TEHNICA CULTURILOR SILVICE

Curs 3

SEMINTE FORESTIERE
7. Pastrarea semintelor
7.1. Necesitatea pastrarii semintelor 7.2. Fenomene care pot avea loc in masa de seminte
Respiratia,proces fiziologic prin care semintele obtin energia necesara intretinerii vietii lor, Uscarea, pierderea treptata a umiditatii pana cand respiratia practic nu mai poate avea loc, Germinarea, Incingerea, forma cea mai periculoasa de degradare a semintelor, Degerarea.

7.3. Conditii de pastrare a semintelor

Longevitate biologica: timpul dupa care in lotul de seminte se mai gasesc resturi de sem. germ. Longevitate economica: timpul in care % de sem. germ. nu scade sub o valoare minima cf. stas Factorii determinanti ai respiratiei: umiditatea si caldura. Prima grupa: umiditatea pe durata pastrarii trebuie sa fie < 6 7% iar temp. intre -4o si -10oC (rasinoasele, mesteacan, anin) A doua grupa: umiditatea pe durata pastrarii trebuie sa fie cuprinsa intre 7 15% iar temp. intre -4o si -10oC (brad, acerinee, frasin, ulm, fag) A treia grupa: umiditatea pe durata pastrarii trebuie sa depaseasca umiditatea lor normala iar temp. Intre -2o si 2oC (ghinda, castanele)

7.4. Depozitarea semintelor: sa se asigure conditii de umiditate, temperatura si aerisire

corespunzatoare.

SEMINTE FORESTIERE
8. Pregatirea semintelor pentru semanat
8.1. Particularitatile procesului de germinare
Germinarea: procesul fiziologic de trecere a semintelor din starea de repaus la starea de viata activa, care se pune in evidenta prin cresterea embrionului. Factorii procesului de germinare: apa, oxigenul, caldura si concentratia ionilor de hidrogen. Perioada de rasarire: intervalul de timp in care se desfasoara germinarea semintelor si pana la aparitia plantulelor, cand incepe faza de nutritie clorofiliana. - seminte cu perioada scurta de germinare: salcie, plop, molid, pin, cvercinee,s.a. - seminte cu perioada lunga de germinare (culturi moarte): frasin, tei, paltin, cires, carpen, mar, par,s.a. Dormanta embrionului poate fi: primara sau secundara. Starea dorminda: starea fiziologica de incapacitate a unor seminte de a incolti in conditii favorabile de germinare. Inlaturarea dormantei: recoltarea in stare de parga, stratificarea, s.a. - seminte cu perioada scurta de germinare dar invelis impermeabil: salcam, gladita,s.a. Permeabilizarea tegumentului prin fortare.

8.2. Stratificarea semintelor: operatia prin care semintele sunt asezate si tinute timp diferit
in anumite conditii de umiditate, temperatura si aerisire. Stratificarea cu nisip sau turba maruntita in straturi alterne sau amestec intim. Stratificarea semintelor in lazi din scanduri (40 50 kg). Stratificarea in santuri: 30-40 cm adancime stratificarea pe timpul verii sau 80 cm adancime cand semintele se stratifica peste iarna.

SEMINTE FORESTIERE
8.3. Fortarea semintelor (salcam, gladita, sofora)
Fortare mecanica (scarificarea): provocarea unor incizii sau leziuni in tegumentul semintei. Semintele pot fi pastrate incontinuare fara a-si pierde capactatea de germinare. Fortarea hidrotermica: tratarea semintelor cu apa calda sau fierbinte (50 600C). Semintele trebuie semanate imediat pentru a nu-si pierde capacitatea de germinare. Fortare chimica: solutie diluata de acid sulfuric, eter, acetona, xilen au ca efect permeabilizarea tegumentului.

8.4. Tratamente pentru stimularea germinatiei si activarea cresterii

Umectarea semintelor, tinerea lor in apa sau stropirea repetata. Prerefrigerarea, mentinerea cateva zile la temperaturi scazute. Stratificarea, poate fi extinsa si la alte specii pentru accelerarea si uniformizarea incoltirii. Tratarea cu solutii de microelemente (B, Co, Mn, Cu, Zn, s.a.), are influente favorabile asupra capacitatii de germinatie, cresterii si procentului de prindere. Tratarea cu radiatii ionizante (gama, beta, Roentgen) Tratamente cu stimulenti de crestere (gibereline, biostimulatori naturali sau sintetici, substante de crestere: accelerarea respiratiei, intreruperea repausului seminal, grabirea rasaririi si stimularea cresterii.

PEPINIERE FORESTIERE
1. Organizarea pepinierelor
1.1. Generalitati
Pepiniera reprezinta suprafata de teren aleasa si amenajata in mod special in scopul producerii unui mare nr. de puieti, de calitate cat mai buna si in sortimentele necesare. Pepiniere: - mici, pana la 3 - 5 ha, - mijlocii, 3 20 ha , - mari, peste 10 ha in cazul rasinoaselor si peste 20 ha in cazul foioaselor. Dupa durata de folosire: permanente sau temporare Dupa natura materialului de reproducere produs: forestiere, de specii ornamentale, etc. Dupa natura materialului de reproducere sunt: - puieti din samanta, - prin regenerare vegetativa (din butasi, marcote, drajoni, nuiele, sade), Dupa tehnica de lucru folosita la producerea lor si nr. de transplantari suferite: - puieti nerepicati / puieti repicati. Dupa modul cum se prezinta sistemul radicelar: - puieti cu radacini nude / puieti cu radacini acoperite / puieti in containere (recipienti). Dupa dimensiuni: - puieti de talie mica: cu tulpina sub 50 cm la rasinoase si 100 cm la foioase, - puieti de talie mijlocie: cu inaltimea de 1,0 -1,2 m, in cazul speciilor de foioase, - puieti de talie mare (ornamentali): 50 150 cm.

PEPINIERE FORESTIERE
1.2. Alegerea terenului pentru pepiniera
Pepiniera sa fie situata in conditii climato edafice reprezentative pentru teritoriul deservit; Terenul neted si usor inclinat, Expozitii insorite, evitandu-se cele nordice, locurile depresionare si fundul vailor, Terenuri descoperite, lipsite de vegetatie forestiera, la 30 40 m distanta de padure. Pe soluri cu fertilitate cel putin mijlocie, cu textura mijlocie (lutoasa si luto-nisipoasa), profunde, reavane, bogate in substante minerale, In apropierea unei surse de apa, Accesibilitate la drumuri de comunicatie.

1.3. Suprafata si forma pepinierei (in functie de volumul plantatiilor necesare anual)
Elemente de baza: Numarul de puieti (N) necesari anual pe specii si sortimente; Indicele de productie (n): exprima numarul minim de puieti apti de plantat, care se pot obtine in pepiniera pe unitatea de suprafata efectiv cultivata; Varsta puietilor (V): reprezinta intervalul de timp, exprimat in ani, in care puietii cresc si devin apti de plantat; Sistemul de asolament: rotatia culturilor si a lucrarilor de ameliorare a solului, cu scopul refacerii fertilitatii si structurii solurilor. Ciclul de productie ameliorare: nr. anilor in care pe aceeasi suprafata, culturile forestiere alterneaza cu lucrarile de ameliorare.

PEPINIERE FORESTIERE
S = [(N x V) / n] x (1+ a/c) unde: S = suprafata pepinierei c = nr. solelor ocupate de culturi a = nr. solelor care se afla in ameliorare

S = [(N x V) / nm] x (1+ a/c) unde: n = nr.mediu de puieti la metru de rand m = nr. metrilor de rand la un hectar

1.4. Impartirea terenului in pepiniere

Campul de cultura: suprafata de teren a pepinierei in care se produce materialul de plantat. Sectii de cultura: sectia semanaturi, sectia repicaje, sectia butasiri, sectia plante-mama. Loturi de cultura: pe specii si proveninte,pastreaza entitatea loturilor de seminte, butasilor, etc. Unitati de cultura: tarlale, tablii, straturi. Tarlalele: forma dreptunghiulara, cu lungimea de 100-200 m si latimea jumatate din lungime. Tabliile: subunitati ale tarlalelor, se delimiteaza numai atunci cand sectia de cultura se imparte in straturi. Straturile: au latime de 1,10 1,20 m si lungime de 15 20 m, egala cu latimea tabliilor. Reteaua de drumuri: principale (4-6 m), secundare (2-4 m), perimetrale (2-5 m), poteci (3040cm). Solarii, rasadnite, sere, depozite de seminte, magazii, cladiri administrative, locuinte, s.a. Imprejmuirea.