt
R
1)
(7wwW
1
W
2
) (8N
h
C
L
C
M
C
H
)
Sectiunea 2 0s
s
T
w
T
w
T
w
2P
w
P
w
H
w
H
w
(3d
w1
d
w1
d
w2
d
w2
) (4P
w1
P
w1
H
w1
H
w1
) (5P
w2
P
w2
H
w2
H
w2
)
Sectiunea 3 (4Esss) 55SSS 6RRRt
R
2)
(9S
p
S
p
s
p
s
p
)
Sectiunea 4 (NC HHC
t
)
* Statiile cu numar redus de personal vor trimite retard mesajul de reconstituire de ora 00 UTC in
ziua urmatoare dupa descifrarea diagramelor, la ora 12 UTC.
Structura mesajelor retard de ora 00 UTC :

3.1.1.1. Statii clasice (manuale) care transmit presiunea la nivelul marii .
Sectiunea 0 M
i
M
i
M
j
M
j
YYGGi
w
IIiii
Sectiunea 1 i
R
i
x
hVV Nddff 1s
n
TTT 2s
n
T
d
T
d
T
d
3P
0
P
0
P
0
P
0
4PPPP 5appp 6RRRt
R

Sectiunea 3 55SSS 6RRRt
R

Forma:

Sectiunea 0 - M
i
M
i
M
j
M
j
YYGGi
w
IIiii
Sectiunea 1 03/// ///// 1s
n
TTT 2s
n
T
d
T
d
T
d
3P
0
P
0
P
0
P
0
4PPPP 5//// 6///1
Sectiunea 3 55SSS 6///7

3.1.1.2. Statii clasice (manuale) care transmit geopotentialul.
Sectiunea 0 M
i
M
i
M
j
M
j
YYGGi
w
IIiii
Sectiunea 1 i
R
i
x
hVV Nddff 1s
n
TTT 2s
n
T
d
T
d
T
d
3P
0
P
0
P
0
P
0
4a
3
hhh 5appp 6RRRt
R

15
R

Forma:

Sectiunea 0 - M
i
M
i
M
j
M
j
YYGGi
w
IIiii
Sectiunea 1 03/// ///// 1s
n
TTT 2s
n
T
d
T
d
T
d
3P
0
P
0
P
0
P
0
4a
3
hhh 5//// 6///1

3.1.1.3. Statii clasice (manuale) de mare .
Sectiunea 0 M
i
M
i
M
j
M
j
YYGGi
w
IIiii
Sectiunea 1 i
R
i
x
hVV Nddff 1s
n
TTT 2s
n
T
d
T
d
T
d
3P
0
P
0
P
0
P
0
4PPPP 5appp 6RRRt
R

Sectiunea 2 0s
s
T
w
T
w
T
w
2P
w
P
w
H
w
H
w

R

Forma:
Sectiunea 0 - M
i
M
i
M
j
M
j
YYGGi
w
IIiii
Sectiunea 1 03/// ///// 1s
n
TTT 2s
n
T
d
T
d
T
d
3P
0
P
0
P
0
P
0
4PPPP 5//// 6///1
Sectiunea 2 0//// 2////

3.1.2. Schema telegramei SYNOP transmisa la ora 06 UTC

Sectiunea 0 M
i
M
i
M
j
M
j
YYGGi
w
IIiii
Sectiunea 1 i
R
i
x
n
TTT 2s
n
T
d
T
d
T
d
3P
0
P
0
P
0
P
0

hhh a 4
sau
PPPP 4
3

5appp 6RRRt
R

3)
(7wwW
1
W
2
) (8N
h
C
L
C
M
C
H
)
Sectiunea 2 0s
s
T
w
T
w
T
w
2P
w
P
w
H
w
H
w
(3d
w1
d
w1
d
w2
d
w2
) (4P
w1
P
w1
H
w1
H
w1
)

(5P
w2
P
w2
H
w2
H
w2
)
Sectiunea 3 1s
n
T
x
T
x
T
x
2s
n
T
n
T
n
T
n
3Es
n
T
g
T
g
(4Esss) 6RRRt
R
2)
7R
24
R
24
R
24
R
24
4)
(928S
7
S
7
)
(9S
p
S
p
s
p
s
p
)
Sectiunea 4 (NC HHC
t
)
Sectiunea 5 (10 ddd) (20 EEE)
Sectiunea 0 M
i
M
i
M
j
M
j
YYGGi
w
IIiii
Sectiunea 1 i
R
i
x
n
TTT 2s
n
T
d
T
d
T
d
3P
0
P
0
P
0
P
0

hhh a 4
sau
PPPP 4
3

5appp 6RRRt
R
1)
(7wwW
1
W
2
) (8N
h
C
L
C
M
C
H
)
16
Sectiunea 2 0s
s
T
w
T
w
T
w
2P
w
P
w
H
w
H
w
(3d
w1
d
w1
d
w2
d
w2
) (4P
w1
P
w1
H
w1
H
w1
) (5P
w2
P
w2
H
w2
H
w2
)
Sectiunea 3 (4Esss) 6RRRt
R
2)
(9S
p
S
p
s
p
s
p
)
Sectiunea 4 (NC HHC
t
)

3.1.4 . Schema telegramei SYNOP transmisa la ora 18 UTC

Sectiunea 0 M
i
M
i
M
j
M
j
YYGGi
w
IIiii
Sectiunea 1 i
R
i
x
n
TTT 2s
n
T
d
T
d
T
d
3P
0
P
0
P
0
P
0

hhh a 4
sau
PPPP 4
3

5appp 6RRRt
R
3)
(7wwW
1
W
2
) (8N
h
C
L
C
M
C
H
)
Sectiunea 2 0s
s
T
w
T
w
T
w
2P
w
P
w
H
w
H
w
(3d
w1
d
w1
d
w2
d
w2
) (4P
w1
P
w1
H
w1
H
w1
) (5P
w2
P
w2
H
w2
H
w2
)
Sectiunea 3 1s
n
T
x
T
x
T
x
2s
n
T
n
T
n
T
n
3Es
n
T
g
T
g
(4Esss) 6RRRt
R
2)
(928S
7
S
7
) (9S
p
S
p
s
p
s
p
)
Sectiunea 4 (NC HHC
t
)

3.1.5. Schema telegramei SYNOP transmisa la orele intermediare 03, 09, 15, 21 UTC

Sectiunea 0 M
i
M
i
M
j
M
j
YYGGi
w
IIiii
Sectiunea 1 i
R
i
x
n
TTT 2s
n
T
d
T
d
T
d
3P
0
P
0
P
0
P
0
hhh a 4
sau
PPPP 4
3

5appp (7wwW
1
W
2
) (8N
h
C
L
C
M
C
H
)
Sectiunea 3 6RRRt
R
2)
(9S
p
S
p
s
p
s
p
)
Sectiunea 4 (NC HHC
t
)

3.1.6. Schema telegramei SYNOP orare transmisa la orele 01, 02, 04, 05, 07, 08, 10, 11, 13,
14, 16, 17, 19, 20, 22, 23 UTC

Sectiunea 0 M
i
M
i
M
j
M
j
YYGGi
w
IIiii
Sectiunea 1 i
R
i
x
n
TTT 2s
n
T
d
T
d
T
d
3P
0
P
0
P
0
P
0

hhh a 4
sau
PPPP 4
3

5appp (7wwW
1
W
2
) (8N
h
C
L
C
M
C
H
)
Sectiunea 3 6RRRt
R
5)
(9S
p
S
p
s
p
s
p
)
Sectiunea 4 (NC HHC
t
)

17
3.2 Statii automate fara senzor de radiatie

3.2.1. Schema telegramei SYNOP transmisa la ora 00* UTC
Sectiunea 0 M
i
M
i
M
j
M
j
YYGGi
w
IIiii
Sectiunea 1 i
R
i
x
n
TTT 2s
n
T
d
T
d
T
d
3P
0
P
0
P
0
P
0

hhh a 4
sau
PPPP 4
3

5appp 6RRRt
R

1)

|
|
|
.
|
\
|
2 a 1 a a a
2 1
W W w w 7
sau
W wwW 7
(8N
h
C
L
C
M
C
H
)
Sectiunea 2 0s
s
T
w
T
w
T
w
(1P
wa
P
wa
H
wa
H
wa
)* 2P
w
P
w
H
w
H
w
(3d
w1
d
w1
d
w2
d
w2
) (4P
w1
P
w1
H
w1
H
w1
)
(5P
w2
P
w2
H
w2
H
w2
) (70H
wa
H
wa
H
wa
)* *in cazul in care statia are instrumente de masurare a
valurilor
Sectiunea 3 (4Esss) 55SSS 6RRRt
R
2)
(9S
p
S
p
s
p
s
p
)
Sectiunea 4 (NC HHC
t
)
Sectiunea 5 6RRRR
6)
* Statiile cu numar redus de personal vor transmite mesaj de corectie pentru ora 00 UTC ,
completand cu informatia de durata de stralucire a Soarelui. Mesajul de corectie va fi transmis
dimineata la reluarea programului.


Sectiunea 0 M
i
M
i
M
j
M
j
YYGGi
w
IIiii
Sectiunea 1 i
R
i
x
n
TTT 2s
n
T
d
T
d
T
d
3P
0
P
0
P
0
P
0

hhh a 4
sau
PPPP 4
3

5appp 6RRRt
R
3)

|
|
|
.
|
\
|
2 a 1 a a a
2 1
W W w w 7
sau
W wwW 7
(8N
h
C
L
C
M
C
H
)
Sectiunea 2 0s
s
T
w
T
w
T
w
(1P
wa
P
wa
H
wa
H
wa
)* 2P
w
P
w
H
w
H
w
(3d
w1
d
w1
d
w2
d
w2
) (4P
w1
P
w1
H
w1
H
w1
)

(5P
w2
P
w2
H
w2
H
w2
) (70H
wa
H
wa
H
wa
)* - *in cazul in care statia are instrumente de masurare a valurilor
Sectiunea31s
n
T
x
T
x
T
x
2s
n
T
n
T
n
T
n
3Es
n
T
g
T
g
(4Esss) 6RRRt
R
2)
7R
24
R
24
R
24
R
24
4)
(928S
7
S
7
)
(9S
p
S
p
s
p
s
p
)
Sectiunea 4 (NC HHC
t
)
Sectiunea 5 (10 ddd) (20 EEE) 6RRRR
6)

18
Sectiunea 0 M
i
M
i
M
j
M
j
YYGGi
w
IIiii
Sectiunea 1 i
R
i
x
n
TTT 2s
n
T
d
T
d
T
d
3P
0
P
0
P
0
P
0

hhh a 4
sau
PPPP 4
3

5appp 6RRRt
R
1)

|
|
|
.
|
\
|
2 a 1 a a a
2 1
W W w w 7
sau
W wwW 7
(8N
h
C
L
C
M
C
H
)
Sectiunea 2 0s
s
T
w
T
w
T
w
(1P
wa
P
wa
H
wa
H
wa
)* 2P
w
P
w
H
w
H
w
(3d
w1
d
w1
d
w2
d
w2
) (4P
w1
P
w1
H
w1
H
w1
)
(5P
w2
P
w2
H
w2
H
w2
) (70H
wa
H
wa
H
wa
)*
- *in cazul in care statia are instrumente de masurare a valurilor
Sectiunea 3 (4Esss) 6RRRt
R
2)
(9S
p
S
p
s
p
s
p
)
Sectiunea 4 (NC HHC
t
)
Sectiunea 5 6RRRR
6)


Sectiunea 0 M
i
M
i
M
j
M
j
YYGGi
w
IIiii
Sectiunea 1 i
R
i
x
n
TTT 2s
n
T
d
T
d
T
d
3P
0
P
0
P
0
P
0

hhh a 4
sau
PPPP 4
3

5appp 6RRRt
R
3)

|
|
|
.
|
\
|
2 a 1 a a a
2 1
W W w w 7
sau
W wwW 7
(8N
h
C
L
C
M
C
H
)
Sectiunea 2 0s
s
T
w
T
w
T
w
(1P
wa
P
wa
H
wa
H
wa
)* 2P
w
P
w
H
w
H
w
(3d
w1
d
w1
d
w2
d
w2
) (4P
w1
P
w1
H
w1
H
w1
)
(5P
w2
P
w2
H
w2
H
w2
) (70H
wa
H
wa
H
wa
)*
Sectiunea 3 1s
n
T
x
T
x
T
x
2s
n
T
n
T
n
T
n
3Es
n
T
g
T
g
(4Esss) 6RRRt
R
2)
(928S
7
S
7
) (9S
p
S
p
s
p
s
p
)
Sectiunea 4 (NC HHC
t
)
Sectiunea 5 6RRRR
6)


Sectiunea 0 M
i
M
i
M
j
M
j
YYGGi
w
IIiii
19
Sectiunea 1 i
R
i
x
n
TTT 2s
n
T
d
T
d
T
d
3P
0
P
0
P
0
P
0
hhh a 4
sau
PPPP 4
3

5appp
|
|
|
.
|
\
|
2 a 1 a a a
2 1
W W w w 7
sau
W wwW 7
(8N
h
C
L
C
M
C
H
)
Sectiunea 3 6RRRt
R
2)
(9S
p
S
p
s
p
s
p
)
Sectiunea 4 (NC HHC
t
)
Sectiunea 5 6RRRR
6)

3.2.6. Schema telegramei SYNOP orare transmisa la orele 01, 02, 04, 05, 07, 08, 10, 11, 13, 14, 16,
17, 19, 20, 22, 23 UTC

Sectiunea 0 M
i
M
i
M
j
M
j
YYGGi
w
IIiii
Sectiunea 1 i
R
i
x
n
TTT 2s
n
T
d
T
d
T
d
3P
0
P
0
P
0
P
0

hhh a 4
sau
PPPP 4
3

5appp
|
|
|
.
|
\
|
2 a 1 a a a
2 1
W W w w 7
sau
W wwW 7
(8N
h
C
L
C
M
C
H
)
Sectiunea 3 6RRRt
R

5)
(9S
p
S
p
s
p
s
p
)
Sectiunea 4 (NC HHC
t
)
Sectiunea 5 6RRRR
6)

3.3 Statii automate cu senzori de radiatie

Sectiunea 0 M
i
M
i
M
j
M
j
YYGGi
w
IIiii
Sectiunea 1 i
R
i
x
n
TTT 2s
n
T
d
T
d
T
d
3P
0
P
0
P
0
P
0

hhh a 4
sau
PPPP 4
3

5appp 6RRRt
R
1)

|
|
|
.
|
\
|
2 a 1 a a a
2 1
W W w w 7
sau
W wwW 7
(8N
h
C
L
C
M
C
H
)
Sectiunea 2 0s
s
T
w
T
w
T
w
(1P
wa
P
wa
H
wa
H
wa
)* 2P
w
P
w
H
w
H
w
(3d
w1
d
w1
d
w2
d
w2
) (4P
w1
P
w1
H
w1
H
w1
)
(5P
w2
P
w2
H
w2
H
w2
) (70H
wa
H
wa
H
wa
)*
20
Sectiunea 3 (4Esss) 553SS
7)

) 9
1
0
FFFF 2FFFF
10)
3FFFF
11)
55SSS
8)

) 12
24 24 24 24
1
0
F F F F 2F
24
F
24
F
24
F
24
13)

3F
24
F
24
F
24
F
24
14)
6RRRt
R
2)
(9S
p
S
p
s
p
s
p
)
Sectiunea 4 (NC HHC
t
)
Sectiunea 5 6RRRR
6)


Sectiunea 0 M
i
M
i
M
j
M
j
YYGGi
w
IIiii
Sectiunea 1 i
R
i
x
n
TTT 2s
n
T
d
T
d
T
d
3P
0
P
0
P
0
P
0

hhh a 4
sau
PPPP 4
3

5appp 6RRRt
R
3)

|
|
|
.
|
\
|
2 a 1 a a a
2 1
W W w w 7
sau
W wwW 7
(8N
h
C
L
C
M
C
H
)
Sectiunea 2 0s
s
T
w
T
w
T
w
(1P
wa
P
wa
H
wa
H
wa
)* 2P
w
P
w
H
w
H
w
(3d
w1
d
w1
d
w2
d
w2
) (4P
w1
P
w1
H
w1
H
w1
)

(5P
w2
P
w2
H
w2
H
w2
) (70H
wa
H
wa
H
wa
)*
Sectiunea 3 1s
n
T
x
T
x
T
x
2s
n
T
n
T
n
T
n
3Es
n
T
g
T
g
(4Esss) 553SS
7)

) 9
1
0
FFFF 2FFFF
10)
3FFFF
11)

6RRRt
R
2)
7R
24
R
24
R
24
R
24
4)
(928S
7
S
7
) (9S
p
S
p
s
p
s
p
)
Sectiunea 4 (NC HHC
t
)
Sectiunea 5 (10 ddd) (20 EEE) 6RRRR
6)


Sectiunea 0 M
i
M
i
M
j
M
j
YYGGi
w
IIiii
Sectiunea 1 i
R
i
x
n
TTT 2s
n
T
d
T
d
T
d
3P
0
P
0
P
0
P
0

hhh a 4
sau
PPPP 4
3

5appp 6RRRt
R
1)

|
|
|
.
|
\
|
2 a 1 a a a
2 1
W W w w 7
sau
W wwW 7
(8N
h
C
L
C
M
C
H
)
Sectiunea 2 0s
s
T
w
T
w
T
w
(1P
wa
P
wa
H
wa
H
wa
)* 2P
w
P
w
H
w
H
w
(3d
w1
d
w1
d
w2
d
w2
) (4P
w1
P
w1
H
w1
H
w1
)
(5P
w2
P
w2
H
w2
H
w2
) (70H
wa
H
wa
H
wa
)*
21
Sectiunea 3 (4Esss) 553SS
7)

) 9
1
0
FFFF

2FFFF
10)
3FFFF
11)
6RRRt
R
2)
(9S
p
S
p
s
p
s
p
)
Sectiunea 4 (NC HHC
t
)
Sectiunea 5 6RRRR
6)


Sectiunea 0 M
i
M
i
M
j
M
j
YYGGi
w
IIiii
Sectiunea 1 i
R
i
x
n
TTT 2s
n
T
d
T
d
T
d
3P
0
P
0
P
0
P
0

hhh a 4
sau
PPPP 4
3

5appp 6RRRt
R
3)

|
|
|
.
|
\
|
2 a 1 a a a
2 1
W W w w 7
sau
W wwW 7
(8N
h
C
L
C
M
C
H
)
Sectiunea 2 0s
s
T
w
T
w
T
w
(1P
wa
P
wa
H
wa
H
wa
)* 2P
w
P
w
H
w
H
w
(3d
w1
d
w1
d
w2
d
w2
) (4P
w1
P
w1
H
w1
H
w1
)
(5P
w2
P
w2
H
w2
H
w2
) (70H
wa
H
wa
H
wa
)*
Sectiunea 3 1s
n
T
x
T
x
T
x
2s
n
T
n
T
n
T
n
3Es
n
T
g
T
g
(4Esss) 553SS
7)

) 9
1
0
FFFF 2FFFF
10)
3FFFF
11)

6RRRt
R
2)
(928S
7
S
7
) (9S
p
S
p
s
p
s
p
)
Sectiunea 4 (NC HHC
t
)
Sectiunea 5 6RRRR
6)


Sectiunea 0 M
i
M
i
M
j
M
j
YYGGi
w
IIiii
Sectiunea 1 i
R
i
x
n
TTT 2s
n
T
d
T
d
T
d
3P
0
P
0
P
0
P
0
hhh a 4
sau
PPPP 4
3

5appp
|
|
|
.
|
\
|
2 a 1 a a a
2 1
W W w w 7
sau
W wwW 7
(8N
h
C
L
C
M
C
H
)
Sectiunea 3 553SS
7)

) 9
1
0
FFFF 2FFFF
10)
3FFFF
11)
6RRRt
R

2)
(9S
p
S
p
s
p
s
p
)
Sectiunea 4 (NC HHC
t
)
Sectiunea 5 6RRRR
6)

22
3.3.6. Schema telegramei SYNOP orare transmisa la orele 01, 02, 04, 05, 07, 08, 10, 11, 13, 14, 16,
17, 19, 20, 22, 23 UTC

Sectiunea 0 M
i
M
i
M
j
M
j
YYGGi
w
IIiii
Sectiunea 1 i
R
i
x
n
TTT 2s
n
T
d
T
d
T
d
3P
0
P
0
P
0
P
0

hhh a 4
sau
PPPP 4
3

5appp
|
|
|
.
|
\
|
2 a 1 a a a
2 1
W W w w 7
sau
W wwW 7
(8N
h
C
L
C
M
C
H
)
Sectiunea 3 553SS
7)

) 9
1
0
FFFF 2FFFF
10)
3FFFF
11)
6RRRt
R
5)
(9S
p
S
p
s
p
s
p
)
Sectiunea 4 (NC HHC
t
)
Sectiunea 5 6RRRR
6)

Precizari privind:

1. Precipitatiile
Grupele de precipitatii sunt obligatorii. Cand nu exista precipitatii RRR are valoarea 000,
RRRR are valoarea 0000, iar R
24
R
24
R
24
R
24
are valoarea 0000. Cand cantitatile nu sunt disponibile
(nu s-au putut masura) RRR are valoarea /// , RRRR are valoarea ////, iar R
24
R
24
R
24
R
24
are valoarea ////. Pentru picaturi RRR are valoarea 990, RRRR are valorea 9999 iar R
24
R
24
R
24
R
24
are valoarea 9999.
La ora 06 precipitatiile pe 24 de ore sunt transmise numai in grupa 7 R
24
R
24
R
24
R
24
din
Sectiunea 3.
La statiile automate in Sectiunea 5, in toate mesajele, sunt transmise numai precipitatii pe ultima
ora, in clar, si sunt obligatorii La mesajele vizuale statiile automate transmit in Sectiunea 3
obligatoriu precipitatiile pe ultima ora, codificate .

1) Cantitatea de precipitatii pe ultimele 6 ore, codificata (t
R
= 1)
R
= 7)
R
= 2)
4) Cantitatea de precipitatii pe ultimele 24 ore, 06 06 UTC, in clar
5) Cantitatea de precipitatii pe ultima ora, codificata (t
R
= 5)
6) Cantitatea de precipitatii pe ultima ora, in clar

2. Durata de stralucire a Soarelui
7) durata de stralucire a Soarelui pe ultima ora este obligatorie pentru toate statiile automate cu
senzor de radiatie.

8) durata de stralucire a Soarelui pe ultimele 24 de ore este obligatorie pentru toate tipurile de
statii (automate cu sau fara senzor de radiatie si manuale).

3. Datele de radiatie solara
9) radiatia neta (bilantul de radiatie) integrata pe ultima ora este obligatorie pentru statiile
automate cu senzori de radiatie;
23
10) radiatia solara globala integrata pe ultima ora este obligatorie pentru statiile automate cu
senzori de radiatie ;
11) radiatia solara difuza integrata pe ultima ora este obligatorie pentru statiile automate cu
senzori de radiatie;
12) radiatia neta integrata pe ultimele 24 de ore este obligarorie pentru statiile automate cu
13) radiatia globala integrata pe ultimele 24 de ore este obligatorie pentru statiile automate cu
14) radiatia difuza integrata pe ultimele 24 de ore este obligatorie pentru statiile automate cu

LISTA CU TABELELE DE COD

Litera de
cod
Semnificatia
Nr.
tabela
de cod
Pag
A Miraj 0101 97
A
1

Regiunea OMM in care a fost amplasata baliza, geamandura sau
platforma
0161 21
A
3
Zi obscura, obscuritate accentuata in directia D
a
0163 98
a
Caracteristica tendintei barometrice in timpul celor trei ore care
preced ora de observatie
0200 36
a
3

Indicator al suprafetei izabarice standard al carei geopotential
este transmis in mesaj
0264 35
b
i
Gheata de origine terestra 0439 63
72
C Genul norilor a caror intindere pe cer este semnalata prin N
s
0500
86
C
H
Norii care apartin genurilor Cirrus, Cirrocumulus si Cirrostratus 0509 54
C
L

Norii care apartin genurilor Stratocumulus, Stratus, Cumulus si
Cumulonimbus
0513 51
C
M

Nori care apartin genurilor Altocumulus, Altostratus si
Nimbostratus
0515 52
C
S
Nori speciali 0521 98
C
a
Natura norilor de dezvoltare verticala 0531 88
C
c

Coloritul si/sau convergenta norilor asociati cu o perturbatie
tropicala
0533 88
C
t
Descrierea varfurilor norilor a caror baza este sub nivelul statiei. 0552 100
C
0
Nori orografici 0561 87
c
i
Concentratia sau pozitia ghetii pe suprafata marii 0639 61
D
p
Directia adevarata din care vine fenomenul indicat. 0700 78
71
D
a

Directia adevarata in care a fost observat fenomenul indicat sau in
care se produc conditiile specificate in grupa sau directia adevarata
in care sunt vazuti norii orografici sau norii cu dezvoltare verticala
0700
78
D
L
Directia adevarata din care vin norii C
L
0700 71
D
M
M
0700 71
D
H
H
0700 71
D
s

Directia adevarata a rezultantei deplasarii navei in timpul celor trei
ore care preced momentul observatiei
0700 57
D
i

Directia adevarata in care se afla gheata sau liziera principala a
gheturilor, in raport cu nava
0739 63
d
T
Amplitudinea variatiei de temperatura, semnul variatiei fiind dat
de s
n

0822 72
24
Litera de
cod
Semnificatia
Nr.
tabela
de cod
Pag
dd
Directia adevarata, in zeci de grade, de unde sufla vantul, dedusa
dintr-un interval de 10 minute care precede momentul observatiei
0877 32
E Starea solului, fara strat de zapada sau gheata masurabil. 0901 66
E
h

Ridicarea deasupra orizontului a bazei nicovalei norilor
Cumulonimbus sau a varfurilor altor fenomene
0938 91
E Starea solului acoperit cu zapada sau gheata masurabila 0975 67
e
Unghiul inaltimii partii superioare a fenomenului deasupra
orizontului
1004 88
h Inaltimea, deasupra solului, a bazei norilor cei mai josi observati 1600 29
h
t
h
t

Inaltimea varfurilor norilor inferiori sau inaltimea stratului de nori
cel mai jos
1677 87
I
R

Indicator de includere sau omitere a datelor referitoare la
precipitatiile atmosferice, in Sectiunea 5, in cadrul mesajelor
meteorologice speciale de avertizare, agravare, meteor rosu,
ameliorare
1719 110
I
w
Indicator de vant 1724 110
I
S
Starea acumularii de gheata pe nave 1751 60
i
E

Indicatorul tipului de instrument pentru masurarea evaporatiei sau
tipul de cultura pentru care se indica evapotranspiratia
1806 71
i
R

Indicator de includere sau de omitere a datelor privind
precipitatiile.
1819 27
i
w
Indica unitatile in care se exprima viteza vantului 1855 22
i
x
Indicator privind modul de exploatare a statiei (cu personal sau
automata) precum si al includerii datelor privind timpul in
momentul observatiei si pe trecut
1860 28
i
0
Intensitatea fenomenului 1861 81
j
1
Indicator pentru informatii suplimentare 2061 70
j
2
j
3
j
4
Specificatii in legatura cu informatiile suplimentare 2061 70
j
5
j
6
j
7
j
8
j
9
Grupe suplimentare care urmeaza grupa 5j
1
j
2
j
3
j
4
2061 70
M Felul mesajului meteorologic special 2500 110
M
w
Trombe de apa, tornade, vartejuri de vant, furtuni de praf 2555 78
M
i
M
i
Simboluri de identificare a mesajului de observatie 2582 21
M
j
M
j
Simboluri de identificare a unei parti din mesaj 2582 21
N Nebulozitatea totala a norilor 2700 31
N
m
Conditiile noroase deasupra muntilor si trecatorilor 2745 90
N
t
Trene de condensare 2752 97
N
v
Conditii noroase observate de la un nivel mai inalt 2754 90
n
3
Evolutia norilor 2863 86
n
4

Evolutia norilor observata de la o statie situata la un nivel mai
ridicat
2864 91
Q
C
Cuadrantul globului terestru in care se gaseste statia 3333 25
R
S
Viteza cu care se acumuleaza gheata pe nava 3551 60
RR
Cantitatea de precipitatii, sau echivalentul in apa al precipitatiilor
solide, sau grosimea depunerii solide
3570 85
RRR Cantitatea de precipitatii cazuta in cursul perioadei indicate prin t
R
3590 37
S Starea marii 3700 80
S
i
Indica stadiul de formare a ghetii pe mare 3739 62
S
0
Bruma sau precipitatii colorate 3761 81
25
Litera de
cod
Semnificatia
Nr.
tabela
de cod
Pag
S
6
Tipul de depunere inghetata 3764 81
S
7
Caracterul stratului de zapada 3765 82
S
8
Fenomenul de furtuna de zapada (viscol, zapada ridicata de vant) 3766 83
S
7
Uniformitatea stratului de zapada 3775 82
S
8
Evolutia transportului de zapada 3776 83
s
n
Semnul temperaturii sau indicator pentru umezeala relativa 3845 33
s
q
Natura si/sau tipul vijeliei 3848 78
s
s

Indicator pentru semnul si tipul de masuratoare a temperaturii
suprafetei marii
3850 58
ss Grosimea zapezii nou cazute 3870 84
sss Grosimea stratului de zapada in cm 3889 67
T
R
Durata perioadei la care se refera cantitatea de precipitatii
transmisa in mesajele de avertizare, agravare, meteor rosu,
ameliorare
3919 111
T
w

Variatia temperaturii aerului in intervalul caracterizat prin W
1
W
2

cand exista polei sau chiciura
3955 82
t
R

Durata perioadei de referinta pentru cantitatea de precipitatii
cazute in intervalul care precede ora de observatie
4019 38
t
w

Momentul de inceput al unui fenomen aparut inainte de ora de
observatie
4055 97
tt
Unitati si zecimi de ora inaintea observatiei; sau durata
fenomenelor
4077 75
zz Variatia, pozitia si intensitatea fenomenelor 4077 75
V
s
Vizibilitatea spre mare observata de la o statie de coasta 4300 81
V
s

Vizibilitatea pe suprafata marii in zona de amerizare a
hidroavioanelor
4300 81
V
b
Variatia vizibilitatii in timpul orei precedente 4332 96
VV Vizibilitatea orizontala, la suprafata solului 4377 30
v
p
Viteza de inaintare a fenomenului 4448 91
v
s

Viteza medie a navei in timpul celor trei ore care preced momentul
observatiei
4451 58
W
a1
W
a2
Starea timpului pe trecut, transmisa de catre o statie automata 4531 49
W
1
W
2
Starea timpului pe trecut 4561 48
W
3

Fenomenul meteorologic periculos, care face obiectul mesajului de
avertizare, agravare, meteor rosu, ameliorare
4564 110
ww
Starea timpului in momentul observatiei sau in cursul orei
precedente, transmisa de catre o statie cu personal
4677 39
w
a
w
a

Starea timpului in momentul observatiei, sau in cursul orei
precedente, transmisa de catre o statie automata, cu traductor de
timp prezent
4680 45
w
1
w
1
Fenomenul meteorologic existent in prezent, fenomen care nu este
specificat in tabela de cod 4677 sau amplificarea fenomenului
meteorologic raportat de ww din grupa 7wwW
1
W
2

4687 93
Z
0
Fenomene optice asociate sau nu, fenomenelor meteorologice 5161 98
z
i

Cuprinde informatii asupra situatiei actuale a gheturilor si evolutia
conditiilor in cursul celor trei ore precedente
5239 64

26

CONTINUTUL SI SEMNIFICATIA GRUPELOR TELEGRAMEI

1.1. Grupa M
i
M
i
M
j
M
j

Indica tipul de mesaj SYNOP
M
i
M
i
- simboluri de identificare a mesajului de observatie;
M
j
M
j
- simboluri de identificare a unei parti din mesaj;
M
i
M
i
M
j
M
j
- se codifica dupa tabela de cod 2582
*)

COD 2582
M
i
M
i
Forma
simbolica Statie terestra Statie pe mare
M
j
M
j

FM 12 XII-Ext SYNOP
FM 13 XII-Ext - SHIP
AA

BB
Fara deosebire se
noteaza XX

In telegramele sinoptice transmise de statiile terestre, grupa M
i
M
i
M
j
M
j
va avea deci, forma
AAXX. In telegramele transmise de statiile costiere sau de pe mare, grupa M
i
M
i
M
j
M
j
va fi de
forma BBXX.

1.2. Grupa D.... D**
Aceasta grupa include indicativul de apel al navei. In cazul unei statii situate pe mare, pe o
platforma de foraj, indicativul de apel al navei este inlocuit prin RIGG.
In cazul unei statii situate pe o platforma de extractie a titeiului sau a gazului, indicativul de
apel al navei este inlocuit prin indicativul PLAT.
In mesajele care provin de la statiile de pe mare, altele dect cele de pe geamanduri,
platforme de foraj si platforme de exploatare a titeiului sau gazului si in absenta unui indicativ de
apel al navei, in locul lui D ... D va fi utilizat cuvntul SHIP.

1.3. Grupa A
1
b
w
n
b
n
b
n
b
***
)

Se utilizeaza pentru precizarea pozitiei geamandurilor lansate pe apa. Simbolurile au
urmatoarea semnificatie:
A
1
- Regiunea OMM in care a fost amplasata baliza, geamandura sau platforma Se codifica
astfel:
COD 0161
Cifra de cod Regiunea Zona
1
2
3
4
5
6
7
Regiunea I
Regiunea II
Regiunea III
Regiunea IV
Regiunea V
Regiunea VI
Regiunea VII
Africa
Asia
America de Sud
America de Nord si Centrala
Pacificul de sud-vest
Europa
Antarctica
b
w
- Subdiviziunea zonei indicata prin A
1
. Marea Neagra si Marea Mediterana reprezinta
subdiviziunea 1;
n
b
n
b
n
b
- tipul si numarul de serie al geamandurii.

*)
Numerele si tabelele de cod ca de exemplu 2582, sunt stabilite de catre OMM
**) Folosit numai in codurile FM 13 si FM 14
***)Folosit numai in codurile FM 13
27
Grupa YYGGi
w

Contine informatii asupra datei si orei de observatie precum si asupra unitatilor in care este
exprimat vntul. Simbolurile au urmatoarea semnificatie:
YY - Ziua lunii in cursul careia se situeaza ora reala de observatie;
GG - Ora reala de observatie rotunjita la ora intreaga UTC cea mai apropiata. Daca este
vorba de o observatie de suprafata, ora reala de observatie este ora citirii barometrului;
i
w
- indica unitatile in care se exprima viteza vntului si se codifica astfel:

COD 1855
Cifra de cod S e m n i f i c a t i a
0
1
Viteza vntului estimata
Viteza vntului masurata
Exprimata in metri
pe secunda
3
4
Viteza vntului estimata
Viteza vntului masurata
Exprimata in noduri

1.5. Grupa IIiii

Defineste pozitia statiei terestre de observatie

II - indicativ regional - defineste zona unde este situata statia de observatie. Indicativul
regional este atribut unei tari sau unui grup de tari situate in aceeasi regiune. Romnia are
indicativul 15.
iii- indicativul national al statiei. Cifra indicativului national este un numar compus din trei
cifre, atribuit de Centrul Meteorologic National, fiecarei statii de observatie, in limitele indicativului
regional si a numerelor de trei cifre care le sunt alocate. Pentru statiile de observatie din Romnia au
fost alocate indicativele cuprinse intre 000 si 499.
Indicativul regional si indicativul national constituie impreuna indicativul international al
statiei (IIiii).
Indicativele nationale ale statiilor meteorologice in functiune la 1 ianuarie 2002 pe teritoriul
Romniei sunt urmatoarele:

Indicativ Statie
Altitudine
(m)

Indicativ Statie
Altitudine
(m)
000 Darabani 259 280 Vf.Omu 2504
004
Sighetul
Marmatiei
275 259 Postavaru 1784
007 Radauti 389 284 Vf.Penteleu 1632
285 Bisoca 850
010 Satu Mare 123 289 Banloc 83
014 Baia Mare 216 292 Caransebes 241
015 Ocna Sugatag 503 296 Petrosani 607
020 Botosani 161 297 Obrsia Lotrului 1348
023 Suceava 350 300 Brasov Ghimbav 534
025
Stnca
Stefanesti
110 301 Fundata 1384
033 Vf.Iezer 1785 302 Predeal 1090
042 Sacuieni 124 307 Rm.Sarat 152
044 Supuru de Jos 159 310 Galati 69
047 Tg.Lapus 363 314 Resita 279
28
Indicativ Statie
Altitudine
(m)

Indicativ Statie
Altitudine
(m)
056 Cotnari 289 315 Vf.Semenic 1432
316 Cuntu 1456
063 Zalau 295 317 Vf.Tarcu 2180
069 Poiana Stampei 923 319 Voineasa 573
073 Tg.Neamt 387 320 Parng 1548
080 Oradea 136 324
Cmpulung
Muscel
681
083 Dej 232 325 Sinaia 1500 1510
085 Bistrita 366 328 Patrlagele 289
088
Calimani
(Retitis)
2022 333 Braila 15
090 Iasi 102 335 Tulcea 4
094 Barnova 396
095 Borod 333 336 Gorgova 3
099 Huedin 560 337 Mahmudia 168
107 Toplita 687 338 Oravita 309
108 Ceahlau Toaca 1897 340 Tg.Jiu 203
109 Piatra Neamt 360 341 Apa Neagra 258
111 Roman 216 344 Polovragi 531
113 Negresti 133 345 Moraresti 548
117 Holod 163 346 Rm.Vlcea 237
118 Stna de Vale 1108 347 Curtea de Arges 448
119 Vladeasa 1800 1836 349 Cmpina 461
120 Cluj Napoca 410 350 Buzau 97
123 Sarmasu 399 360 Sulina 3
124 Batos 449 364 Bozovici 256
127 Joseni 750 366 Baile Herculane 190
136 Chisineu Cris 96 369 Tg.Logresti 265
138
Dumbravita de
Codru
586 373 Pitesti 316
143 Turda 427 375 Trgoviste 296
145 Tg.Mures 308 377 Ploiesti 177
148 Bucin 1282 387
Sf.Gheorghe
Delta
1
150 Bacau 184 388 Moldova Veche 82
154 Vaslui 116 395 Dragasani 280
160 Stei 278 402 Urziceni 60
162 Cmpeni 591 405 Grivita 50
163 Baisoara 1360 406 Hrsova 38
165 Trnaveni 523 408 Corugea 219
168 Odorhei 523 409 Jurilovca 38
170 Miercurea Ciuc 661 410 Dr.Turnu Severin 77
179 Siria 477 412 Bcles 313
182 Gurahont 177 416 Stolnici 209
184 Rosia Montana 1196 419 Titu 159
189 Dumbraveni 318 420
Bucuresti-
Baneasa
90
29
Indicativ Statie
Altitudine
(m)

Indicativ Statie
Altitudine
(m)
194 Tg.Ocna 242 421
Bucuresti-
Afumati
90
197 Brlad 172 422 Bucuresti-Filaret 82
199
Snnicolau
Mare
85 424 Fundulea* 67
200 Arad 116 425 Slobozia 51
204 Varadia 156 428 Gura Portitei 2
206 Tebea 264 434 Slatina 172
208 Alba Iulia 246 444 Fetesti 58
209 Blaj 334 445 Cernavoda 87
215 Baraolt 508 450 Craiova 192
217 Tg.Secuiesc 568 455 Videle 106
219 Adjud 101 460 Calarasi 19
230 Deva 240 462 Medgidia 70
231 Sebes Alba 253 465 Bailesti 57
235 Fagaras 428 469 Caracal 106
238
Sfntu
Gheorghe
523 470 Rosiorii de Vede 102
241 Tulnici 571 475 Oltenita 15
245 Jimbolia 79 477 Platforma Gloria 14
247 Timisoara 88 479 Adamclisi 158
254 Paltinis 1453 480 Constanta 13
260 Sibiu 443 482 Calafat 61
261
Intorsura
Buzaului
707 489 Alexandria 75
262 Lacauti 1776 490 Turnu Magurele 31
264 Focsani 57 491 Giurgiu 24
265 Tecuci 60 494 Bechet 36
270 Lugoj 123 498 Zimnicea 34
277 Boita 518 499 Mangalia 6
279 Blea Lac 2070

* statia Fundulea apartine de ICPT.

1.6. Grupele 99 L
a
L
a
L
a
Q
c
L
0
L
0
L
0
L
0
*)

Indica pozitia statiei de observatie de pe mare
99 - cifra de control
L
a
L
a
L
a
- latitudinea in zecimi de grade. Cifra zecimilor se obtine impartind numarul
minutelor cu 6, fara sa se tina seama de rest.
Q
c
- cuadrantul globului terestru in care se gaseste statia. Se cifreaza dupa tabela urmatoare:

*)
Aceste grupe se utilizeaza in forma simbolica FM 13-XII SHIP
30
COD 3333

Cifra de cod Latitudine Longitudine N
1

Nord

Est

3 Sud Est
Q
c
= 7 Q
c
= 1
5 Sud

Vest

7 Nord

Vest

W Ecuator
Q
c
= 5

M
E
R
I
D
I
A
N

G
R
E
E
N
W
I
C
H

E

Q
c
=3

S

NOTA:
Observatorul va alege cum codifica Q
c
in urmatoarele cazuri:
- Atunci cnd vasul este pozitionat pe meridianul Greenwich sau pe meridianul de 180
(L
0
L
0
L
0
L
0
= 0000 sau 1800):
Q
c
= 1 sau 7 (Emisfera nordica) sau
Q
c
= 3 sau 5 (Emisfera sudica),
- Atunci cnd vasul este pe Ecuator (L
a
L
a
L
a
= 000):
Q
c
= 1 sau 3 (longitudine estica) sau
Q
c
= 5 sau 7 (longitudine vestica)
L
0
L
0
L
0
L
0
- longitudinea in zecimi de grade cifra zecimilor se obtine impartind numarul
minutelor cu 6, fara sa se tina seama de rest.

31

2.1. Grupa i
R
i
x
hVV

Aceasta grupa este inclusa obligatoriu in toate tipurile de mesaje SYNOP. Semnificatia
simbolurilor folosite in cadrul grupei este urmatoarea:

i
R
- indicator de includere sau de omisiune a datelor privind precipitatiile. Se codifica dupa
tabela urmatoare:

COD 1819
Cifra
de cod
Sectiunea in care sunt transmise
datele de precipitatii
Situatia grupei 6RRRt
R

0 Sectiunile 1 si 3 Grupa este inclusa in ambele sectiuni
1 Sectiunea 1 Grupa este inclusa
2 Sectiunea 3 Grupa este inclusa
3 Lipsa si in Sectiunea 1 si in 3 Grupa este omisa deoarece nu au fost precipitatii
4 Lipsa si in Sectiunea 1 si in 3
Grupa este omisa (datele asupra cantitatilor de
precipitatii nu sunt disponibile)

NOTE:
1. In sistemul meteorologic al Romniei, datele asupra cantitatilor de precipitatii se transmit
:
- in Sectiunea 3 (i
R
= 2)
- in ambele sectiuni 1 si 3 (i
R
= 0)
- si in Sectiunea 5.
Includerea datelor de precipitatii in Sectiunea 5 nu este evidentiata prin i
R
.

2. Daca datele de precipitatii se masoara si se transmit orar, atunci:

I. pentru mesajele de la orele principale (00, 06, 12, 18 UTC)
Se va folosi cifra de cod 0 pentru i
R

Exemple:
Pentru un principal de ora 18 UTC
- precipitatii in intervalul 15 18 UTC, cantitati de precipitatii disponibile de 23 l/mp,
pe 12 si 3 ore

Sectiunea 1: i
R
=0, 60232 Sectiunea 3: 60237

- precipitatii in intervalul 15 18 UTC, cantitati de precipitatii nedisponibile pe 12 si
3 ore

Sectiunea 1: i
R
=0, 6///2 Sectiunea 3: 6///7

- precipitatii in intervalul 12-15 UTC, cantitate de precipitatii disponibila de 23 l/mp,
in intervalul 15-18 UTC lipsa precipitatii

Sectiunea 1: i
R
=0, 60232 Sectiunea 3: 60007
32
- precipitatii in intervalul 12-15 UTC, cantitate de precipitatii nedisponibila , in
intervalul 15-18 UTC lipsa precipitatii

Sectiunea 1: i
R
=0, 6///2 Sectiunea 3: 60007

- precipitatii in intervalul 12-18 UTC, cantitati disponibile pe 12 si 3 ore de 23 l/mp si
10l/mp

Sectiunea 1: i
R
=0, 60232 Sectiunea 3: 60107

- precipitatii in intervalul 12-18 UTC, cantitate nedisponibila pe 12 ore si cantitate
disponibila pe 3 ore de 10 l/mp

Sectiunea 1: i
R
=0, 6///2 Sectiunea 3: 60107

- precipitatii in intervalul 12-18 UTC, cantitati nedisponibile pe 12 ore si 3 ore

Sectiunea 1: i
R
=0, 6///2 Sectiunea 3: 6///7

- precipitatii in intervalul 12-18 UTC, cantitate disponibila pe 12 ore de 23 l/mp si
cantitate nedisponibila pe 3 ore
Sectiunea 1: i
R
=0, 60232 Sectiunea 3: 6///7

- lipsa precipitatii in intervalul 06-18 UTC

Sectiunea 1: i
R
=0, 60002 Sectiunea 3: 60007

II. pentru mesajele de la orele intermediare (03, 09, 15, 21 UTC) si de la vizuale (01, 02, 04,
05, 07, 08, 10, 11, 13, 14, 16, 17, 19, 20, 22, 23 UTC)
R
Exemple:
Intermediar de ora 03 UTC

- precipitatii in intervalul 00-03 UTC, cantitate disponibila de 23 l/mp

Sectiunea 1: i
R
= 2 , Sectiunea 3: 60237

- precipitatii in intervalul 00-03 UTC, cantitate nedisponibila

Sectiunea 1: i
R
= 2 , Sectiunea 3: 6///7


Sectiunea 1: i
R
= 2 , Sectiunea 3: 60007

III . pentru mesajele vizuale (01, 02, 04, 05, 07, 08, 10, 11, 13, 14, 16, 17, 19, 20, 22, 23
UTC)
R
Exemple:
Vizual de ora 01 UTC

- precipitatii in intervalul 00 -01 UTC, cantitate disponibila de 10 l/mp
33
Sectiunea 1: i
R
= 2 , Sectiunea 3: 60105

- precipitatii in intervalul 00 -01 UTC, cantitate nedisponibila

Sectiunea 1: i
R
= 2 , Sectiunea 3: 6///5

- lipsa precipitatii in intervalul 00 -01 UTC

Sectiunea 1: i
R
= 2 , Sectiunea 3: 60005

3. Daca datele de precipitatii se masoara si se transmit la 3 ore, atunci:
I. pentru orele principale (00, 06, 12, 18 UTC).
R

Exmple:
Pentru un principal de ora 18 UTC
- precipitatii in intervalul 15 18 UTC, cantitati de precipitatii disponibile pe 12 si 3
ore de 23 l/mp.

Sectiunea 1: i
R
=0, 60232 Sectiunea 3: 60237

- precipitatii in intervalul 15 18 UTC, cantitate de precipitatii nedisponibila

Sectiunea 1: i
R
=0, 6///2 Sectiunea 3: 6///7

- precipitatii in intervalul 12-15 UTC, cantitate de precipitatii disponibila de 23 l/mp,
in intervalul 15-18 UTC lipsa precipitatii

Sectiunea 1: i
R
=0, 60232 Sectiunea 3: 60007

- precipitatii in intervalul 12-15 UTC, cantitate de precipitatii nedisponibila , in
intervalul 15-18 UTC lipsa precipitatii

Sectiunea 1: i
R
=0, 6///2 Sectiunea 3: 60007

- precipitatii in intervalul 12-18 UTC, cantitati disponibile pe 12 si 3 ore de 23 l/mp si
10 l/mp

Sectiunea 1: i
R
=0, 60232 Sectiunea 3: 60107

- precipitatii in intervalul 12-18 UTC, cantitate nedisponibila pe 12 ore si cantitate
disponibila pe 3 ore de 10l/mp

Sectiunea 1: i
R
=0, 6///2 Sectiunea 3: 60107

- precipitatii in intervalul 12-18 UTC, cantitati nedisponibile pe 12 ore si 3 ore

Sectiunea 1: i
R
=0, 6///2 Sectiunea 3: 6///7

- precipitatii in intervalul 12-18 UTC, cantitate disponibila pe 12 de 23 l/mp si
cantitate nedisponibila pe 3 ore

Sectiunea 1: i
R
=0, 60232 Sectiunea 3: 6///7
34

Sectiunea 1: i
R
=0, 60002 Sectiunea 3: 60007

II. pentru mesajele de la orele intermediare (03, 09, 15, 21 UTC)
R
Exemple:
Intermediar de ora 03 UTC

- precipitatii in intervalul 00-03 UTC, cantitate disponibila de 23 l/mp

Sectiunea 1: i
R
= 2 , Sectiunea 3: 60237

- precipitatii in intervalul 00-03 UTC, cantitate nedisponibila

Sectiunea 1: i
R
= 2 , Sectiunea 3: 6///7


Sectiunea 1: i
R
= 2 , Sectiunea 3: 60007

III. Pentru mesajele vizuale (01, 02, 04, 05, 07, 08, 10, 11, 13, 14, 16, 17, 19, 20, 22,
23 UTC)
Vizual de ora 01 UTC

- precipitatii in intervalul 00 -01 UTC

Sectiunea 1: i
R
= 2 , Sectiunea 3: 6///5

- lipsa precipitatii in intervalul 00 -01 UTC

Sectiunea 1: i
R
= 2 , Sectiunea 3: 60005
Vezi paragraful 2.7 din Reguli pentru utilizarea codului sinoptic

i
x
- indicator privind modul de exploatare a statiei ( cu personal sau automata) precum si al
includerii datelor privind timpul in momentul observatiei si pe trecut.

Acest indicator se codifica dupa urmatoarea tabela de cod:

COD 1860
Cifra
de cod
Mod de
exploatare
Situatia grupei 7wwW
1
W
2
sau 7w
a
w
a
W
a1
W
a2

1 cu personal Grupa este inclusa
2 cu personal Grupa este omisa (nu sunt fenomene importante de semnalat)
3 cu personal
Grupa este omisa (nu s-au facut observatii, datele nu sunt
disponibile)
4 automata Grupa este inclusa, folosind tabelele de cod 4677 si 4561
5 automata Grupa este omisa (nu sunt fenomene importante de semnalat)
6 automata
Grupa este omisa (nu s-au facut observatii, datele nu sunt
disponibile)
7 automata Grupa este inclusa (folosind tabelele de cod 4680 si 4531)
35
NOTE:
1. se considera ca nu sunt fenomene importante de semnalat, atunci cnd fenomenele din
momentul observatiei corespund cifrelor de cod 00, 01, 02 sau 03, iar fenomenele pe trecut se
codifica cu cifrele 0, 1 sau 2.
2. Statiile cu personal care efectueaza observatii clasice asupra fenomenelor (fara senzori
pentru determinarea starii vremii) vor folosi numai grupa 7wwW
1
W
2
si i
x
va avea valorile 1, 2 sau
3.
3. Statiile automate (cu senzori pentru determinarea starii vremii) folosesc in mod obisnuit
grupa 7w
a
w
a
W
a1
W
a2
si indicatorul i
x
= 5, 6 si 7.
4. Numai atunci cnd o statie automata este destul de sofisticata si capabila sa efectueze
automat observatii conform tabelelor de cod 4677 si 4561 se vor folosi grupa 7wwW
1
W
2
si
indicatorul i
x
= 4
h - inaltimea, deasupra solului, a bazei norilor cei mai josi observati.
Acest element se codifica cu ajutorul urmatoarei tabele de cod:

COD 1600
Cifra de cod Inaltimea bazei norilor
0 0 la 50 m
1 50 la 100 m
2 100 la 200 m
3 200 la 300 m
4 300 la 600 m
5 600 la1000 m
6 1000 la 1500 m
7 1500 la 2000 m
8 2000 la 2500 m
9 2500 sau mai mult, sau nu sunt nori
/
Inaltimea bazei norului nu este cunoscuta sau baza
norilor este la un nivel inferior si vrfurile la un
nivel superior celui al statiei

NOTE:
1. Inaltimea deasupra solului este considerata ca fiind inaltimea deasupra nivelului statiei.
2. Daca inaltimea determinata a bazei norilor, coincide cu una dintre limitele de codificare
comuna pentru doua cifre de cod succesive, aceasta se codifica cu cifra cea mai mare dintre cele
doua cifre succesive.
De exemplu: o inaltime de 600 m se cifreaza cu cifra de cod 5
3. In locul lui h in telegrama se cifreaza inaltimea bazei norilor C
L
indiferent de
nebulozitatea lor, iar daca norii C
L
lipsesc, prin h se cifreaza inaltimea bazei norilor C
M
.
4. In cazul in care norii C
L
si C
M
lipsesc, dar sunt prezenti norii C
H
cu conditia ca
nebulozitatea lor sa fie egala sau mai mare de o optime, atunci h ia valoarea 9.
5. Daca statia se gaseste in ceata, intr-o furtuna de nisip sau praf, sau intr-un transport de
zapada la inaltime, dar cerul poate fi zarit, atunci h se refera la baza cea mai joasa a norului
observat. Daca in conditiile mentionate mai sus cerul nu poate fi vazut, atunci h se codifica
prin /.
6. Datorita razei de actiune limitata a echipamentului pentru detectarea inaltimii bazei
norilor, existent in dotarea unei statii automate, pentru h, cifrele de cod raportate vor avea una dintre
urmatoarele semnificatii:
36
a) Inaltimea reala a bazei norului este cuprinsa intre limitele indicate de catre cifra de cod,
sau
b) Inaltimea reala a bazei norului este mai mare dect limita indicata de cifra de cod, dar nu
poate fi determinata din cauza limitelor instrumentale;
sau
c) Nu sunt nori in pozitii perfect verticale deasupra statiei:

VV - vizibilitatea orizontala, la suprafata solului; se codifica dupa tabela de cod urmatoare:

COD 4377
Cifra
de cod
Vizibilitatea
in km
Cifra
de cod
Vizibilitatea
in km
Cifra
de cod
Vizibilitatea
in km
00 <01 34 3,4 68 18
01 0,1 35 3,5 69 19
02 0,2 36 3,6 70 20
03 0,3 37 3,7 71 21
04 0,4 38 3,8 72 22
05 0,5 39 3,9 73 23
06 0,6 40 4 74 24
07 0,7 41 4,1 75 25
08 0,8 42 4,2 76 26
09 0,9 43 4,3 77 27
10 1 44 4,4 78 28
11 1,1 45 4,5 79 29
12 1,2 46 4,6 80 >30
13 1,3 47 4,7 81 35
14 1,4 48 4,8 82 40
15 1,5 49 4,9 83 45
16 1,6 50 5 84 50
17 1,7 51 85 55
18 1,8 52 86 60
19 1,9 53 87 65
20 2 54 88 70
21 2,1 55

nu se
utilizeaza
89 >70
22 2,2 56 6 90 <0,05
23 2,3 57 7 91 0,05
24 2,4 58 8 92 0,2
25 2,5 59 9 93 0,5
26 2,6 60 10 94 1
27 2,7 61 11 95 2
28 2,8 62 12 96 4
29 2,9 63 13 97 10
30 3 64 14 98 20
31 3,1 65 15 99 50
32 3,2 66 16
33 3,3 67 17

37
In acest tabel este indicata distanta pna la reperul vizibil si identificabil cel mai indepartat.
1. Daca vizibilitatea orizontala nu este aceeasi in toate directiile, prin VV se indica
vizibilitatea cea mai mica.
2. Cifrele de cod de la 00 la 89 se folosesc numai de catre statiile care au posibilitatea de a
determina cu precizie vizibilitatea orizontala, pe toate cele 8 directii principale, pentru fiecare
treapta de vizibilitate a codului 4377.
3. Statiile meteorologice care nu poseda repere sau instrumente speciale pentru determinarea
vizibilitatii ca si statiile de pe mare, folosesc pentru codificarea vizibilitatii decada 90 - 99 a tabelei
de cod pentru VV.

2.2. Grupa Nddff
Este inclusa obligatoriu in toate mesajele SYNOP.
N - nebulozitatea totala a norilor (portiunea din bolta cerului acoperita cu nori, indiferent de
genul acestora). Se cifreaza conform urmatoarei tabele de cod:

COD 2700
Cifra de cod Gradul de acoperire a cerului
0 0 (cer senin) 0 (cer senin)
1 1/8 sau mai putin insa nu cer senin 1/10 sau mai putin insa nu cer senin
2 2/8 2/10-3/10
3 3/8 4/10
4 4/8 5/10
5 5/8 6/10
6 6/8 7/10-8/10
7 7/8 sau mai mult dar nu 8/8
9/10 sau mai mult insa nu complet
acoperit (cer cu spartura)
8 8/8 10/10 (cerul complet acoperit cu nori)
9
Cer invizibil, sau imposibil de evaluat intinderea si felul norilor din cauza
intunericului, cetii, zapezii viscolite, etc.
/ Nu s-a efectuat nici o observatie

- Vezi paragraful 2.7 din Reguli pentru utilizarea Codului Sinoptic
N - indica ceea ce vede observatorul in mod real in timpul observatiei.

NOTE:
1. Un cer care pare acoperit cu nori Altocumulus sau Stratocumulus perlucidus, este indicat
prin cifra de cod 7 sau o cifra inferioara, deoarece intre elementele componente ale unor astfel de
nori, se afla intotdeauna spatii goale chiar daca in mod aparent norii respectivi acopera toata bolta
cerului.
2. N este codificat cu 0 daca, prin ceata sau in prezenta altor fenomene analoage (furtuni de
praf, furtuni de nisip sau zapada viscolita, suspensii dense de fum la inaltime, pulberi, etc) se zareste
cerul albastru sau se vad stelele, numai daca nu se observa nici cea mai mica urma de nori.
3. Cnd prin ceata sau in prezenta fenomenelor enumerate mai sus cerul este vizibil, adica
se observa nori al caror gen si nebulozitate se poate aprecia, N se cifreaza ca si cnd ceata sau
fenomenele respective nu ar exista.
4. Trenele de condensare, lasate de avioane (asemanatoare uneori cu norii) care se imprastie
repede, nu se codifica.
5. Trenele de condensare persistente ca si formatiunile noroase care se formeaza din trenele
de condensare, se codifica ca nori, utiliznd cifrele corespunzatoare ale codului pentru C
H
sau C
M
.
dd - directia adevarata, in zeci de grade, de unde sufla vntul, dedusa dintr-un interval de 10
minute care preced momentul observatiei . Daca in decursul acestor 10 minute caracteristicile
38
vntului prezinta o discontinuitate, sunt retinute pentru a stabili valoarea medie a directiei, numai
datele ulterioare acestei discontinuitati. Aceasta inseamna insa, scurtarea perioadei considerate
pentru stabilirea valorii medii a directiei.

Directia vntului se codifica in decagrade conform urmatorului cod:

COD 0877

Cifra de cod Directia vntului Cifra de cod Directia vntului
00 calm 19 185-194
01 5-14 20 195-204
02 15-24 21 205-214
03 25-34 22 215-224
04 35-44 23 225-234
05 45-54 24 235-244
06 55-64 25 245-254
07 65-74 26 255-264
08 75-84 27 265-274
09 85-94 28 275-284
10 95-104 29 285-294
11 105-114 30 295-304
12 115-124 31 305-314
13 125-134 32 315-324
14 135-144 33 325-334
15 145-154 34 335-344
16 155-164 35 345-354
17 165-174 36 355-04
18 175-184 99
variabila sau din
toate directiile

Codul 0877 se foloseste numai de catre statiile meteorologice dotate cu instrumente
(anemometre, anemografe, senzori de vnt), care permit determinarea directiei vntului cu precizia
data de acest cod.
Statiile meteorologice dotate numai cu giruete, care nu permit determinarea directiei
vntului in decagrade, cifreaza directia vntului (dd) dupa urmatorul tabel:

Cifra de cod Directia vntului Cifra de cod Directia vntului
00 calm 20 SSV
02 NNE 23 SV
05 NE 25 VSV
07 ENE 27 V
09 E 29 VNV
11 ESE 32 NV
14 SE 34 NNV
16 SSE 36 N
18 S 99 variabila
ff - viteza mijlocie a vntului in m/s determinata in intervalul de 10 minute, ce precede
observatia curenta. Daca in decursul acestor 10 minute, viteza vntului prezinta o discontinuitate,
numai datele ulterioare acestei discontinuitati sunt retinute pentru stabilirea valorilor medii ale
vitezei vntului, ceea ce inseamna, insa scurtarea perioadei de observare.
39
Statiile meteorologice dotate cu instrumente inregistratoare si senzori ai vitezei vntului,
folosesc indicatiile acestora pentru determinarea vitezei medii in intervalul de 10 minute.
Statiile care nu poseda instrumente inregistratoare, ci numai giruete, determina viteza
vntului conform Instructiunilor pentru statiile si posturile meteorologice.
In lipsa instrumentelor, viteza vntului va fi apreciata dupa specificatiile date, in scara
Beaufort. Valoarea estimata, exprimata in cifre ale scarii Beaufort, este convertita in m/s, folosind
vitezele echivalente ale vntului mentionate in scara Beaufort.
Daca in intervalul de 10 minute care precede observatia, vntul sufla in rafale, in telegrama
sinoptica respectiva se introduce grupra speciala 910ff.

MASURATORI CU GIRUETA
In momentul in care se depaseste limita de masurare a giruetei apar urmatoarele
cazuri:
- directia este cunoscuta, viteza este necunoscuta (a depasit limita de masurare):
dd se codifica conform tabelei de cod, iar ff se codifica cu ultima valoare posibila masurata de
girueta, adica 40;
- directia nu poate fi determinata, viteza este necunoscuta (a depasit limita de
masurare): dd se codifica 99, iar ff se codifica cu 40;
In cazul in care girueta prezinta defectiuni, ddff se codifica ////.

MASURATORI CU SENZORUL DE VANT AL STATIEI AUTOMATE
Daca viteza vantului medie pe 10 minute este egala cu 0.0 m/s , atunci ddff se codifica
0000 (cazul de calm).
Daca viteza vantului medie pe 10 minute este cuprinsa intre 0.1 si 0.4 m/s , atunci dd se
codifica pe valoarea masurata de senzor, iar ff se codifica 00.
In cazul in care senzorul de vant prezinta defectiuni, ddff se codifica ////.

2.3 Grupa 00fff

Aceasta grupa este optionala in mesajul SYNOP. Daca traductorul poate masura mai
mult de 99 m/s, in Sectiunea 1 se introduce grupa 00fff.
fff - viteza mijlocie a vntului in m/s determinata in intervalul de 10 minute, ce precede
observatia curenta. Daca in decursul acestor 10 minute, viteza vntului prezinta o
discontinuitate, numai datele ulterioare acestei discontinuitati sunt retinute pentru stabilirea
valorilor medii ale vitezei vntului, ceea ce inseamna, insa scurtarea perioadei de observare.

NOTA:
- Viteza aparenta a vntului, masurata la bordul unei nave aflate in mers, trebuie sa fie
corectata in functie de directia si viteza navei, pentru a obtine o viteza reala a vntului, care trebuie
mentionata in mesaj. Corectia poate fi facuta cu ajutorul paralelogramului vitezei sau cu ajutorul
unor tabele speciale.

2.4. Grupa 1s
n
TTT

Aceasta grupa contine informatii despre temperatura aerului si este inclusa in mesaje ori de
cte ori dispunem de date (informatii) despre temperatura, daca nu exista indicatii contrare sau
reguli particulare.
1- cifra de control.
s
n
- semnul temperaturii sau indicator pentru umezeala relativa umeda, se codifica dupa
tabela de cod 3845.

40
COD 3845

Cifra de cod Semnul temperaturii
0
1
Temperatura pozitiva sau egala cu zero
Temperatura negativa
9 Se introduce umezeala relativa

TTT - temperatura aerului in momentul observatiei, exprimata in zecimi de grade Celsius.
Semnul sau este dat de s
n
.
Exemple:
Temperatura in grade Celsius Codificat
10.2C 10102
-30.8C 11308
NOTE:
1. Navele auxiliare indica temperatura in grade Celsius intregi, folosind grupa in forma
1s
n
TT/.
2. Daca nu dispun de astfel de date, din cauza unor defectiuni temporare ale instrumentelor,
statiile automate programate pentru a transmite aceasta grupa o omit complet sau o includ in
mesajul lor sub forma 1////.

2.5. Grupa 2s
n
T
d
T
d
T
d
(29UUU)

Contine date asupra temperaturii punctului de roua sau umezelii relative a aerului.
2 - cifra de control.
s
n
- semnul temperaturii sau indicator pentru umezeala relativa, se codifica dupa tabela de
cod 3845. In cazul in care, in locul temperaturii punctului de roua, in grupa se transmite umezeala
relativa, s
n
se codifica 9.
T
d
T
d
T
d
- temperatura punctului de roua, in zecimi de grade Celsius.
UUU - umezeala relativa a aerului, in procente, prima cifra fiind zero in afara cazului unei
umezeli relative egale cu 100%.
Grupa este inclusa in mesaj ori de cte ori este disponibila, daca nu exista alte indicatii sau
reguli particulare.

Exemple:
Temperatura punctului de roua
in grade Celsius Codificat
3.8 20038
-21.3 21213

Grupa 29UUU inlocuieste grupa 2s
n
T
d
T
d
T
d
daca temperatura punctului de roua nu este
disponibila si daca umiditatea relativa a aerului este masurata.

N O T E:
1. Se recomanda includerea temperaturii punctului de roua in mesajele de observatii
sinoptice de suprafata (si nu temperatura punctului de inghet), daca tensiunea vaporilor de apa este
inferioara tensiunii vaporilor de apa saturati la 0C.
2. Daca nu putem da decat o valoare estimativa, in C intregi, a punctului de roua, codificam
cu 2s
n
TT0.
41
3. Daca nu dispunem de astfel de date din cauza unor defectiuni temporare ale
instrumentelor, statiile automate programate pentru a transmite in aceasta grupa temperatura
punctului de roua o omit complet sau o includ in mesajul lor de observatie sub forma 2////
4. Folosirea grupei 29UUU in locul grupei 2s
n
T
d
T
d
T
d
trebuie strict limitata la cazurile in
care nu putem determina punctul de roua.

2.6. Grupa 3P
0
P
0
P
0
P
0

P
0
P
0
P
0
P
0
- reprezinta presiunea atmosferica la nivelul statiei, exprimata in zecimi de
hectopascali (de milibari) adica presiunea atmosferica citita la barometru si corectata pentru 0C,
omitnd cifra miilor din valoarea presiunii.
Exemple:
Presiunea la nivelul statiei exprimata
in hectopascali (= milibari) Codificat
1013,2 30132
998,7 39987
753,6 37536

N O T A:
- Daca nu sunt disponibile ca urmare a unei defectiuni temporare a instrumentelor, statiile
automate programate pentru a transmite aceasta grupa o omit complet sau o includ in mesajele lor
de observatie sub forma 3////.

2.7. Grupa 4PPPP (4a
3
hhh)

Grupa 4PPPP se transmite ori de cte ori se poate determina (calcula) cu o precizie
satisfacatoare, presiunea atmosferica la nivelul mediu al marii. Se transmite in mod similar ca si
presiunea la nivelul statiei, in zecimi de hectopascali (de milibari) omitnd cifra miilor din valoarea
presiunii.

Exemple:
Presiunea la nivelul mediu al marii,
in hectopascali (= milibari) Codificat
1032,1 40321
952,6 49526

O statie meteorologica care nu poate indica cu o precizie satisfacatoare presiunea la nivelul
mediu al marii, va indica, conform unui acord regional, geopotentialul unei suprafete izobarice
standard convenite. In acest caz, grupa 4PPPP este inlocuita cu grupa 4a
3
hhh.
In Romnia statiile cu altitudine mai mare sau egala cu 500 m transmit geopotentialul.
Alegerea nivelului standard pentru calcularea geopotentialului se va face in conformitate cu
hotarrile de codificare ale Asociatiei regionale.
Conform rezolutiei 28 a Asociatiei Regionale a VI-a Europa, din care face parte si tara
noastra, alegerea nivelului standard pentru cifrarea geopotentialului, in conformitate cu altitudinea
statiei, se face in modul urmator:

42
Altitudinea statiei
de la pna la
Nivelul de
presiune
500 m
1001 m
2301 m
3701 m
1000 m
2300 m
3700 m
mai mari
925 mb
850 mb
700 mb
500 mb

4 - cifra de control;
a
3
- indicator al suprafetei izobarice standard al carei geopotential este transmis in mesaj.
Se codifica conform tabelei de cod 0264 revizuita:

COD 0264
Cifra
de cod
Nivelul izobaric standard la care este raportat geopotentialul
(hectopascali)
1 1000 mb
2 925 mb
5 500 mb
7 700 mb
8 850 mb
hhh - reprezinta geopotentialul suprafetei izobarice standard indicata prin a
3
, exprimat in
metri geopotentiali, omitnd cifra miilor.

Exemple:
Suprafata izobarica
standard in hectopascali
Geopotentialul in
metri geopotentiali
Codificat
850
700
925
500
1483
3047
841
5560
48483
47047
42841
45560

NOTA:
- Statiile aflate pe mare care transmit mesaje SHIP vor folosi in exclusivitate grupa 4PPPP.

2.8. Grupa 5appp

Aceasta grupa este rezervata codificarii tendintei barometrice din ultimele trei ore ce preced
ora de observatie. Daca nu exista alte indicatii convenite prin acorduri regionale, grupa 5appp se
include de fiecare data cnd tendinta barometrica din ultimele trei ore este disponibila.
Semnificatia simbolurilor este urmatoarea:
a - caracteristica tendintei barometrice in timpul celor trei ore care preced ora de observatie.
Se codifica dupa tabela de cod 0200.

COD 0200
Semn
Cifra de
cod
Caracteristica tendintei barometrice in timpul celor 3 ore care preced
ora de observatie
0
In crestere, apoi in scadere; presiunea atmosferica este aceeasi sau mai
mare dect cu 3 ore mai inainte.
43
Semn
Cifra de
cod
Caracteristica tendintei barometrice in timpul celor 3 ore care preced
ora de observatie
1
In crestere, apoi stationara; sau in crestere,
apoi in crestere mai lenta

2 In crestere (uniforma sau neuniforma)
3
In scadere sau stationara, apoi in crestere; sau
in crestere apoi in crestere mai rapida
Presiunea atmosferica este
mai ridicata dect cu 3 ore
mai inainte
4 Stationara; presiunea atmosferica este aceeasi ca si mai inainte cu 3 ore
5
In scadere, apoi in crestere; presiunea atmosferica este aceeasi sau mai
mica dect cu 3 ore mai inainte
6
In scadere, apoi stationara; sau in scadere apoi
in scadere mai lenta
7 In scadere (uniforma sau neuniforma)
8
Stationara sau in crestere apoi in scadere; sau
in scadere apoi in scadere mai rapida
Presiunea atmosferica este
mai scazuta dect cu 3 ore
mai inainte
NOTA:
- In mesajele de observatie ce provin de la o statie meteorologica automata a este codificat
cu 2 daca tendinta este in crestere, cu 7 daca aceasta este in scadere si cu 4 daca presiunea nu s-a
modificat in ultimele 3 ore.
ppp - valoarea totala a tendintei barometrice calculata din presiunile la nivelul statiei
(diferenta de presiune la nivelul statiei) in cursul celor trei ore care preced ora de observatie. In
telegrama tendinta se inscrie in zecimi de hectopascali (= milibari).
Exemple:
Presiunea in momentul observatiei este cu 10,2 mb mai mare dect cu trei ore mai inainte. In
locul lui ppp se trece 102. Presiunea in momentul observatiei este cu 6,3 mb mai joasa dect cu trei
ore mai inainte. In locul lui ppp se va trece 063.
Daca valoarea tendintei barometrice este determinata in milimetri si zecimi, pentru
transformarea ei in zecimi de mb, se foloseste urmatorul tabel:

Zecimi de milimetri Milimetri
intregi 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
00
13
27
40
53
67
80
93
107
120
133
01
15
28
41
55
68
81
95
108
121
135
03
16
29
43
56
69
83
96
109
123
136
04
17
31
44
57
71
84
97
111
124
137
05
19
32
45
59
72
85
99
112
125
139
07
20
33
47
60
73
87
100
113
127
140
08
21
35
48
61
75
88
101
115
128
141
09
23
36
49
63
76
89
103
116
129
143
11
24
37
51
64
77
91
104
117
131
144
12
25
39
52
65
79
92
105
119
132
145

Exemplu:
Tendinta barometrica este evaluata la 9,7 mm. Valoarea corespunzatoare in zecimi de
milibari care se transmite in locul literelor ppp este 129.

2.9. Grupa 6RRRt
R
Contine date asupra precipitatiilor cazute la statie in intervalul de 6 sau 12 ore care precede
momentul observatiei.
44
6 - cifra de cod
RRR - cantitatea de precipitatii cazuta in cursul perioadei indicate prin t
R
. Se codifica
conform urmatoarei tabele de cod:

COD 3590

Cifra de
cod
Cantitati de precipitatii
mm
Cifra de
cod
Cantitati de precipitatii
mm
000
001
002
003
.
.
.
.
988
989
nu sunt precipitatii
1
2
3
.
.
.
.
988
989 sau mai mult
990
991
992
993
994
995
996
997
998
999
///
urme (picaturi)
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
0,8
0,9
Precipitatiile nu au fost
masurate (nu este ora
de masurare sau nu au
putut fi masurate)
t
R
- durata perioadei de referinta pentru cantitatea de precipitatii cazute in intervalul care
precede ora de observatie.

COD 4019

Cifra de cod Semnificatia
1
2
3
4
5
6
7
8
9
Cantitatea de precipitatii cazuta in intervalul de 6 ore
Cantitatea de precipitatii cazuta in intervalul de 1 ora

NOTE:
1. t
R
= 1 se utilizeaza in mesajele SYNOP de la orele 00 si 12 UTC, in grupa 6RRRt
R
din
Sectiunea 1
t
R
= 2 se utilizeaza in mesajele SYNOP de la orele 06 si 18 UTC in grupa 6RRRt
R
din
Sectiunea 1
t
R
= 5 se utilizeaza in mesajele SYNOP vizuale de la orele 01, 02, 04, 05, 07, 08, 10, 11, 13,
14, 16, 17, 19, 20, 22, 23 UTC in grupa 6RRRt
R
din Sectiunea 3.
t
R
= 7 se utilizeaza in mesajele SYNOP de la orele standard principale si de la orele standard
intermediare, in grupa 6RRRt
R
din Sectiunea 3.
2. In schimbul international de date de precipitatii sunt cerute cantitatile de precipitatii
la orele standard principale pe ultimele 6 si 12 de ore. In acest sens, grupa 6RRRt
R
va fi
inclusa obligatoriu in Sectiunea 1.
45
3. In schimbul regional de date de precipitatii sunt cerute cantitatile de precipitatii pe
ultimele 3 ore, sau alte perioade. In acest sens, grupa 6RRRt
R
va fi inclusa obligatoriu in
Sectiunea 3.
4. In cazul navelor far care folosesc codul SHIP si al statiilor meteorologice oceanice,
utilizarea acestei grupe va fi stabilita regional sau national. In cazul statiilor amplasate pe
nave mobile, care fac observatii asupra precipitatiilor, grupa va fi inclusa in fiecare raport
SHIP. Regulile de codificare a termenilor grupei 6RRRt
R
la statiile meteorologice de pe mare
si a navelor - far sunt aceleasi ca si la statiile terestre.
5. In grupa 6RRRt
R
se vor folosi urmatoarele codificari:
a. Lipsa precipitatiilor in timpul perioadei de referinta va fi indicata de catre
sistemele noi (automate) si de catre observatorii umani prin codificarea lui RRR
cu 000 (3 zerouri).
b. Cantitatea nedisponibila de precipitatii cazute in timpul perioadei de referinta
va fi indicata de catre sistemele noi (automate) si de catre observatorii umani
prin codificarea lui RRR cu /// (3 bare).
6.Cantitatile de precipitatii masurabile, provenite din ceata, bruma topita, roua, chiciura,
polei, nu se includ in grupa 6RRRt
R
.
7. Cantitatile mici de precipitatii, sub 0,2 l/m
2
, care nu sunt inregistrate de traductorul statiei
automate, se includ in mesaje cu cifrele de cod 990 si 991.

2.10. Grupa 7wwW
1
W
2
sau 7w
a
w
a
W
a1
W
a2

Caracterizeaza starea timpului in momentul observatiei si in intervalul de timp care precede
observatia, la care se refera mesajul. Aceasta grupa nu se include in mesaj dect in cazul in care
observam fenomene de o importanta oarecare (relativa) in momentul observatiei, pe trecut sau in
ambele cazuri.
Statiile automate fara traductor de timp prezent vor transmite grupa 7wwW
1
W
2
, codificnd
ww conform tabelei de cod 4677 iar W
1
si W
2
codificate conform tabelei de cod 4561.
Statiile automate cu traductor de timp prezent vor transmite grupa 7w
a
w
a
W
a1
W
a2
si vor
codifica w
a
w
a
conform tabelei de cod 4680 iar W
a1
W
a2
vor fi codificate conform tabelei de cod
4531.
Cifrele 00, 01, 02, 03 din tabela de cod pentru ww si cifrele 0,1 si 2 din tabela de cod pentru
W
1
si W
2
sunt considerate ca reprezinta fenomene meteorologice fara importanta .

Aceasta grupa este omisa daca, att in momentul observatiei, ct si pe trecut:
nu dispunem, de informatii (nu s-au facut observatii)
observatiile au fost facute dar fenomenele observate au fost fara importanta.
Indicativul i
x
de la inceputul mesajului arata daca aceasta grupa este omisa si din ce motiv.
ww - starea timpului in momentul observatiei, sau in cursul orei precedente, transmisa de
catre o statie cu personal.

NOTE:

1. Grupa va fi inclusa in mesajul SYNOP de catre o statie manuala, dupa o perioada de
intrerupere sau la primul mesaj la infiintare, - conditii in care nu se cunoaste starea timpului
pe trecut si va avea forma 7ww// , (cu i
x
=1), chiar daca ww=00, 01, 02, 03. In toate celelalte
cazuri grupa va fi inclusa in mesaj numai daca s-au observat fenomene semnificative in
timpul observatiei (ww) si/sau pe timpul trecut (W
1
, W
2
). Codificarea W
1
W
2
=// (2 bare) indica
faptul ca nu sunt cunoscute conditiile anterioare. In cazul in care se cunoaste numai un
singur fenomen pe timpul trecut, grupa va avea forma: 7wwW
1
/ sau 7w
a
w
a
W
1
/.
46
Aceste reguli se vor aplica si in cazul statiilor automate dotate cu senzori de timp
prezent si trecut.
2. La codificarea literelor simbolice ww prin momentul observatiei se intelege intervalul
de timp care incepe cu 10 minute inainte de momentul citirii barometrului si se termina in
momentul citirii barometrului.
3. Prin ora precedenta se intelege intervalul de timp care incepe cu o ora inainte de
momentul citirii barometrului si se termina cu 10 minute inainte de momentul citirii barometrului.

Pentru codificarea literelor simbolice ww se foloseste:

COD 4677
ww=00 - 49 Fara precipitatii la statie in momentul observatiei
ww= 00 - 19
Fara precipitatii,ceata,ceata inghetata (cu exceptia cifrelor de cod 11 si
12), furtuna de nisip sau de praf, transport de zapada la sol ori la
inaltime, la statie in momentul observatiei sau ora precedenta,
exceptnd cifrele de cod 09 si 17
00
Evolutia norilor nu a fost observata sau
aceasta evolutie nu a putut fi urmarita
01
Norii, in ansamblu, in risipire, sau devin
mai putin grosi
02
Starea cerului, in ansamblu, nu s-a
schimbat

Lipsa fenomene
cu exceptia
fotometeorilor
03
Nori in formare sau pe cale de a se
dezvolta
Schimbarea
caracteristica a
starii cerului in
cursul orei
precedente
04
Vizibilitate redusa din cauza fumului, spre exemplu,focuri de maracinis
sau incendii de padure,fumuri industriale sau cenusa vulcanica
05 Pcla
06
Praf in suspensie in aer, generalizat, dar neraspndit de vnt la statie
sau in apropierea ei,in momentul observatiei
07
Praf sau nisip rascolit de vnt la statie sau in apropierea acesteia, in
momentul observatiei, fara vrtejuri de praf sau nisip bine dezvoltate si
fara a se observa furtuni de praf sau de nisip; sau stropi de val la statie,
in cazul unei statii pe mare
Pcla, praf, nisip
sau fum
08
Vrtejuri de praf sau de nisip bine dezvoltate la statie sau in apropierea
acesteia, in cursul orei precedente sau in momentul observatiei,fara
furtuna de praf sau de nisip
09
Furtuna de praf sau de nisip observata la statie in ora precedenta sau in
cmpul vizual al statiei in momentul observatiei
10 Aer cetos
11
Strat subtire de ceata sau de ceata
inghetata la statie, cu o grosime care sa
nu depaseasca 2 m de la
- in bancuri

12
suprafata terestra, in cazul statiei de
uscat sau 10 metri la statiile de pe mare
- mai mult sau mai putin
continuu.
13 Fulgere, nu se aude tunetul
14 Precipitatii in cmpul vizual,care nu ating solul sau suprafata marii
15
Precipitatii in cmpul vizual, care ating solul sau suprafata marii, dar la
distanta de statie (adica apreciate la mai mult de 5 km de statie)
16
Precipitatii in cmpul vizual,care ating solul sau suprafata marii, la mai
putin de 5 km de statie, dar nu chiar la statie
47
17 Oraj,dar neinsotit de precipitatii in momentul observatiei
18 Vijelie
19
Tromba(e) pe uscat sau pe mare,nori de
tornada sau picaturi de apa
La statie sau in cmpul
vizual al acesteia in
cursul orei precedente sau in
momentul observatiei
ww = 20 -29
Precipitatii,ceata,ceata inghetata sau oraj la statie in cursul orei
precedente, dar nu in momentul observatiei
20
Burnita (care nu ingheata) sau zapada
grauntoasa

21 Ploaie (care nu ingheata) Precipitatii care nu sunt
22 Ninsoare sub forma de aversa (e)
23 Lapovita sau granule de gheata
24 Burnita sau ploaie care ingheata
25 Aversa(e) de ploaie
26 Aversa(e) de ninsoare sau lapovita
27
Aversa(e) de grindina,mazariche moale, mazariche tare sau aversa de
ploaie si grindina, mazariche moale sau mazariche tare
28 Ceata sau ceata inghetata
29

Oraj (cu sau fara precipitatii)

ww= 30 - 39 Furtuna de praf sau de nisip, transport de zapada la sol sau la inaltime

30

- a slabit in cursul orei
precedente
31

Furtuna de praf sau de nisip, slaba sau
moderata
- fara schimbare apreciabila in
cursul orei precedente
32
- a inceput ori s-a intensificat
in cursul orei precedente
33
- a slabit in cursul orei
precedente
34 Furtuna de praf sau de nisip, violenta
- fara schimbari apreciabile in
35
a inceput ori s-a intensificat in
36 Transport de zapada, slab sau moderat
- in general,in straturile joase
(la sol, sub
37 Transport de zapada, puternic
nivelul ochiului
observatorului)
38 Transport de zapada, slab sau moderat
- in general,la inaltime (mai
sus de nivelul
39
Transport de zapada, puternic(nu se stie
daca ninge)
ochiului observatorului)
ww = 40 - 49 Ceata sau ceata inghetata in momentul observatiei
40
Ceata sau ceata inghetata la distanta, in momentul observatiei, care se
intinde la un nivel mai sus dect ochiul observatorului. In cursul orei
precedente nu a fost ceata la statie
41 Ceata sau ceata inghetata in bancuri
42 Ceata sau ceata inghetata cu cer vizibil - s-a subtiat in cursul orei
43 Ceata sau ceata inghetata cu cer invizibil precedente
48
44 Ceata sau ceata inghetata cu cer vizibil - fara schimbari
45
Ceata sau ceata inghetata cu cer
invizibil
apreciabile in cursul orei
precedente
46 Ceata sau ceata inghetata cu cer vizibil - a inceput sau a devenit
47
Ceata sau ceata inghetata cu cer
invizibil
mai groasa in cursul orei
precedente
48 Ceata care depune chiciura, cerul fiind vizibil
49 Ceata care depune chiciura, cerul fiind invizibil
ww = 50 - 99 Precipitatii la statie in momentul observatiei
ww = 50 - 59 Burnita
50 Burnita care nu ingheata, intermitenta - slaba in momentul
51 Burnita care nu ingheata, continua observatiei
52 Burnita care nu ingheata, intermitenta - moderata in momentul
53 Burnita care nu ingheata, continua observatiei
54 Burnita care nu ingheata, intermitenta - puternica (densa) in
55 Burnita care nu ingheata, continua momentul observatiei
56 Burnita care ingheata, slaba (depune polei)
57 Burnita care ingheata, moderata sau puternica (densa)(depune polei)
58 Burnita si ploaie, slaba
59 Burnita si ploaie, moderata sau puternica
ww = 60 - 69 Ploaie
60 Ploaie care nu ingheata, intermitenta - slaba in momentul
61 Ploaie care nu ingheata, continua observatiei
62 Ploaie care nu ingheata, intermitenta - moderata in momentul
64 Ploaie care nu ingheata, intermitenta - puternica in momentul
66 Ploaie care ingheata, slaba (depune polei)
67 Ploaie care ingheata, moderata sau puternica (depune polei)
68 Ploaie (sau burnita) si ninsoare (lapovita), slaba
69 Ploaie (sau burnita) si ninsoare (lapovita), moderata sau puternica
ww = 70 - 79 Precipitatii solide, nu sub forma de aversa
70 Ninsoare intermitenta - slaba in momentul
71 Ninsoare continua observatiei
72 Ninsoare intermitenta - moderata in momentul
74 Ninsoare intermitenta - puternica in momentul
76 Ace de gheata (cu sau fara ceata)
77 Ninsoare grauntoasa (cu sau fara ceata)
78 Stelute de ninsoare, izolate (cu sau fara ceata)
79 Granule de gheata
ww = 80 - 99
Precipitatii sub forma de aversa, sau precipitatii insotite de oraj, ori
dupa un oraj
80 Aversa(e) de ploaie, slaba(e)
81 Aversa(e) de ploaie, moderata(e) sau puternica(e)
82 Aversa(e) de ploaie, violenta(e)
83 Aversa(e) de lapovita, slaba(e)
84 Aversa(e) de lapovita, moderata(e) sau puternica(e)
49
85 Aversa(e) de ninsoare, slaba(e)
86 Aversa(e) de ninsoare, moderata(e) sau puternica (e)
87 - slaba(e)
88
Aversa de mazariche moale sau
mazariche tare cu sau fara ploaie ori
lapovita
-moderate(e) sau puternica (e)
89 - slaba(e)
90
Aversa(e) de grindina cu sau fara ploaie
ori lapovita, neinsotite de tunete - moderata(e) sau puternica(e)
91 Ploaie slaba in momentul observatiei
92
Ploaie moderata sau puternica in
93
Ninsoare sau lapovita ori grindina,
mazariche tare sau mazariche moale,
slaba in momentul observatiei
- oraj in cursul orei prece-
dente, dar nu in momentul
oservatiei

94
Ninsoare sau lapovita, ori grindina,
mazariche tare sau mazariche moale,
moderate sau puternice in momentul
observatiei

95
Oraj slab sau moderat, fara grindina,
mazariche tare sau mazariche moale, dar
cu ploaie, ninsoare sau lapovita in
96
Oraj slab sau moderat cu grindina,
mazariche tare sau mazariche moale in
97
Oraj puternic, fara grindina, mazariche
tare sau mazariche moale, dar cu ploaie,
ninsoare sau cu lapovita in momentul
observatiei
98
Oraj cu furtuna de praf sau de nisip in
99
Oraj puternic cu grindina, mazariche
tare sau mazariche moale in momentul
observatiei

- oraj in momentul observatiei

NOTE:
1. Daca in perioada la care se raporteaza mesajul sinoptic de la o anumita ora de observatie
s-a produs mai mult de un tip de vreme, se va selecta pentru grupa 7wwW
1
W
2
cifra de cod cea mai
mare. In Sectiunea 3 se vor raporta alte tipuri de vreme, folosind grupele 960 ww sau 961 w
1
w
1
,
repetate de attea ori ct este necesar.
2. In grupa 7wwW
1
W
2
face exceptie cifra de cod ww=17, care va avea intietate fata de
cifrele de la 20 la 49.
3. In codificarea lui 01, 02 si 03 nu se tine seama doar de amploarea variatiei nebulozitatii,
ci mai ales de evolutia sistemelor noroase.
4. ww - 00, 01 si 02 pot fi utilizate, cnd cerul este senin in momentul observatiei. In acest
caz, aceste semnificatii sunt interpretate dupa cum urmeaza:
a) 00 se foloseste cnd conditiile anterioare nu sunt cunoscute;
b) 01 se foloseste cnd norii s-au risipit in ora precedenta;
c) 02 se foloseste cnd cerul s-a mentinut tot timpul senin in cursul orei precedente.
50
5. Cnd fenomenul nu se datoreste, prezentei in aer a picaturilor de apa, se alege o cifra de
cod fara a se tine seama de VV.
6. Cifra de cod 05 se foloseste atunci cnd vizibilitatea este redusa de litometeori.
7. Folosirea cifrelor de cod 07 si 09 nu este legata de anumite praguri de vizibilitate.
8. ww = 10 se foloseste numai daca vizibilitatea atinge sau depaseste 1000 m, dar este mai
mica de 10 km. Aceasta specificatie se refera numai la cazul in care in aer exista picaturi de apa sau
cristale de gheata in suspensie.
9. Pentru ww = 11 sau 12, vizibilitatea aparenta este sub 1000 m.
10. In cazul lui ww = 18, s-a convenit sa se tina seama de urmatoarele criterii pentru a
codifica linia de gren (instabilitate):
a) daca viteza vntului este masurata; o crestere brusca a vitezei vntului de cel putin
8 metri pe secunda (16 noduri) viteza atingnd 11 metri pe secunda (22 noduri) sau mai mult si
cresterea sa se mentina cel putin un minut;
b) daca utilizam scara Beaufort in estimarea vitezei vntului: o crestere brusca a vitezei
vntului de cel putin trei grade pe scara Beaufort, viteza vntului atingnd taria 6 sau mai mult si se
mentine cel putin un minut.
11. Decada 20 - 29 nu se utilizeaza niciodata daca avem precipitatii in momentul observatiei.
Daca ww = 28 vizibilitatea a fost mai mica de 1000 m. Aceasta precizare este valabila numai in
cazul in care vizibilitatea s-a redus ca urmare a prezentei, in aer, a picaturilor de apa sau a cristatelor
de gheata.
12. In codificarea mesajelor sinoptice se considera ca avem oraj la statie din momentul in
care auzim primul tunet, fie ca vedem sau nu fulgere, sau daca se produc sau nu precipitatii la
statie. Se semnaleaza oraj in momentul observatiei daca am auzit tunete in timpul perioadei normale
de observatie ce precede ora citirii barometrului. Se considera ca orajul a incetat atunci cnd s-a
auzit ultimul tunet; acest sfrsit este considerat efectiv daca nici un alt tunet nu se aude in
urmatoarele 15 minute.
13. In ceea ce priveste ww = 36, 37, utilizarea lor se face numai atunci cnd in momentul
observatiei nu ninge, zapada cazuta pe sol mai inainte fiind trasportata de catre vnt. Atunci cnd
transportul de zapada la inaltime este insotit si de ninsoare (fenomenul de viscol), pentru ww se
folosesc cifrele de cod din decadele 70 - 90. In ambele cazuri se introduce obligatoriu grupa
929S
8
S
8
, in Sectiunea 3. Pentru cifrele de cod 38 si 39 este posibil sa ninga.
14. In cazul cifrelor de cod 33, 34, 35, 38, si 39 vizibilitatea orizontala se reduce sub 1000
m.
15. Pentru ww = 42 la 49, vizibilitatea este mai mica dect 1000 m. In cazul in care ww = 40
sau 41, vizibilitatea aparenta prin bancuri de ceata care ingheata este inferioara lui 1000 m. Cifrele
40 - 47 sunt folosite atunci cnd vizibilitatea este redusa prin prezenta picaturilor de apa sau a
cristalelor de gheata, iar cifrele de cod 48 sau 49, cnd aceasta reducere se datoreste, in principal
prezentei picaturilor de apa.
16. In ceea ce priveste precipitatiile, expresia la statie din tabela de cod 4677, inseamna
in punctul unde se efectueaza, normal, observatiile.
17. Precipitatiile sunt caracterizate ca intermitente cnd ele nu au fost continui, fara
intrerupere, in ora precedenta, fara a avea totusi caracteristicile unei averse. Precipitatiile care incep
in momentul observatiei se considera a avea caracter continuu.
18. Pentru determinarea intensitatii precipitatiilor, se are in vedere intensitatea lor din
momentul observatiei.
19. Cifrele de cod 80 - 90 nu sunt utilizate dect in cazurile in care precipitatiile au caracter
de aversa si daca acestea se produc in momentul observatiei. Aversele sunt produse de nori
convectivi. Aversele sunt caracterizate prin inceput si sfrsit brusc si prin variatii de intensitate
51
rapide si mari. Picaturile de apa si particulele solide care cad sub forma de aversa sunt in general
mai mari dect cele care cad din alte precipitatii. Intre averse putem avea inseninari ale cerului, cu
exceptia cazurilor in care intre intervalele dintre norii care dau averse se afla nori stratiformi.
20.Daca in momentul observatiei sau in cursul orei precedente s-au observat oraje sau
precipitatii sub forma de averse, insotite de grindina, in telegrama respectiva se introduce grupa 932
RR in Sectiunea 3.
21. Daca in momentul observatiei, ninsoarea, ploaia sau burnita sunt insotite de ceata, atunci
prin ww se indica respectiv ninsoarea, ploaia sau burnita, iar in telegrama se introduce in mod
obligatoriu grupa 960 ww, in Sectiunea 3.
22. Daca in momentul observatiei se observa depunere de polei sau chiciura, in telegrama in
Sectiunea 3 se introduce grupa 927S
6
T
w
.
23. In ceea ce priveste cifra de cod 98, este la latitudinea observatorului sa aprecieze daca au
fost sau nu precipitatii.

w
a
w
a
- starea timpului in momentul observatiei, sau in cursul orei precedente, transmisa de
catre o statie automata, cu traductor de timp prezent.

COD 4680
Cifra de cod S e m n i f i c a t i e
00 Nu sunt fenomene semnificative
01 Norii in ansamblu in risipire, sau devin putin grosi, in ultima ora
02 Starea cerului, in ansamblu nu s-a schimbat pe parcursul ultimei ore
03 Nori in formare sau pe cale de a se dezvolta pe parcursul ultimei ore
04
Pcla sau fum, sau praf in suspensie in aer, vizibilitatea mai mare sau egala
cu 1000 m
05 Pcla sau fum, sau praf in suspensie in aer, vizibilitatea mai mica de 1000 m
06-09 Rezervate - nu se utilizeaza
10 Aer cetos
11 Ace de gheata
12 Fulger la distanta
13-17 Rezervate - nu se utilizeaza
18 Vijelie
19 Rezervate - nu se utilizeaza
Cifrele de cod 20-26 sunt utilizate pentru raportarea precipitatiilor, cetii (sau cetii inghetate)
sau orajelor la statii in timpul orei precedente, dar nu in momentul observatiei
20 Ceata
21 PRECIPITATII
22 Burnita (care nu ingheata) sau zapada grauntoasa
23 Ploaie (care nu ingheata)
24 Ninsoare
25 Burnita care ingheata sau ploaie care ingheata
26 Oraj (cu sau fara precipitatii)
27 TRANSPORT DE ZAPADA SAU NISIP (LA SOL SAU LA INALTIME)
28
Transport de zapada sau de nisip (la sol sau la inaltime), vizibilitatea este mai
mare sau egala de 1000 m
29
Transport de zapada sau de nisip (la sol sau la inaltime), vizibilitatea este mai
mica de 1000 m
30 CEATA
52
31 Ceata sau ceata inghetata - in bancuri
32 Ceata sau ceata inghetata care s-a subtiat in cursul orei precedente
33 Ceata sau ceata inghetata, fara schimbari apreciabile in cursul orei precedente
34
Ceata sau ceata inghetata care a inceput sau a devenit mai groasa in cursul
orei precedente
35 Ceata care depune chiciura
36-39 Rezervat - nu se utilizeaza
40 PRECIPITATII
41 Precipitatii slabe sau moderate
42 Precipitatii puternice
43 Precipitatii lichide, slabe sau moderate
44 Precipitatii lichide, puternice
45 Precipitatii solide, slabe sau moderate
46 Precipitatii solide, puternice
47 Precipitatii care ingheata, slabe sau moderate
48 Precipitatii care ingheata puternice
49 Rezervat - nu se utilizeaza
50 BURNITA
51 Burnita, care nu ingheata, slaba
52 Burnita, care nu ingheata, moderata
53 Burnita, care nu ingheata, puternica
54 Burnita, care ingheata, slaba
55 Burnita, care ingheata, moderata
56 Burnita, care ingheata, puternica
57 Burnita si ploaie, slaba
58 Burnita si ploaie moderata sau puternica
60 PLOAIE
61 Ploaie, care nu ingheata, slaba
62 Ploaie, care nu ingheata, moderata
63 Ploaie, care nu ingheata, puternica
64 Ploaie, care ingheata, slaba
65 Ploaie, care ingheata, moderata
66 Ploaie, care ingheata, puternica
67 Ploaie(sau burnita) si zapada (lapovita) - slaba
68 Ploaie(sau burnita) si zapada (lapovita) - moderata sau puternica
70 NINSOARE
71 Ninsoare slaba
72 Ninsoare moderata
73 Ninsoare puternica
74 Granule de gheata, intensitate slaba
75 Granule de gheata,intensitate moderata
76 Granule de gheata, intensitate puternica
80 AVERSA(E) sau PRECIPITATII INTERMITENTE
81 Aversa(e) de ploaie sau ploaie intermitenta(e), slaba(e)
82 Aversa(e) de ploaie sau ploaie intermitenta(e), moderata(e)
83 Aversa(e) de ploaie sau ploaie intermitenta(e), puternica(e)
53
84 Aversa(e) de ploaie sau ploaie intermitenta(e), violenta
85 Aversa(e) de ninsoare sau ninsoare intermitenta, slaba(e)
86 Aversa(e) de ninsoare sau ninsoare intermitenta, moderata(e)
87 Aversa(e) de ninsoare sau ninsoare intermitenta, puternica(e)
90 ORAJ
91 Oraj, slab sau moderat, fara precipitatii
92
Oraj slab sau moderat cu averse de ploaie,averse de ninsoare sau averse de
lapovita
93 Oraj, slab sau moderat, cu grindina
94 Oraj, puternic, fara precipitatii
95 Oraj, puternic, cu averse de ploaie, averse de ninsoare sau aversa de lapovita
96 Oraj, puternic, cu grindina
99 Tornada

a) Aceasta tabela de cod contine termeni utilizabili de catre statiile automate cu niveluri
diferite de complexitate;
b) Statiile care nu pot detecta detaliat fenomenele, vor folosi termenii generici (notati cu
litere mari Ex.: CEATA, BURNITA ...);
c) Cifrele de cod pentru precipitatiile generale (cifrele de cod 40-48) sunt ordonate in
conformitate cu cresterea complexitatii.
O statie care nu este capabila de altceva dect sa detecteze prezenta sau absenta
precipitatiilor, va folosi cifra de cod 40.
O statie cu un senzor mai evoluat, care este capabil sa detecteze cantitatea dar nu si tipul,
va folosi cifrele de cod 41 sau 42
O statie cu senzor capabil de a detecta att cantitatea, ct si tipul precipitatiilor, va folosi
cifrele de cod 43-48
O statie cu senzor capabil sa detecteze tipuri detaliate de precipitatii, dar nu si cantitatile
aferente, va folosi cifrele de cod: 50, 60, 70

NOTE:
Notele 3, 5-8, 10 - 12, 16 - 18 de la ww se aplica si pentru w
a
w
a
.
1. Pentru cifrele de cod w
a
w
a
= 30 - 35, vizibilitatea orizontala este mai mica de 1000 m.
2. Cifrele de cod 30 - 34 sunt folosite atunci cnd vizibilitatea este redusa prin prezenta
picaturilor de apa sau a cristalelor de gheata.
3. Cifra de cod 35 este folosita atunci cnd vizibilitatea este redusa prin prezenta picaturilor
de apa.

W
1
W
2
- Starea timpului pe trecut.
Perioada la care se refera W
1
W
2
este de:
a) sase ore pentru observatiile efectuate la 00, 06, 12 si 18 UTC;
b) trei ore pentru observatiile efectuate la 03, 09, 15 si 21 UTC;
c) doua ore pentru observatiile intermediare, daca acestea se efectueaza la fiecare doua ore;
d) o ora pentru mesajele orare.
Perioada caracterizata prin W
1
W
2
incepe cu 6, 3, 2 sau 1 ora inainte de momentul citirii
barometrului. Sfrsitul acestei perioade se considera in toate cazurile, starea timpului observata
inaintea celor 10 minute anterioare citirii barometrului.
54
Codificarea starii timpului pe trecut se face conform tabelei:

COD 4561

Cifra de cod S emnificatia
0
In toata perioada considerata, norii au acoperit o jumatate sau mai putin din
bolta cerului, ori cerul a fost senin.
1
Intr-o parte a perioadei considerate, norii au acoperit mai mult de jumatate
din bolta cerului, iar intr-alta parte a perioadei au acoperit jumatate din bolta
cerului sau mai putin.
2
In toata perioada considerata, norii au acoperit mai mult de jumatate din
bolta cerului.
3
Furtuna de nisip sau praf, transport de zapada (la sol sau la inaltime) sau
viscol
4 Ceata sau ceata inghetata, ori pcla deasa
5 Burnita
6 Ploaie
7 Ninsoare sau lapovita
8 Precipitatii sub forma de averse
9 Oraje cu sau fara precipitatii

NOTE:
1. Pentru codificarea starii timpului pe trecut cifrele de cod trebuie sa fie astfel alese, inct
impreuna cu cifra de cod ww, sa descrie ct mai complet timpul care a dominat in perioada
considerata. De exemplu, daca in cursul acestei perioade, s-a produs o schimbare completa a
conditiilor de timp, cifrele de cod pentru W
1
W
2
trebuie astfel alese inct sa descrie starea timpului
care a fost inainte de a incepe starea timpului care este codificata prin ww. Cifra de cod pentruW
2
se
alege excluznd fenomenul descris prin W
1
. Daca W
1
si ww acopera intregul interval de timp,
atunci pentru W
2
se va utiliza aceeasi cifra de cod ca pentru W
1
.
2. Daca vremea nu a suferit schimbari in perioada pe trecut astfel inct sa poata fi utilizate
cifre diferite pentru W
1
W
2
aceeasi cifra de cod va fi folosita att pentru W
1
ct si pentru W
2
.
3. Cifrele de cod 0, 1 si 2 se folosesc cnd nu exista fenomene semnificative. In acest caz W
1

si W
2
vor avea aceeasi valoare, care caracterizeaza toata perioada pe trecut (Ex. W
1
W
2
= 00, W
1
W
2

= 11, W
1
W
2
= 22)

4. Daca, pentru descrierea starii timpului pe trecut, putem alege mai multe cifre de cod, vom
lua pentru W
1
cifra de cod cea mai mare dintre cifrele de cod respective. W
2
se alege in acelasi mod
ca W
1
eliminnd fenomenul descris prin W
1
.
5. Ordinea in care figureaza W
1
si W
2
in mesaj, nu este determinata de ordinea cronologica a
tipurilor de timp pe trecut.

Exemple:
Starea timpului in decursul celor sase ore care au precedat ora de observatie GG (00, 06, 12
sau 18 UTC).
GG - 6 ore

55

*) Nu s-a semnalat nici un fenomen meteorologic semnificativ, grupa 7wwW
1
W
2
este
omisa. Indicatorul i
x
= 2 sau i
x
= 3, dupa caz.

6. Cifra de cod 3 se foloseste pentru furtuna de nisip, de praf, transport de zapada (la sol sau
la inaltime) (ww = 30 - 39) si viscol (ww = 70-90 si grupa 929S
8
S
8
in Sectiunea 3).
7. Daca nu se cunoaste starea timpului pe trecut si daca timpul in prezent nu este
semnificativ, aceasta grupa este omisa si statiile deservite de personal cifreaza i
x
= 3.

W
a1
W
a2
- starea timpului pe trecut, transmisa de catre o statie automata.

COD 4531

Cifra de cod S e m n i f i c a t i a
0 Nu sunt fenomene semnificative
1 VIZIBILITATE REDUSA
2 Fenomene de transport, reducerea vizibilitatii
3 CEATA
4 PRECIPITATII
5 Burnita
6 Ploaie
7 Ninsoare sau granule de gheata
8 Aversa sau precipitatii intermitente
9 Oraj

NOTE:
1. Pentru codificarea starii timpului pe trecut cifrele de cod trebuie sa fie astfel alese, inct
impreuna cu cifra de cod w
a
w
a
, sa descrie ct mai complet timpul care a dominat in perioada
considerata. De exemplu, daca in cursul acestei perioade, s-a produs o schimbare completa a
conditiilor de timp, cifrele de cod pentru W
a1
W
a2
trebuie astfel alese inct sa descrie starea timpului
care a fost de a incepe starea timpului care este codificata prin w
a
w
a
. Cifra de cod pentru W
a2
se
alege excluznd fenomenul descris prin W
a1
. Daca W
a1
si w
a
w
a
acopera intregul interval de timp,
atunci pentru W
a2
se va utiliza aceeasi cifra de cod ca pentru W
a1
.
2. Daca vremea nu a suferit schimbari in perioada pe trecut astfel inct sa poata fi utilizate
cifre diferite pentru W
a1
W
a2
, aceeasi cifra de cod va fi folosita att pentru W
a1
ct si pentru W
a2
.
3. Cifrele de cod 0, 1 si 2 se folosesc cnd nu exista fenomene semnificative. In acest caz
W
a1
si W
a2
vor avea aceeasi valoare, care caracterizeaza toata perioada pe trecut (Ex. W
a1
W
a2
= 00,
W
a1
W
a2
= 11, W
a1
W
a2
= 22).
56

4. Daca, pentru descrierea starii timpului pe trecut, putem alege mai multe cifre de cod, vom
lua pentru W
a1
cifra de cod cea mai mare dintre cifrele de cod respective. W
a2
se alege in acelasi
mod ca W
a1
eliminnd fenomenul descris prin W
a1
.

5. Complexitatea caracterizarii vremii in acest tabel de cod creste progresiv cu cifrele de
cod. S-a recurs la o astfel de descriere a vremii in scopul de a adapta nivelurile diferite de detectare
a vremii de care sunt capabile statiile automate. Statiile cu un nivel rudimentar de detectare a
tipurilor de vreme vor folosi cifrele de cod cele mai mici care indica o descriere generala
(fenomenele scrise cu litere mari).
6. Statiile care dispun de capacitate mai mare de selectare a fenomenelor vor folosi cifre
mari de cod (peste 4) pentru a indica descrieri mai detaliate

2. 11 Grupa 8N
h
C
L
C
M
C
H

Aceasta grupa contine informatii despre genurile de nori si despre nebulozitatea norilor celor
mai de jos.
Aceasta grupa este omisa in urmatoarele cazuri:
a) Daca nu sunt nori pe bolta cerului (N=0);
b) Daca cerul este invizibil din cauza cetii sau a altor fenomene meteorologice analoage
(N=9).
c) Grupa este de asemenea omisa din mesajele de observatie care provin de la statiile
automate (fara personal) care nu dispun de echipamentul necesar pentru a semnala aceste date si in
acest caz N = /.
Navele care efectueaza observatii asupra norilor vor include in mesajul SHIP aceste
observatii.
8 - cifra de control.
N
h
- Nebulozitatea partiala a norilor (portiunea din bolta cerului) acoperita de toti norii C
L

prezenti sau in lipsa norilor C
L
, de toti norii C
M
prezenti; se codifica dupa acelasi cod ca si N(cod
2700).

NOTE:
1. Daca pe bolta cerului exista numai nori C
L
, prin N
h
se codifica nebulozitatea tuturor
norilor C
L
prezenti (Stratocumulus, Stratus, Cumulus si Cumulonimbus).
2. Daca in momentul observatiei lipsesc nori C
L
insa se observa nori C
M
prin N
h
se codifica
nebulozitatea tuturor norilor C
M
prezenti.
3. Daca nebulozitatea norilor C
L
este neinsemnata, sub o optime, dar exista nori C
M
in
cantitatea mai mare, atunci in telegrama prin N
h
se codifica nebulozitatea norilor C
M
.
4. Daca in momentul observatiei lipsesc att norii C
L
, ct si norii C
M
, dar sunt nori C
H

atunci N
h
va fi codificat cu cifra 0.
5. Cnd prin ceata sau in prezenta altor fenomene analoage (furtuni de praf, furtuni de nisip
sau zapada viscolita, suspensii de fum la inaltime, pulberi, etc.), cerul este vizibil, adica se observa
nori al caror gen si nebulozitate se poate aprecia, N
h
se codifica ca si cnd ceata sau fenomenele
respective nu ar exista.
6. Daca in norii, a caror nebulozitate este indicata prin N
h
, sunt incluse si trene de
condensare, atunci in valoarea atribuita lui N
h
se va tine seama si de trenele de condensare. Trenele
de condensare care se imprastie repede, nu se codifica.

C
L
- Norii care apartin genurilor Stratocumulus , Stratus, Cumulus si Cumulonimbus. Se
codifica dupa tabela de cod 0513:
57
COD 0513
Cifra
de cod
Specificatii tehnice Specificatii detaliate
0 Nu sunt nori C
L

Nu sunt nori Stratus, Stratocumulus,
Cumulus sau Cumulonimbus
1
Cumulus humilis sau Cumulus
fractus, altii dect cei de timp rau
*)

Norii Cumulus cu slaba dezvoltare verticala
si care par plati (turtiti) sau Cumulus
destramati, altii dect cei de timp rau*)
2
Cumulus mediocris sau Cumulus
congestus cu sau fara Cumulus din
speciile humilis sau fractus, sau
Stratocumulus, toti avnd bazele lor
la acelasi nivel
Cumulus avnd dezvoltare verticala
moderata sau puternica, in general, cu
protuberante (inmuguriri) in forma de
turnuri sau de cupola insotiti sau nu de alti
Cumulus sau Stratocumulus, toti avnd
bazele la acelasi nivel.
3
Cumulonimbus calvus cu sau fara
Cumulus, Stratocumulus sau Stratus
Cumulonimbus ale caror vrfuri au pierdut
cel putin partial claritatea contururilor lor,
dar care nu sunt nici in mod clar fibrosi
(cirriformi) nici in forma de nicovala; de
asemenea, pot fi prezenti alti Cumulus,
Stratocumulus sau Stratus
4 Stratocumulus cumulogenitus
Stratocumulus ce s-au format prin etalarea
(latirea)norilor Cumulus; norii Cumulus pot
fi deopotriva prezenti (se pot observa
concomitent)
5
Stratocumulus, altii dect
Stratocumulus cumulogenitus
Stratocumulus , care nu provin din etalarea
norilor Cumulus
6
Stratus nebulosus sau Stratus fractus,
altii dect cei de timp rau *)
Norii Stratus sub forma de pnza sau patura
mai mult sau mai putin continua, sau in fsii
destramate, ori impreuna, insa fara a fi nori
Stratus fractus de timp rau*).
7
Stratus fractus sau Cumulus fractus
de timp rau*), ori impreuna (pannus)
situati, in general, sub un Altostratus
sau sub Nimbostratus
Stratus fractus de timp rau*) sau Cumulus
fractus de timp rau*) ori impreuna (pannus)
situati, in general, sub un Altostratus sau un
Nimbostratus
8
Cumulus si Stratocumulus, altii dect
Stratocumulus cumulogenitus (a caror
baze sunt situate la niveluri diferite)
Cumulus si Stratocumulus, altii dect cei
formati prin etalarea norilor Cumulus; baza
norilor Cumulus la nivel diferit celui al
norilor Stratocumulus
9
Cumulonimbus capillatus (adesea cu
nicovala) cu sau fara Cumulonimbus
calvus, Cumulus, Stratocumulus,
Stratus sau pannus
Cumulonimbus, a carui parte superioara
este in mod net fibroasa (cirriforma), adesea
in forma de nicovala; insotit sau nu de
cumulonimbus fara nicovala sau fara partea
superioara fibroasa, de nori Cumulus,
Stratocumulus, Stratus sau pannus.
/
Norii C
L
invizibili ca urmare a
intunericului, cetii, transportului de
praf, de nisip sau a altor fenomene
analoage.
Norii Stratocumulus, Stratus, Cumulus si
Cumulonimbus sunt invizibili din cauza
intunericului, prezentei cetii, transportului
de praf, nisip ori ca urmare a prezentei altor
fenomene analoage.

*)
Expresia timp rau se refera la conditiile specifice precipitatiilor, att in timpul lor, ct si inainte de producere si
imediat dupa incetarea acestora.
58
N O T E:
1. Daca in momentul observatiei, pe bolta cerului exista diferiti nori C
L
, codificarea acestora
prin litera simbolica C
L
se face in urmatoarea ordine de prioritate, indiferent de nebulozitatea lor: 9,
3, 4, 2, 8, 1, 5, 6, 7. Pentru detalii, a se vedea Instructiunile pentru observarea, identificarea si
codificarea norilor si a fenomenelor meteorologice.
2. Daca prin ceata, sau alt fenomen, cerul este partial vizibil atunci C
L
se codifica cu cifra
de cod care corespunde norilor ce se observa iar partea invizibila a cerului nu se ia considerare.
3. Daca nebulozitatea norilor C
L
este neinsemnata (sau sub o optime) insa exista nori C
M
cu
o nebulozitatea mai mare, atunci in telegrama se cifreaza C
L
=0.
4. In cazul in care pe bolta cerului se observa nori destramati de timp rau (pannus), codificati
prin C
L
=7 care acopera aproape in intregime cerul, iar deasupra lor se afla o pnza de nori
Nimbostratus care acopera complet cerul, atunci pentru N
h
se va folosi cifra 7 si nu 8, iar pentru C
L
,
cifra de cod 7.
5. In cazul in care norii destramati de timp rau se sudeaza intre ei, formnd o pnza continua,
care acopera in intregime bolta cerului, N
h
se va codifica 8 iar C
L
= 7. Daca norii Nimbostratus care
acopera in intregime bolta cerului nu sunt dublati de nori destramati, de timp rau (pannus), atunci
N
h
= 8 iar C
L
= 0, genul norilor urmnd sa se codifice la C
M
.

C
M
- Norii apartinnd genurilor Altocumulus, Altostratus si Nimbostratus. Litera simbolica
C
M
se codifica dupa tabela:

COD 0515

Cifra de
cod
0 Fara nori C
M

Fara nori Alocumulus, Altostratus sau
Nimbostratus
1 Altostratus translucidus
Nori Altostratus cu cea mai mare parte a
lor semitransparenta. Prin aceasta parte se
zareste slab soarele sau luna ca printr-un
geam mat
2 Altostratus opacus sau Nimbostratus
Nori Altostratus cu cea mai mare parte a
lor suficient de densa, pentru a masca
complet soarele sau luna, ori norii
Nimbostratus
3
Altocumulus translucidus la un
singur nivel
Nori Altocumulus cu cea mai mare parte a
lor semitransparenta; diferitele elemente
ale norului nu se modifica dect lent si
toate sunt situate la un singur nivel
4
Altocumulus translucidus in bancuri
(adesea sub forma lenticulara) al
caror aspect se schimba continuu si
care se situeaza la unul sau mai
multe niveluri
Nori Altocumulus in bancuri (adesea
avnd forma de lentile sau de pesti) in cea
mai mare parte semitransparenti; aceste
bancuri se situeaza la unul sau mai multe
niveluri si aspectul elementelor
constituente se modifica in mod continuu
5
Altocumulus translucidus in benzi,
ori unul sau mai multe straturi de
nori Altocumulus translucidus sau
opacus care invadeaza progresiv
cerul; acesti Altocumulus se
ingroasa, in general, in ansamblul lor
Nori Altocumulus semitransparenti in
benzi sau Altocumulus in unul sau mai
multe straturi, aproape continui
(semitransparente sau opace), care
invadeaza progresiv cerul; in general,
acesti nori Altocumulus devin grosi in
ansamblul lor
59
Cifra de
cod
6
Altocumulus - cumulogenitus (sau
Altocumulus cumulonimbogenitus)
Nori Altocumulus formati prin etalarea
norilor Cumulus (sau a norilor
Cumulonimbus)
7
Altocumulus translucidus sau opacus
in doua sau mai multe straturi, ori
Altocumulus opacus intr-un singur
strat, care nu invadeaza progresiv
cerul, sau Altocumulus impreuna cu
Altostratus sau Nimbostratus
Nori Altocumulus in doua sau mai multe
straturi, in general opace pe alocuri si care
nu invadeaza progresiv cerul; sau strat
opac de Altocumulus care nu invadeaza
progresiv cerul; ori nori Altocumulus,
observati simultan cu nori Altostratus sau
Nimbostratus
8
Altocumulus castellanus sau
Altocumulus floccus
Nori Altocumulus care prezinta
inmuguriri sub forma unor mici turnuri
sau creneluri, ori Altocumulus avnd
aspect de flocoane cumuliforme
9
Altocumulus pe un cer haotic,
situati, in general, la mai multe
niveluri
Nori Altocumulus pe un cer cu aspect
haotic, ei sunt, in general, situati la mai
multe niveluri
/
Nori C
M
invizibili din cauza
intunericului, cetii, tranportului de
praf, de nisip sau a altor fenomene
analoage precum si din cauza
prezentei unui strat continuu de nori
situati mai jos
Norii Altocumulus, Altostratus si
Nimbostratus sunt invizibili datorita
intunericului, prezentei cetii,
transporturilor de praf, de nisip sau altor
fenomene analoage, ori mai frecvent, ca
urmare a prezentei unui strat continuu de
nori situati la un nivel mai jos
NOTE: 1. Daca pe cer se observa nori C
M
diferiti, care corespund in tabelul de mai sus diferitelor
cifre de cod, litera simbolica C
M
se codifica conform criteriilor generale de codificare, specificate in
Instructiunile pentru observarea, identificarea si codificarea norilor si a fenomenelor
meteorologice.
2. Daca in prezenta cetii sau a altor fenomene, cerul este vizibil, litera simbolica C
M
se cifreaza ca si
cum fenomenele respective nu ar exista.
3. Trenele de condensare care se risipesc repede nu se cifreaza. Trenele de condensare presistente, ca
si masele noroase care sunt vadit formate din trenele de condensare si care seamana cu norii C
M
se cifreaza
ca si acestia.
C
H
norii care apartin genurilor Cirrus, Cirrocumulus si Cirrostratus. Litera simbolica C
H
se
codifica dupa urmatorul tabel de cod:
COD 0509
Cifra
de cod
0 Fara nori C
H

Fara nori Cirrus, Cirrocumulus sau
Cirrostratus
1
Cirrus fibratus, uneori Cirrus
uncinus care nu invadeaza
progresiv cerul
Norii cirrus in forma de filamente, fibre sau
crlige, care nu invadeaza progresiv cerul
2
Cirrus spissatus, in bancuri sau in
jerbe inclcite care, in general, nu
cresc si cteodata, par a fi
ramasitele partii superioare a unui
Cumulonimbus; ori Cirrus din
speciile castellanus sau floccus
Cirrus compacti (densi) in bancuri sau jerbe
inclcite care, in general, nu cresc si par a fi,
cteodata, resturi ale partii superioare a unui
Cumulonimbus; ori Cirrus care prezinta
inmuguriri sub forma unor mici turnuri sau
creneluri, sau Cirrus avnd aspectul de
flocoane cumuliforme
60
Cifra
de cod
3
Cirrus spissatus
cumulonimbogenitus
Cirrus densi avnd adeseori forma de
nicovala; acesti nori Cirrus sunt ramasite ale
partilor superioare ale norilor Cumulonimbus
4
Cirrus uncinus sau Cirrus fibratus
ori impreuna, invadnd progresiv
cerul; acesti nori devin, in general
mai grosi (densi) in ansamblul lor
Cirrus in forma de crlige sau fibre
(filamente) sau sub ambele forme invadnd
progresiv cerul, acesti nori devin, in general,
mai densi in ansamblul lor.
5
Cirrus (adeseori in benzi) si
Cirrostratus sau Cirrostratus singur,
care invadeaza progresiv cerul;
acesti nori devin, in general, mai
grosi (densi) in ansamblul lor, dar
valul continuu nu atinge 45
deasupra orizontului.
Cirrus (adesea in benzi care converg catre un
punct sau catre doua puncte opuse ale
orizontului) si Cirrostratus, sau Cirrostratus
singur; in ambele cazuri, acesti nori
invadeaza progresiv cerul si devin in general,
mai densi in ansamblul lor, insa valul
continuu nu atinge 45 deasupra orizontului
6
Cirrus (adesea in benzi) si
Cirrostratus, sau Cirrostratus
singur, care invadeaza progresiv
cerul; acesti nori devin, in general,
mai grosi (densi) in ansamblul lor;
valul continuu depaseste 45
deasupra orizontului, fara ca cerul
sa fie acoperit in intregime
Cirrus (adesea in benzi care converg catre un
punct sau catre doua puncte opuse ale
orizontului) si Cirrostratus sau Cirrostratus
singur, in ambele cazuri, acesti nori
invadeaza progresiv cerul si devin in general,
mai densi in ansamblul lor; valul continuu
depaseste 45 deasupra orizontului, fara ca
cerul sa fie acoperit in intregime
7
Cirrostratus acopera in intregime
cerul
Val de Cirrostratus care acopera complet
bolta cereasca
8
Cirrostratus care nu invadeaza
progresiv cerul si nu-l acopera in
intregime
Cirrostratus care nu invadeaza cerul si nu
acopera complet bolta cereasca
9
Cirrocumulus singuri sau
Cirrocumulus care predomina fata
de ceilalti nori C
H

Cirrocumulus singuri sau Cirrocumulus
coexistnd cu Cirrus ori Cirrostratus, sau cu
amndoi, dar norii Cirrocumulus sunt
predominanti
/
Norii C
H
invizibili din cauza
intunericului, cetii, transportului de
praf, de nisip sau altor fenomene
analoage, sau ca urmare a prezentei
unui strat continuu de nori situati la
un nivel mai jos
Norii Cirrus, Cirrocumulus si Cirrostratus,
sunt invizibili ca urmare a intunericului,
prezentei cetii, transportului de praf, de nisip
sau altor fenomene analoage ori mai frecvent
din cauza prezentei unui strat continuu de
nori situati la un nivel mai jos.

NOTE:
1. Daca pe cer se observa nori C
H
diferiti, care corespund in tabelul de mai sus diferitelor
cifre de cod, litera simbolica C
H
se codifica conform criteriilor generale de codificare, specificate in
Instructiunile pentru observarea, identificarea si codificarea norilor si a fenomenelor
meteorologice.
2. Daca in prezenta cetii sau a altor fenomene, cerul este vizibil, litera simbolica C
H
se
cifreaza ca si cum fenomenele respective nu ar exista.
3. Trenele de condensare care se risipesc repede nu se cifreaza. Trenele de condensare
persistente, ca si masele noroase care sunt vadit formate din trenele de condensare si care seamana
cu norii C
H
se cifreaza ca si acestia.

Cod Sinoptic

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cod Sinoptic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

SCHIMBARI SURVENITE IN STRUCTURA TELEGRAMELOR SYNOP

S-ar putea să vă placă și