Unificarea Italiei si Germaniei Formarea natiunilor

Ultimele doua mari popoare vest-europene, care si-au incheiat procesul de consolidare nationala si teritorial-statala, au fost italienii si germanii. La mijlocul sec. al XIX-lea ele nu aveau inca un stat national unitar, existau 7 state in Italia si 38 in Germania. Faramitarea politico-statala frana dezvoltarea lor economica, social-politica, culturala si cauza ramanerea lor in urma fata de alte popoare. Deci unificarea nationala era o necesitate vitala. Formele acestui proces sunt diferite. Astfel, unificarea putea fi infaptuita pe calea "de sus" - cand procesul este condus de un stat puternic de aceeasi origine etnica (de Prusia -in Germania, de Piemont - in Italia). din cadrul tarii ce se unifica. Natiunea in acest caz se uneste in jurul statului cel mai puternic din toate cele existente. A doua cale - de "jos" - prin unificarea de catre masele populare prin miscari revolutionare putea duce la instaurarea in tara a unei oranduiri democratice, republicane. Incercarea de unificare a Germaniei si Italiei pe cale revolutionara a avut loc in 1848-1849, dar fara succes.

UNIFICAREA ITALIEI In prima jumatate a sec. al XIX-lea in fata poporului italian statea o sarcina foarte complicata, care consta in lichidarea faramitarii politice, inlaturarea absolutismului si izgonirea asupritorilor straini. Poporul italian a izbutit pe parcursul a catorva decenii sa-si edifice statul unitar national, acest proces avand urmatoarele etape: I- 1859-1861: -razboiul franco-italo-austriac din 1859 - miscarea maselor populare din 1860 II-1866: razboi in alianta cu Prusia contra Austriei III- 1870: alipirea Romei la Regatul Italian Trebuie mentionat ca un rol deosebit in procesul de unificare a Italiei l-a jucat primul ministru al Piemontului Camillo Cavour.

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

UNIFICAREA ITALIEI-1859

In 1858 Ludovic-Napoleon Bonaparte al III-lea al Franei i primul ministru al Piemontului Cavour s-au aliat mpotriva Austriei. Rzboiul a izbucnit n 1859, dar luptele de la Magenta i Solferino au fost sngeroase, favorizndu-i doar parial pe francezi si italieni, reuind s obin doar Lombardia, unita la Piemont. Frana primeste dou regiuni din Piemont Nisa i Savoia.
Napoleon III

Cavour

UNIFICAREA ITALIEI- 1860

n 1860, in nord, Toscana, Modena, Parma i Romagna( o parte din statele papale) iau respins conductorii i s-au unit cu Piemontul. In mai 1860, Giuseppe Garibaldi mpreun cu o mie de Cmi Roii o armat mic de voluntari civili au ajuns n Sicilia. Campania sa din Sicilia i sudul Italiei, ndreptat mpotriva monarhiei feudale din Regatul Neapole a avut un mare succes. n septembrie 1860, cnd liderul revoluionar se ndrepta spre nord, Cavour a gsit motiv de a trimite trupe mpotriva forelor papale, care au fost nfrnte decisiv. Apoi, cele dou armate de eliberare s-au unit, completnd cucerirea centrului Italiei.

Victor Emanuel a fost proclamat rege al Italiei la 17 martie 1861. Singura excepie a fost Roma, care, aprat de trupele franceze, a rmas sub control papal. Trei luni mai trziu, Cavour a murit

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

GIUSSEPE GARIBALDI SE INTALNESTE CU VICTOR EMANUELL

UNIFICAREA ITALIEI- 1866, 1870 Italia s-a aliat cu Prusia, creia i s-a alturat n rzboiul din 1866 mpotriva Austriei. Forele italiene nu s-au descurcat prea bine, dar victoria Prusiei la Sadova a obligat Austria s cedeze provincia Veneto. n ciuda atacurilor disperate dar fr succes lansate de Garibaldi i susintorii si, Roma nu a ajuns s fac parte din statul italian dect n 1870, cnd prusacii au invadat Frana lui Napoleon, iar trupele franceze au fost retrase din Roma. Dup un scurt bombardament, forele italiene au ptruns n ora care a devenit capitala Italiei unite.

Juverdeanu Aurelia Melania

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

MONUMENTUL INCHINAT LUI VICTOR EMANUELL II

UNIFICAREA ITALIEI Vaticanul este acum o enclav independent nconjurat de Italia. Cauzele reusitei procesului de creare a statului unitar italian: folosirea de catre italieni, in interesul lor, a contradictiilor intre asupritorii straini ai tarii; lupta fortelor democratice conduse de oameni talentati ca Mazzini si Garibaldi; slabiciunea nobilimii conservatoare si izolarea ei in interiorul societatii italiene.

UNIFICAREA GERMANIEI
Infrangerea

revolutiei din 1848-1849 a amanat pentru un timp unificarea Germaniei. Succesele liberalilor italieni in frunte cu Cavour i-au insufletit si pe liberalii germani-partasi ai unificarii Germaniei sub conducerea dinastiei Hohenzolernilor prusaci. Unificarea in jurul Prusiei este promovata de Otto von Bismarck, care, in septembrie 1862, devine prim-ministru al Prusiei. El a realizat unificarea Germaniei "prin fier si sange .

UNIFICAREA GERMANIEI- 1864

La nceput Prusia s-a aliat cu Austria pentru a nvinge Denemarca intr-un rzboi scurt (Al doilea rzboi pentru Schleswig) din 1864, reuind s cucereasc astfel Schleswig-Holstein. Considerentele lui Bismarck ca nici una din marile puteri nu va interveni in sprijinul Danemarcei s-au adeverit. Conform tratatului de pace incheiat, ducatele treceau sub guvernarea comuna a Prusiei si Austriei.

UNIFICAREA GERMANIEI- 1866

n 1866, cu participarea Italiei, Otto von Bismarck a fcut s izbucneasc rzboiul austro-prusac. Austriecii au fost nvini n btlia de la Kniggrtz. Bismark a reuid s exclud vechii rivali austrieci de la formarea Confederaiei Germane Nordice, compus din 22 de state germane care sprijiniser Prusia n rzboi. Aceast Confederaie German avea s fie precursorul Imperiului din 1871.

WILHELM I HOHENZOLERN

UNIFICAREA GERMANIEI- 1870-1871

Patru state sud-germane - Bavaria, Viurtemberg, Baden si Hessen-Darmstadt - si-au pastrat independenta, preferand relatiile cu Franta. Ultimele bariere in calea crearii Imperiului German, sub conducerea Prusiei, au fost inlaturate in urma razboiului victorios din anii 1870-1871 contra Frantei( victoria de la Sedan).

CAPITULAREA LUI NAPOLEON III LA SEDAN

 Statele

sud-germane sunt incluse in componenta Imperiului German, proclamat la 18 ianuarie 1871 in Sala de Oglinzi a palatului de la Versailles. Confederaia a fost transformat n Imperiu prin proclamarea regelui Prusiei Wilhelm I ca mprat german ntr-o ceremonie din Palatul Versailles, un gest de umilire a Franei.

PROCLAMAREA IMPERIULUI GERMAN LA VERSAILLES, IN SALA OGLINZILOR

 In

concluzie, trebuie subliniat ca in sec. al XIX-lea s-a incheiat procesul de formare a natiunilor si a statelor lor nationale. In Europa s-a definitivat "concertul" marilor natiuni moderne - engleza, franceza, rusa, germana, italiana. Relatiile intre ele au determinat evolutia de mai departe a proceselor internationale - politice, economice, culturale.